MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SCOALA POSTLICEALA SANITARA "FUNDENI"

INGRIJIREA PACIENTULUI CU BRONSITA CRONICA

COORDONATOR: Prof. Nursing Cristescu Eugenia
ABSOLVENT: Ciobotaru Claudia III AMG S
BUCURESTI 2013

ARGUMENT
2

MOTTO
Putinta de a simti suferinta celorlalti creeaza fiinta morala, care se straduiest
e sa usureze pentru oameni durerea si greutatea vi etii.
(ALEXIS CARREL)

CUPRINS
CAP.I - ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. ANATOMIA APARATULUI RESP
IRATOR 2. FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 3. REGLAREA RESPIRATIEI CAP.II - PREZ
ENTAREA AFECTIUNII - BRONSITA CRONICA 1. DEFINITIE 2. ETIOPATOLOGIE 3. ANATOMIE
PATOLOGICA 4. SIMPTOMATOLOGIA 5. FORME CLINICE 6. PROGNOSTICUL 7. EXPLORARI DE L
ABORATOR 8. DIAGNOSTICUL POZITIV 9. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL 10.TRATAMENT 1 1.PR
EZENTAREA MEDICAIV1ENTELOR UZUALE CAP.III - ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROCESU
L DE INGRIJIRE A PACTENTILOR CU BRONSITA CRONICA 1. vIEN I GENERALE DE NURSING 2
. INGRIJIREA PACIENTLTLUI CU BRONSITA CRONICA 3. EDUCATIA PENTRU SANATATE CAP. I
V - TEHNICI MEDICALE EFECTUATE DE ASISTENTA MEDICALA 1. EXAMENUL RADIOLOGIC 2. I
NJECTIA INTRAMUSCULARA 3. OBSERVAREA SI MASURAREA RESPIRATIEI CAP. V - PLANURI D
E NURSING 1. CAZLTL NR. 1 2. CAZUL NR.2 3. CAZUL NR.3 CAP. VI - BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE Si ISTORICUL BOLII

BRONSITA CRONICA
",5
Bronhopneumopatia obstructiva cronica este un termen generic, pentru bolile pulm
onare cronice caracterizate printr-o obstructie difuza, variata ca mecanism de p
roducere localizata in diverse regiuni ale cailor aeriene si care se manifesta p
rin greutatea de expiratie, tuse si expectoratie mai mult sat] mai putin accentu
ate, avand variate cauze si multipli factori determinanti si favorizanti. Este c
unoscut faptul ca deseori dupa o lunga evolutie bronsita cronica evolueaza catre
emizemul pulmonar.Evolutia si netratarea bronsitei cronice duce la cresterea mo
rbiditatii care este in crestere din cauza depistarii tardive a bronsitei acute.
Elementul deinitoriu al bolii este hipersecretie de mucus in bronhii. Bronsita
cronica este o boala extrem de frecventa la noi in tara, unele statistici arata
ca 40% din totalitatea populatiei sufera de bronsita cronica. Este adevarat ca a
ceste statistici nu se bazeaza pe anchete epidemiologice din spital, policlinici
si dispensare, ci pe studiul unor esantioane de populatie suicient de marl. 75%
din bolnavi Bronsita cronica este o boala a varstei adulte, depasesc 40 de ani.
Factorii etiologici ai bronsitei cronice sunt: fumatul care este principalul fa
ctor etiologic al bronsitei cronice raspunzator de cea mai mare morbiditate, ris
cul crescut odata cu consumul de tigari find de 10-20 de on mai mare decat la ne
fumatori. Alti factori sunt: poluarea atmosferei, profesia (miner in minele de c
arbune, lucrator in industria siderurgica sau in industria de textile ), infecti
ile (ie virale, ie bacteriene). Masurile de combatere a bronsitei cronice sunt c
orelate cu rezolvarea problemelor de microclimat, cu masurile de protectie a luc
ratorilor in sectoarele mai sus amintite, cu tratarea imediata a germenilor si v
irusurilor ce provoaca declansarea bolii. Pentru a preveni si combate bronsita c
ronica este necesar sa se stabileasca un diagnostic corect, sa ie tratat in faze
le de inceput, sa se inlature agentii etiologici ce an declansat boala.
5

CAPITOLUL I
ANATOMIC. SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1.ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR
Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la eal
izarea schimburilor de gaze dintre organism si mediu extern. In plus,prin partea
superioara a cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul,i
ar laringele un alt segment al aparatului respirator, datorita corzilor vocale i
nferioare realizeaza fonatia. Aparatul respirator este alcatuit din:
Caile respi
ratorii,organe care au rol in vehicularea aerului,cavitatea nazala si faringele
formeaza caile respiratorii superioare iar laringele, traheea si bronhile formea
za caile respiratorii inferioar. wijane. laivelul carora au loc schimburile de g
aze, de oxigen si bioxid de carbon.
CAILE RESPIRATORII CAVITATEA NAZALA
Este primul segment al cailor respiratorii, este o proeminenta situata pe linia
mediana a fetei , care pe langa rolul de protectie a cavitatilor nazale este tot
odata si un ornament al fetei cu rol in mimica si expresivitatea fetei .Are for
ma unei piramide triunghiulare si este divizat de septul nazal in doua cavitati
simetrice numite fose nazale. In structura piramidei nazale se gasesc un schelet
osteocartilaginos, pe care se prind o serie de muschi ai mimicii. Varful pirami
dei nazale se numeste radacina nasului, find situata sub osul frontal intr-o dep
resiune denumita santul nazo-frontal. La baza piramidei nazale se gasesc narile
care sunt despartite de septul mobil al nasului, prin ele cavitatea nazala comun
ica cu exteriorul. Cavitatea nazala este captusita de mucoasa nazala care prezin
ta doua portiuni:
6

Mucoasa olfactiva, situate in partea superioara a cavitatii nazale,

reprezentand segmental periferic al analizatorului olfactiv.
Mucoasa respiratori
e, mai intense decat mucoasa olfactiva, avand in structura sa un epiteliu cilind
ric ciliat. Cilii au rol de a elimina particulele mici de praf care au patruns i
n cavitatea nazala.Mucoasa respiratorie este in permanent umeda, datorita secret
iei glandei seromucoase pe care le contine si abundent vascularizata favorizand
incalzirea aerului. FARINGELE Este al doilea organ al cailor rspiratorii, este u
n organ cu dubla functie respiratorie si digestiva. Cavitatea faringelui se impa
rte in trei etaje numite dupa comunicarea lor:nazofaringe, orofaringe, laringofa
ringe. Faringele este captusit de o mucoasa de tip epitelial pavimentos, cu exce
ptia rinofaringelui in care epiteliul este de tip prismatic ciliat. Are in struc
tura atat glande faringiene, de tip mixt, superficiale, in zona rinofaringiana d
e tip mucos iar in zona orofaringiana si laringofaringiana precum si foliculi li
mfatici. Faringele se intinde superior pana la baza craniuliu si inferior pana l
a planul orizontal (C5-C6) unde se continua cu esofagul. La nivelul sau se incru
ciseaza cailea respiratorie cu cea digestive LARINGELE Este primul organ al cail
or respiratorii inferioare.Este situate in partea anterioara a gatului sub osul
hyoid deasupra trahee. Are un schielet cartilaginous, format din trei cartilaje
neperechi care se numesc:cartilajul tiroid, cricoid , epiglotic si trei cartilaj
e perechi care se numesc: cartilaje aritenoide, corniculate, si cuneiforme unite
intre ele prin ligamente si articulatii. La interior este captusit de o mucoasa
care determina in cavitatea laringelui patru plici numite corzi vocale, doua su
perioare care sunt false si doua inferioare care sunt adevarate. Mucoasa laringe
ala inveleste suprafata interna a laringelui, are in epiteliu de tip respirator
, cu exceptia plicilor vocale unde este pavimentos stratificat si lipsit de glan
de pe margine. Glandele mucoasei laringiene sunt de tip seromucos si patrund in
mucoasa.Spatiul din cavitatea laringiana cuprins intre policile ventriculare si
cele vocale au primit numele de etaj glotic, deasupra lui se afla etajul supragl
otic iar dedesuptul lui etajul infraglotic care se continua cu traheea
7

TRAHEEA
Este un conduct cilindric fibrocartilaginos, intins de la marginea inferioara a
laringelui (C6) pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale (T4) si es
te situate anterior de esofag.A.re doua segmente : cervical si toracal . Inelele
fibrocartiiaginoase sunt incomplete posterior, unde se ala o membrane musculoib
roelastica care permite dilatarea esofagului si inaintarea boolului alimentar in
timpul deglutitiei. Traheea este captusita de mucoasa traheala formata dintr-un
epiteliu pseudostratiicat cilindric, ciliat avand si celulele ce screta mucus.
Mucoasa este bogata in glande traheale .Superior ea se continua cu mucoasa larin
giana si inferior cu cea bronsica. Cilii mucoasei traheale, ca de altfel ai intr
egii mucoase respiratorii, bat in sus, avand rol de a elimina impuritatile din a
erul alat in caile respiratorii. Mucoasa de la nivelul carenei este una din zone
le cele mai sensibile ale arborelui traheobronsic, fapt pentru care aici se prod
uce relexulde tuse .
BRONIII I T" 1447.1 PALE
Bronhii, Arborele bronhial si Plamanii Laringe Artera Bronhii principals Bronhii
secunclare Bronhii tertiare Bronhiole puirnonara .Trahee
Vena pulmonara
Canalul alveolar Alveole Scobitura cardiaca
8

