Sunteți pe pagina 1din 67
CUPRINS INTRODUGCERE. 2 CAPITOLUL I - APARAT RESPIRATOR. 3 | Pneumonii bacteriene. 5 | Tuberculoza pulmonard 7 Cancerul bronhopulmonar. 9 Pleura, 12 Mediastinul 13 CAPITOLUL II - APARAT CARDIO VASCULAR, 4 Sistem circulator. 16 CAPITOLUL Ill - TUBUL DIGESTIV. i 7 Es0fag.nn : 19 Ratdiodiagnosticul stomacului a sz 20 Intestinul subtire, a 23 Colonul.. e = 24 CAPITOLUL IV - APARATU RENAL. zs 26 Litiaza renala, . : 28 PNC. 29 ‘Tumori renale. oe 29 Vezica urinara si uretra, 30 CAPITOLUL V - RADIODIAGNOSTICUL AFECTIUNILOR OSTEOARTICULARE... 31 Osteopatii congenital. 37 Distrofi 7 eee 39 Fracturi 46 : Luxati es 3 7 48 Osteopati infectioase. 49 Tumori osoase. 54 Diagnosticul afectiunilor articulare... 59 CAPITOLUL V - EXAMEN RADIOLOGIC IN SPECIALITAT 64 Stomatologie. 64 ORL. sone 66 Ottalmologie. 69 Neurologie si neurochirurie. 70 Obstetric Ginecol 73 CAPITOLUL | APARATUL RESPIRATOR SEMIOLOGIE RADIOLOGICA Procesele patologice pulmonare gi ale pleurei se pot traduce prin opacitate, transparenta gi Imagini mixte, COPACITATILE pot fi noriulare sau circuscrise, rotund ovalare, care dupa marime pot fi miliare cu dimensiuni inire 1 si 3 mm, nodular mici in jurul unui cm, nedulare miloci Inte 1s) 3 cm si ‘opacitati nodulare mari peste 3 em. dupa numar pot fiunice sau multiple, + dupa contur pot fi bine, infiltrativ sau difuz conturate, «+ dupa structura pot fi omogeno sau neomogene, cand in interior apar zono mat transparente sau de intensitate dif + dupa intensitate se pot distinge 3 grade comparative cu intensitatea coastelor: “intensitate subcostala, costal gi supracostal( intensitatea subcostals este ‘asemandtoare voalulul gi apare in fazolo initiale sau de rezolutie alo proceselor parenchimatoase iar intensitafle supracostale sunt caractoristice caleificarilor, corpilor straini radioopaci, substantolor de contrast radioopace {olosite in investigafia arborelui bronsic ). + pentru localizarea opacitatior vom impart! aria pulmonara, In mod arbitrar, in mai multe zone trasdnd pe aria unui hemitorace o linie verticala pe mijlocul laviculei respective $1 doua linti orizontale, una deasupra si alta dedesubtul hilului pulmonar. indiferonte, adica nu ‘au nici un fel de relatie cu vecinatatea, putem avea opacititi care atrag sau + dupa relatla lor cu organele din jur, putem avea opacitati resping_organele vecine; de exemplu procesele care duc Ia obstructia une! accesul normal al aerului deci o proasta ventilafie cu brongii, nu vor permit aparitia atelecteziel pulmonare cu tractionarea organelor din jur. in prezenta de lichide sau aer in cavitatea pleurala, virtuala in conditii de normalitate, plamanul, organelo mediastinale, coastele, diafragmele vor fi Impinse Tn funetie de cantitatea de lichid sau aer prezent Opacitatie tiunghiulare sunt date do sfectunle care cuprind un segment de ‘entiate sau un lob in intregime. Acestul tip de opacitate Ii corespunde ca si prototip Pneumonia segmentard pneumacocicd, atlectaza, Opacitijie masive pot determina umbrirea unui intreg hemitorace de ex Pleurezia cu licid foarte mult determina opaciierea unui intreg hemitorace sporirea lal in dimensiun g|impingerea organelor din jr pact liniare, trabeculle studate in funcle de sediu, grosimea, conturl gi "modul de confuenta, permit diagnosticul pracesului patologic. (2 IMAGINILE PRIN EXCES DE TRANSPARENTA Excesul de transparenta se realizeaz® cénd in faa fasciculus do radia se. afla ‘mai mult 205i mai putine fosuturi consstonte Excesul de transpereta poate f js genoralizat sau difuz, Lyf Soumseris sau localiza. Gresterea transparentel afuze a arilor pulmonare apare in emizerul dituz in care alveolle sunt destinse de aer, iar tesutul pulmonar este atrofc si cu © circulate saracai, de asemenea mai poate apare In caz de hipertensiune pulmonara sau pe 0 {tie pulmonara in caz de embolie pulmonar Transparenta pulmonard, fara nici o structuré pulmonard este caracterstica pneumotoraxului sau unei bule gigante de emizem, Tranparentele circumscrise pot apare in caz de bule de emfzem de diverse dimensiuni, chiste aeriene, bronsiectazi chistice. La aceste tipuri de imagin) vom descrie marimea, aspectul peretelul procum gi grosimea iui, sedil gi numarul lor. G) IMAGINE mixte Pot sistematizae, duze sau nesistematizate In primul grup se tne»inaza imagine hidroaerice care sunt determinate de formatiuni solide in care +; te © buté aerica crcumscrsa, siuaté deasupra une! pacital lichidiene, cele ci. medi find separate inte ele print-un nivel orinzontal, mobil in raport cu poziiabolnavutul ‘Aspoctl in“ miez dé paine ° este denumites uiizaté pentru a desemna focare tuberculoase, opace, in interiorul cévora apar zone de ramolisment sub forma de ‘ransparente, caverne ‘Aspeclul * in fagure “se poate observa in fibrozele interstate dituze, far cel in bule de spun *, in caz de plaman polichistic, | PNEUMONIILE BACTERIENE Infostia acuts produsé de Diploceccus pneumoniae este denumitd, In mod Cebu cline ot preumoniel preumnocacice esl, de rogull, bal cu fbr ‘son, ngh tora, tus cu expectoale care apare @dova sau atria zi dup debut cu aspect caracteristie de, puts ruginie Reciologic spare o opactale omogend, trunghvlvd, cuprinzand lobul in rivegime su unul sau mai multe segmente, Volumul otis al segment electat este normal sau pun crescul ceea ce dterentiazé de atlectazie Rezora este rapida dacd nu apare vreo complicate cu revente la normal @ suluki pulmonar, Complcalile cele mai fecvente. sunt abcedaren procesulu neuen i aparia de lend inplera deci a peur sate, Cand se produce Sbcedarea, omagentatea procesului pneumonic se pierde apérénd o imagine sperronsparena in interior opactl cu delitareineoara Tn tnie reap deck pirand o imagine bidroacrica. maton pas este realzarea unt lagnostc diferent + _pneumonie peuecocics, perry ea plednd aspectlracologic s datele nico ( febra, jung torace, son, stare general allorta Inapeten, tse ) + infrcu) pulmonar poate da un aspect esemanstor cu pneumonia dar simptomatologia clinicd este diforts( durere intensa, dispnee acuta), + pneumopat de até etlogle bacterand sau val, ne va aula examenut sput starea mull alterata pacientuu + pneumonia TB «cancer! pulmonar pele, (oma lobarS sau segmentara, ( aspect clinic de impregnate neoplacc’, pot apare osteolize pe arcutle costle apropiae, nu ‘epunde [a ratamentul pent pneumoni ) “] BRONHOPHEUIONA SAU PNEUMONIA TK FOCARE ‘Preumococul patogen produce la unele persoane cu imunitate sczuta, mai ales gi batrani bronnopneumonia. In timp ce th_pneumonie este vorba. despre un ar unie de alveoli, n bronhopneumonie procesulinfamator apare_ sub forma. de sre mutiplegIncepe de a niveul bronhiet. Focarul brovhopneurnic prezinta toate = procesului pneumonic in acelagi timp, Radiologic ‘bronhopneumonie se evidentiaz’ || somne de brongita, eu accentuarea desenului bronhovascular, mai ales in hil, * prezenta de opacitati cu dimonsiuni de la cétiva mm la tem, sit parenchimul din jurul hilurilor, avand raspandire neomogena, + eventual, ganglioni mariti in hiluri, ceea ce explica mairea hilurilor. ABCESUL PULMONAR CIRCUMSCRIS In functie de cauze pot fi primit calea de infectia este, de obicei, aeriand gi rata se produce in parenchim sanatos sau secundare, fie unui traumatism toracic pon introducerea directa 2 arntului patagen fie apare int-un focar de pneumonie sau ‘onhopnoumonie, | upuratile pulmonare se pot dezvolta intro cavitate nara preexistenta . ula de emfize, chistul aerian, brongiectazli. Focare de 24 si supuratie se produc gi in cancerele brongice, siicaza gin chistele higatice. in evolutie, abcesul pulmonar are 3 faze: + faza de constitu sau faza pnaumonica, + {za de supuratie cu vomica, + faza de abces gol dupa evacuare bronhics Abcesul pulmonar poate avea evolutie favorabila cénd se remite in urma lui outdnd ramane fie © cicatrice stelard fie 0 cavilate reziduald sterlé care predispune la ecidive, fie © evolutie nefavorabili care duce la o pioscleroz’, Diagnosticu! iferential al abcesului pulmonar se face in functie de faza: * in perioada de constituire so face diagnosticul diferential cu pneumonia, infiltratele tuberculoase, infltratele gripale, + chistul hi le supurat - el este mai net conturat decat abcesul pulmonar gi arenchimul din jurul chistulul este respectat la inceput, * eaverna canceroasé, in masa tumoral se produc tulburati ischemice care au @ urmare necroza unei portiuni din tumors, detorminénd aparitia unei imagini rmixte, de caverna ,, In chenar “ caracterizaté printr-un contur interior anfractuos, datorita mugurilor neoplazici si un perete gros, + caverna tuberculoasa, eumonia stafllocociea apare la persoane cu imuritate scazuts, batrani gi copi gic prezintd 0 opacitate uni sau bilateral cu forma neregulala gi structur’s end prin prezenfa imagini radiotransparente in interior. Sq mai numeste _sp2umonia buloasa, orstitiale sunt infect vrale, micotice sau parazitare primare sau cundare, Produc accentuarea interstiiulul predominant bazel, bule de emfizem, 808) micronodulare,trunghiulara sau pleurezi we Pe hey pliwend | fess | WF susencuroza purnonana A, a Ce | Tuber ete o oa neclo-contaginasaspecics,sroaind de acu Koch +) TUBERCULOZA PULMONARA RIMARA our cp stn aterm | "Stomateloge do tp poner dr exapuimonar (ast, scr in goutate, | -oetena nore : | focarputmonar este derumt sect primar este sua, n mod obit alates inferoars @ piménior, unde venti exla mai acid persis mo under i media 8 consul stat, fanaa adenopaa cro realizar * arse or eamplonl ima: Aectl par ete un focar devel exudaiv,c dmensun in ur de 2om = epareraitge co opactate de ntnsale costa subcostal co ona rounds contr dze 9 stu omogen, cu ocalzae preterm In abl orn ar Livlengta spare sub fora unr epaciitabenuare fine cre pomosc dela fecal rat spre lar adonopata pare ca o opaiate hier uni sau Dear, ov | ur poles. Evolva compowi primar el, dob, aor cu rst adintogum 0" indecarea se poate face prin calcicare sau fibrozare. Mai rar evolulia este e*avorabila cu urmatoarele posibilta * rezorbtio parfiala cu evolutie lent spre leziuni fibronddulare, + incapsulare, transfomandu-se in tuberculom, * complicatio cu un proces inflamator nespecific, fenomen cunoscut sub humele de epituberculoza, situatie in care imaginea radiologica a afectulu! primar creste in dimensiuni, cu conturuti sterse, care cu oliminarea continutului si realizarea unei caverne + transformarea complexului primar intro infectie extensiva cazeoas’, situal grava_denumita si complex primar malign, cu diferite complicatil ca atelectazia, hiperinflatia, fistula adeno-brongica, pleurezia. ©) TUBERCULOZA DE DISEMINARE DISEMINAREA HEMATOGENA determina procucerea unei tuberculoze.milare sranulia ) care poate interesa gi alte organe. Radiologic, apar opacitii de tip milar pe toaté aria pulmonard, predominant la értr, simatic diseminati DISEMINAREA BRONHOGENA produce lezuni care. pot interesa ambele. ati buimonare, Aspectul radiologic este al unor opacititi macronedulare de dimensiuni te, 1 ~2em, diseminate bilateral predominant in cele doug treimi superioare ale ampurior pulmonare, cu tendinté de confluare, TUBERCULOZA PULMONARA SECUNDARA - FTIZIA este forma caracterstics el adulte, Debutul este lent, cu manitestiri nespecifice; subfebrillati, astenic, stenté, luse seacd sau discret producti, transpiraii noctume. Instalarea fiziel 3 determina febré, astenie, scadere ponderalé, tuse cu expectoratio uneori chiar nemoptizi, cagexie, emaciere, Formele de debut ale tuberculozei pulmonare secundare> sunt * infitratul rotund Assmann - opacitate rotund ovalara, cu dimensiuni de 2 - 3 em, omogend cu contururi difuza, localizaté de obicei subclavicular, + infitratul nebulos, Redeker, constituit din opacitaji multiple, de dferite forme, care conflueaza avand conturi ostompate gi 0 intensitate redusé + Infitratul de tip pneumonic reprezentat de 0 opacitate omogend de ‘ntensitate subcostala cu delit bara, segmontara sau subsegmentara, de intensitate redusd + Infiltratul bronho ~ /<‘uilar, constitult din opacitati mi dispuse peri-brongic, cu limite difuze T) TUBERCULOZA FIBRO - CAZEOASA CAVITARA Caracterstc pentru 'oza fibrocazeoasé este localizarea loziunior in c&mpurle pulmonare uperioare, cu tendinta acestora spre cazeificare, cu producere de caverne Radiologic caveriele sunt hipertransparente rotunde, circuscrise de un -pereto 1 9 care, in functie de stadiul lor evolutv, pot prezenta utmétoarele.aspecte: + stadiul | - imagine transparenta de dimensiuni