http://www.scritube.com/management/MANAGEMENTUL-SIINGINERIAVALOR321824199.

php
Ingineria valorii reprezinta aplicarea n practica inginereasca a "analizei valorii".
MV reprezint un sistem de cunoastere nou care abordeaz relatia functie/cost a
oricrei activitti utile.
Metoda valorii (MV) reprezint, pentru cei ce o stpnesc, un "modus vivendi". Ea
se bazeaz pe stimularea creativittii tehnice si porneste de la ideea fundamental c
orice produs, serviciu, poate fi mbunttit prin supunerea lui unor critici constructive.
MV pune n discutie cele trei aspecte care vizeaz si determin caracteristicile,
performantele si costurile unui produs:
- conceptia;
- materialele utilizate;
- tehnologiile aplicate.
Conform teoriei MV orice produs/reper posed rezerve considerabile care si au
obrsia n:
- neconcordanta dintre indicatorii functionali efectiv necesari si posibilittile produsului;
- insuficienta informare a utilizatorilor asupra posibilittilor produsului;
- conservatorismul tehnic al specialistilor;
- insuficienta informare a operatorilor asupra posibilittilor de utilizare a materialelor,
sculelor, tehnologiilor.

In conceptia MV, produsul este studiat nu ca un obiect fizic, asa cum se procedeaz
n cadrul metodelor clasice de reducere a costurilor, ci prin prisma functiilor pe care trebuie
s le aib pentru a servi mai bine utilizatorului. Pentru beneficiar nu prezint interes
produsul ca obiect fizic, ci din punct de vedere al serviciilor pe care i le poate aduce
acesta.
AIV face trecerea de la o logic unidimensional bazat pe costuri, la una
bidimensional, bazat pe cost si necesittile clientului.
Obiectivul su este de a creste profitul, reducnd cheltuielile dar respectnd
cerintele utilizatorului.
AIV este o adevrat metod de management pentru cei ce se ocup de
optimizarea utilizrii resurselor si cresterea valorii produselor.
AIV este un instrument de:
- conceptie, deoarece si propune ca n produs s rmn numai strictul necesar
satisfacerii necesittilor pentru care acesta a fost conceput.
- suport al deciziei, deoarece stabilesterecomandri pentru alegerea unei solutii.
- studiu, deoarece stimulez creativitatea, inovarea si dialogul ntre partenerii inteeresati.
Principiile de baz ale metodei valorii sunt:
I. Principiul analizei functionale;
II. Principiul dublei dimensionri a functiilor;
III. Principiul maximizrii raportului dintre valoarea de ntrebuintare si cost;
IV. Principiul abordrii sistemice a valorii de ntrebuintare.

La baza oricrei discipline stiintifice st un set de notiuni judicios stabilite, care servesc
drept "crmizi" de constructie a ntregului sistem. De regul, aceste notiuni sunt legate
ntre ele si de notiunile stiintelor fundamentale. Definirea precis a notiunilor cu care
urmeaz s operm este extrem de important, indiferent de domeniul pe care urmeaz
s-l abordm, deoarece trebuie s stim exact la ce ne referim/raportm, pentru a evita
orice confuzie.
Cadrul notional n MV este stabilit prin STAS 11272/1-1979. In afar de acesta si de
standardele strine n domeniu (norma francez NF X50-150, normele Society of
American Nalue Engineering SAVE, etc.), considerm importante si anumite notiuni
definite n ISO 9000.
ISO 9000 defineste urmtoarele notiuni:
Necesitate - nevoie sau dorint resimtit de ctre un utilizator.
Cerint - nevoie sau asteptare care este declarat, n general implicit sau
obligatorie.
Satisfactie a clientului - perceptie a clientului despre msura n care cerintele sale
au fost ndeplinite.
Management - activitti coordinate pentru a orienta si controla o organizatie.
Sistem de management - sitem prin care se stabilesc politica si obiectivele si prin
care se ndeplinesc acele obiective.
Organizatie - grup de persoane si facilitti cu un ansamblu de responsabilitti,
autoritti si relatii determinate.

Eficient - relatie ntre rezultatul obtinut si resursele utilizate.