Sunt doua conducte fibrocartilaginoase, rezultate din bifurcarea traheei.Bifurca

rea traheei in bronhiile principale dreapta si stinga formeaza un unghi intre 50
si 90 de grade.Bronhia dreapta continua aproape traictul traheei, in timp ce ce
a stanga se indreapta mai lateral. Bronhiile principale ajung in hilul pulmonar
prin care patrund in plaman ramificandu-se si formand arboreal bronsic. Bronhia
principala dreapta este mai scurta , avand in structura ei 5-9 inele fibrocartil
aginoase, iar cea stanga este mai lunga, avand 9-12 inele fibrocartilaginoase, c
u un calibru mai mic decat cea dreapta.Structura bronhilor principale este aceea
si cu a traheei.
PLAMANII
Plamanii reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situat
i in torace, de o parte si de alta a mediastinului in cele doua cavitati pleural
e deasupra diafragmului. Au forma unor jumatati de consectionat de la baza la va
rf, avand masa medie a celor doi plamani de 1300 grame (cel stang 600 grame iar
cel drepr 700 grame). Culoarea plamanilor difera cu varsta . Ea este roz-pala la
copii iar la adult din cauza depunerii in spatial perilobular a particulelor de
praf din aerul inspirat culoarea devine alb-cenusie . Plamanii prezinta
Baza us
or concave asezata pe diafragm si care prin intermediul diafragmului la dreapta
este in raport cu lobul drept al ficatului, iar la stanga cu lobul stang al fica
tului, cu fundul stomacului si cu splina Varful depaseste prima coasta si ajunge
la baza gatului.
Fata extena (costala) vine in raport cu coastele si spatiile i
ntercostale si prezinta la plamanul drept doua fisuri :una oblica si alta orizon
tala, iar la plamanul stang numai fisura oblica. Fata intens (mediastinala) este
plana si prezinta hilul plamanului care este lobul de intrare si iesire al elem
entelor pediculului pulmonar. In general se poate spune ca plamanul este alcatui
t din arboreal bronsic care formeaza caile respiratorii intrapulmonare si din mi
ci cavitati globuloase situate la capatul ultimelor ramificatii bronsice, denumi
te alveole pulmonare. Alveolele pulmonare reprezinta suprafata respiratorie a pl
amanului si formeaza cea mai mare parte din masa parenchimului pulmonar. Lobii p
ulmonari care sunt separate intre ei prin isuri ,plamanul drept are tri lobi: su
perior, mijlociu si inferior, plamanul stang are doi lobi:superior si inferior.
9

Epiglota
Trahee aavicula
Noduli limfalici
Bronhii
Plaman
Diafragma
ARBORELE BRONSIC Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plamani, ele
se ramifica in bronhii lombare, care la randul for se ramifica in bronhii segme
ntare. Bronhiile segmentare se divid de mai multe on si dau nastere la bronhiile
supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului,
devenind bronchiole intralobul are, acestea nu mai prezinta schelet fibrocartila
ginos. Bronhiolele intraglobulare se ramiica dand nastere bronhiolelor terminale
numite astfel deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic, cu rol
de a conduce aerul. Bronhiolele terminale dau nastere la bronhoile respiratorii
( acinoase) care se continua cu canalele alveolare ai caror pereti prezinta dila
tatii in forma de saci alveolari, in care se deschid alveolele. Totalitatea elem
entelor care continua o bronhiola terminala formeaza acinul pulmonar.Un lobul ar
e 500-100 acini. Alveolele pulmonare au forma de mici saci plini cu aer comunica
nd cu sacul alveolar. In cei doi plamani numarul for este de
10

150-200 milioane, realizand o suprafata de 150-200 cmp. Pe o membrana bazala se

gasesc cellule alveolare mici cu nucleu mare si cu cellule alveolare mari de for
ma ovoidala. Celulele epiteliului alveolar au rol respirator si fagocitar. Sub m
embrane bazala se ala tesutul conjunctiv bogat in fibre de reticulina si elastic
e, inconjurat de o retea de capilare. Epiteliul alveolar, membrana bazala, tesut
ul conjunctiv de sub ea, membrana bazala a capilarului si endoteliul capilar, fo
rmeaza bariera hematoaeriana, care este strabatuta de oxygen si dioxid de carbon
.
PLEURA
Este o membrane seroasa formata din doua foite, dintre care una inveleste plaman
ii la exterior iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice. Cele doua foite
se continua una pe cealalta la nivelul pedicului pulmonar. Intre cele doua foite
se gaseste foarte putin lichid seros, care mentine umeda suprafata lor, usurand
alunecarea plamanului in timpul miscarilor respiratorii.Cavitatea pleurala poat
e deveni reala cand in cazuri de boala contine aer, sange, puroi.
2. FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
Respiratia este un fenomen vital. Daca organismul poate rezista mai mult de 30 d
e zile fara hrana, intre 3-4 zile fara apa, nu poate fi lipsit de oxygen mai mul
t de cateva minute, cel mult 3 minute. Respiratia este o functie care asigura el
iminarea bioxidului de carbon si aportul de oxygen catre celulele organismului.
Aceasta functie cuprinde trei tipuri: - pulmonar - sanguine - tisular Timpul pul
monar realizeaza primul moment al schimbarilor gazoase.La nivelul membranei alve
ocapilare, oxigenul trece din aerul alveolar in sange, iar bioxidul de carbon tr
ece in sens invers, din sange in aerul alveolar. Timpul sanguin realizeaza trans
portul gazelor intre plamani (organul de aport) si eliminare-si tesuturi, care c
onsuma oxygen si elibereaza bioxid de carbon. Timpul tisular reprezinta al treil
eamoment al schimburilor gazoase-respiratia intema.La nivelul tesuturilor oxigen
ul patrunde in celule, iar bixidul de carbon este eliminate
11

Realizarea timpului pulmonar presupune mai multe procese, care reprezinta etape
ale respiratiei pulmonare si acestea sunt: ventilatie difuziune circulatie
VENTILATIA
Este o succesiune de miscari alternative de inspiratie si expiratie care reprezi
nta deplasarea unor volume de aer. In timpul inspiratiei se aduce pana la nivelu
l alveolei aer atmosferic, bogat in oxigen si practic aproape lipsit de bixid de
carbon, iar in timpul expiratiei se elimina aerul pulmonar, sarac in oxigen si
bogat in bioxid de carbon. Inspiratia este un act activ, expiratia este un act p
asiv. Inspiratia- patrunderea aerului in plamani- se realizeaza prin marirea dia
metrelor cavitatii toracice, datorita interventiei muschilor respiratori (interc
ostali, stemocleidomastoidianul, diafragmul). In cursul inspiratiei, plamanii ur
meaza miscarile cutiei toracice, presiunea interpulmonara scade sub cea atmosfer
ica si aerul intra in plamani. Incetarea contractiei muschilor respiratori face
ca diametrele cutiei toracice sa revina la dimensiunile anterioare si aerul sa p
araseasca plamanii. Deci respiratia este un act pasiv. Cu iecare expiratie obisn
uita patrunde in plamani un volum de aer de aproximativ 500 fal.aceeasi valoare
de aer paraseste plamanii prin expiratie. Aceasta este aerul respirator curent.
In conditii bazale, individual in repaus muscular si alimentar si in echilibru t
ermic, volumul de aer care intra si iese intr-un minut din plamani este de 6-8 l
itri. Aceasta valoare, care corespunde unui volum current de 500 ml si unor recv
ente medii de 16-18 respiratii pe minut se numeste minut volum respirator sau de
bitul respirator de repaus. In timpul unui efort muscular intens, minutul-volum
respirator poate creste de 10 ori. Pentru fiecare individ, ventilatia poate cres
te pana la o anumita limita, numita ventilatie maxima, care depinde de capacitat
ea vitala si de frecventa optima. Capacitatea vitala este volumul de aer care po
ate fi expulzat din plamani in cursul unei expiratii fortate care urmeaza unei i
nspiratii, deasemenea fortata. Valoarea sa normala este de 3-5 litri, dar poate
varia in circumstante fiziologice si patologice. In componenta sa intra urmatoar
ele:
12

volumul curent volumul inspirator de rezerva, adica volumul de aer

care poate i inspirat in plamani la sfarsitul unei inspiratii de repaus, printro inspiratie fortata. volumul expirator de rezerva, care este volumul de aer ce
poate i expulzat din plamani, la sfarsitul unei expiratii de repaus, daca indivi
dul face o expiratie fortata. Volumele de aer patrund in plaman si nu se raspand
esc uniform.Ele se distribuie neuniform in volumele de aer existente in plaman s
i in functie de conditiile petologice bronhopulmonare. Astfel,la sfarsitul unei
expiratii fortate mai ramane in plaman o cantitate de aer care poarta denumirea
de volum rezidual si care este repartizat in caile aeriene si in alveole.Nu tot
aerul inspirator ajunge la alveole, o parte atm-, imativ a ireime, ramane in cai
le aeriene superioare.Acesta este spatiul mort anatomic. Pe de alta parte nu toa
te alveolele sunt ventilate uniform, aproape 20% fiind hipoventilate, spatiul mo
rt fiziologic. Spatiul mort incalzeste si satureaza cu vapori de apa aerul atmos
feric si asigura o compozitie constanta a aerului alveolar. In situatii patologi
ce, cum sunt reducerea calibrului bronsic (astm, bronsita compresiuni, etc) sau
colaborarea parenchimului pulmonar, distributia aerului in plamani este neunifor
ma, ea determinand cresterea zonelor de alveole hiperventilate.
DIFUZIUNEA Reprezinta schimburile gazoase din membrane alveolo-capilara.Acest pr
oces
depinde de urmatoarele: -diferenta dintre presiunile partiale ale oxigenului si
bioxidului de carbon de o parte si de alta a membranei alveolo-capilare, deci di
n alveola si din capilare. -structura membranei alveolo-capilare : procesele pat
ologice care ingroasa membranele ingreuneaza trecerea libera a gazelor. -suprafa
ta aetiva a membranei alveolo-capilare,care poate varia in limite marl ( 20-200
mp).
CIRCULATIA PULMONARA
Pentru asigurarea respiratiei pulmonare este obligatorie si o circulatie
corespunzatoare, care sa permita trecerea unei cantitati normale de sange.
13

Debitul sanguin pulmonar este egal cu debitul circulatiei generale, dar presiuni
le si rezistentele din arterele pulmonare sunt mult mai mici. Datorita acestor p
roprietati, circulatia pulmonara tolereaza mari cresteri de modificari de presiu
ne, fenomen care nu se intampla in circulatia generala.
3. REGLAREA RESPIRATIEI
Contractiile musculare respiratorii care au drept consecinta variatiile de volum
ale aparatului toraco- pulmonar, sunt reglate printr-un mecanism foarte riguros
in vederea mentinerii ritmicitatii, frecventei si amplitudinii lor in raport cu
nevoile de oxigen ale organismului. Reglarea miscarilor respiratorii se realize
aza simultan printr-un mecanism nervos si unul umoral. Reglarea nervoasa a misca
rilor respiratorii se realizeaza printr-un mecanism reflex ordonat de centrii re
spiratori, localizati in bulb si in punte cu reprezentare bilaterala. In bulb se
gasesc centrul expirator si inspirator, iar in punte centrii respiratori acceso
ri: pneumatoxic si apneustic. Reglarea umorala a respiratiei consta in modularea
activitatii centrilor respiratori prin actiunea directa exercitata asupra lor d
e catre unele substante din sange.
14