mici, localizata intro opacitate mai extins8, cu contururi neregulate. Dimensiunea gi suprapunerile cu alte leziuni o fac vizibila, uneori, numai prin tomogratie, * stadiul Il - imagine radiotransparenta de forma rotunda, inconjurata do un Perote subtire, olastic, care se modifica Ia respiratia profunda gi tuse, "+ stadiul Ill - imagine radiotransparenta cu perete gros i rigid care nu se ‘modifica cu respiraia sav tusea, tia cavernelor poate fi spre vindecare cu cicatrice fibroasa, calcficare sau hie de deenajrealizandu-se imaginea de caverns pina. D TUBERCULOMUL este o leziune tuborculoasé inchisiat’, de multe on “ara Tn timp. care poate proveni din multiple leziuni ( afectul primar, infitratul 7, caverna pind, nodul Simon ). Jogic se prezinta ca o opacitate rotunda, net conturata, de 2 — 5 cm, 014, de obiee, superior, neemogana prezenténd uneor calcfcar, Din cauza scularizate In carapacea fbroasé din jur,tuberculomul nu beneficaz’ de nt u tbereuostatce. (2 TwBERCULOZA FIBROASA Eadiologic se consteté. sccentuares desenului plmonar ta. nivel rool fe si secundare, sub forma unor beni fibroase cre ‘boara de la leziune spre in fibrotorax, procesul de sclerozé intereseaz un pliman gi pleura Wi in 2, plman care este distrus, din punct de vedere functional i chiar morfologic. Sadiologic, se evidentiazai o opacitate neuniforma, retractiai; In blocul de condansare 1se8¢ leziuni evolutive gi cicaticiale sub forma de caverne, cavitati brongiectatice, c2'e de atelectazio, bonzi glinsule de scleroz3, placarde de Ingrosare pleurala. Vi ~~“ CANCERUL_BRONHO ~ PULMONAR Cancerul pulmonar poate fi primar sau secundar ( metastazele ), Cel primar {i central sau periferi¢,Cancerul pulmonar central poate fi endo sau exobronsic. Cel ebro oat fi odlar au nay 2) CANCERUL BRONHILOR MARI sau CANCERUL CENTRAL, piezca de la slul brogie gi poate aves o evolutie ondo- sau exobronsic8, ceea ce este hotérstor sentry imaginea radiologica T) CANCERUL ENDOBRONHIC, in cazutile in care este diagnosticat precoce $i a8 sediul la distanta suficionta de biturcatia brongicd, este operabil. in aceasta etapa, °| realizeaz’ mai multe forme clinice-radiologice care sunt, in acelasi timp, si etape lutive. | bronhic - variate bronhoscopic’, clinic bolnavul acuz’ tuse irtativa $i rl elimina sputé hemoptoica, dar le examenul radiologic simply respectiv pe adlogratia de torace ny se constata nici o modificare. Se practic’ bronhoscopia, decd ‘+ stadiul tl - imagine radiotransparont cu porete gros si rigid caro nu se “modifica cu respiratia sau tusoa, Evolutia cavemelor poate fi spre vindecare cu cicatice fibroasa, calcfcare sau ‘bliterarea bronhiei de drenajreaizandu~se imaginea de caverna plina @_TUBERCULOMUL este 0 leziune tuberculoasa inchistat8, Jo multe ori statohara in timp, care poate proveni dia multiple leziun( afectul primar, infitratu lund, cavern plind, noduli Simon ) Radiologic se prezinta ca 0 opacitate rotunda, net conturaté, de 2 — § em, TUBERCULOZA FIBROASA Radiologic se consteté accentuarea desenului pulmonar ta nivel retelet 2rincpale gi secundare, sub forma unor benzi fibroase ce coboaré de a leziune spre 20. In Rootrex. procesul de sclerozd inlereseaci un plémn si pleura bin invogime, piamn cae este dts, dn punct de veer urconal char morologi Radiologie, se evideniazdo opacatonounforms, reac; tn boeu de. condensare se glues lezuni evluve i cietcile sub fom de cavern, cai brongiectatic, (ccore de atletazo, bona iinsule de sleroz8,placarde de ingrogare pleural Vi CANCERUL BRONHO ~ PULMONAR: Cancerut pulmonar poate fi primar sau secundar ( metastazele ), Cel primar sate Hl eantal sau peter Canceru pulmonar ceil pate fi endo sau exobronsc. Cel exobrongc poate nod sou nitrat. 4) CANCERUL BRONHILOR MARI sau CANGERUL CENTRAL, plesci de la snd cu lumenul esofagian, cu contur net. ee 8. GDumoro benigne .—esotequi sunt toa leomiom. Racoogic, cnaminarea cv substani@ de contast 88 evident’ 0 rate, cea mai Ttdlnité find imagine lacunara, net dolimitata care Indeparteaza dar nu intrerupe pliurule mucoasei Diagnosticul diterential se face cu tumorie maligne ( contur neregulat cu pinteni gi ssemitonuri) si cu compresiunile extrinseci - samnul siluetel | ©.) Tumori maligne esofagione care pot f proliferative, inflatve, ulcerative sau mmixte ancarlproliferativ produce agine lacunar cu contr neregua, cu pint Lisp dlatae supriacent, Plurle mucoasei sunt depart fa vel eclun “all periezionl V Cancerul_infitrativ se localizeazs in submucoasa $1 produce o stenoza ssofagiand asimetic, cu contr net al tnp cat nu ese afetat mucoaa,Diatarea supraiacenta este modeat, Diagnostic derenal se face cu senozoa psteaustico steno siete cu dstare supraacents cut mal important cu et impulsurs de @ Ingerareasubsaneieoro2ve este mal mare; acalazia se loalizeaza la nivel! caro, stonoza este set ar datarea importants Cancerululerati produce plus de contrast com depSgest cont poe esofagub, Diagnostic! ferential se face cu ulcer esotagian care 80 localzeaza "ural la rivet esotagul terminal niga find isos de spasm supra 4 sublacent imagine da mirgea po ats) C) aoiooisenosnieu. sromacutur uccerut éasraic ups localizare, cama fecvent Inn pe pounes vera amici curb, "20 rar pe porunesplloicé a somcu,umeazd apo pertole posterior, cardia exceptional peretele anterior. Ulcerul gastric poate fi unic sau multiply ascciat uicerului ‘vadenal Radiologic, in ulcerul gastric se constaté semne directe si semne indirecte nale i organice, 9] ULCERUL GASTRIC AL MICH CURBURI ct, Care reprezints mulajul boritat al ulceratiei este niga, la realizarea 2p Semnul die i, pe langa pierderea de substanta, contibuie si modifcarile functionale ‘clerstice din partea mucoasei din ur NISA forma variaza in functie de profunzimea leziuni, de intensitatea fendmenelor mucoasei, de vechimea ei ( poate fi rotunda, semilunara, conica, ‘rlunghiulara, ascujite,etc ). Dimensiunea variaza: de la mica la mare, chiar giganta ( obignuitinre 5-10 mm }. Mucoasa gastricé din jurul ulcerulu cregte in grosime, fe prin autoplastic, fe prin contracte localé a musculatuni, prin edem inflamator al mucoase! Ulcerul_cu localizare pe peretii anterior sau posterior ai stomaoului nu se vede dac& stomacul este pin cu bariy ~ niga find ,tnecata- de aceea se recomanda examinarea in strat subfie si in mai multe incidente, Semnsle indiracte pot fi functionale sau organics. Semnele functionale indirecte ale ulcerulul realizeaza wiada descrsé de Schlesinger si anume: hipertonie, hiperkinezie, hipersacretia, la care se adaugd =vacuarea stomacului datorata dischineziel antro-pllorice, Niga nu se vedo radiologic cind are dimensiuni mici ( ad€acime sub 2 mm ) fenomenele mucoasei din jur sunt atét de accentuate la baza, in jurul ulceratielincat bariul nu patrunde, sau cand ulcerul este acoperit de mucus resturi alimentare, chiag, rind. ‘Semele organice ingirecte sunt reprezentate de: > gastita hipertroficd care poate interesa un segment sau poate fi eneralzat, In volute spre vindecare, putile devin convergent spre nig, realizdnd o “ragine stelar. + spasmul prc apare dupa o period de timp geste consec ~usculare (a hipertrofie! + rigiditatea segmentara a peretelui gastric la nivelul ulceratiei, radiologic la st nivel undele peristaltice se opresc si reapar dedesubtul leziuni-., semnul rigle! = _ancoga mari curburi sau incizura contralaterala, care reprezinta un spasm usculaturi crculare care apropié marea curbura de mica curbura, Inf intermitert ‘=«ne ulterior permanentd prin formarea la acest nivel a unui fesut cicatricial fibros, =2/zénd 0 stenoza gastrics excentricé care biloculeaza asimetric stomacul =) Evoluta si complicatile ulcerviu pot fl apreciate radiologic, ast! lutia spre vindecare cu dispartia elementelor radiologice; 4 Penettalia in organele din jur, care radiologic este indicats de un crater mare rigid 2%, situat la distanta de conturul gastric; “orarea ulcerulular cadiologic apare pneumoperitoneu izarea, @)qunonue GASTRICE BENIGNE Sunt rare gi sunt reprezentate_de (oi adenomatosi ),lelomiomul_ gi Schwannomul, emu, insuld de pancreas ectopic, newofbramele. Radiologic apare un defect de umplore de forma rotund sau ovoid cu contur net POLIPI adenomatog gastric sunt mei arnt decd cei co, pot unc sau uli, iar popoza este considera stare precanceroas8 Pop apar ca formation ‘unde, ine delimit, legate de poreele geste pintun pee! val sur, arg “au lung conferdndys mobitate, Cénd se até n antl prepirc.polipl cu pedicl ung, poate prolaba In bul duodenal 4) TUMORILE GASTRICE MALIGNE bin punct “Me vedere histiogic se inlalnese umatoarele forme snatomepatologice: eal ma revert se Inainesc adenocersinoamele, apo mult marr ‘rfoamele gi sercoamol, Cancerul geste, dup@ aspect macroscopic mbrac8 rei ‘sme anatamopattege, orale cotespuns imag radon carats, dupa um ueazt «cancers gasticinflrant sau schros, care se traduce macroscopic prin placard, ar radiologic pin tate: «+ cancerulucerant care macroscopic prez un erater~ perdere de substan ~ iar radiologic prin nis8~ acca un plus do subs «cancer vegetant sau enceflié se vaduce anetomic pin frmatun proeminente escrescene, ar radcogie prin lacus Examinarea radologich este obigetore In dublu contrast si tebuie = fe contrast. cmpleteze examinarea endoscopic si in cadrul acesteia puneta bopste. CCarcinomul inftrant Zona rigid hu se lasé modificats-de undele perstatice si s+ aspectul une, scandur pe apA cu valur". Porunea infitrata face ca mica curburd se scurteze, iar pilorul nu este deviat ( spre deosebire de ulcer .Inial procesul este ~tat la un anumit segment, dar in evolutia sa acesta goate infltraintreg peretele , lumenul se stenozeaza, Zona de stenoza este axiala, conturunle netede, ate, rigide, plurle mse sunt infitate, Infitarea intreguui perete gastric zeazd achiul gast’. 1. ita plaste* maligna (stomacul este tubular, cv pert = clus infitrate, unde paristaltice absente ) Carcnomul uleeraty In sade icplerte pezenia crise post taduce ‘vs Tmagine de ate; prin niga in platou, niga nt-o lacuna areforma, , area niga trunghilars prepiloricd, meniscul canceros. toate acestea find aspecte diferinte, in functie de tehnicile variate, ale aceleeasi leziuni anatomopatologice. Cancerulii platou "al cdrei fund este de 1,6-3 om, cu caracter icerativ fi corespunde ., niga i Siar, contur rigid gi este denivelat fata de mica curbura gastrica, Carcinomul vegetant Lacuna are contur discontinuy spre mica_curburé gastrica intrerupt la nivelul eniior,conturul dinspreinteronalstomacului este uneon dinfat, ca .208 de soared vou piewat neprecs cu semitonur Prin somiton se Infelege opactatea intermediarS parlor moi si este data de periferia tumori, care: ea a baru din stomac sicea a v= storge treplat. Plurle rucoasei sunt introrupte brusc la peri srogote gi au caracter rigid datora inflate procesului neoplazic in submucoasa. INTESTINUL SUBTIRE - DUDENUL uodenut ete prima dintre cele tei poriun ale intestinului subtire gi se tntinde se plor siunghiul duedenojejunel Ansa sa este relatv fxa, are forms de arcde cere so. de cau deschis in sus si spre stnga gi este consttuit din mai_multe portun. ‘Mat in cea ce priveste relieful mucoasei, cdt si din punct de vedere al motriitat, din ova segmente; bulb! duodenal sans_jejunal prooiv ria tumori, sunt BULBUL DUODENAL reprezinta prima portiune a cadrului duodenal gi are forma 4, iar radiologic se proiecteazé ca.un trivnghi cu baza la pilor gi cu _varful la nil superior. RADIOLOGIC se pot studia toate porunie duodenvi coma porfiune { D1} este ugor ascendenta, siunea a dova este descendents sieste situata in dreapta coloanei_vertebrale, 3 cuca, a portune este transversal, Intrtaie coloana vertebra spre stings, saa prune ee scone 4) YeCERUL DUOBENAL oul dudes tng e ov of a revert dec ue gat 5 ego o mporana coos dager Ele Tet ral a fat am manos cnc ma event pravaa toa. ERATIA SUPERFICIALA nu se recunoaste radiologic decat prin semne [= se uodenal irtabil + se goleste foarte rapid + este dureros la apasare, + pe una dintre curburile sale apare o ancosa, 2] ULCERUL _ACUT este rotund, leziunea se traduce prin niga, care pe bulbul uodenal se vede din fat ca o pat’ opacd persistenté, inconjurata de un cere | ansparent, un burelet dat de edemul mucoasei ¥) ULCERUL CRONIC; zona circulara din jurul nigei se sclerozeaz’.Tendinta fa 1028 a ulcerulul duodenal in faza de cicatrice se manifesta prin defomari de contur, © produc contracturi_spastice ale musculatuti bulbuiui, retractie care ingusteaza i