Structur organizatoric - ansamblu de responsabilitti, autoritti si relatii dintre
persoane.
Infrastructur - sistem de faciltti, echipamente si servicii necesare pentru
functionarea unei organizatii.
Mediu de lucru - ansambli de conditii n care se desfsoar activitatea.
Proces - ansamblu de activitti corelate sau n interactiune care transform intrrile
n iesiri.
Produs - rezultatul unui proces.
Proiect - process unic care const dintr-un ansamblu de activitti coordinate si
controlate, cu data de nceput si de finalizare, ntreprins pentru realizarea unui obiectiv
conform cerintelor specifice si care include constrngeri referitoare la timp, costuri si
resurse.
Procedur - mod specific de desfsurare a unei actrivitti sau a unui proces.
Caracteristic - trstur distinctive.
Informatie - date semnificative.
Document - informatie mpreun cu mediul su suport.
ncercare - determinare a uneia sau a mai multor caracteristici n conformitate cu o
procedur.
Analiz - activitate de determinare a potrivirii, adecvantei si eficientei n ceea ce
priveste ndeplinirea obiectivelor stabilite.
Client - organizatie sau persoan care primeste un produs.

Prin proces (procedeu) ntelegem un ansamblu de mijloace si de activitti

coerente care transform elementele de intrare n elemente de iesire.
Prin actul creatiei omul are dou dimensiuni: o dimensiune material si una
spiritual. Progresul ntr-una dintre dimensiuni nu presupune n mod automat si progresul
n cealalt dimensiune.
Exist o clasificare a necesittilor, ierarhizate de Maslow, reprezentarea numinduse Piramida lui Maslow. Necesittile avute n vedere de Maslow sunt:
1 - necesitatea de mplinire - majoritatea oamenilor (nu toti) si dorec succesul n carier;
2 - necesitatea de independent - oamenii ncearc s-si conduc singuri viata personal;
3 - necesitatea de stim - unii oameni si doresc ca activitatea lor s fie recunoscut de
societate; nu toti oamenii ns au astfel de necesitti;
4 - necesitatea social - omul este o fiint social care are nevoie de prietenie, afectiune,
comunicare, etc; toti oamenii au nevoie de aceste elemente;
5 - necesitatea de sigurant - oamenii n marea lor majoritate si doresc stabilitatea pe
anumite planuri (material, social, etc.);
6 - necesitatea biologic - cuprinde elementele necesare corpului uman: hran, cldur,
etc; toti oamenii au nevoie de aceste elemente
Necesittile pot fi:
- obiective - care tine seama de notiuni cuantificabile, cum ar fi: performante,
caracterisitici, etc;

- subiective - care sunt mai greu de cuantificat, ca de exemplu: marc, mod, lux, confort,
estetic, elegant, etc; actul cumprrii, chiar dac are la baz necesitti fundamentale,
are si o puternic component afectiv(subiectiv);
- latente - apartine cerintelor fundamentale ale individului;
- create - apar dup lansarea pe piat a unui produs nou;
- induse - sunt induse ce campanii de marketing sau de mentalitatea unor grupuri sociale
si de cele mai multe ori nu sunt fundamentale;
- temporare - care se manifest
- de durat - care se manifest pe intervale mari de timp
Pentru o perceptie ct mai corect a realittii, a necesittii este util s folosim urmorul set
de ntrebri:
- Care este utilitatea sa?
- La ce/cui foloseste produsul?
- Care este actiunea produsului?
- Asupra cui actioneaz?
- Care este necesitatea de baz creia i rspunde?
De exemplu, s analizm produsul automobil.
Care este utilitatea produsului?
- s deplaseze persoane si produse.
La ce foloseste?
- la transportul persoanelor si al alror bunuri;
Cui foloseste?