CAPITOLUL II
PREZENTAREA AFECTIUNII BRONSITA CRONICA
1. DEFINITIE
Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse, expectoratie per
manenta sau intermitenta, care dureaza cel putin trei luni pe an si dealungul a
doi trei ani de la aparitie, necauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara sp
ecifica. Impreuna cu asmul bronsic si emfizemul pulmonar realizeaza un tab lou c
linic complex numit bronhopneumopatie cronica obstructiva, aceste trei afectiuni
au simptome si evolutie comuna. Boala este grava si frecventa care apare la pop
ulatia de peste 40 ani, in special la barbati.
2. ETIOPATOLOGIE
Afecteaza bronhiile mici unde leziunile inflamatorii si secretiile produc stenoz
a, spasm, colaps respirator si disfunctie ventilatorie obstructiva. Se cunosc tr
ei cauze importante:
Factori iritanti
Dintre factorii iritanti, tabagismul si alcolismul sunt cei mai impotanti. La ac
estea mai contribuie poluantii atmosferici sau aerieni, vaporii iritanti din ind
ustria chimica, vaporii de ammoniac, conditiile atmosferice: rigul, umezeala, cu
rentii de aer. Factori de risc sunt unele ocupatii: muncitorii expusi la praf or
ganic si anorganic din industria materialelor plastice si a bumbacului, maturato
rii, viticultorii, fermierii, muncitorii din industria de constructii fac des br
onsita cronica.
Infectia microbiana
Se caracterizeaza prin streptococ, stailococ care uneori se iau din spital si en
terococ.
15

Aceasta infectie microbiana este primitive sau secundara si acupa un rol importa
nt in aparitia bolii, grefandu-se de obicei pe o mucoasa bornsica.
Alergia
Actioneaza prin sensibilizarea la pneumoalergii sau alergeni microbieni si contr
ibuie, de asemenea catarurile infectioase traheo-bronsice, rinofaringitele croni
ce. La precipitarea evolutiei actioneaza si unele droguri care usuca mucusul pro
tector, simpatomimeticele care sunt bronhodilatin, Alupent care dupa efectul ini
tial prin abuz agraveaza boala. Mai ationeaza si expectorantele pe baza de terip
ina, barbituricele, sedativele si tranchilizantele care deprima centrul respirat
or, penicilina prin alergie, oxigenoterapie masiva. Ca unnare tusea nu mai este
eficace, expectoratia creste rezulta starea bronsica, stenoza, tulburari de vent
ilatie si infectia.
3. ANATOMIA PATOLOGICA
Arata fie atrofia fie hipertrofia mucoasei, cu edem, hiperemie si hipersecretie.
Cu timpul apare rigiditatea arborelui bronsic, cu deformari care favorizeaza re
rentip continua a secretiilor.
4. SIMPTOMATOLOGIA
Boala este neglijata mult timp. Principalul simptom este tusea, la inceput dimin
eata, ulterior in permanenta insotita de expectoratie de obicei mucopurulenta, a
ccentuata in timpul rece. Bolnavul este de obicei afebril dispneea creste progre
siv iar cianoza apare tardiv. Auscultatia deceleza raluri romlante si sibilante.
Explorarile functionale evidentiaza semene de disfunctie ventilatorie obstructi
va care sunt urmatoarele: scaderea debitului ventilator maxim pe minut, dupa o p
erioada de timp apar emfizemul pulmonar obstructiv, dilatatia bronhilor, insufic
ienta respiratorie, cord pulmonar cronic. Intr-un stadia avansat se evidentiaza
tabloul clinic de bronhopneumopatie cronica obstructiva cu: dispnee, cianoza, di
sfunctie ventilatorie, obstructiva. Primele semene care arata insuficienta respi
ratorie sunt: agitatia, transpiratia, tahicardia, cresterea tensiunii arteriale,
hipersecretia de mucus, spasm bronsic si decompresarea cardiorespiratorie.
16

5. FORME CLINICE
Bronsita cronica prezinta urmatoarele forme clinice: > Bronsita cronica purulent
a;
> Bronsita cronica hemoragica;
> Bronsita cronica cu afectarea bronhiilor maxi; > Bronsita cronica cu afectarea
bronhiolelor; > Bronsita cronica asmatiforma. In cazul bronsitei cronice cu afe
ctarea bronhiilor marl. tusea este violenta, expectoratia mucopurulenta si abund
enta, ralurile subcrepitante prezente. Bronsita cronica cu afectarea bronhiolelo
r este dominanta de dispnee, expectoreatia find mai redusa, iar evolutia este ra
pida cu aparitia de complicatii.
6. PROGNOSTICUL
Acesta este rezervat deoarece ev olutia este tenace, progresiva si recidivanta i
ar gravitatea bolii tine de complicatiile pe care le provoaca. In cazul bronhopn
eumopatiei cronice obstructive evolutia bolii este ireversibila.
7. EXPLORARI DE LABORATOR
Explorarile de laborator se fac prin realizarea mai multor examene clinice: > Ex
amenul radiologic care este normal in cazurile de bronsita cronica. Modificarea
cea mai frecventa consta in cresterea marcata a opacitatii date de marginile bro
nhiei si bronhiolelor. Aceasta examinare este utile pentru excluderea altor afec
tiuni cu manifestarile sindromului bronsic. > Examenul citologic si bacteriologi
c al sputei indicat in anumite situatii clinice. > Explorarile Cow:tit-male resp
iratorii sunt utile pentru diagnosticul bolii.
8. DIAGNOSTICUL POZITIV
Acest diagnostic pozitiv se bazeaza pe examenul clinic general si o buna anamnez
a si in plus rezultatele paraclinice se de laborator.
9. DIAGNOSTICUL DEFERENTIAL
Diagnosticul diferential al bronsitei cronice se face cu urmatoarele afectiuni:
a) afectiuni care produc tusea si expectoratia. Acestea se realizeaza prin relux
ul gastroesofagian cu aspirare de suc gastric in caile respiratorii:
17

b)
bronsiectazia, sinuzita cronica, boli ale parenchimului pulmonar, boli ereditare
. Afectiuni asociate cu dispnee. Aceste afectiuni sunt: astmul bronsic, insufici
enta cardiaca stanga, emfizemul pulmonar.
10.TRATAMENT Acest tratament se adreseaza bronsitei cronice, bronhopneumopatiei
cronice obstructive si altor afectiuni bronhopulmonare, dintre care astmul brons
ic ocupa un loc deosebit, sunt boli cu afectarea functiei respiratorii, in care
se utilizeaza diferite metode si proceduri cu scop preventiv, curativ si recuper
ator.
A. TRATAMENTUL PROFILACTIC
Tratamentul profilactic se adreseaza factorilor etiologici si la Coate persoanel
e care sunt expuse la factorii de risc si trebuie evaluate prin spirometrie. La
indivizii cu rise crescut pentru a face bronsita cronica se recomanda urmatoarel
:
Intreruperea fumatului, deci o propaganda antitabacica.
Evitarea atmosferei p
oluante, inclusiv expunerea la noxe respiratorii.
Evitarea persoanelor cu viroze
respiratorii precum si aglomeratiilor in timpul epidemiei si tratarea corecta a
infectiilor acute bronsice. Chimioprofilaxia recidivelor bronsitice sezoniere c
u tetraciclina I gr/zi, in lunile ;aim, inluenteaza free-yenta si durata recidiv
elor bolilor pulmonare. Rezultate bune se obtin si cu biseptol 0,5gr seara, in l
unile de iarna.
Inhaloterapia sau aerosoloterapia s-a dovedit indispensabila in
anumite forme de bronhopneumopatie cronica obstructiva si astm bronsic. Dintre s
ubstantele cele mai folosite se gasesc urmatoarele preparate: beta 2 adrenergige
le, anticolinergicele si derivatii ale retilxantinei. a) Beta-adrenergicele sunt
derivati ai Adrenalinei. Atat Adrenalina cat si Efedrina, datorita efectelor se
cundare pe care le provoaca, sunt practic neutilizabile. Dintre derivatii din ge
neratia a doua folositi si astazi, avem: Izoprenalina
Orciprenalina
Acestea au fost inlocuite cu preparate din generatia a treia datorita reactiilor
adverse provocate in special tahicardiilor. Dintre aceste preparate amintim:
18