Lrvenul, jeneaza (ranziul s| favorizeazd dlstensldvericuare ale recesuilor, toate | este semne radiologice find foarte bine decelate la examenul bara i In cursul vindecdi, niga Igi micgoreazA volumul, ajungand in fnal 0 ccarice ela, user iid £/ WresTiNUL GRos - COLONUL | _ METODE DE EXAMINARE $I SUBSTANTELE FARMACODINAMICE FOLOSITE Examenul radiologic al_colonulu este liza pent. dlagnostiul tumor, al lor iffamtor gal ulburtler funcional, care, de cele mai mute of, se I I I st pnt sinptomatologi cnc necaracesic pens stu sdromat 2 §i pentru localizarea unor tumora abdominale, 1 Explrrearailoicl a colons fo cu sun sul dobar pn la mote opal prs, cu ba acai cesndes,oactare pin ! ! I I I I ! ! artata, pe cale ascendenta, studiul colonului dup evacuarea clismei, metoda sstulul dublu, care se realizeazs prin insuflalie de aer, dup evacuarea —clisme! i Examenul radiologic pe gol al abdomenului trebvie efeciuat in caz de_ocluzie, de “Sti = cazuri In care este contraindicata administrarea bariului per os. In ‘80 folososc preparate iodate_hidros le de tipul jrren abdomen de igen in care oe reso prin mucosa sill rd x 8 ocorvare oct @ PaToLosia coLoNuLu! © POLIPOZA MULTIPLA <— * POLIPUL INTESTINAL UNIC are sediul obignuit pe reck-POLIPOZA MULTIPLA BBSLA.K perf sau toa. Esco adenomatozs car ae corer, ered 60% 220" 51 prezinta semne de coli, diaree cu mucus si sange in_scaun, scddere in > claps rectal RADIOLOGIC examinarea se face in strat subjire, polipi aparand ca niste ‘magini lacunare rotunde mari sau numai de 2 ~ 3 mm, foarte numeroase gi foarte dese Tecét, uneori, ocups aproape toala supratala mucoasel, dand stratului de bariu un ‘aspect ciurut POLIPOZA COLICA este considerata o stare precanceroasa @) CANCERUL DE COLON ‘igiditat, procesul vegetant prin lacuna; iar ulceratile se prin plus de substanta de contrast, niga, cu contur anfractuos. Initial infitrajia malign’ pe o 20n8 restransa, determina rigiditate, cu scurtarea retelui respect in dreptul placardului, contractur8 spasticé intermitenta @ peretelui partea opusa. ~{ Cancerul vegetant apare ca_o lacuna conopidtorma, cu contur police, cu seritonurinjur, anfractuos g inf (nintgni neoplazc) In cea ce priveste ulceratia, ea $8 produce Int-o masa vegetanta si realizeazdio azine craterforma sau imagine de farfurie constiuta dintr-un plus de substanta ‘vat intro lacuna cu contur nereguiat. Imaginile de ingustare - de stenoz8 - se produc in cazurile in care substanta de -cvtrastreugeste a treacd din segmontul distal pintran tunel canceros Ingustsituat rl $1 in axul tumorl vegetante, ia sogmentul de colon_din amonte de turora gh te sludiul de ansamblu al acestuia Tunelul canceros este lung gi cu contur dintat in cancerul vegetant si mai scurt gi jt Tn cel schiros, in toate formele in stadile tardive, Ia clisma - se poate observa oprrea 8 @ coloanel baritate la polul inferior al tumor VEZICULA $I CAILE BILIARE Metoda de examinare a ficatului, calor bilare extra gi intrahepatice, a asulvi gi spinel este ecografia, Ficalul are aspectul unui amestec omogen da pier. Pancreasul este mai alb ( mai ecogen ) iar splina mai neagra (hisoecogen) Lcvu) este transsonic ( negru ). Ltiaza da imaginl hiperecagene cu con de umbra s=='10318, Orice imagine suspecta in organele parenchimatoase necesita confrmare 3! dupa substants de contrast, Chistu hidatic produce imagine transsonicd, net ‘ata, cu sau fara yezicule fice, Metastazele pot fi hipo. izo sau hiperecogene. CAPITOLUL IV APARATUL RENAL Metodele do investigalle radiologic casic8 aparatuui renal sunt, radiograia ronald sinpla, vrograia,plelograia, cistograia, artriografia, et. Actual |2 acesie smetode s-au adéugat ecografia, CT. rezonanta magnetica nuclears > Urografia intravenoasd HMetoda se foloseste, practi, in toate alecfunile aparatului urinar unde este savesara evidenterea calor excreta. Aceasla necesiate 2 Impune In diagnostic sfectunilorrenale intamatori, morale, malformative, Iiazice si atele Tn tehnica examinati, bolnavuleste-agezatin.poziie ca a © radiografe-ronalé simpla. Renalagsimpla va depista eventual call radioopec. $1 Ve verfica pozitia contr tubulu, Ca substanta de contrast se folosea Odiston 75% , 1 m/kG, core tinand teh fla are 20mi, Actual sunt (loste cu o eficaciate mai mare substanile ve contrast nonionice care nu produc react advorse deca In proventale » semnfeatve gi determind o imagine radiciogicd mal performanta Irjctaren so (ace ravenos rapid, Prima expunere se face la.2<3 min. in moment in care substanle de contrast opacitaza parenchimna ronal f6r8.e f.excretais,reaizandirse nefo0rerne up aproximatv 6-7 min. eubstanta de contrast viualzeaza calcele. tele calceale, zinetul, uretra Daca in timpit © de exerajie renal8, unul dite rinichi nu excreta, deci vamane in stadiu do net rama, vor efctua tipi terdvi de vericare # funcliek # movtologiei renal, respec se vor face expunerila 1 oF8,3, 6, 12,24 de ore pana la vreea cauzel care a produs rich ,mut*urografic Cauzele nich Ut” st pre —renale ~ postrenale. jelografia ascendet tete.0 metoda morologicd care completeaza urogrtia. Se exccuta Tn condi de scopsie perfec, Substanfa Va fl usor Treat pentru aru produce fat8 apar ca cercuri opace cu centrul transparent ~ > cozitie oblicd papila transparenta este ovala. rtcala renats (indicele parenchimatos ). In raport cu calicele miei, pe imagines 8e poate aprecia grosimea paronchimului renal stabilindu-se. indicele mates: In medie masoar& 2,6 cri 4nd axul longitudinal de 13 em gi ceva mai mare la cei doi pol ai rinichiul partea mifocie la adultul tanar, pentru un = Fecare calice principal corespund 1-3 calice secundare. Pent fiecare rinichi se 8-12 calice secundare, toate find situate lateral do bazinat. Calicele mici se 5 formeaza calicele principale: gupericr, miloclu 5 inferior, orientate intotdeauna tal, extern de bazinet. Bazinetul poate 24 forma amy lard sau liniard cu 3, 2, sau fara calice principale. Marginea sa interna nu depageste spre coloana linia psoasului. Bazinetul ampular are form de tiunghi, unghiul inferior este continuat de jonctunea pieloureterala, In unele cazuri, calicele par cd se varsa direct in ureter, bazinetul find liniar. Calicele gi bazinetul formeaza sisternul pielocaliceal care se comport ca o unitate fiziopatologica Ureterul so vizualizeaza foarte bine dupa pielografie; are contururi precise si ccalibru inegal, eu trei strémtori anatomice - una la plecare din bazinet ( jonctiunea pieloureterald ), alta a stramtoarea bazinulul sia treia la inlrarea fn vezicd (Ingustarea intramurala ). Din punct de vadere functional, bazinetul gi calicele prezinta o faza de contractie go fazé de umplere diastolica. Ureterele prezinté un perstaltism, cu und ub frm us, are tera do 23cm pe secundt S617 “andmaitreno-utetorale _ Putem intalnirinichi unie congenital, rnichi mic congenital, riichi ectopic homo sau heterolateral,cnichi dublu sau supranumeral,rnichi polchstic sau multchistc, uretero-hironataza congenital (©) Utiaza renal Descrierea radiologic a caleullor true 88 cuprindé: localizarea exact, forma, dimensiunile, structura g1 omogenitatea, Diagnosticu diferential al itiazel renale este foarte important. In pozitia oblica sau de profi, calculi bilard se proiecteazd anterior coloanei vertebrae in imp ce calculi urnar se proiecteaza pe coloand, Diagnosticul tiferetial al calcllor vezical se face cu caleul prosttici care au localzare central si relropubiana, cu coproiiii ( din rect gi sigmoid }, localizal posterior ( prof), cu caliticanile parietale vezicele (In placarde ). Urografia poate s& puna in evident@ calcul! raciotransparent-magines sau imagine lacunar. Diagnosticul ferential al calullorradio.transparent se,face cu = polipipietic - cheagur sanguine = puro = fibrin sau fragmente tumorale detagate; - bule de aer introduse prin sonda - diagnosticu! dferential al eventualul abdomen acut Evografc calculi renal, par cdnd sunt mai mari de 3-4 mm. Ei au In majortate con de umbr& posterioard $i apar ca. imagini hiperecogene. Cei mari sunt usor Ii, 2 cont do umbraeorespunzalor matin lor. Un nomen curio so ital a calcul coaliomi care datorté mérmi or nu sunt pig negime de acoagi spot de ‘trasunet, aga €@ apa co i cum arf fragmenta G) Pielonotita — Pielonefrita seu nefropatia interstitiala este o ai)une inflamatorie a tesutului stetstijal renal g a cdlorexcteor, Produce o inlamaie In focare a parenchimulu ena, cu dstuctia paper, maeriozate prin modifcsrlorcupeorcalcsle. Piolonetri acuta nu are sermne racologiee Pielonfitacronica are o serie de semne radiologic importante cum arf «prima etapa evolu apar seme functional, necaraterisice cum sunt: ripotonia sau htetonia plocaciala «in fozele mat avansate, apar modifica call tipice cum suntapatizarea cupelor calc, eversarea cupolor, cupe in form de maclucd sau cuperc8 + reducerea incicelui parenchimatos renal + reducorea maselor renale predominent peo singura parte in functe de gral de olectare al parenchimelor renale Toate aceste semne se evidentiaz’ la urograia cu doze mar de substane de trast caro no permit obsenarea acestr lz fne ‘Tumor renale ~ Dupa natura lor, tumorile renale pot fi benigne sau maligne, find situate in arenchimul renal, calle sau bazinet, TTunorie.benigne sunt _paploame, chiste, Roane, angioame, avand o rocventa mal mica deca cele magne Tuner maligne sunt: adenocarcinoame (hipernetreame ), flrosarcoame mort Wis ee, care sui mult mal des inti CCancarlrenel est unoteal in maioriatea cazulor ise dezvokl mal recvent arb ne 40 80 an SSarmolereiologice sunt tn funcje de dimansiue trot Dn punc de vedere are au o perioada lunga de latenta din punct de vedere simplomatic si/umori maligne 1 pungt de plecare. ui dec! va determinasimptomatolgle. dat. de. api Grafiarenal&_simpla ne poate ovidontia unele_calcificéri in tumord, sau formarea rinichiului, deformare care poste fi insotta de méirea_diametralor si _ Ss 92 Cu 0 frecventé mai redlisi. Arterograa renal poate evident tumor hipervascuariate, hace disput, eu 2a Sanguine. Alteor gasim tumor maligne sac vasculaizate / AFECTIUNILE VEZICII URINARE $1 ALE URETRE! Metodele do examinare sunt scales ca la rich: in plus ae poate face ~ “Stall asconéeis Pent evdenterea uae se ac gtogsfapermitonalé sau Sregrafa retrograds. Examinares vezici dup golre se numeste cistoyafe simicjonal,Ecografa va evitenta tics, eventual com sin, umole nace ‘agi! Npoecagens bine dette - tumod benigne - sau polfobuate « ume afane - conmate apo stra ). Lez inamatri prod Ingrosarea porto © sspect de sandwich in inflamafite acute Hipertofile de prostété amprenteaz4 colul sau peretele inferior al vezi, | La nivelul ures! so pot evident calcu, tumor dar, cole ml recvente sunt Ssnozeia, (L) exPLORAREA SUPRARENALELOR Se faco ecografe. Radoogc, suprrenlele se evsenaa dupt inetne de * spatil retroperitoneal (retropneumnoperitoneu ), cu sau fér8 urograe, Metoda de Pontru patologa suprarenalelor este CT. Suprarenalele normale au aspect de 43; vigula Seu mir mulata pe polul superior renal. Tumosle produc mares null gland CAPITOLUL V RADIODIAGNOSTICUL AFECTIUNILOR OSTEOARTICULARE 1, METODE DE EXAMINARE Examenul radiologic este metoda cea mai valoroasa si absolut indispensabila penins explorarea scheletuui sia articulator, singura metoda de explorare in masura s8 ofere nici date esemale, de cele mai multe ori de neinlocult, atat despre anatomia, fiologia neletului, cat si despre eventualale sale modifican patologice. El dispune de miloace lle pentru explorarea scheletulul, lacul cel mai important apartinand radiografii amenul radiologic trebuie 88 fie intotdeauna precedat si insolit. de un examen clinic font gi complet, local, regional si general. Radiografile trebuie efectuate cel pupin in ua incidente perpendiculare intre ele gi a ambelor oase simetrice. Celelate procedeo tehnici de explorare ( radiografia marita, tomografia liniard, arteriografia, sortografia scintigrafia ) aduc numai date suplimentare, elemente care verific’ datelo cvdentiate pe radiografie, pe care aceste procedee nu o pot inlocui, ci numai o mploteaza, Tehnicile modeme ( ultrasenografia, CT, RMN, PET, SPECT ) aduc dato stante in stadile timpurti ale modifcéilor scheletulul, Ele sunt in masurd s scoata * evident elemente ale substratului anatomic care nu apar intotdeauna pe radiogratie. 