- oricrei persoane care are capacitatea si dreptul de a-l conduce;

Asupra cui actioneaz?
- actioneaz asupra carosabilului, al persoanelor si bunurilor transportate si a mediului
nconjurtor;
Exprimarea necesittii
Exprimarea sau formularea unei necesitti este important pentru c, cu ea
opereaz solicitantii, fabricantii, clientii, proiectantii, etc. De aceea este necesar ca ei s
aib un limbaj comun. Calitatea unui produs depinde, n mare msur, de rspunsul pe
care-l dm la ntrebarea: "ce necesitate trebuie satisfcut?". Exprimarea necesittii
este punctul de plecare n studiul de caz de analiza valorii. Intr-o lume n care
imaginile si simbolurile au o important din ce n ce mai mare, uneori n detrimentul
fondului problemei, exprimarea necesittii mbrac o puternic conotatie comercial.
Practica MV a artat c exprimarea functional a necesittii este un factor determinant al
competitivittii. Produsele competitive au cea mai mare ans de a satisface necesitatea
utilizatorului. Exprimarea necesittii n termeni functionali, n termeni de finalitate,
mreste sansele de introducere a inovatiei n etapa de conceptie.
Notiunea de valoare poate fi analizat din trei puncte de vedere:
1.
Valoarea de utilizare - reprezint valoarea de rspuns a produsului la necesittile
utilizatorului;
2.
Valoarea de apreciere - este valoarea determinate de de propriettile produsului
care determin utilizatorul s-l achizitioneze. Un produs poate s s aib o valoare de

utilizare ridicat si una de apreciere ridicat sau poate avea numai o valoare de apreciere
mare.
3.
Valoarea de schimb - este valoarea indicate prin comparatie cu un etalon. In
schimbul unui produs pe care-l achizitionm pltim o sum de bani.
Functia reprezint notiunea fundamental cu care opereaz MV. Etimologic, termenul de
functie este de origine latin. Fungi-functus nseamn efectuare, functionare, actiune
destinat atingerii unui obiectiv.
Functia reprezinta primul raspuns la cererea utilizatorului. Ea dematerializeaza produsul,
exprimnd rolul sau, actiunea sa, ceea ce poate face si cum se comporta fata de
restrictiile mediului nconjurator.
Exista mai multe modalitat prin care se poate defini functia, care n ciuda
diferentelor dintre ele atesta totusi prin elementele comune convergenta semnificatiei.
Definitia 1. Functia este un rezultat al proprietatilor produsului capabil a satisface o
necesitate sau a se vinde.
Definitia 2. Functia este criteriul, proprietatea, caracteristica utila, care este necesara
pentru ca produsul sa functioneze si sa satisfaca anumite exigente.
Definitia 3. Prin functie ntelegem nsusirea, proprietatea, caracteristica elemetara a
produsului, care decurgnd din necesitatea utilizatorului, confera n mod direct sau indirect
utilitate si implicit valoare acestuia.
STAS R 11272/1-79 defineste functia ca o nsusire esential a obiectului
studiat n raport cu mediul si utilizatorul.

Conform standardului francez NF X50-150 functia este un ansamblu de actiuni ale

unui produs sau ale uneia dintre componentele sale exprimate exclusive n termini de
finalitate.
Functia exprim un rezultat asteptat si nu o solutie care permite obtinerea acelui
rezultat.
O functie este determinat de o parte material a obiectului studiat (de una sau mai
multe componente luate integral sau partial) si are nsusiri ce determin un efect util,
satisface o necesitate (social, tehnic, economic, etc) conferind obiectului o valoare de
ntrebuintare. Determinarea functiilor se efectueaz studiind relatiile produsului/viitorului
produs cu sistemul, cu mediul n care va fi utilizat. Aceasta se efctueaz n conformitate cu
o metodologie special elaborat, avnd n vedere s nu se uite si nici s se inventeze
utilitti.
Cteva functii ale produsul "bec incandescent":
- produce lumin;
- este interschimbabil;
- protejeaz filamentul;
- este element decorativ;
Cteva functii ale produsul "stilou":
- permite scurgerea controlat a cernelii;
- poate fi realimentat;
- se poate atasa vestimentatiei;

- protejeaz penita;
Cteva functii ale produsul "automobil":
- transport persoane;
- transport bagaje;
- asigur protectie;
- asigur confort;
- permite controlul deplasrii;
- permite nchiderea-deschiderea;
Cteva functii ale produsul "retroproiector":
- proiecteaz folii transparente;
- produce lumin;
- concentreaz lumina;
- formeaz imaginea;
- sustine folia transparent;
- rceste sursa de lumin;
Cteva functii ale produsul "masin de splat":
- nltur murdria;
- elimin apa murdar din masin;
- limpezeste rufele.
V. A nu se confunda functiile cu efectul lor.
Pentru un motor de automobil formularea " functioneaz la temperatura de 86 0C" nu este o
functie ci efectul functiei "asigur evacuarea cldurii".