Terbutalinul
Fenoterol ul
Salbutamolul Clenbutaronul Beta-andrenergicele inhiba eliberarea de histamine, r
elaxeaza musculature neteda bronhiolara, stimuleaza epurarea mucocilara si inhib
a degranularea masocitelor. Apar uneori in caz de supradozaj, unele reactii adve
rse in special cardiovasculare care dispar spontan sau prin reducerea dozei. b)
Anticolinergicele sau bronhodilatatoarele care au cap de serif produsul numit At
ropina. In practica se foloseste in principal Atrovent, care intra in preparatul
Bromura de ipotropium si care nu prezinta efectele secundare ale atropinei. Aso
cierea Atroventului cu un Beta-adrenergic, Berotec sau Salbutamol, reprezinta o
metoda superiors, fiecarui preparat in parte. c) Derivatii Xantinei, Teofilinei
si in special Aminofilina au slaba actiune pe cale orala si superioara pe cale i
ntravenoasa sau de aerosol.
B. TRATAMENTUL CURATIV
Tratamentul curativ al bronsitei cronice vizeaza urmatoarele objective: - reduce
rea iritatiei bronsice si a cantitatij de mucus bronsic; - tratamentele infectii
lor acute bronsice; - cresterea eliminarii secretiilor bronsice; - tratamentul b
ronhodilatator. Pentru acest tratament se utilizeaza urmatoarele metode de trata
ment: a) Corticoterapia este utilizata pe cale de aerosol si sunt mai eficace nu
mai preparatele insolubile derivati din prednisone: Becoctid, Sanasthmyl, aceast
a se realizeaza prin inhalatie de doua, trei on pe zi, a 0,15 mg preparat, Dipro
niorat de Beclomethason si Bextanol sau Valerat de Bethamethason. Corticoterapia
este mult mai frecvent utilizata pe cale orala si actioneaza antiinlamator si a
ntialergic. Nu este bronhodilatator. b) Prostaglandina este o metoda bronhodilat
atorie si blocanta alfaadrenergic cu preparatul Fentolamina, dar nu este intrebu
intat in mod curent. c) Cromoglicatul de sodiu este intrebuintat in astmul brons
ic cu actiune preventiva si ca preparat se utilizeaza Intal.
19

d) Dezobstruarea bronsica este o metoda care prin manevre bronhologice, urmarest

e inlaturarea obstructiei bronsice. e) Ventilatia mecanica este utilizata in ins
uicienta respiratorie acuta sau cronioca, in puseul acut, cu mijloace speciale.
f) Hidratarea bolnavului este o metoda foarte utila pentru luidificarea secretii
lor bronsice din bolile pulmonare cronica supurative. Umidificarea mucoasei bron
sice se realizeaza in conditii bune cu aerosoli calzi de apa distilata. Hidratar
ea este recomandabila la bronsiticii cronici si in afectiuni pulmonare cronice,
in general. Bolnavii trebuie sa consume multe lichide, in special seara, pentru
a preveni uscarea secretiei bronhice in timpul noptii. g) Drenajul postural isi
pastreaza indicatiile clasice in bronsiectazie, supuratii bronsice secundare, br
onsite cronice, astm bronsic cu supuratie secundara si altele. Aceasta trebuie f
acut in pozitia care faciliteaza drenajul secretiilor. h) Kineziterapia se ocupa
cu cultura izica terapeutica, gimnastica respiratorie. Se urmareste dezvoltarea
respiratiei abdominale sau diafragmatice care este mai economicoasa decat cea t
oracica. Bolnavul trebuie sa execute respiratii foarte prelungite cu ajutorul pr
esei abdominale puse in miscare constient si controlat. Se umla abdomenul, cu co
borarea diafragmului, in inspiratie si retrage abdomenul, cu urcarea diafragmulu
i, in expiratie. Se poate folosi si metoda respiratiei fortate cu un sac de nisi
p de 2-2,5 kg, aplicat pe abdomen, pornind de la cateva minute pana la 30 de min
ute. i) Terapia ocupationala se bazeaza pe obtinerea unor efecte terapeutice pri
n exercitarea unor ocupatii sau profesii cat mai adecvate capacitatii functional
e si a dorintei bolnavului. j) Cura balneara este foarte necesara, iar ca statiu
ni recomandabile sunt: Govora, Slanic. k) Spoleoterapia se practica in saline si
realizeaza efecte favorabile prin atmosfera locala, saturata in vapori de apa,
saraca in particule in suspensie cu concentratie mai mare de ioni de calciu. Ace
asta actioneaza spasmolitic si expectorant. 1) Climatoterapia se realizeaza la m
are sau la munte si au efecte favorabile datorita numarului redus de alergeni di
n atmosfera. m) Hiposensibilitatea speciics mai are numele de Imunoterapie si se
practica in toate bolile pulmonare in care actioneaza un alergen, in special as
tmul bronsic. n) Tratament de fluidificare a secretiilor bronsice se realizeaza
cu diferite expectorante, enzime proteolitice ca Tripsina,
20

Alfachimioterapina sau alcaloizi de tipul Bromhexinei, Bisolvon, Brofimen. Corti

coterapia si tratamentul antiinfectios sunt necesare in cazurile acute si in pus
eurile cronice. Normal este ca tratamentul antiinfectios sa se bazeze pe izolare
a germenului, actiune de obicei imposibila. In practica se incepe tratamentul an
tiinfectios cu Tetraciclina sau Ampicilina si numai in cazuri de necesitate cu C
loramfenicol. Biseptolul este uneori util luandu-se doua capsule la 12 ore. Nu s
e recomanda nici Penicilina, nici Streptomicina, prima este alergizanta, iar a d
oua sectineaza mutante rezistente si poate masca o tuberculoza. Tratamentele dur
eaza 7 zile, numita terapie de atac si continua 2-3 saptamani cu Septrin care se
administreaza 1 gr/zi, Doxicilina sau Vibramicin. Bronhornc!mmni!! de surrainfe
ctie se trateaza 10 zile cu asocierea de medicamente Penicilina G si Kanamicina
sulfat. Corticoterapia trebuie temporizata si se recomanda numai in cazurile cu
componenta alergica si cu semen de bronsita. Fluidiiantele si mucoliticele pot f
i utile in formele cu secretii aderente, iar ca medicamente folosite avem: Mucos
olvan sau Acetilcisteina, Bisolvon, Benzoat de sodiu, Alfachimiopirina. Mioilinu
l se administreaza numai pe cale venoasa, injectat lent, cu una- doua fiole si s
e administreaza pentru combaterea bronhospasmului. Simpaticomimetele Alupent, Be
rotec, Ventolin, Bronhodilatin trebuie administrate cu prudenta. In cazuri deose
bite se recomanda: reeducarea respiratorie, oxigen umidificat cu sonda nazala si
in debit scazut, discontinuu vaccinare antigripala care este indispensabila iar
na, vaccinare antimicrobiana, vaccinare polivalent, stimuli ai centrului respira
tor, cure balneoclimaterice.
11. PREZENTAREA MEDICAIVIENTELOR UZUALE
ALUDRTN Fiole a I ml solutie injectabila continand izoprenalina. Actiune terapeu
tica: stimuleaza inima, mareste debitul cardiac si creste intoarcerea venoasa, s
cade rezistenta vasculara periferica, relaxeaza musculatura neteda bronsica si g
astrointestinala. Reactii adverse: ocazional congestia fetei, sudoratie, tremor,
nervozitate, tahicardie cu palpitatii, aritmii, cefalee, ameteli, hipote nsiune
, tulburari digestive. Contraindicatii: tahicardie peste 130/min si tahicardia d
in intoxicatie digitalica, starile de acidoze reprezinta contraindicatii cardiop
atie ischemica, diabet.
21

Nu se administreaza concomitant cu adrenalina TERBUTALINUL 0,25 mg/doza, aerosol

10 Prezentare farmaceutica: Bricanyl aerosol m1/100mg comprimate de 2,5mg flaco
ane injectabile 0,5mg/m1 Brisyl: drajeuri de 7,5mg. Actiune terapeutica: bronhod
ilatator prin stimularea Beta-adrenergica cu efect instalat la 2-3 minute de la
inhalarea aerosolilor, durata 4-6 ore. Limiteaza degranularea mastocitelor si fa
vorizeaza clearance-ul mucociliar. Indicatii: profilaxia si tratamentul de astm
bronsic, B.P.O.C. si alte afectiuni cu componenta bronhospastica. Se mai foloses
te si ca adjuvant pentru aerosoloterapia cu antibiotice secretolitice,glucocorti
coizi. Mod de administrare: in criza de astm bronsic doua pufuri a 0,25mg/puf,la
distanta de 5 minute. Profilactic o doza de trei on pe zi (maxim 12 doze pe zi)
. Contraindicatii: aritmii ectopice, tahicardie, hipertiroidism in sarcina si al
aptare. Reactii adverse: tremur, tahicardie, palpitatii, neliniste. FENOTEROLUM
Prezentare farmaceutica Fenoterol Bromhidric, Berotec, Berotec 100, 200; Partusi
sten ParLLL,iten fiole. Actiune terapeutica: bronhodilatator prin beta stimulare
adrenergica selective, efectul e rapid ( 2-5 minute), limiteaza degranularea ma
stocitelor. Indicatii: profilaxia si tratamentul crizei de astm bronsic, bronsit
a asmatiforma. Mod de administrare: in criza de astm un puf (02mg) ce se poate r
epeta dupa inca 5 minute. Proilactic cate o doza de trei on pe zi, crescand la m
axim 12 prize(pufuri)/zi. Contraindicatii: aritmii ectopice, tahicardie, hiperti
roidism, primul trimestru de sarcina, alaptare, betablocantele adrenergice ii in
hiba efectul putand fi folosit ca antidot. Reactii adverse: tremur, tahicardie,
palpitatii, neliniste. Pentru a evita dezvoltarea tolerantei nu se va consuma ma
i mult de un lacon in trei luni. ATROVENTUL Flacon presurizat de 15m1 cu 200 de
pufuri, fiecare puf continand 15mg. Actiune terapeutica: anticolinergic nazal, r
especta clearance-ul mucociliar, relaxeaza fibrele rnusculare netede bronsice ca
nd e administrat bucal, actiunea apare la trei minute si se mentine 4-6 ore.
22

Indicatii: tratamentul simptomatic al crizei8 de astm, tratamentul bronhospasmul

ui din bronsita cronica. Mod de administrare: 1-2 pufuri de 3-4 ori/zi. Reactii
adverse: uscaciunea gurii, iritatie faringiana. BROMFIEXINUM 4mg, 8mg, 12mg(Brom
hexin, Prezentare farmaceutica: capsule de Bisolvon); drajeuri de 12mg(Bromhexin
); solutie intena de 8 mg/4m1; 0,2%; 0,5%, 10 mg/5m1. luidifica secretiile Actiu
ne terapeutica: expectorant mucolitic, traheobronhice vascoase si le usureaza el
iminarea. Indicatii: B.P.O.C., bronsectazi, bronsita acuta si cronica. Mod de ad
ministrare: adulti 1-2 capsule sau o lingurita de solutie de 3 ori/zi, pentru co
pii mai marl de 6 ani doza ca la adult. Contraindicatii: nu se asociaza cu atrop
inice, in sarcina, in alaptare. Reactii adverse: greata(rar), risc de exagerare
a secretiei bronhice la bolnavii care nu pot expectora. MIOFILIN Prezentare farm
aceutica: comprimate continand amiofilina 10mg (plic cu zece bucati), fiole a 2
ml sau a 10 ml solutie apoasa injectabila continand amiofilina 48mg respective 2
40mg ( la cutie cu 5 bucati). Actiune terapeutica: bronhodilatator si antispasti
c, vasodilatator, stimulant miocardic, diuretic si slab stimulant psihomotor. In
dicatii: astm bronsic, colice, insuficienta cardiaca cu bradicardie, astm cardia
c, respiratie Cheyne-Stokes. Edeme cardiace sau nefrotice discrete, boala Raynau
d. Administrare: pentru adulti- oral 2-3 comprimate de 3ori/zi inainte de mese s
au, in caz de iritatie uastrica, dupa mese ( seara se asociaza cu hypnotic) intr
avenos lent ( in 10 minute), cu prudenta, 1-2 fiole a 240 mg/zi. Reactii adverse
: neliniste, insomnie, iritatie gastrica; la copii, dozele marl pot provoca grea
ta, voma, neliniste, tremur, convulsii, somnolenta, colaps. Injectarea intraveno
asa prea rapida poate fi cauzata de cefalee, palpitatii, aritmii, ameteli, great
a, hipotensiune, injectia musculara este dureroasa. Contraindicatii: epilepsie,
infarct miocardic recent (injectiile), prudenta in caz de iritatie sau hemoragii
ale mucoasei gastrointestinale, hipotensiune arteriala, hemoragie cerebrala, ne
rita acuta, prudenta sau se evita la copii mici in asociere cu efedrina ( la ast
matici) creste reactiile adverse.
23