2, SEMIOLOGIA RADIOLOGICA A SISTEMULU! OSTEOARTICULAR Semiologia radiologica trebule sa se bazeze pe fenomenul de interdependenta care suis intra aspectele normale gi anormale ale scheletulu, cu procesele fiziopatologice care le determina, Fara o interpretare a dinamicl gi a legilor biologice care conduc cactivitatea fesutului 0808, @ oaselar i arlicuatiior, In cach reactvitati generale a rismului lit ca un Tatreg, nu se poate trece de barivss care limiteaza semioiogia adiolagica Id o simpla descriere obiectva si nu se poaie ajunge pe terenul onamentului deductiv, care se bazeaz’ pe interpretarea obiectv-stintfica a mentelor descriptive In emiterea unui diagnostic, Din acest moti, finem s& camintim céteva date, cunoscute deja, despre structura histologica, anatomia si ~ologia normala gi patolagica a oaselor $i artculailor. A, Morfologa fesutvlu osos ‘eagenaza. Tetull o208 tale 0 forma specalzaté 2 fesuubi conjunchw din care provine prin nazi os08s8 enorien pr care se defines“ osleogeneza*- proces ts cate mabicea conjunciva 1 inven de ordn general - neurohormnal i chim - recum gi ub infuanfe de erin lea ie ) se improgneaza cu un complex potene-minera, dupe © arumita eispozile suc csiucure osu 6808, éefinta 2 lagi otleogeneze, elude inve wabecuele formato do Inolaiera lamelor osoese, nste spall, comurvcanie ine ele, in care réméne fesut cornet retansforma sau motaplaiat in forme itermedare, gn care patrund vase lifts, ner, Jesut (60s, reticuloendoteis, ec, ard @ mai vor de maduva os0asa, in mare canttale gi cu 0 deosebith Impotan(®. Histlogic, jsut! osoe este caret osleocieor * celle esoase ‘amicate, agezate In osteopaste, cava in maicaa durd osoas8 formats dnt-0 relea oe fre reat pin pcezenta Colagene $i substanta ened, organica impregna cu serv minealefosfocalice Tesul 050s, oath format, nu este slat; ef este sediul uner remenien contunvs, In care se inirea procasul do * osteoformare * 51" osleowsparte " Raportul echilrat date contrus siege gi rfacere osoas’ oterming structua 4 forma fesutuul 0505, cu srumite caraciore panlewsre pentru face din cele ei perioade ae ili: do crogere, de matunise i senescent > Feiolooafasutal osos est, in principal, determina de cele dovsprocese care xa exert comtinus, concormtent 1 iticat. isrugerea~ rors - gi createa de substanté osoasa. Pracesul de ‘istugoro 2 poate refer numa fa componenta mineral, numa a ae organi saul ambel. In cones oem, aceste modifica sunt un proces fiiolog© comin 9 ecitrat, In cone patelogie, cstugeres sau producerea de os posle predomina lar ruperee echilorulli determin8. apart une patlogi Imorlofunctonale a jesviuli ofo8, Procesele de formare sau dstucja osce88 sunt diate de factor complecs neurohormonal, vain i enzimatic. B Morfotiziologiaesteoarticulara 8) Organoganoza octooarteuord este oxpresia ulna a procesului de osteogane28 normalé. Din puneti do vedare at erganoganezei osoaso, cu excepia esselar de membrana, ce prov dn Jesus ‘ros prin merapazi ofoss8, pleselescheletice sunt precede naglere arn ransformares In esi ‘2808 8 unl model caraginos, Prim quceu asos al otic enconcrale apa i stig primal ini a ‘embrionutu in ctaviula. Nuce ososi apar in pizee gi ciafzale oasslr lung, nearpuloaselorscute, ate unul sau mal mule pen un segment os0s. La oasele lung! pe lang® mecansmul encondal care etermind procesul de ergtee in lungime, se mal adaug’ mecanismul de erestereperosta,caglre in sme, prin care se produce Wansformarea e¥ecla a esulUki conjunciv peristal In 08, fr senstonta cats, La aul), parosut este o membrana foroas® In care osicarea au ma este postin condi normale. In caea ce privste cartel de casere care asqurd denotares in ingime 5 oe pnd la termina ergtei, el fers esenfal ca fuancte9istuctur, de un ouceu de osficare (sul cupende 4 eed de stuctul morofuncionsle. Din sructnle de px on fac pate: pesos, ‘veerostucura compacte! ga spengioase, caval avicular goal de crepe, canal! medulsr Din sircturie de ordinal dl fac parte: sistemale haversiene lameela crcumfereniae, vasele | neni. in structurle de ordnw tl fae pate: free colagene, osteci, ostoblastulg|osleaclastu, substanta \damentala, Noel elastic, zune mioeale, apa g grsmea, Stuctunie de onl a parlea sunt cnsbute de dispazta in spells molecular a subsiajeor rganie 9 snocgarice.Oin punct de vedere acrascopic, dec 3 resol, ot stutte:auitecturs compact! 9i spongase, canaks modular, vost, carla aricuar si carlaul de ceslee, Func pancpal, de migcar, 2 sparaul locomotor <= posta. graye aticlailor. Indecent de pul morftunctcnal, etemenle componente ae une clas sunt aceensi - exteriale osoase ae atlas acoperte sau nv do canal dawodia, rnitnd sau eu ine ee un spat ariculr vital, cBptug de seroasa sinvila gl umectat de chil oval, alaborat de aceasta sercasa. Extremiiie osoase Sunt tute in conten de un mangon Foros, cicusrd, coninvore @ parasite de Wiamenisle aretare foronse, cxgarizale 9 etor de frid i de mug care uneot ec peste ariclale, Uno aricuitt mal aun lor dscul sau meniscun article. formajunifbrocarlagnense care marese congruenla cacane gi permit suportaraa unot mar presi fori dalrts compresbitOs elastce de “Gapun. Din pune: de vodere radian nu ce evkeniaxs decd! exrerffe osase danarece amponente ale aril! nu 2 saespancetradoioge. * Spat rica *radoioe ru Pepin covet vier ontricd ral ste est rocariags 9a craps ave ‘spars suprafeeie aiculre su care bracdacestesuoraele. By. Stvenr unctonad sche oma ul os #macosttia 39 tear rt rela de ondtenare recroct, do nierdepende|a de asemanen atv ict 8 gota spune ch mosaic de nucura iiaroera seve modch ale forme extroare sc orice movitcare in seta osu stage saan gi vermis ate suture, Forma extroar 5} stir mero 8 os sunt meriatizree pracioeol funefuni a osu. Unde sarcna de presinns este principe, osul este mic, eu cu fle cu o supra sensi ogalé nie ole avdnd o stucira neroaré core croeazh arcu ce cota cu drecta waboculorepongiase orenate dupa cea mal aaplabla actor pen @ da, cu coe trai mare economie do subsaniS,rexisteni cea mei cat ASPECTUL RADIOLOGIC AL OSULUI SI ARTICULATIEI NORMALE sete sunt formate din tesut osos compact gi fesut osos spongies, repartizate fer in oasele lungi, late sau scurte. Un os prozspat este format din 60% substanta mineralé, 25% substantd organica gi 25% apa. Radiologic se evidentiazé numai partoa mineralé, periostul normal nu are corespondent pe radiografi, Macroscopic, oasele ~ 0 parte centralé, canalul_medular, care apare radiologic ca 0 bands radictransparont’; = 0 parte perifericd densa, compacta osoas: intens opacd, net conturata mai ales spre exterior, fara structura care apate radiologic ca 0 banda = tesutul spongios al epiizelor oaselor lungi, in oasele scurte gi late este format din lamele osoase dispuse in trabecule Intretate care formeazd © relea. Trabeculele sunt dispuse In directia linilor de fortd, in raport cu legile biomecanice. Radiologie, fesutul spongios apare ca 0 retea find de lini, dispuse tn raport cu functile pe care le indeplineste osul respect La un os lung cistingem pe radiogratie diatiza, epiizele, metafizele si cartiagile de estere (la copii). Diafza, de forma cllindticd, are in interior canalul medular iar spre periferie, compacta Metafiza este regiunea osululsituatdintre diaiza 5 epiizd Casele late sunt formate din doud compacte intre care so gaseste spongioase Oasele scurte ale carpulu, tarsulu, etc., sunt formate din tesut osos spongios inconjurat de o cortcaléformata din tesut osos compact. Casele lung) se dezvolta pe un model cartiaginos, oasele late rezulté din osificarea lina! membrane conjunctive ( de aici numele de " oase de membrana " ). Oasele lungi ale copitului au doar diafiza care prezinté la extremitati cartilajul de crestere, Epiizele sunt formate din nucleli de ositicare, care apar intro anumité ordine, fapt ce duce la aspeetul difert al oaselor Th ‘ noe de varsta copilulul. Astel, la nagtere este aparut nucleul de osificare a er =, stale a fernurului, in primul an de viata apar nuclei de sifieare a osului mare gi osului cu eArlig, la 3 ani, nuclei piramidalului ta 4 ani cei a) semilunaruul, fa § ani ai scafoidulul gi trapezulul iar fa 9 ani a pisiformulu, etc Epifizele se sudeazd cu diafizele intre 15 si 20 de ani Cregterea osulul in lungime se face prin cartilajul de crestore care persis pnd la +5. 20 ani. Ele sunt radiotransparente pentru c& absorb mult mai putine raze fata de jesutul sos, Cartiajele cele mai fertile sunt cele apropiate de genunchi gi departate de cot; inte cele dou fefe ale cartilsjelor de crogtere, cole mai active sunt cele diafizare - la Lest nivel se gaseste zona provizorie de calificare, In care, prin depunere de sarurl rale, e face cresterea osulul Cresterea osului in grosime se face prin activitatea osteogeneticd a periostull Radiologic, forma oaselor este cea cunoscuta din osteologie, cu unele mici odiicdri datorate proiectiel conice si sumatiei. Structura oaselor este functionala - ssezarea lamelor gi trabeculelor osoase este facuta dupa lnile de forts dupa regula maximum de rezistenté cu minimum de material ". Aceasta arhitecturd a trabeculelor csoase care variaz’ la fiecare os In conformitate cu sarcinile pe care le suports, se Seidentiaza pe radiografile de calitate - Anatomia radiologica a articulatilor Diartrozele sunt compuse din suprafefele aticulare, capsula, meniscul, ligamentele, jala, etc, In mod normal, radiografc, se evidentiazs numai suprafetele articulare, r= snatomie sunt tn contact, dar radiologic apare intre ele un spatiu, spatiul articular nterlnia articulara reprezentata de cartajul diartrodial care absoarbe o canttate © mic de radiafi, Apare pe radiografi ca 0 zona radiotransparent8, cu latime mai sre in eazul articulator mari, chiar § -8 mm, si mai mici 1 -2 mm a aticulaile mic. entry studiul spatiull articular, al capsule’ gal menisculul se foloseste artrografia jostanje radioopace iodate sau cu aer. Leziunile elementare ale macrostructurii osteo articulare sunt consecin{a tulbutb in fiziologia normalé a {esutulut 080s find rezultatele peril echiibr 1» procesul osteoformator 51 cel osteodistructv. ‘) LEZIUNI ELEMENTARE PRIN DEFICIT DE TESUT OSOS - depunere “cient a séruttor minerale fosfocalcice pe trama proteicd ie din aportalimentar 1 abeorbieintestinald deficient, lipsa de fixare sau mobilizarea lor excesiva din gic oasele devin radiottansparente, canalul medular este osteoporoza. Radiol ‘ta subjita, Osul spongios devine mai transparent, ochurie dinte travee mp3 travesle sunt mai fine. Substantele minerale desprinss din os trec In circulate, tere calcullor renal, Osteoporoza poate fi ar, ‘eliminate prin rinichi putand da nag alzata sau localizat este produsa de unele tulburan ale Deminerslizarea_osoasa_generaliza fsmului substantelor minerele, tuburéi endocrine, nervoase (rehtsm,tuburér nice digestive, endocrinopati infantile, osteoporoza seri tc ) Demineraizarea oscasi localizaté imtalé la unui sau mai muite case slo siagregiuni poate f produsd de inamati, raumatisme, tumor isto, ee Lipsa atét a substanfel anorgarice oAt gl a cole organice - ostooliza se este acivlati osteocastice intense, Ratllogic apare o psd de tesut 0808 4 nos ), Dacd ea este perifricd, de dimensiuni mici, se numogte carie osoass 5 sete contrala - caverna osoasa. Zona mica de osteolizé din epifize, bine delimitals v5 rumele de geods. Ostecliza apare in numeroase bolt ale oaselor: te Osos, osteomielt, distrofi osoase, etc. 5) LEZIUN! ELEMENTARE PRIN EXCES DE TESUT OSOS pot f consecinta vsti osteoblastice supranormale sau dezechilbru intre activates osteoblastica nai) cea osteoclastic’ ( redus’ ) dnd nastere la condensare - osteosclerars sade difefte, Radiologic osul apare mai opac (alb ), mart in dimensiuni, canalul next ingustal, neregulat, uneor! obstrust, Depunerea de minerale nu respecta a normalé a osu; structura osoasd este, de cele mai multe ov, disparuts = ingrogarea osuiui se face spre intetionul eanali malular poaré numa de scostozs, Osleoscleroza poate fi localizata ( In ostewivicltd cronicd, calus dupa sn tumor osoase, siflis os0s ) sau generalzats ( osteopetrozd, osteopiochile, Periostoza consta In formarea de os in afara compactel prin sa28 osteoblast rostului. Radiologic epar depuneri asoase extern de compacté ca un mangon te lamele sau spini de diferte forme gi dimensiuni dispuse perpendicular, nie radiar sau anarhic. Periostoza se intéIneste in osteomielts, lues, rahitism, artropatia, hipertrofica pneumic’, ete gs. LEZIUNI ELEMENTARE PRIN EXCES $1 DEFICIT SIMUL TAN DE TESUT osos Osteonecroza - septica ( osteomielta, tbc, siflis ) sau asepticd ( necroza capului femural, a tuberozitati anterioare a tibiel ) - determina