Exemplu de nomenclator de functii

Nomenclatorul de functii pentru sigurant fuzibil este prezentat n tabelul 2.1

Tabelul 2.1
Simb. Denumire functie Dimensiune
tehnic
0
1
2
F1
S
asigure
Conductivitate
continuitatea
[1/]
unui
circuit
electric
F2
S
asigure
Viteza de
protectie
la
ntrerupere a
suprasarcini
circuitului
[sec-1]
F3
S
asigure
Viteza de
protectie
la
ntrerupere a
scurtcircuit
circuitului
[sec-1]
F4
S
asigure Temperatura de
protectie
la
functionare
incendiu
[0C]
F5
S
asigure
Timp de
protectie
corodare n

Functie
Functie
principal secundar
3
4
X

X
X

anticoroziv
F6
0
F7
F8
F9
F10

F11

S
mentenabil
1
S fie fiabil
S fie estetic

mediu stqandard
[ore]x
fie
[ore]

2
[ore]
Form;
Culoare
S
poarte
Categorie dee
informatii
informatii
S
permit Caracterul elem.
vizualizarea
de semnalizare
strii
de
ardere
functionare
S fie usor de
Masa
manevrat
[g]

X
3

4
X
X
X
X

Spre deosebire de standardele romnesti, Societatea American de Ingineria Valorii

(Society of American Value Engineering, SAVE) clasific functiile n patru categorii:

Functia principal (task function) = descrie scopul general al existentei

produsului;
2.
Functii de baz (basic functions)= functii esentiale pentru realizarea functiei
principale;
3.
Functii secundare (secondary functions)= functii care contribuie la
materializarea functiei de baz;
4.
Functii auxiliare (supporting functions)= functii care trebuieadugate produsului
pentru a-l face mai atractiv, mai usor de utilizat
1.

Aplicatia 2.2
Pentru produsul aspirator functia principal este: "curt suprafete", care este o
functie de ordinul I. Pentru a determina functiile de baz ne punem ntrebarea "cum curt
aspiratorul suprafetele?". Rspunsurile sunt:
- genereaz un moment motric
- asigur circulatia aerului
- antreneaz murdria
- depoziteaz murdria
si reprezint functiile de baz ale aspiratorului, care sunt functii de ordinul II.
Functiile auxiliare, care sunt tot functii de ordinul II, unanim acceptate ca fiind
necesare oricrui produs, sunt:
- asigur comoditatea utilizrii;
- confer ncredere utilizatorului;

- satisface utilizatorul;
- place utilizatorului;
Functiile secundare aferente functiei de baz "genereaz moment motric", care
sunt functii de ordinul III, sunt:
- asigur alimentarea cu energie electric;
- asigur pornirea si oprirea aspiratorului;
- transform energia electric n moment motric;
- directioneaz momentul motric;
Functiile secundare aferente functiei de baz "asigura circulatia aerului" sunt:
- asigur admisia aerului;
- mreste viteza fluxului de aer;
- evacueaz aerul;
Functiile secundare aferente functiei de baz "antreneaz murdria" sunt:
- antreneaz murdria;
- dirijeaz murdria;
Functiile secundare aferente functiei de baz "depoziteaz murdria" sunt:
- dirijeaz murdria;
- colecteaz murdria;
Functiile secundare aferente functie auxiliare "asigur comoditatea utilizrii", care
sunt functii de ordinal III, sunt:
- are o mas redus;
- are un volum redus;

- permite o ntretinere usoar;

- etc.
La rndul lor functiile secundare de ordinul III pot fi materializate de functii
secundare de ordinul IV. Mrimea ordinului functiilor unui produs depinde de
complexitatea produsului respectiv.
Functia estetic este o functie subiectiv. De fapt, functia estetic poate fi definit ca o
functie care "face placere cumprtorului". Iat cteva exemple de functii estetice:
- materializeaz forma;
- materializeaz culoarea;
- genereaz comoditate;
- reduce zgomotul;
- reduce dimensiunile;
- reduce masa;
- reduce timpul necesar operrii;
- necesit abilitti de operare reduse;
- conduce la un aspect plcut;
- miroase plcut;
- sun plcut;