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROCESUL DE INGRI,IIRE AL PACIENTILOR CU BRONSITA C
RONICA
1. ELEMENTE GENERALE DE NURSING
Nevoile umane reprezinta originea ingrijirilor infirmiere in toate serviciile de
sanatate si analiza ingrijirilor pe care le realizeaza asistenta medicala si tr
ebuie sa se bazeze pe rolul acesteia. Aceasta definitie trebuie sa fie conforma
cu legislatia care vizeaza practicarea nursingului. Nursingul este considerat o
profesie importanta care acorda ingrijiri si care reuneste comportamentele umani
ste, intelectuale sau de arta. Nursingul a fost descris ca o arta, ca o poezie a
vietii, dar in spatele acestuia s-a dezvoltat profesionalismul. Nursingul este
privit ca o parte integranta a sistemului de asistenta sociala care cuprinde ocr
otirea cat tit ii. , prevenirea bolilor si ingrijirea bolnavilor fizic, psihic s
au mental ca si a celor infirmi(handicapati) de toate varstele, in toate formele
de asistenta sociala si asezari comunitare. Asistenta medicala coordoneaza acti
vitatea in acest domeniu. Scopul ei este acela de a-I apropia pe indivizi,famili
e sau diverse grupuri. De aici reiese ca interventiile ei nu se orienteza numai
spre pacientii individuali, ci cuprind si mediul social, si fizic al acestuia. A
utonomia asistentei in procesul de ingrijire demonstreaza ca asistentele sunt ca
pabile de o judecata independenta in ceea ce privesc ingrijirile de baza. Autono
mia nu inseamna ca asistenta pune un diagnostic medical sau prescrie un tratamen
t, acestea raman in atributiile proprii ale medicului. Orice activitate ce se do
reste a fi profesionala urmareste sa se sprijine pe baze stiintifice. In profesi
a de nursa avem trei concepte de ingrijire care sunt: a) conceptual despre om: e
ste o fiinta unica, avand nevoi biologice, psihologice, sociale si culturale, o
fiinta in continua schimbare, responsabila, libera si capabila de a se adapta. D
upa Virginia Henderson: " Individul este o entitate bio-psiho-sociala formand un
tot indivizibil. El are necesitati fundamentale(commune tuturor) cu manifestari
speciice pe care si le satisface singur daca se simte bine. El tinde spre auton
omie in satisfacerea necesitatilor sale."
24


b) Conceptul privind sanatatea: " Sanatatea este o stare in care necesitatile su
nt satisfacute in mod autonom, nu se limiteaza la absenta bolii. " c) Conceptul
despre boala: este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarma tradus pr
in suferinta fizica, psihica, o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua,
provizorie sau definitive. Este un eveniment putand merge pana la respingerea s
ociala a omului si din anturajul sau. "Rolul esential al asistentei medicale con
sta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa, sa-si recastige sanatatea prin in
deplinirea sarcinilor pe care le-at indeplini singur,daca ar fi avut forta, voin
ta sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste
functii astfel incat pacientul sasi recastige independenta cat mai curand posib
il." Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea necesitati
lor iziologice ale finite umane, nwnite si nevoi fundamentale. Cele patru respon
sabilitati esentiale ale asistentei medicale sunt: a promova pastrarea sanatatii
, a preveni imbolnavirile, restaurarea sanatatii si inlaturarea suferintei. Atin
gerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este telul
profesiei de asistenta medicala. 0 nevoie fundamentala este o necesitate vitala
esentiala a finite umane pentru a-si asigura starea de bine, in apararea fizica
si mentala. Nevoile fundamentale ale fiintei umane sunt in numar de 14, acestea
find: > A respira si a avea o buna circulatie
A bea si a manca A elimina
A se mi
sca si a avea o buna postura
A dormi si a se oclihni
> A se imbraca si a se dezbraca > A mentine temperatura corpului in limite norma
le > A fi curat, a-si proteja tegumentele > A evita pericolele > A comunica > A
actiona dupa credintele si valorile sale > A se realiza
A se recreea > A invata
Asistenta care vrea sa personalizeze ingrijirile trebuie deci sa tina seama de d
iversele dimensiuni implicate si de interactiunea dintre nevoi. Satisfacerea sau
25

nesatisfacerea unei nevoi are consecinte asupra satisfacerii sau nesatisfacerii

altor nevoi. Procesul de ingrijire este o metoda organizata si sistemica, care p
ermite acordarea de ingrijiri individualizate. Mai poate fi definit ca un proces
s intellectual compus din diverse etape logic ordonate, avand ca scop obtinerea
unei mai bune stari a pacientului. Procesele de ingrijire comporta 5 etape, care
sunt: 1. Culegerea de date ne informeaza asupra a ceea ce este pacientul, asupr
a suferintei, asupra obiceiurilor sale de viata si asupra starii de satisfacere
a nevoilor fundamentale. 2. Analiza si interpretarea datelor ne permit sa punem
in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care le-a g
enerat, adica elaborarea diagnosticului de ingrij ire. 3. Planificarea ingrijiri
lor ne permite: determinarea scopurilor obiectivelor) care trebuie urmarite, sta
bilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor. 4. Executarc-a, aplicarea in
terventiilor, utilizarea planului de interventii elaborate. 5. Evaluarea consta
in analiza rezultatului obtinut si daca au aparut not date in evolutia starii pa
cientului si eventual daca este necesara reajustarea interventiilor si obiective
lor.
2. INGRIJIREA PACIENTULUI CU BRONSITA CRONICA
Asistenta medicala este prima persoana cu pregatire medical ace is contact cu pa
cientul, fie la domiciliul acestuia, fie la prezentarea acestuia in spital. De a
ceea modul in care acesta se comporta, modul in care comunica cu pacientul si si
guranta manevrelor pe care aceasta le executa cu o mare importanta in psihoterap
ia pacientului si in cooperarea acesteia cu echipa medicala. Rolul asistentei me
Stabilirea unei rela
dicale in ingrijirea pacientului urmareste mai multe etape:
tii intre asistent si pacient prin care sa faca posibila o cat mai busa culegere
a datelor. Aceasta relatie duce la o mai usoara observare a pacientului si la o
btinerea unui interviu mult mai complet in date concrete si elocvente. Asistenta
medicala preia bolnavul de la serviciul de primire impreuna cu foaia de observa
tie si conduce pacientul pe sectie unde it familiarizeaza cu mediul spitalicesc.
26

Asigura conditiile de spitalizare: saloane luminoase, bine aerisite, fara curent

i de aer, suficient incalzite; in cazul bolnavilor cu afectiuni bronsice inlamat
orii, temperature salonului va fi ridicata si umidificata.
Bolnavul va fi asezat
in pat, in pozitie sezand rezemat pe pena pentru a-i usura respiratia.
Recoltar
ea de sange pentru examene hematologice si biochimice. Invata pacientul sa tusea
sca, sa expectoreze si sa colecteze sputa. La indicatia medicului se administrea
za tratament pentru abaterea tusei, daca aceasta este chinuitoare si dureroasa
P
entru usurarea eliminarii expectoratiei se administreaza luidifiante ale secreti
ei bronsice: sirop expectorant, Bisolvon, Bronhexim. , i en >jun ea arteriala, p
ulsul, respiratia, temperature,
Asi steni 11-!:1 ,! diureza si noteaza in foaia
de observatie. Pentru corectarea tranzitului intestinal se da pacientului o alim
entatie corespunzatoare.
Se recomanda bolnavului sa evite fumatul, bauturile alc
oolice, atmosfera poluanta si iritanta, sa tuseasca cu batista la gura.
Asigura
igiena coporala a pacientului si a lenjeriei.
3. EDUCATIA PENTRU SANATATE
PROFILAXIA Se adreseaza factorilor etiologici .Evitarea conditiilor atmosferice
nefavorabile: frig, umezeala,curenti de aer. la intreruperea fumatului se poate
utiliza guma de mestecat,plasturi de nicotina,sau clonidina. Sunt recomandate el
aborarea unor programe educative contra fumatului. Intreruperea fumatului la ori
ce varsta este un mijloc terapeutic si profilactic si curative de baza. Evitarea
poluantilor atmosferici, in special a prafului si diversi aerosoli cu insectici
de, deodoranti, sprayuri pentru par precum si expunerea la bioxid de sulf si bio
xid de azot si a vaporilor de amoniac. Evitarea locurilor de munca unde exista p
oluanti ca praf organic si anorganic cum ar fi: Muncitorii din industria materia
lelor plastice si a bumbacului Maturatorii, viticultorii, fermierii.
Muncitorii
din industria materialelor de constructii. Profilaxia infectiilor virale si bact
eriene se face prin: vaccinarea anuala antigripala si vaccinarea antigripala din
timpul epidemiilor.
27