o zond de osteolizé in jurul unui sechestru os0s ( parte de os izolaté circulator), cu reactie periostala pe un fond de osteoporoza regionala. Apare, radiologic, la 3 saptémani dupa obliterarea Uunor vase osoase, MODIFICARILE FORME! EXTERIOARE A OASELOR in punctul de vadere a formei si dimensiunilor, oasele patologice pot fi mai lungi sau mai scurte, mai groase sau mai subtir, mai opace sau mai transparente. Mai frecvant intalnim: Aplazia -lipsa de apart a unui os, dupa timpul normal de apart, Hiperostoza - cresterea accentuata a osulul in grosime, Hipoplazia - micgorarea unui os ( poliomielit ). Hiperplazia - dezvoltarea mai accentuata a unui os Scoliosto edostoza - umfiarea unui segment osos, 3). CLASIFICAREA AFECTIUNILOR OST! Se poate face pomind de la crite diferte: anatomo patologic, etiologi, clinic, radiologic, etc., In cele ce urmeaz’ propunem o clasificare in care factorul etiologic fe pe primul plan, clasifcare care desi nu poate incadra unele boli ( cu etiologie wdoirea unui os, necunoscutd ) ni se pare cd corespunde col mai bine scopului acestui material (W > Bolte oaseior, Al > Bolle articulator lle oaselor Boll osoase congenital 2. Traumatisme ( fracturi tuxati, entorse ) Inflaratii osoase; + Tumori osoase; 5. Distroti gi displazii osoase; Osteopatii prin leziuni alo sistemului nervos; Osteopati prin substanje "vice: = Osteopati endocrine; $ Osteopati prin bolle sangelui i maduvei osoase; Osteopati de cauze necunoscute. Se produc in viaja intravterina i devin manifesto Ia nastore sal ta terea lor este importants pentru prevenit si chiar tratament( luxatia congentat® sie poate f reversibité dac8 diagnostcu stratamentul se etectveaza in timp ul) Osteopalile congenitale pot f 2 OSTEOARTROPATI! CONGENITALE LOCALIZATE 12) pin agenezie (ipsa tbe, a rtulel, agenezi ariculare, lipsa segmentelor infermediare ale unui mambru si atagarea segmentuiui terminal direct la centura scapulara sau pelviana - focomielia, etc. ji rahischizisul, luxatia congenital a b) prin hipogenezie ( hemispon ‘genunchiulu, luxatia congenital a goldulul, etc.) c) prin hipergenez® ( oase suplimentare, memiru supranumerar, coast suplimentara, polidactiie, etc.) 4) prin disgenezie complexa ( forma, numa, porte, direct ) - protuzia ‘acetabuiara, anomalii vertebrale regional, etc % —_ OSTEOPATII CONGENITALE GENERALIZATE ‘) prin hipogenezii( osteageneza imperfecta Veolck, osteopsatiraza Lobstein. acondroplazia, etc. ) ») prin hipergeneza ( exostoze - Ombredanne -osteopetroza Albers-Schonberg, costeopoikla, perostita hiperplazica, etc.) ©) prin disgenezie complex ( displazia familiara metafizar8, Imepenitea articular -artrogripoza, laxtatea articular, etc.) 4) secundara ator mecanisme ( artropatile nemoflie, osteoarvopatile eriroblastozei fetale, osteoartropatia din anemia hemolicd congenital - Minkowski - Chautfard) Vom descrie cateva din bolle congenitale, care sunt mai frecvente, grupate dupa ‘~ecanismul principal ce poate interven in producerea lor a) GRUPA CONDRODISTROFILOR CCuprinde © serio de afectiuni congenitale caracterizate prin lisa de crestere @ “ontanetelor, dintt apar tarziv, cifoz8 sau lordoza, turrea bazinului, scurtarea membrelor care sunt masive, cu epifize lrgite si dafize scurte (pitici cu capul mare gi membre scurte ) }) GRUPA DISOSTOZELOR ENCONDRALE Condrodistrefia - boala Morquio - poate fi de tip epiicar (_ nanism Alisproportionat cu deformarea epitizelor cu debut in jurul varsei de 10 ani) sau til cu localizare la nivelul cartigjului de conjugare ( nanism disproportionat cu deformarea spifizeloroaselor lung, dintaturt la nivelul extremitaordafizare, geod tn mote). Boala Hurler se caracterizeaza prin nanism disproportonat, hepato splenomegalie, surditate si tulburiri de inteligenta. Bolnavii mor, de abel, In primi ani e vial. Au talla scurta, craniul mare, corpuile vertebrate trite (¢) GRUPA OSTEOGENEZELOR IMPERFECTE ( DISPLAZII PERIOSTALE ) ln aceasta grupa sunt incadrate bolile In care cregterea in lungime este normala, afectata find cresterea in grosime a oaselor Osteogonoza imperfecta precoce - Vrolck -tragitate anormalé a oaselor cu sumeroase fracturi spontane care apar dinainte de nastere, caloté craniana foarte Subtire, de consistent inegalé ( mar putred ), fontanele lagi, prognostic ru ( rareori siung fa 20 de ani), este ereditaré recesiva. Osteogeneza imperfecta tarda - Lobstein - apare dupa primul an, mai alas la membrole inferioare, talia este normala, céteodata apare surditatea, laxitate a gamentelor. Qasele sunt subtir, demineralzate, se fractureaz& usor, chia la mica ormale. Prognosticul este bun, se vindeca inte 10 - 20 de ani, Se transmite ereditar cominant gi recesiv Fragiltate osoasa ereditara - apare de la nagtere sau in primul’an de viaté, Sstermind © tale mica cu nuclei epifizari normali, apare suritate spre 20 - 90 ani autate a igamentelor, sclortic8 bast, De la 20.de ani nu se mai produc fractur dar Seale produce invalictate pronuntaté gi se transmite dominant Boala exostozanta - Ombredane -( dlsplazie directionala ) este poliostca, sracterizata prin dezvoltarea unor formatiuni exostozice osteocartilaginoase localizale ‘edominant pe oasele lungi, in apropiorea cartgjului articular. Radiologic se observa 2 Sau mai multe excrescente osoase care se continua cu corticala i spongioasa Ulul Pe care se dezvolta ( spre deosebire de osteofite care nu au corticala gi songioasa ) «// TULBURARI ALE REZORBTIEI OSOASE Osteopotroza ( boala oaselor de marmora, Albers-Schonberg ), boald ereditars Jn care sunt afectate oasele lungi, simetric, craniul, vertebrele, oasele bazinulul coastole - in forma leat, modificirle osoase se observa de la nastere - 0 putemica hiperostoza cu lipsa structur trabeculare; in forma cu debut insidios, modificétile apar in jurul varstei de 10 ani, cu aceleasi modifica, cu fracturi multiple, Radiologic ta nivelul ‘oaselor ungi, compacta este mult ingrogat’, canalul medular ingustal, chiar disparut, extremitatie ingrogate In forma de maciucd. La nivelul metafizelor, se observa benzi \vansparenta alternand cu benzi opace. In corpil vertebrali se vad trel zone: doua zone Ge osteosclerozs ( suprafata superioard gi inferioara } care Incadreazé 0 zond de siructurd osoasé normal, Nuclei epifizari apar tarziu si prezinté 0 zona de soscloroza accentuata, Gaurle optice sunt ingustate, Periostita hiperplazica ( Camurat-Engelmann ) - so intdlneste la copil mici sste poliostica gi simetric’, Oasele lungi prezinta hiperostozé dlafizara dar nu este enta structura trabecular’ epifizars Osteopoikilia - mai multe oase prezinta insule de hiperostoz8, cu dimensiuni “limetrice mai ales la epifzele oaselor lungi ce compun articulate, uneori carp gi ~etatars, bazin gi coaste. Este boald ereditara Miozita osifianta - prezinta tesut osos in mugchi si in fascil, Debuteaz’ in tinea omoplatulul DISTROFI OSOASE Sunt feziuni oscase care apar in urma unor tulburari metabolice locale sau erale utmate de depunerea fn oase al unui produs al cilului metabolic dereglat, sau *corbiia sdrurlor minerale din oase, ‘Rahitismul - este 0 boalé cismetabolicé general, Apare la copli ca urmare a *! vitaminei D gi conditilor neigienice de alimentate gi locuinfa. Exista doua forme 3 varsta de debut: Rahitismul pracoce apare la sugarul de 6 - 8 uni. Analomopatologic oasele sunt ineralizate, se pot tdia usor cu cutitul, cu epifize marie in volum, cu cartajul tere mult largit gi corticala subtiat "1 mod normal, la sugar diaiza oaselor lungi se termina la unites lui cu certlajul = conjugare. print linie opaca dreapla i regulat, cu grosimea de 0,5- 1 mm - zona de caleificare. In rahitisn, metafiza se lajeste ( brdtara rahiticd ), zona de calcificare provizorie este lafila, neregulata, dina extremitati cate un pintene osos, ‘ou forma de cupa care prezinta la Clinic, copii prezinta deformari ale craniului ( cresteri de volum ), ale toracelui (tumefierea jonctiunii condro costale ), membrelor ( Incurbari cu concavitatea interna a ‘oaselor lung), ale bazinului gi ale coloanei vertebrale. Radiologic semnele de rahitism apar la cateva séptéméni dupa debutul clinic al boli, la oasele luni i Pentru cé semnele radiclogice apar mai caractaristice la extremitatea inferioara @ zona provizorie de calcifcare, la nivelul epifizei gi a diafizei ‘ediusului i cubitusuii sau a tbe, se efectiaza radiografi ale antebratelor 5! gambolor 1@ care se evidentiaza urmatoaroe + zona provizorie do caleficare se laste, ia forma de cupa cu concavitatea spre pita, devine neregulats,zimiat, osteoporotics, unoristeasa pana la disparie + cartajul de conjugare este larg, neregulat deimitat asta incatnucieul de osiicare epitizar este indeptat de diafcd. Nuclei de osificara opifizariaparintrziat, sunt decalciicas. + la nivel diafizel are loc 0 decaleitcare care duce la subyirea cortical, incurbari ale oaselor, fracturi pe os patologic, ldrgirea canalului medular. In cazul in care oasele se incurbeaz8, pe partea concavé a osukii apar apc perostle. In peroada do vindocare apare 0 nous Iinle provizorie de calcifcare, oesele se recaleficd, apar nudeli do osiicare epifzar! corespunzétor varstel, deformsrite osoase 3 fracture se cali. Diagnostic ferential trebuie fat eu: + Osteocondita sifiticd - apare in primele 3 luni de la nagtere, zona de calcticare provizorle este ingrogta ili dar fr forma de cup, periosttaapare pe ambele ‘margin ale oaselor, nse produce decaeicae nicl n diz riciinnuctl epitizar + Scorbutul infantil - apare la copii peste 1 an, zona provizore de calefiare este ingrosaté rd 88 fie deformat,paristul este impins de hematoamo §) apare caletcat neregulat, nur! >pifizar sunt mal opaci a perifrie decdt in centr: + Incurbarea congeni!. .w yambelor FRatitismul rcv apar. la opi inre 8 - 16 ani geste toto tulburare de osiicare. Se calizeazlacoloana vertebral, gold (coxa vara) genunchi(genu valgum ) ct. Semele radiclogice sunt asemanatosre cu cole din raitsmulprecoce - zona de caleficare provizorie este lait, cu contursters gi nereguiat, n forma de cup, metatiza rt, larg si gros. Spatiul articular este normal sau largit, niciodata pensat. Boala jolueaz’ cronic; dupa 2 - 4 ani se vindeca cu deformarea capului femural, Boala buio diferentiat8 de fracturle de cap femural, tuberculoza coxofemurala 31 teomiclta Scafoidita tarsiana ( Kohler |) apare Intre 3 si 10 ani. Radiologic se observa Iurtiea, osteoscleroza gi micsorarea volumului scafoidului, Datorité reducorit mérimi afoidulu, spatile articulare vecine apar mai larg Epitta metatarsului II (Kohler Il) apare intre 10 gi 20 de ani, uneori mai tarziu Radiologic, epliza distala a metatarsului ll apare 138, turtita, cu forma neregulata $1 ‘eiucturd osoasé modificalé avand zone de osteoscleroza si osteoliza. Spatul retatarsovfalangian este mai larg. Boala se vindec’ prin recalciicarea osulul ins& samane 0 artroza deformanta matatarso-falangiana cu osteofte marginale. Cifoze juvenité ( Scheuermann ) apare intre 10 - 20 ani lanivelul coloanei le interesdnd epifzel vertebrala, Coloana este cifotic’ prin turtirea corpurilor ‘verebrale in partea anterioata; platourile sunt neregulate. Cifoza este rotunda > Vertobra pland ( osteocondrta vertebrala infant - boafa lui Calvé ) apare intre 5 0 ani prin turtiea unui singur corp vertebral, cu fetele plane, corpul vertebrei mat {cat ssisculevetine noma GB) Osteoartropai dsmatabot se carateizeazd prin depoztarea in celueleoscese a unr eubstajerezulaa > metabolismul lipidelor ( tipoidoze ), glucidelor, ete. Ele fac parte din grupul jazelor osoase. Cele mai frecvente sunt: > Boala lui Gaucher - acumularea de cerebrozide in spiina, oase, etc. > Boala [ui Niemann-Pick - acumulare de sfingomielina in majoritatea organelor la sugar, inclusiv in case: : ale lui Hand - Sehitler- Cristian - este cea mai frecventa disipoidoza, apare intre 10 ani si se caracterizeaza prin triada: exoftaimie, diabet insipid gi multiple zone 1» osteolizS de dimensiuni variabile, bine delimitate, cu contur neregulat realizénd > aspect de harté, mai ales pe rani, + Sranulomul eozinofil- se intSineste Ia copii sitineri este tor 0 distipoidoza asociat . cozinofiie. Radiologic apar zone de osteolizs rotunde, de diferite marimi mai ales craniu, coaste, vertebre, bazin, case lung. 