EDUCATIA SANITARA IN PERIOADA SPITALIZARII

Bolnavul va respecta regulamentul de ordine interioara al spitalului si al secti
ei.Bolnavul va fi informat asupra regimului igienico dietetic si asupra necesita
tii acestuia.Va fi instruit asupra mentinerii igienei corporale si in special la
igiena bucala. Se informeaza bolnavul despre tratamentul medicamentos prescris
de medic, precum si asupra dozelor si ritmului de administrare. Asistenta medica
la ii va explica bolnavului importanta fiecarui medicament, si ii va atrage aten
tia asupra efectelor secundare ale unor medicamente si obligatia lui de a semnal
a orice modificare aparuta in starea sa generala. Asistenta medicala ii va expli
ca bolnavului pericolul transmiterii medicamentelor de la un bolnav la altul si
folosirea unor medicamente introduce fraudulos de apartinatori. In cazul bolnavi
lor cu inhaloterapie se recomanda folosirea strict personala si pastrarea aparat
ului in stare de sterilitate, deoarece se pot inhala si diferiti germeni cum ar
fi: streptococci, stafilococi, pseudomonas. Bolnavul va fi informat despre afect
iunea sa, deoarece eventualele investigatii de laborator sunt necesare pentru pr
ecizarea dignosticului si pregatirea lui pentru aceas,a.
EDUCATIA SANITARA LA EXTERNARE
Bolnavul va fi sfatuit sa duca un regim de viata echilibrat, sa evite factorii d
e rise care pot duce la agravarea afectiunii sale sau la aparitia de complicatii
. Totodata va fi sfatuit sa respecte dieta recomandata de medic, alimentatia va
fi echilibrata si fara excese de carbonati, iar ratia calorica sa ie in functie
de efortul depus. Bolnavul va fi sfatuit sa respecte tratamentul medicamentos de
initiere prescris de medic si sa se prezinte la medic pentru tratarea oricaror
infectii virale ale cailor aeriene. Se recomanda bolnavului tratament balneociim
ateric in statiuni specializate in afectiunea bolnavului, gimnastica medicala, r
eabilitarea psiho-sociala si terapia ocupationala.
28

CAPITOLUL IV
TEHNICTI MEDICALE EFECTUATE DE ASISTENTA MEDICALA
1. EXAMENUL RADIOLOGIC
1041'.
Examenul radiologic este important deoarece el releva uneori leziuni ce au fost
depistate. el pi eciz.ind Lotdeauna topografia si intinderea acestora si nu poat
e lamuri etiologia leziunilor. Principalele examene radiologice sunt:
Radiologia
Radioscopia
Tomografia
Bronhografia Pregatirea pacientului pentru radiagrafie s
au radiologie se face prin pregatirea psihica si fizica a pacientului. Pregatire
a psihica a pacientului se realizeaza astfel: -Se anunta pacientul explicandu-i
acestuia conditiile in care se va face examinarea. -Pacientul va fi condus la se
viciul de radiologie -Se explica pacientului cum trebuie sa se comporte in timpu
l examinarii. Pregatirea fizica a pacientului se realizeaza dupa cum urmeaza: -S
e dezbraca complet regiunea toracica si se indeparteaza obiectele radioopace. -S
e aseaza pacientul in pozitie ortostatica cu manile pe solduri si coatele aduse
inainte(fara sa rice umerii), in spatele ecranului cu piptul apropiat de ecran s
au caseta care poarta -Cand pozitia verticala este contraindicata se aseaza paci
entul in pozitie sezand sau decubit. -In timpul examenului radiologic se ajuta p
acientul sa is pozitiile cerute de medic. Sugarii si copii mici se fixeaza prin
infasare pe un suport de scaduri sau se suspenda in hamuri, pentru a nu se radia
persoana care it sustine. Ingrijirea pacientului dupa examinare se face: pacien
tul va fi ajutat sa se imbrace si dupa terminarea examenului radiologic va fi co
ndus in pat. Se noteaza in foaia de observatie examenul radiologic si data la ca
re a fost facut.
29

Radioscopia este un examen rapid si simplu care permite studierea diferitelor co

mponente ale toracelui in dinamica si in miscare.Deoarece radioscopiile repetate
expun atat pe pacient cat si pe medic unor iradieri importante se prefera mai m
ull radiografia. Rdiografi a consta in imprimarea pe un film fotografic a imagin
ii toracopulmonare din iltLa si din profil, bolnavul find in inspiratie fortata.
Imaginea obtinuta este precisa, care evidentiaza toate detaliile servind si ca e
lement de comparatie in viitor si comporta mult mai putin riscul iradierii. > Im
aginile cuprind modificarile transparentei pulmonare prin:
Fie prin exces de umb
ra(opacitate) > Fie prin exces de transparenta(hipertransparenta clasificarii) >
Fie prin imagini mixte ( hidro-aerice) In cazul bronsitei cronice, modificarea
cea mai frecventa a imaginii radiologice consta in cresterea marcata a opacitati
i date de marginile bronhilor si bronhiolelor. 2. INJECTIA INTRAMUSCULARA Inject
ia este definita ca introducerea substantelor medicamentoase in stare lichida in
organism,prin intermediul unor ace,care traverseaza tesuturile organismului ,ac
ul find adaptat la seringa.Injectiile pot fi facute: > In grosimea pielii(intrad
ermice) > Sub piele, in tesutul celular subcutanat(subcutanatesau hipodermice) >
In tesutu I m use ill ar(intramuscular) > In vasele sanguine(intravenoase sau i
ntraarteriale) In inima ( intracardiac),in maduva rosie a oaselor si in spatiul
arahnoidian Alegerea cailor de administare a injectiilor depinde de scopul injec
tiei,rapiditatea necesara efectului prescris si de compatibilitatea tesuturilor
organismului cu substanta injectata. Se alege calea intramusculara daca densitat
ea medicamentului este mai mare, daca prin stagnare prin tesuturi ar provoca iri
tarea acestora, daca efectul urmarit trebuie sa se instaleze rapid, precum si da
ca intarzierea resorbtiei ar produce modificari medicamentului injectat. Reguli
de respectat pentru efectuarea punctiilor si injectiilor de catre asistenta medi
cala sunt: > Asepsie riguroasa Securitatea bolnavului si a asistentei medicale
E
icacitatea prin gesturi precise si blandete adaptate la pacientul respectiv pent
ru satisfacerea pacientului > Confortul fizic si psihic al bolnavului
30

Economie de gesturi si de material

Relatia cu bolnavul prin discutie si urmarire
a lui in tot timpul cat se deruleaza iohnic Scopul injectiilor intramusculare es
te terapeutic prin introducerea in organism a unor substante medicamentoase. Loc
urile de electie ale injectiilor intramusculare sunt in regiunea superoexterna a
muschilor fesieri, in muschi externi sau anteriori ai coapsei in treimea mijloc
ie si in fata externa a bratului in muschiul deltoid. Prin injectarea intramuscu
lara in organismul uman se introduc o serie de substante injectabile cum sunt: s
olutii izotone, uleioase si solutii coloidale, cu o densitate mai mare. Datorita
tesutului muscular care este foarte bine vascularizat, bogat in vase limfatice,
resorbtia acestor injectii se face imediat dupa administrare si se termina in 3
-5 minute de la administrare, deci o mare parte din substanta introdusa patrunde
in circulatie. De la aceasta regula fac exceptie unela medicamente uleioase car
e fraileaz'A 1-esorbtiatoemai cu scopul de a prelungi pe o oarecare perioada de
timp actiunea medicamentului. PREGATIREA INSTRUMENTELOR SI MATERIALELOR Pentru e
xecutarea injectiilor intramusculare sunt in general necesare urmatoarele:
Seringa sterila
Ac de injectie steril
Tampon steril de vata
si musama Medicamentul de injectat

Solutie dezinfectanta

Tavita renala

Pentru pregatirea aces or materiale, se tine seama de urmatoarele reguli general

e: se verifica solutiile de injectat care trebuie sa nu prezinte anomalii de ori
ce
natura. PREGATIREA FIZICA SI PSIICA A BOLNAVULUI Pentru efectuarea injectiei tre
buie sa se urmareasca: Sa se anunte bolnavul si sa i se explice necesitatea tehn
icii Sa se aseze bolnavul in pozitie confortabila, decubit ventral sau lateral,
in pozitie sezand sau in picioare
Se descopera regiunea aleasa pentru injectare
Cea mai utilizata regiune pentru inj ectia intramusculara este cea fesiera, zona
din care se utilizeaza triunQhiul superolateral extern al fesei. Acest triunghi
se
31
1:4

gaseste deasupra iiniei orientale care trece prin marginea superioara a marelui
trohanter si putin in afara unei linii ventriculare care imparte fesa in doua ju
matati. Injectia se mai poate face in punctul Smimov situate la un deget deasupr
a trohanterului mare si inapoia lui, sau in punctul Bartheleny situat la unirea
trimii extene cu cele doua treimi interne ale liniei care uneste spinailiaca ant
ero-superioara, cu extremitatea superioara a santului fesier. Daca injectia se a
dministreaza in pozitie sezand, ea poate fi practicata in toata regiunea fesiera
de deasupra punctului de sprijin. In pozitie verticala injectia se va administr
a in cadrul supero-extern al rgiunii fesiere. TEHNICA INJECTIEI INTRAMUSCULARE S
palarea pe maini cu apa si sapun, dezinfectarea mainilor cu alcool, indepartarea
ambalajului seringii si se adapteaza acul pentru aspirat solutia medicamentoasa
, apoi se schimba acul cu care a fost aspirate substanta de injectat. Se degrese
aza si se dezinfecteaza locul fixat pentru injectie, apoi se cere bolnavului sa
nu-si contracteze musculatura nici inainte, nici in timpul injectiei, sis a stea
linistit, cu muschii fesieri relaxati. Se inteapa perpendicular pielea cu rapid
itate si siguranta cu acul montat la seringa, fixandu-se adanc in functie de gro
simea stratului muscular. Se verifica pozitia acului prin aspirare, se trage put
in de piston pentru a vedea daca varful acului se gaseste intr-un vas sanguin, a
poi se injecteaza lent substanta medicamentoasa. Se trage brusc acul cu seringa,
apoi se dezinfecteaza locul intepaturii cu un tampon imbibat in alcool si se as
eaza usor regiunea pentru a favoriza difuziunea in tesut a proclusit I t, Dupa e
fectuarea injectiei se aseaza bolnavul in pozitie comoda unde va sta 10 15 minut
e sub supraveghere medicala, iar apoi se spala mainile cu apa si sapun. INCIDENT
E SI ACCIDENTE Atingerea nervului sciatic sau a ramurilor sale se traduce printr
-o durere vie. In acest caz se scaote imediat acul si se executa injectia in alt
loc. Patrunderea cu acul intr-un vas sanguin se constata prin refularea de sang
e in seringa dupa aspiratie. Se scoate acul si se incearca injectia in alta part
e. Paralizii prin lezarea nervului sciatic. Se evita prin respectarea zonelor de
electie administrarii injectiei. Hematom prin inteparea unui vas. Se evita prin
verificare pozitiei acului. Embolii prin introducerea unei substante medicament
oase uleioase sau in suspensie, intr-un vas de sange. Semnele unei embolii sunt:
bolnavul incepe
32

imediat sa tuseasca, se instaleaza brusc o senzatie de presiune, junghi toracic

accentuat localizat retrosternal, insotit de dispnee sau cianoza, este nelinisti
t. Aceasta stare poate evolua pana la soc. Supuratie aseptica datorita unor subs
tante care nu sunt absorbite. Se evita prin folosirea unor ace sufficient de lun
gi pentru a patrunde in masa musculara. Ruperea acului in timpul injectiei se pr
evine prin aplicarea unei tehnici corecte, linstirea bolnavului si verificarea c
onstiincioasa a instrumentelor inainte de folosire. Daca acul a ramas totusi in
tesuturi se instiinteaza medicul. Abcesele locale si legmonul fesier se datoreaz
a fie neglijarii principiilor stricte ale tehnicii aseptice, fie substantelor in
jectate, carte uneori pot provoca o supuratie aseptica. Socul anafilactic apare
datorita introducerii de penicilina fara test si se previne prin efectuarea mai
intai a testului. OB SERVATII Pozitia acului se controleaza, in cazul solutiilor
colorate prin detasarea seringii de la ac dupa introducerea acului in masa musc
ulara. Iniltratia dureroasa a muschilor se previne prin alterarea locurilor inje
ctiilor.
3.OBSERVAREA SI MASURAREA RESPIRATIEI
Aceasta se face in scopul depistarii tipului respirator, frecventei respiratorii
, simetriei miscarilor respiratorii, amplitudinea, frecventa, calitatea si efect
ul oxigenului din organism. A respira reprezinta nevoia finite umane de a capata
oxigenuldin madiul inconjurator si de a elimina bioxidul de carbon rezultat din
arderile celulare. Materialele care se utilizeaza pentru observsrea si masurare
a respiratiei sunt urmatoarele:ceas cu secundar, creion de culoare verde, foaia
de temperature din foaia de observatie. Interventiile asistentei medicale in ved
erea observarii si masurariirespiratiei sunt urmatoarele: > asezarea pacientului
in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza sa fie efectuata > plasare
a maini cu fata palmara pe suprafata toracelui > numararea inspiratiilor timp de
consemnarea valorilor obtinuete printr-un punct de culoare verde pe fo
un minut
aia de temperature, fiecare linie orizontala reprezentand doua respiratii > unir
ea cu o liniea valorii prezente cu cea anterioara pentru mentinerea curbei. Ea t
rbuie sa fie paralela cu cea a temperaturiisi a pulsului. Elementele care trebui
e urmarite la masurarea respiratiei sunt:
33

A)Tipul respirator. Prin dilatarea cutiei toracice se maresc toate diametrele ei

> costal surPeri ditainit la femei cand se dilate diametrul antero-posterior, r
ealizat prin ridicarea si proiectarea inainte a stenului > costal inferior intal
nit la barbati, cand se dilate si mai mult diametrul lateral al cutiei toracice
> abdominal intalnit la copii si varsnici cand se dilate diametrul vertical al c
utiei toracice B)Simetria miscarilor respiratorii . > Ambele hemitorace prezinta
aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei. C)
Amplitudinea miscarilor respiratorii. > Reprezinta volumul de aer care patrunde
si se eliminadin plamani la fiecare respiratie. Din acest punct de vedere respir
atia poate fi profunda sau superficial a. D)Frecventa miscarilor respiratorii. >
Aceasta in stare fiziologica este in functie de sex, varsta, pozitie, activitat
e musculara, temperature mediului ambient, precum si de starea de veghe sau somn
. La barbati frecventa respiratorie este de 16 pe minut, iar la femei frecventa
respiratorie este de 18-20 pe minut. Daca frecventa respiratorie se acelereazsa
vorbim despre tahipnee, iar data frecventa respiratorie scade vorbim de bradipne
e. Valorile normale ale frecventei respiratorii pe categorii de varsta sunt: -no
u-nascut intre 30-50 respiratii pe minut -copil de 2 ani intre 25-35 respiratii
pe minut -copil de 12 an: c> r 1 5-2.6 respiratii pe minut -adult intre 16-18 re
spiratii pe minut -varstic intre15-25 respiratii pe minut. In pozitie culcat fre
cventa este mai mica decat in pozitie sezand, iar in picioare numarul respiratii
lor creste. Temperatura mediului ambient influenteaza frecventa miscarilor respi
ratorii. Cresterea temperaturii mediului ambient inluenteaza frecventa miscarilo
r respiratorii. Numararea miscarilor respiratorii se face timp de un minut intre
g, avand grija ca operatia sa se faca fara stirea bolnavuluim, caci respiratia e
ste un acr reflex, inconstient, dar controlat de vointa, din care motiv bolnavul
observand ca se numara frecventa respiratiei isi poate modifica ritmul respirat
or si astfel nu sa mai obtin valori normale. Numaratoarea se va face in timpul s
omnului, dupa masurarea
34

tensiunii arteriale retinand cateva minute mana bolnavului. Se mai poate masura
daca bolnavul este treaz si constient, dup ace a masurat pulsul, dand senzatia c
a am masurat pulsul, dar am luat frecventa respiratiilor. Frecventa respiratiilo
r creste in caz de emotie, efort fizic, hipertiroidism, in stari febrile, in cur
sul unor boll infectioase acute si in intoxicatii cu oxid de carbon, scade in ca
z de obstacole in caile respiratorii superioare sau inferioare, si in caz de pie
rdere a elasticitatii cutiei toracice. E) Ritmul miscarilor respiratorii Miscari
le respiratorii isi pastreaza in stare normala un ritm regulat, inspiratiile si
expiratiile succesandu-se la un interval constant. Dispneea se mainfesta ca o re
spiratie anevoioasa care este provocata de mai multe cauze cwn ar mai frecvent d
e bolile inimii si ale plamanilor, dar si ale cailor respiratorii superioare. Ae
rul patrunde cu greutate in plamani avand consecinta oxigenare defectuoasa a tes
uturilor si de acumulare de bioxid de carbon in sange. Pacientul este anxios. Di
spneea de tip Cheyene-stockes este o respiratie din ce in ce mai frecventa ajuns
a la un grad maxim dupa care recventa scade treptat si este urmata de o perioada
de apnee, dupa care ciclul se reia. Dispneea Kiismall se manifesta ca o inspira
tie lunga care ester urmata de o expiratie fortat, urmata de o perioada de apnee
, apoi ciclul se reia. Dispneea Biot se mainfesta printr-o inspiratie ampla ritm
ica, dar despartita dde pauze lungi de 20-30 secunde de expiratie in agonie, men
ingite. Mai poate fii dispneea dezordonata, care nu prezinta nicio rimicitate de
efort, repaus, de cubit, paroxistica si accidentala.
35

CAPITOLUL V PLANURI DE NURSING

Capitolul de fata prezinta trei cazuri de bronsita cronica a unor pacienti inter
nati pe sectia boli interne. Este detaliata evolutia starii de sanatate a fiecar
ui pacient in parte, precum si sarcinile si obligatiile asistentei medicale in p
rocesul de ingrijire a omului bolnay.
CAZUL I
FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA GENERALA NUMB SI PRENUME: SIMA CONSTANTA DATA NAS'I'
ERII : anul 1920 , luna Noiembrie , ziva 5 DOMICILIUL: Urziceni, jud. Ialomita,
str.Teilor, nr.2 PERIOADA INTERNARII: 10 decembrie-20 decembrie 2012 DIAGNOSTIC
LA INTERNARE: - Pneumopatie acuta bilaterala, predominat stanga; Bronsita cronic
a MOTIVELE INTERNARII: - accese de tuse cu expectoratii mucopurulente; - dispnee
, toracalgii - astenie, cefalee. ANTECEDENTE PATOLOGICE PERSONALE: - a avut toat
e bolile copilariei, nu se ala in perioada de incubatie a unei boli inecto-conta
gioase; - pacienta a avut bronsita cronica in anul 1986 ANTECEDENTE FIZIOLOGICE
PERSONALE: -trei nasteri si opt avorturi provocate ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
: -neaga existenta unor boli familiare CONDITIILE DE VIATA SI MUNCA: - este pens
ionata si a lucrat in industria materialelor de constructii; - locuieste intr-o
casa batraneasca cu multa umezeala;
36