'steopatii endocrine Majortatea afectiunio® glandelor endocrine produc teziuni ale sch diferite grade in raport cu stadul boli si varsta pacientul eletului de A) Leziunile osteoarticular in afectiunile glandel hipofize Hipofza intervne direct in dezvottarea scheletulul prin hormonul de crestere $i indirect prin hormonil endocrinostimulaton. Hormonul somatotrop dirjeaz4 cresterea oaselor in lungime gi grosime. El este sectetat de celulele eozinofie ale hipofizei. in cazul in care aver o supraproductie de hormoni de crestere apare sindromul de hiperpitutarism iar cand productia este scé2uta, apare singromul de hipopituitarism Hiperpititarsmul produce gigantismul ( daca apare in peroada de crestere 3 aselor ) sau acromegalia (la adult) Gigentismul apare Tn urma unui adenom eozinofl a hiafize, In mpul perioadel do crestere, care accelereazé si prelungeste cresterea scheletuui, Radiologic $eua tureicd este normal, rar micgorat8 si foarte rar marta, Oasele lungi se dezvolta foarte smut, cranil este relativ mic iar carlajele de conjugare se osifica tarziu, paste 25 de ani ‘Acromegalia are aceeasi cauza dar care apare a adult. Boala are evolutie lung cu cofalee, marirea extremitatior, a craniuui, a mandibulei, a unor organe interne si @ scheletului, Radiologi, la craniu se observa marirea protuberantelor, a mandibulel, @ sinusurior ga gel La Inceput, gaua este mari insd fi pastreazd contrul mai rz tural este distrus, naregulat gaua ocupénd o mare pate din sinusu!sfencidal. in vestul oaselor se observa ingragarea apofizelor gi a crestelor, osteoporaza asocialé cu csteoscleroz8, marirea, mai ales, a mAinior, picioarelor, cfoza toracalé, atroze cu =steoftoz’ exuberantd cu spalil articular normal sau chiar mai lar : Nanismul hipofizar este un sindrom de hipofunctie hipofizard. Clinic, tala snavului este redusa, Radiologic, saua turca este mic8, radiografia scheletul arats araiere de osifcare, nuciei opfizai de osificare, sunt mai mici insd varsta la care sar nu este prea mull schimbaté (in nanismul hipotiroidian nucteli apart8rzu ). Leziuni osteoarticulare In afectiunile glandet tircide ‘Se observa modificir osoase mai ales Tn nanismul tridian ( mixedematos ) - sarzies in apariia nuciellor de osiicare, disgenezilepifizare, opritea Im cresiere @ scelor, osteoscleroza si deformarea vertebrelor, bolnaviiréman mic, cu membre st 5 roase in comporaije ou eraiu i oracele care sunt normale, Ostensderaza ocalizeaza mai ales la baza craniului, etajul anterior COsteopatii prin disfunctil ale glandelor paratiroidiene producja in exces do hormoni paratioidieni apare, mai ales, in adenomil vatividian si 48 nastere ostendistofiel fibroase generalizate Reckinghousen sta bool apare ai recvent la fermi inte 40-60 de ani si se caractenzeazA cine steric, perder in greutat, dure osoase exagerate de efor, apoi prin atu ce mulple, Din cauze excesuui de parathorman, se produce o elminare mash ve rnala a sarurtor minora dn ease ceea ce duce fa 0 demineralizare tens & .selor sila apartia osteitei ibrochistice, Radiologic se constati 0 osteoporoza avansats, generaizald la fot Schell sicala easel lungi este mult subfat, canalul meduar este larg, trevoole osoase cjoase aunt reduse numeri, subj, uneos chiar disparate, In malortales oaselor nr chise osoace, deseori cu sept facturle sunt frecvente. La examonsie de soratr 90 gsesc: hipercalcee, ipofosforemie cu fostataze alcaline muk crescule Diagnosticl dierent tebule fut mai Titi cu dispezia fbroasa potostcd, Lichtenstein, mieloml mutiplu, metastazele osteoitice gi osteomalacia ‘Sindromul suprarenometabolic ato num gi boala ii Cushing $i este produs de hipersecrfia de Hermon! socortcoisi $i androgeni, Se caracterizeazA prin obeztiate facia troncslars snore, hipetensiune arterial, poiglobule, vergeturlrogetice,ostoonoreza gin vee cazui, tulburat neuropsinice. Examenu! radiologic areta 0 osteopore7a s-centuaté ta majortalea oaselor insé ma accentuata la nivelu! cloanei vertebrae re vertebral se turtes 5 pot aparea fracturi, De mule ori se evidentiaz8 maria slande ruprarenale, . Osteopatii prin tulburdrile functie!glandelor soxualo La pubertate,testosteronl gi folcuna iniba produetia de hormon! somatotropi sar, astie| c& se produce osifcarea cartijuiui de conjugare si se opreste sterea oaselor In lungime. Hipogonadiamul provocat Ia tines pin casrae sau alte cauze, suprimd func servald a glandelor sonuale, productia de hormoni somatotropi nu este prt “-iagile de cresere nu se osc iar bolnavul continua #8 creas Tn lunge dar cu ubti. Hipergonacarel er seco contra - calagle da copoe 8 otic pede, pacientii rman mici. In insuficienta hormonilor androgeni, ca gi la menopauza, apare_ osteoporozhaccontuaté mal le Ia cloan bec, ‘G) osteopat produse de bole singel ile mAduve osoase vn onomie heretics congentald so produce o dominaraizave a szleui eu efor osoase, In talasemie apare o deformare a craniului cu zone mici de osteoliz’ in acelagi tmp cu grogae eccentats 8 osselor caren, cu nefomnaotoesh gy ortres preduchuntorosoase perpendicular pe ox oasdlorcranione, dlemindnd spare sepectli de crani Th pei“. La oasele uni canal eda este ligt, coricala sublata, oma oaselor esto modifica (ime ansversal ote mt} in anomia rmoc sre mineral din mente nu se ma bao roducbnd se odemineraizare gonerlzas In levcozele acute, in 50% din cazuri, se produc leziuni osoase caracterizate prin stooporors, zone de otela gi peiostod: mut ma mar, aeste mode apa sin levcazse cone In maladia Hodgkin se intalnesc, in 40 - 50% din cazuri, leziuni de tip osteoltic, gi mairarosteosceot, ave vertebreoe © Osteopatii prin substante toxice externe intoxcaja localizerea tine de tracura; > stuatia fragmentelor osoase (in ax, cislocas telescopar situatia articulate!) > suctura osulu actura (normal sau patologicj > tralectuul racturi (transversal, obi, lem verdo otc); 2 numarultnilor do fractura ( fracturé cominutv > cezutatulrepuneri ormarea calusuii ezultatl final > complica Fracture se impart in dous mari categori: facture oaselor normale gi fracture pe 08 patologic. Fracture oaseler normale In’modobiRult diagnosticul se pune ugor pe o radiografie de fata si de profil descrindu:selipsa de contnuitate, secu, aspectl,stuatafragmenteor 4/ Decolarile traumatice ale epifizelor sunt fracturi care intereseaza cartilajul de conjugare la copl, Diagnostcul osto ugor daca fractra este completa dar dc! cand este parjald. Pentu 8 le diferenia de luxali sau de espectul normal al cartlajului de conjugate, este nevoie de radiograi simorice Pe radiografi urmarim modul cum decurge formarea calusulul sf vindecarea fracturi La inceput apare calusul bros -fin voa inte fragmenteletractur care apoi se coleficd- cals 0508. In fracturile cominutive, unde avem mai multe fragmente osoase, trebuie sa urmatim pe radiografi daca toate ragmentole sunt in contact gi iau parte la formarea calusulu. Dupa formarea calusuli, radiografia ne arata mérimes Wi, forma, structura calusului gi axul do vindocare a osulu. Uneor cast! poate f exuberant, cu structurd vacuolar Fractura po os patoiogc apare far8 sou la un taumatism minim pe oase cu Aiferte bol care scad cezistenta osu: tumor benigne, metasaze, tumor maligne, infarati, etc, Examonulraiografcstaileste diagnoscul do racura i pe celal bol osoase fevorzante Pseudartroza In unele cazuri fractura nu se consolideazé, se produce o demineraizare 51 rezorble osoass in focaru de fractura, care duce fa formarea unel | false artcuati, Radiologic so obsora rotunjrea fragmentelor oscase fracturate si | apartia unui spats liber inte elo 8 vwxatwe Prin luxati’ se infelege cislocarea persistent a suprafetelor osoase articulate modificandu-se raporturle osoase normale ale ariculatei respective. Ele se recunose clinic foarte ugar. Radiografa este necesard pentru a vedea dacd, pe lénga luxaie, nu este gi fracturs. Radiologic, diagnosticul de luxate poate f df la copi cand nucle de osiicare epifizari ne pot induce tn eroare - se preterd radiografii comparative cu segmentul simetric- cot, oasele carpului, tersul Luxatile por fi * Luxati traumatice se intnese mai frecvent la uma, cot, degele. Radiografia arata directa in care s-a deplasat osul respect gi eventual o asociere cu fractura ~ Luxatilopetologice apar dupa sau in cursul unor boli stuat la nivel article respective: TBC, polartita cronic8 evolutva,arrite purulente, etc > Luxatie congenitele pot situate ta nivell genunchiuki, umaruui, rotulel. Cea mai fecventé si importanta este luxafia soldului - displazia luxanta a goldului care pare in cursul vet intrauterine sau in primele luni de vail, mal ales la fete nscute in prezentatie pelviana, Examonul radiologic are o important foarte mare in precizarea diagnosticuui eu Cconcia ca pozivonarea sa fle perfect simetrica ( 0 micd asimetrio a bazinuui poate Produce false proiecti care duc la diagnostco gresite) Sormele racciogce sunt dependente de varsta sugar. In primole 3 luni de vat semnele ragiologice nu sunt concludonte La.coplll care nu a umblat, dupa 3-4 luni apar umatoarele seme radiologice: + femurul de partes luxaté este mai subtre $i osteoporotic, * dlaiza femur esto mai departata do oasele bazinului - depértare evidenta daca ucem o linie verticalé tangenta la marginea interna a diafizei femurale care, in mod normal, trebuie s8 cada in mijoculcavitai cotiide. in uxatile congenital de gold ‘aceasta line verticala cade in partea externa a caviti cotioide * extremitatea superioaré a diaizei femurale se gaseste deasupra linel orizontale care tece prin cartlajul in ¥, ‘+ In luxatia unilateral, este 0 asimetrie intre cele doua extremitai superioare femurale falé de aceasta ini orizontala, * nghiul de Tnetinajie al acetabululul, dat de o line oblicd, tangentd la planul ‘acetabular i linia orizontala descris8, este, in mod normal pand la varsta de 1 an, ‘sub 30°. In luxatia congeni.%, acest unghi este mar La_copilul cale a_umblat, in afara de semnele radiologiu» lescrise, se mai constata urmatoarele: ‘+ nucleul osos al capului femural apare mai larzu, chiar la 2 ani (in mod normal la 8 - 40 luni), ‘6 cand este aparut, este sitvat fn afara cavitaticotloide (la copilul care nu a mers -in ‘cadranulinfero extern, iar la ol care @ mes - in cadranul supero extern). Aceast deplasare a nucleului capulul se pune usor In evident cu ajutoul cadranelor lu COmbredanne care se obtn asf: 68 trage olinie orizontala prin ambele cartiagi in Y $i alla vertcala care trece prin punctul cel mai extern al cavitaiicotiloide. Se formeaza astfe! 4 cadrane. In mod normal, nucioul epiizar al capulul femural se ‘gaseste in cadranul infero- inter, {+ nucleul epiizar de partea luxata esto mai mic decat In partea sanatoass, : «+ cavtatea cotioida de partea luxata are forma de farfurio Tntins8, alungité gi foarte putin adanes, + arcu cervico obturator este intrerupt de partea laid: Acest are consid into tine curb care uneste conturul intern al margiiinfrioare a colulul femur cu marginea superioar& a gurl obturatoare. Cand este luxate, acest arc este ciscontinau, 4+ in mod normal, osiicarea remurilor ischiopubiene se face la 5 - 6 ani: Tn caz de luxatie se face la 7 - 8 ari, Aceastd osifcare tardiva de partea luxata se numeste sincondroza ischio-pubian. ENTORSELE Nu au corespondentradilogic decdt atunci cand o data cu rupture si smuigerile ligamentare, s¢ produc si mii ractur osoase. Cele mai frecvente entorse se gasescla nivelul articulate tbo tarsiene unde, uneor se produce smulgorea apotizel posteioare a astragaluui tendoanele find mai rezistento ca osu. Diagnosticulentorsei se face prin RMN, G (/8) osteoPATILe INFECTIOASE OSTEOMIELITA [Apare mai ales la tineri de sex masculin; agentul patogen este microbian, col mai frecvent stafllococul aur, prin embolie microbiand a arterei nutitve @ osului Deobicei este secundar’ une! alte localizarl. Simptomatolagia raclologicd apare Ia 3 saplémani de la debutul clinic, la metafiza oaselor lungi > osteoporoza segmentara.neuniforma: > osteolize imprecis delimitate, ———_— «> sechestul 0s08 - portiune de os izolaté Tn leziune, c2 au partcp® 19 schimburile vasculare; |» zone de osteoliza ce inconjoara sechestrul > reactie poriostalé {In mod obignui, osteomielta nu se extinde la aticulatio aca eiagnosticul este pus in aceastéfaz8 acuta, se chiurteazs 084! ely sechestrl, Dacd nu, organismul reaclioneaza la sechesitu ca $i I corpul strain, hminandu, Clinic apar fistule culanate prin care curge purol g rest oNOAS Radiologie, in faza subscutd vom avea 0 zona de osteokz ( bine delimitata - daca 2 fost chiuretaj, sau fu delimitata ) pe fond de osteoporezd, cu react periostala. In staclul umater, pe focarl de intamate se depun minerale aparénd © hiperostoza progresiva care atemeszd cu zone de distrucio os0as8; O84! $° deformeaz’, se lajeste,canalul medular nu este respectat Este stadiul de costeomielita cronica. Forme particulare de osteomiclita Pana! os0s se local! ta flangele stale: nu prezinlA sechestru 5! nich reactie periostals vancnsis Broce oe oc... 2028 opizalvossetorungl~mat les In apcn clit # temunaui seu proximalé a thik, se carecodzeazB pinto zona de ostolza bine | dolimitata de 0 zona de osteoscleroza ' ‘steomieite scerozonté ( Garé) - 80 localzeazA fa membrele nfeoer: ae la | debut, care este insdios, apare osteosceroza care nu respects madara doformeazs siingroaga osul ‘Ostoomielta sugerui se extinde spre epiizs gi articulatio cu toate consecintele epifzil2a, opts a cresteri, deformarea epiize. OSTEOARTRITA TUBERCULOASA ste 0 uberculoz’ secundard care apare la distant dupa isominare9 hematogen ss unel wberculoze pulmonate. Focarl inital apare i epiize si se extin’s spatil + utr gi eapsua. Semele radilogice apardupA 2-3 tun duns debi boll + esteoporozé accentuata a oaselor participant a articulate: > zone de osteoiiza marginalé - cari osoase: > pensarea spajuliartcuar urmat de zone ftinse do dstuche soa ote taza acuta de tuberculeza, Urmesz8 apo dspariia complels @ articulatiat Cu rosea osoano ce rec dela unos 8 celia: segmenteleanicular® pot fxs, Magma ‘cazeoass periariculard se poate calcifica ceea ce face s8 ne gandim la tabes sau chiar ssarcom. [in caz de vindecare, structura redevine mai nets, leziunile existente sunt invadate de hiperostoza Tuberculoza coloanei poarta numele de morbul lui Pott. Semele radiciogice sunt aceleasi + Zone de osteoliza pe platourile vertebrale cu osteoporeza accentuata a cel putin dou’ corpuri vertebrate: + Pensarea spativlul articular + Vertebrele osteoporotice se pribugese sub groutatea organismului predominant anterior dnd cifoza ascutits; + Pe radiogralia de fata, se observa, paravertebral bilateral, o opacitate de intensitalea Partior moi, cu aspect de fus -fusul pottic - dat de abcesul rece. In evolutie, discurite vertebrale dispar, vertebrela, mai mult sau mai putin prabusite, Se unesc intre ele determinand un bloc vertebral. Numarul vertebrelor ce formeaza un bloc se poate determina numarand apofizele transverse ( pe radiografia de fat8 ) sau arcurle vertebrale g1 apofizole spinoase ( pe radiogtafa de profil) Localizarea tuberculoze a articulata coxo-emurala posrta numele de coxalgle 51 rezini& aceleasi semne radiologice ducdnd la anchiloza goldulul. Radiologic apar urmatoarele semne, in functe de stadiul evolutv > In perioada de inceput, apare decalciticarea capulu femural si a cavitaiicotioise, ingustarea spatiului anicular. Trabeculele osoase sunt sterse; la copi, nucleul epifizar al capului este mai mare de partea bolnava intrcét toxina TBC excité, fa Inceput, cregterea lui; > In perioada evolutiva, capul femural este partial distrus, diafiza femurala este ‘subliaté, decaleificata la fol ca gi coxalul, cavitatea cotioida este partial dstrus’, cu ‘margini neregulate, conturul oaselor partcipante la articulate este gters. Uneor apar one de osteoliz8 in suprafefele acestor oase; + in perioada de reparatie, se produce anchiloza osoasa cu benzi opace care trec de | 08ul coxal in colul femural, aspect comparat cu * ploaia la orizont Diagnosticul diferenfial trebuie f8cut cu osteocondrta goldului, coxartrozele, osteomielita, luxatia congenitala de gold, etc © aa localizare frecventa este la nivelulcotului, genunchiulul gia umarulu © forma atipicé de TEC osteoarticular este " spina ventoza "- se intSIneste mai ales la copii, se localizeazé la diafiza falangelor, metacarpienelor sau metatarsionelor Se produce o reactie periostald putemica si osul pare suflat 3 SIFILISUL Poate fi congenital sau dobandit. Cel congenital, a réndul lui, poate fi precoce sau tardy ‘Siflisul congenital precoce apare la nou nascut sau in primele s&ptimani si se Poate manifesta sub trel forme: 1. Osteocondtita localizata la nivelul metafizelor, unde zona provizorie de crestere ‘pare larga gi mal epaca; 2. Periostita care apare ca o reactio periostalé pe toata lungimea diafize; 3. Osteita sifted poate apare sub dous aspecte: osteita rarefianta ( zone de osteoliza rotunde sau ovalare, difuz delimitate, unice sau multiple, situate de Preferin{a in partea intema a platoului tibial sau tn condi femural ) $i osteita hiperostozanté ~ situata le oasele lungi: tibie, femur, humerus, radius, se Caracterizeazs prin ingrogarea caselor msi ales la nivel metafizo epifizar. 4. Dactiia sifiticd - zone de osteolizd pe mal multe falange, metacarpiene sau ‘metatarsiene, inconjurate de o zona de osteoscleroza. Diagnosticul diferential va trebui 88 se fac cu rahitismul, scorbutul, tuberculoza $i osteomielta care apar, In general mai taciu Sifilsul congenital tardiv apare la 5 - 6 ani, se localizeaza predominant la un Singur 08 ( tibia ) uneor gi arficulatia. Clinic, siflisul congenital tardiv se caracterizeaza prin triada Hudchinson: din! cu deformaricaracteristice, cheratitéinterstitiala gi surditate bilaterata, Radiologic, se prezint’s sub 4 forme: 1. osteita osifianta localizata la casele lungi si se caracterizeaza pinto Putemica osteogenezd periostica tn urma eéruia se ingroagé marginea anterioard a tibiei ("> in iatagan ), 2. osteita rarefia 1n@ de osteolix8 pe calota craniand ( gome sifitice ), 3. forma mixté - usteomielta Wueticd - este cea mai frecventé. Ea se ccaracterizeaza prin asocierea pe acelasi os a celor doua forme descrise 4. atta ueticé mai ales fa genunchi produce hidrartroza cu uzuri marginale ale supratefelor artculare gi tulburari de dezvotare, Stiisl dobéndl - este propriu percadel lar 5 so localizeaca pe oasole lungi leziunio find potope 51 poiasce. Are loc 0 putemica hiperostozs a, ingrosarea Periostului si ingustarea pénd la disparitia canalului medular. Diagnostic viferential, Tac ~)SiFILIs™ Tear [ Leaiani~~anirare F Ureoat | | obtigatoni | aréetiora | [eens aaa /Oisticis—osoasa ia 1 sles oseasE| | epifzete osseor cuprinse | localts la cortcala | |i eit cu span [soak ancuor | OsiooRorOE Saha | ora abceniuat, | Fara osteoporezs — |Presace » sepmentlr| | | aticulare Fietoioea putomicd Ta Firs sau aca eroetozs Tes] | iperostozS in jurul | cBrcteristioa focareior epifizare ae Paria — | Faas fu anlicular de Sale afecjuni tain diagnostic! deren: sercomul Ewing, frma monostics 4@ boli Paget, metastazele osteosclerozante Afectiuni rare de natura inflamatorie sau parazitara 1. Leora osteoliza intinsa a extremitatior 2 Aetnomicoza frecvent localiza in pail mol ale maxi inferior care poate Provera © rece Persil: diseminarea hemstogend duce la modified ale ‘maxiaruul inferior, rar la baza craniulu i coloana, do tp osteomitts, Echinococoza osoasa este rari - osteclize multioculare, bune delimitate, Tovalzate, mai ales la bazin, coloana vertebral, humerus g femur 1) Tumors osoase Tumor osoat6 ae coated 4 tumor benigne: - chs 080s soe, Mec soe etc, ore, sare Teen, mang 6 tumor benign cu potstal malign: -unera ou misloplaxe Sonera, ter tumori maligne - pri.» . sarcomul os! genetic si osteo, condresarcomul, reticulosarcomul Ewing, ‘mieloplasmocitomul, ‘ibrosarcomul cloromul, cordomul, adamantiomul, angiosarcomul ‘neurosarcomul, sinavialomul, hemangioendoteliomul = secundare: . prin contiguitate, ‘metastatice hematogene sau limfatice. 4) Tumori osoaso benigne Caractere generale > se dezvolt fa orice varsta, dar mai ales la tner ealzand zone de osteclza sau asteoscleroza: > evolueaz’ cnc lent > subtiazé corticala dar nu up, nu dau reacte periostalé, nu invadeazs partie mol; > nu recidiveaza dupa extrpare; > nu dau metestaze: 7 nw alteresz’ starea genarali a bolnavaiu uf OHISTUL OSOS SOLITAR ‘pare mai troovent la bait in peroada de cregtere, intre 6 - 16 ani. Radotogi. se manifesté ce 0 zon8 de osteliza Ia nivel metaizeiproximalo a humerusul sau a femuruui, mai rar in mandibula, de forma ovoida, cu 20nd de ostecsclerozd inspre diatza - coajé de ou, subiazé contcaa fr’ a0 nupe. Crogte far ada simptome cinice | pana cand, In urma unui traumatism minim, s@ poate fractura, Vindecarea se produce prin consolidare normala Diagnosticul diferential se face cu: condromul osos, echinococoza osoasd, tumora cu micloplexe. granulomul eozinofi, gomele sifitice, abcesul Brodie, osteita hist, 3 OsTEOMUL Se localizeaza predominant pe oasele craniului, cu evolutie spre sinusurile frontale, orbita sau conductul audit, foarte rar |e oasele lungi sau la articulatia ‘genunchiulvi. Radiologic, osteomul apare ca o zona de osteoscleroz3, bine delimitata, rotund sav ovalaré, cu contur net, Diagnosticul dferential trebuie facut cu: sarcomul Ewing, periostta sifitica, sarcomul periostal, productile osoase post traumatice sau postinflamator 4) OSTEOMUL OSTEOID ‘Se dezvolté predominant la oasele lungi tbie, femur, humerus } si prezints dows zone di incte: un nuclou central de 3 - 5 mm, compus din fesut conjunctiv vascularizat- zond de osteoliza diafizars 4) FIBROMUL Osos Este 0 tumora benigna ou originea In fesutul conjunctiv adult. Este rard, cu inconjurata de o zona de osteascleroza situate in compacta localizare In general unicé la nvelul mancibulei, maxlarului sau al osulul frontal Radiologie se constatd 0 20nd de osteoizd ovalaré, bine delimit, uncori ‘mutiloculara, Poate subtia coricala cu tacturi pe os patologic. Diagnosticuldferentat se face cu: chstul osos, tumora cu mieloplaxe, adamantnomul gi chstele radiculare sau foliclare Osteosarcomul ostevitic parferc - zon de osteolizé periteicd, cu contur uu pe o ‘osteoporoza regionala, cu reactie periostala > Osteosarcomul osteolitic central - zona de osteoliza centrala cu corticala indemna tn Stadileincipionte gi distrusa ulterior; > Osteosarcomul osteosclerotc - zona de asteosclerozsi care ingroaga gi deformeaza in stadile avansate se produce o distrugere accentuata a osului, cu productiuni osoase radiosensibis. Radiologic - 0 micé zond de osteoiza ce lirgeste canalul medular la nivel dizer: n deptul el an” 0 reactieperiostal, In stade mai avansate, data se ingroage fuzitorm. Tumor. stnde spre cotcalé, 0 dsiuge, desipind periostul producdnd © réactio peri l8 osiicants in lamele osoase dispuse una peste alta asemanatoare cu foile bulbului de ceapa. In diagnasticul diferential intra: osteosarcomul osteogenetic, osteita cron, sfs “4 RETICULOSARCOMUL. ( PARKER-JACKSON) Seamana mult cu sarcomul Ewing dar apare in url vBrstel de 90 - 98 an, av sfecteaza slarea general bolnavuhi, umora este medulrd fod react perostal Tumora Ewing esa un retcuosarcom dierent, provent din celule endotelte iar tumora Parker-Jackson este un rtculosarcom nedierrit,ambele cu punt de plecare in fesutl meaular at sul 3 MIELOMUL Mislomul mutiplu spare dup 40 de ani gh ate orgines in mada osoase Redtologic prezin numeroase zone de osteo net deimtate, ca tase cu burgh localizate in partea spongioasd @ oaseor lungs a nivel oaselor scurte sau plate (cranlu, coloana vertebrala, stem, coaste, bazin ). Sunt radosensibie. Diagnostic este ugurat de examene de labortor- anemic, crslerea protenelor in serl sangui inversarea_proporjei slbumine / globule, albuminele Bence-Jones in urind, mielograma caracteristca. Diagnosticul dferenial tobuie fBcut cu: motastazole osteoliice, osteaze paratidiana,limfogranulomatoza maligna, tumora cu mieloplaxe, sis Milomul solar prezinta 0 singura zona de ostoolza cu aceleagi caractore. Uni consider cd este forma de dobut a miclomuls multiply <) SARCOMUL PAROSTAL Este tumora parlor moi din vecindtatea osulii. Apare intra 36 - 50 ani, se dezvota ca 0 tumor’ duré, nedureroasa, cu evolutie mat lent, cu producere de metastaze, Radiologic, inital apare ca o opactate para sau periosoasa, cu intenstato Uujor mai mare ca gia partir moi fa ca osu 84 fe afectat. Uterior apar calcitic intratumoral, ap0i react periostala,eroziun ale cortcaei pana la osteliza cu contur noregulat. Cloromut, fsrosarcomul, cordomul, adamentinoml oaselorungi angiosarcomel, neuresarcomul 080s, sinoviomul sau hemangioendotationu osos sunt tumos rare alo oul = “=) METASTAZELE OSOASE Diagnostic! metastazelor este deosebit de impurtant indicnd stadul de evelutie. 4 boli, Marea majortate a cancerelor secundare sunt metastaze de tumori primar. transmise pe cale sanguina, Transmiterea se mai face pe cale limlatica sau prin 4mpld, uneori, s& fim In fala unei matastaze fara 8 cunoastem tind eal. $0 tumera primar Colma ecvent melstzeacd In os cancend sul, a prostate, ol! ri, Radiege, metasazeleosoas aar sue forme 1. forma osielca z0n8 de osteoted, cu cont gle, coals subtatd, fra reac paostald «exe ol malades, secundard une tumor a snl, oie sau lh 2, tora osteoscieratia- zone de osteoscleroza mal ales lavrebre, bazin, case - ste secur cancer prostate 8, forma mt cu zone de otcoza ata cv zone de oteosceoza (B., RADIODIAGNOSTICUL AFECTIUNILOR ARTICULARE Meiodle de exarinare a artculaor sunt: Radograta do fas i pot compart cu arc saatoas,eadegraia mts, toga tir, arrograte eu substan go corre dat sau 9220028, uasonogatia, CT 9 RMN | © Ante Clu mal tecvete per in oalareumatsmal, In afer infect ( gonoce, Stocor, TBC) ns alargc.n alec ismolabolce atta uremia abot) In bol ale glandolor endo, bo le sAngei, ee. upd eva semper In arta acute si cron, Atl cut da sore adele. Medicis apar mann pte mel forariculare inure apa in carlagia Atitole croc, cle mal tecvete sunt pola cron ovltvd, ata cron terrae nate bl generale (polenta ovata) Loci artculae se losalzeaz3 mai nla snow de unde se extn la ‘capsula, cartlagit si suprafetele oscase articulare. Ewste mai trecventa ta copii gi adolescenti, Debutul este insidios fa articuatile metacarpotalangione, tarsiene $1 ‘enunchi.Foarte rar este monoartculer. Anatomopatologic leziunea reumatismala Incepe in sinoviald cu 0 fazd exudativa (apare un exudat bogat in proteine ) urmat de faza granulomatoasa ( ia nagtere un | | ' {esut de granulate - panus ) care se intinde pe supratata carisilui pe carect distruge. In ultima fa28, de scleroza,fesutul de granulate se transforma in tesut bros 51 scloros |n.urma céruia apare anchiloza fibroasa si osoasa Clint, fa debut aparartraig cu caracter migraor, subfebritate, VSH mari, apoi ‘pare tumefactia unor anticulafi, subluxati si deforms Radiologic, In primele luni de evokite, aspectul aficulilor este normal Decaletcarea epifzelor osoase este primul somn radiologic care se observ la nivel! Arieulatior mici de la mBini sau picoare. Decelciicarea este insta de apariie unor int! geede. Apoi spatul articular ppoate spare, suprateele articular sunt neregulate Prezentand clnjatur gi uceratii marginale. Oasele paricpante la articulate {si plerg Conti. par devia 5 subluxati datortéscleraze inegale &igamentlor, capsuei si Btroffior musculare - este faza de anchiloz8 deformanta. Astfel apar deforman de tip ‘mana tn gheara, degete in ciocan, deviate cubitala, ote 2 nivelulariculaiior mari ( genunchi) se produce mai inti o demineralizare Strentueld, po} spare sacar, suprafofele articular sunt deformate si se Produce anchiloza ca sila. ulate mici > Spondiartta anchiopoetica este mai trecvent la tne inte 20 - 40 ani, la sexul Imesouln, Boalaincepe la arcuate sacroiace de unde tree la coloana vertebral, eventual la aticulatile coxo-femurale. Gin tonal prezina dure spontane sau provacate in regiunea sacro-iacs, fombe $1 coloand vertebral, La due se asocazs contactura muscular, rigiitatea si alterarea starii generale Radiologic se examineaz’ articulate sacro-iace unde apare decalcficare subcondralé, suprafoete artculare sunt neregulate, slerse, diuze, spatial ariculen 3P2"e larg, Decalciicarea se etinde la sac 5 eon sub forma unor mic geode jrntve Gate 50 Produce o condensare osoasé perianiculard dnd nastere unui aspect igrat al ‘eaiunit intr-un stadiu mai avansat, inte supratejoleaticulare apar punt osoase ca duc 'a anchilozé sacroiliac bilateral. Diagnosticu diferengial al artritel sacroiiace trabuie {Reut eu TBC sacroliacd care este mal destuctivé si mai demineralzanta i unaterala Pe radiografiacoloanel vertebrae, leziunle de spond anchilopoetica apar is regiunea lombara gi se extnd la toata coleana, Corpi vertebral sunt osteoporotic, ‘mavginielor anterioare devin drepte, Se produce caleficarea tuturor ligamentelor oleanei $12 color dintre apofizele ariculare; discurie intevertebrale nu sunt afectate, ‘2 Inceput se oleic’ ligamentele in droptul dseulu sub forma unor punt osoase fine. smofte, Totaitatea sindesmofitelor care bombeaza la nivelul discurilor d3 coloanel {ul de baston de bambus. Calcificarea ligamentelor comun vertebral anterior Bterior $i col interspinos da nastere Ia 0 linie opacd mediana gi dova linii apace lerale rezultate dupa caleicarea ligamentelor galbene gi a miclor articulai: Impround formeaza semnul celor tel lini de tramwai, Lordoza lombaré dispare gi coloana poste Wa doua forme: > rectilinie - forma Strimpel - P. Marie, in care toalé coloana este dreapta, Figld ca 0 bucaté de lomn, Accasta forma este frecvent insotita de prinderea ariculatilor mari de la nivelul centuri scapulare si pelviene: > forma cifotica - Bechlerew, se caracterizeaz’ printo ciloz’ dorsal pronunfaté cu rigiitatea coloanei ARTROZELE Reprezinta 60% din patologia cronicd a articulatilr. Ele se dezvolté mal int cartgjul articular, apoi se extind la restul fesuturilor articulare: os sublacent, sinovialé, capsule Atoza este 0 afectime monoariculaa desi, in multe cazuri poate interesa mai maitearticuai,insa fecare este produsé de 0 cauza local Anatomopatologic se pprocicealterarea cartel articular, a nceput in patea a centrala, apoisubstanta fundamentalé esto lizata, cartljul este sublt 5 faurat. Mici vase perforeazé grarita dintre os 5 cat), distrug cartsul gi produc tosut oso La pattera suprafelelor articular, catajulformeazd o corvsna perertculrd care patrund vase sanguine §1 se produce o caleficare acest carlo, cunoscuté sub sumele de ostooft t ‘tozele sunt datorate degenerén cata articular 9 au mastore in uma tuturorproceséler patolosie care pot ditruge acest carta: micravaumatisme, tlburs de stalic8, hemoragit articular, hiseremie, tuburari endocrine, tuburaei metabolce, etc. La majontatea oamenior sanstosi de peste 50 de ani, se produce un proces de ‘mbatrarice al cartlajtor mai mult solctate, care duce la medic do tp artrozic, de cole mai multe of asimptomatice, Arreza ca boalé, rezuta din uzura cartisiior la care se asociaz8 durerea,lumetcta, reducerea mobi, ee. Semnele radiologic ale artrezelor se produc la oasele parcipante la articulate sia spatl articular. Oasele prezité osteosceroza la nivel contactlu cu carious domineralizare sub aceasta zond. Suprtetee artculare se delormeazs, se trtesc, ig pierd forma anatomicd normia. in spongioasa lor apar deseori formatiuni chistce. | | | | Spatiul articular se ingusteaza, apar osteofite marginale, depozite calcare in meniscuri siligamente, Cele mai frecvente localizari sunt = Artroza coxo-femurala poate fi primitiva ( cAnd se dezvoka pe o articulate anatomic normal ) sau secundara ( apare pe o artculatie anterior bolnava - ‘steocondrita juvenild, luxatie congenitala, afectuni inflamatorii vechi ). Semnele Fadiologice incipiente depind de forma si localizarea procesulu in articuatia coxo- femur * forma polara superioaré in care se produce Mgustarea spatiului articular in partea ‘superioara $i osteoscleroza suprafefelor ariculare in acelasi loc. cu apartia de osteofite pe partea superioars a sprancenei cotioide: > forma polara inferioara in care aceleasi semne sunt localizate la partea inferioara a articulate > forma centrala fa care capul femural se Infunda tn cavitatea cotioida, produce la fel Pensarea spatiului articular gi osteoscleroza in oglinda > forma atroficé sau distructivé in care capul femural $i cavitatea cotioida prezinta distrucfi osoase care schimba forma analomics normala a suprafetelor osoase atculare. in stadile avansate, capul fernural este turit, ia forma de ciuperca sau tampon cu zone de osteoliza in capul femural sau coxal, cu osteofite marginale Diagnosticu! diferential se face cu coxalgia -distructic accentuata, fara osteofite = Artroza genunchilor apare mai frecvent la femei. Poate fi primard sau secundara. Radiologic, primele modificari apar la artculaia dintre femur gi rotula - osteofite, reducerea spatiull articular ( de aici obligativtatea R-gr de profil) La nivelul articuatiel femuro-tibiale se observa ingustarea inegal8 a spafiului articular, largrea gi alungirea spinelo* tibiale prin osteofite, scleroza supratetelor articilare, desrotunjrea fefelor articulare, apantia de geode subcondrale, osteofie. In hemolle, se produc mici hemoragi intraarticulare mai ales in articulatile mar, care, repetate multi ani, duc la artoze deformante = Spondilartroza, Cand procesul dagenerativ se localzeaza numai fa artculatile vertebrale (Toarte rar ) constiuie spondiioza, lar cand sunt prinse alat articulate vortebrale cat si cele dintre apofizele articulare constitule spondilartoza ( cel mai ‘recvent } Discul intervertebral este constitut din nucieul pulpes gi inelulfibros. Nucleul Pulpos {ine indepairtate vertebrele vecine gi permite diferitele miscari ale coloansi Uneori nucleul se deshidrateazé, inelul fbris se fisureaza gi apare degenerescenta HBiscuvi. inelut tibros degenerat bombeazd in fara corplor vertebral, tninde Hoamonicle inervetebrale productnd mici ruptun si hemoragli la nivel insert scestor igamante de corit vertebral, Prin cakciicares acestorruptut iu nastere Osleoitele marginale cae pot prezenta 3 aspecte: cocur,punl sau, mai rar, caleticée intermediare, Uneorcalcicarea se ininde gla igamentul vertebral anterior. Modifcanle cole mai accentuate de sponcilatrozé apar la C6 - G7, mai rar C2 - ©3, 07 -D10, L3-L4, adic acolo unde se produc cele mai multe a ample migcar Ale coloane Radiologic se observa condensarea platourio vic brale, ostoftele mardinale $i recttudinea de profi, Atroza se poale, Sau nu, Ino} de hemie de disc ( pensarea spat intervertebral 3 ARTROZE DISMETABOLICE $1 NERVOASE uta produce lin’ csonse sito mai roeventlact gi a nivel falanglor, Radiologic apare demineraizarea oaselor, ingustarea spalilor arculare, osteotte marginale gi mici zone de osteliza de 2 3 mm situate in spongioasd, periaricular in dlabotut zaharat_leziunie se lcalizeaza la rivelul articulator matatarso falangiene, unde apere osteoporaza,osteokza unor fragmento osoase 5 calcifica le modi etoile Osteoartropatia tabetica se localzeazi cu predlectio la genuch, old articulate picioruli. Radiologic so observ’ dispartia aproape completé a forme: articulate: aparluxai,osteoize cu delormarea caselor, producti osoase exuberante Derarticulare i producti osoase perarticulare |n_siringomielie sunt afecate articulate membruki superior cu zone de osteliza care duc la disparija uner epiize osoase, osc periartclare,osteoite mari G@ CONDROMATOZA $1 OSTEOGONDROMATOZA ARTICULARA in urma unor factor! mecarici asocil! cu procese inflamatori in sinovalé apar nodull cartlaginosh shuat) pe fala articular a sinovilei. Le un moment dat in dezvotiarea lor ei se calciicé producdnd calcd inaariculare. Radiologic apar opacitaicaleee,rotunde, mai ales in ariculaa cotuli, gold gi genunchi PERIARTRITELE CALCARE se datoreay’ depunoti de. séruri minerale in | suture peraniculare, tendoane, ligamenta, et. Apare mai aes la uma, mai rar la atteulatia coro femurala sau cot. Clinic bolnavul prezinté durere si impotenta functionala. Radiologic se observa una sav mi multe cakeificari periartculare, capirowuL v EXAMENUL RADIOLOGIC IN SPECIALITAT EXAMENUL RADIOLOGIC IN STOMATOLOGIE METODE DE EXAMINARE Radlografile dentare se exocuta cu eparate radiologice monobloc pe filme cu ambalaj special de dimensiuni % cm sau 4/5 em, aplcat intraoral n dreptul unui grup de 3.4 din situali pe acelas! in. Ragiografiaextraoralé pentru maxilare ge face pe film 13.1 18 in casete cu 'pa tehnica obignuita. Recent introduse, radiografile Panoramice permit un inven. tezional al uturor grupelor dentare Notarea dintlor se face prin cira corespunzatoare dintelui examinat, inscrisd In unul din cele 4 cadrane delimitate de dovd fini care se intretaie perpendicular, insotite itera intalé @ portunii din arcada, pe care se gaseste dintele ( arcada superioara din dreapta si cea din stanga se noteazd cu ltere mari, iar arcadele inferioare cu itere mmici) sau precedate de cifra cadranulul corespunzator: 1, 2. oe De exemplu caninul superior drept se noteaza cu 03 sau 1.3 ler premolarul 1 inferior stang se noteaza s4 sau 3.4 Anatomia radiologica normala a dintilor Dintole are opacitatea accentuata, forma tunghiulard cu rédacina implantaté tn arcada osoass dentara Corcana dintelui este constiuité din sma care este locaizat perfor, intens ‘atioopac 1 dentna care din cauza coninuull mare incall este opacd la raze X, ar mai pujn decat sma In cont se giseste camera pulperd care este transparent, de forma dreptunghiular de la care pornese canalale radicular. Coletl