-- nu fumeaza ISTORICUL BOLII: Pacienta in varsta de 86 ani pensionara, cu condit

ii de viata precara (casa insalubra, cu mult umezeala), se stie bronsitica din t
inerete. Nu a urmat tratamente cronice pana in anul 1986 cand a avut un puseu de
acutizare a bronsitei si a fost internata in sectia Interne. Dupa intenarea din
acest an pacienta a urmat timp de o luna tratament medicamentos isa dupa aceea
1-a neglijat. Din anul 1986 pana in prezent a fost intenata de aproximativ 5 on
pentru acutizari bronsitice si pneumonii acute, mai ales in perioadele reci si u
mede. In prezent holnav: s prezinta la camera de garda a sectiei Intene, acuzand
dispnee, acces de tuse cu expectoratii muco-purulenta, astenie, cefalee, durere
toracica de aproximativ 3 zile. Medicul de garda hotaraste internarea bolnavei
in sectia Interne in vedera efectuarii examenelor clinice si paraclinice a trata
mentului. EXAMEN CLINIC GENERAL: - Stare general a: buna, subfebrilitate: 37.8C;
- Tegumente si mucoase: cianoza periorala; - Sistem musculo-adipos: normal repre
zentat; Sistem osteo-articular: integru; - Sistem ganglionar-limfatic: superfici
al, nepalpabil; - Aparat respirator: torace de aspect emfizematos; sonoritate pu
lmonara usor diminuata; raluri bronsice disseminate bilateral; vibratii vocale e
gal transmise bilateral; - Aparat cardio-vascular: aria precordiala in limite no
rmale; soc apexian spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara; zgomot
e cardiace ritmice; T.A.=140/80 mm Hg; artere periferice pulsatiile bilaterale;
Aparat digestive: dentitie mediocra, limba umeda, faringe liber; abdomen suplu;
mobil cu miscarile respiratorii, nedureros spontan si la palpare; ficat cu limit
a inferioara la rebort nedureros; splina in limitele normale; transit intestinal
fiziologic; - Aparat uro-genital: rinichi nepalpabil ; loje renale nedureroase;
mictiuni spontane fiziologice;
DIAGNOSTICE DE NURSING:
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - dispnee manifestata prin res
piratie anevoioasa datorita procesului inlamator pulmonar;
37

- tulburarea ritmului de ritm cardiac manifestata prin tahicardie datorita subfe

brilitatii si dispneei; - tuse cu expectoratie muco-purulenta datorita procesulu
i infectios bronhopulmonar 2. Nevoia de a bea si manca - nevoia independenta 3.
Nevoia de a elimina - eliminare inadecvata manifestata prin expectoratie muco-pu
rulenta, frecventa datorita procesului de inflamatie pulmonara 4. Nevoia de a se
misca si a avea o buna postura - nevoie independenta 5. Nevoia de a dormi si a
se odihni odihna deficitara manifestata prin tulburari ale somnului, datorita tu
sei si a respiratie anevoiase 6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca - nevoie ind
ependenta 7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale - hip
ertermie manifestata prin subfebrilitate (37.8C), astenie, cefalee, datorita proc
esului inlamator pulmonar si bronsic 8. Nevoia de a E curat , ingrijit, de a-si
proteja tegumentele si mucoasele - carente igenice manifestate prin miros neplac
ut corporal, maini nespalate, neingrijite, d morns lipsei deprinderilor igenice
9. Nevoia de a evita pericolele - vulnerabilitate fata de pericole manifestata p
rin predispozitie la suprainectii datorita procesului inlamator bronho-pulmonar
si a internarii in spital 10. Nevoia de a comunica comunicare infecienta manieta
ta pri apatie si iritabilitate datorita lipsei de cunostinte despre boala si a i
zolarii spitalicesti 11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si va
lorilor de a practica religia: - sentiment de frustare manifestat prin imposibil
tatea de a-si respecta ritualurile religioase datorita intenarii in spital 12. N
evoia de a fi preocupat in vederea realizarii - sentiment de ii(fputinta manifes
tat prin astenie, anxietate, iritabilitate datorita internarii in spital si a in
suicientei cunoasterii de sine 13. Nevoia de a se recrea refuz de a participa la
actiunile recreative datorita anxietatii 14. Nevoia de a invata cum sa-si pastr
eze sanatatea - lipsa de cunostinte despre boala, profilaxie si tratament datori
ta inaccesibilitatii la informatie
38

INTERVENTI I PERMANENTE: 1. Recoltarea de sange pentru efectuarea de probe biolo

gice, prin punctie venoasa; V.N -41+/- 5% Hematocrit-33% V.N -4200-8000/mm3 Leuc
ocite-4400/mm 3 V.N -2-13 mm/ 1 h VSH-35/75 mm I h/2h 12-17 mm/ 2h - teste de di
sproteinemie: V.N. (-) TKBW(-) Gross: (-) V.N. (-) R.Tymol: 61..t.ML V.N. 0-4p.M
L V.N.-0.8-1.20g %o glicemie- 1.07 g %o 2. S-a recoltat urina pentru examenul su
mar: Albumina: absenta Glucoza: absenta Urobilinogen: normal Sediment: leueocite
rare, oxalate de calciu numeros. 3. Masurarea si notarea zilnica in foaia de te
mperature a urmatorilor parametric: - temperatura corporala tensiunea arteriala
puls respiratie diureza 4. Pacienta a fost condusa la EKG: Respiratia AV-88 b/mi
n., As QRS= 30 5. Pacienta a fost condusa la radiologie cord pulmonar. - pneumoni
e interstitiala biloperihiala colaterala, scleroemizem. EPICRIZA Pacienta in var
sta de 86 de ani, pensionara, veche bronsita cu numeroase acutizari in anteceden
te, neglijata terapeutic si igieno dietetic in ambulator, se inteneaza pentru di
spnee, tuse cu expectoratie, astenie, cefalee, durere toracica. Observatii: subf
ebrilitate 37 C. Stare generala buna. Sonoritate pulmonara diminuata. Raluri bron
sice diseminate bilateral, romflate si sibilante, predominant stanga.
39

Murmur vesicular diminuat. Zgomote cardiace ritmice A.V. = 88 b/min, T.A. = 140/
80 mm Hg. Abdomen nedureros. Sub repaus la pat si tratament cu: antibiotice, br
onhodilatatoare, hormoni corticoizi, antiinlamatori, expectorante, simptomatice,
sedative, vitaminoterapie, oxigenoterapie, se exteneaza ameliorata cu urmatoare
le recomandari: - evitarea eforturilor fizice, a stresului, alcoolului si cafele
i. tratament conform Rp. cu: Miofilin tablete 2/zi ( fl I ) Trecid tablete 3/zi
( l I ) Doxicilina capsule 1/zi ( tablete X ) Diazepam tablete 10 ( Y2 tb la nev
oie seara) - dieta hipocalorica de crutare hepatica - control medical periodic l
a D. M. T.
40

PLAN DE NURSING -CAZUL NR.1

1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA 0 BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI DE DEPEDENTA -tah
icardie -respiratie anevoioasa , tuse cu expectoratie SURSA DE DIFICULTATE - pro
cesul inlamator bronho- pulmonar, subfebrilitatea OBJECTIVE- pacienta sa benrfic
ieze de o buna respiratie si circulatie in urmatoarele 24 ore INTERVENTII AUTONO
ME-aerisita camera , umidificat atmosfera -asiguraea unei pozitii confortabile invata pacienta sa tuseasca, sa expectoreze sis a colecteze sputa in scuipatoar
e -invata pacienta exercitii respiratorii -DELEGATE-administrarea prin injectie
intramusculara Ampicilina 50mg la 6 ore; -administrarea pe cale orala tb 1x3/zi
-Trecid tb lx3/zi - Acid acetilsalicilic tb lx3/zi EVALUARE- pacienta are o buna
respiratie si circulatie 2. NEVOIA DE A ELIMINA MANIFESTAR I DE DEPENDENTA- exp
ectoratie mucopurulente SURSA DE DIFICULTATE- procesul inlamator bronho-pulmonar
OBJECTIVE- pacienta trebuie sa aiba o eliminare adecvata In urmatoarele 24 ore
INTERVENTII AUTONOME-serveste pacienta cu o cantitate suficienta de lichide -inv
ata pacienta sa tuseasca sis a expectoreze si sa colecteze sputa in scuipatoare
- DELEGATE administrarea de solutii injectabile EVALUARE-pacienta expectoreaza u
sor 3.NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI MANIFESTAR1 DE DEPENDENTA- somn interr
upt si agitate
41

SURSA DE DIFICULTATE-tuse -dispnee OBIECTIVE-pacienta trebuie sa beneiciezede un

somn normal cantitativ si
calitativ pe perioada internarii INTERVENTI I - UTONOME asigurarea unui microcli
mat linistit - invata pacienta tehnici de relaxare si de respiratie - serveste o
cana de lapte cald inainte de culcare - ultima masa cu 2 ore inainte de culcare
- DELEGATE- administrarea orala Meprobamat tb 1 seara EVALUAREA- pacienta a avu
t somn odihnitor 4.NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE MA
NIFEST ARI DE DE.PENDENTA- subfebrilitate 37,8C -astenie
-cefalee SURSE DE DIFICULTATE- procesul inlamator bronho pulmonar OBJECTIVE- pac
ienta trebuie sa aiba temperature corpului in limite normale in urmatoarele 24 o
re INTERVENTII AUTONOME asigura temperature camerei intre 18-25C - serveste pacien
ta cu o cantitate de lichide ea : ceai, sucuri de fructe - masoara si noteaza va
lorile temperaturii corpului in foaia de observatie zilnica - DELEGATE administr
eaza: antibiotice si antitermice EVALUARE-pacienta are temperature corpului in l
imite normale
5.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
MANIFESTARI DE DEPENDENTA predispozitie la suprainfectii SURSE DE DIFICULTATE pr
ocesul inlamator bronho-pulmonar OBJECTIVE pacienta trebuie sa fie ferita de acc
idente si suprainfectii pe
perioada, spitalizarii INTERVENTII- AUTONOME- supravegheaza circuitele functiona
le intraspitalicesti - invata pacienta sa foloseasca batista personala si sa-si
colecteze sputa
42

- respecta asepsia in timpul tratamentului

44*
EVALUARE - pacienta beneliciaza de protectie pe perioada intemarii
4:3

CAZUL II FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA GENERALA

NUME SI PRENUMELE: JACOB CONSTANTIN DATA NASTERII: anul 1953, luna Julie, ziva 2
5. DOMICILIUL: Alexeni, jud. Jalomita, PERIOADA INTERNARE: 28 ianuarie 2006 - 5
februarie 2013 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: B.P.O.C. acutizata; - Hepatopatie toxica
, obezitate; MOTIVELE INTERNARII: - tuse cu expetoratii; - dispnee, toracalgii;
cianiza, hepatologii, tremuraturi ale extremitatilor; tulburari de sornn, cefale
e, agitatie ANTECEDENTE PATOLOGICE PESONALE: - A avut toate bolile copilariei, n
u se ala in perioada de incubatie a unei boli infecto-contagioase. - B.P.O.C. de
aproximativ 8 ani. AN-ndiceptc)mie la 14 ani. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Parinti hipertensivi CONDITIILE DE VIATA SI MUNCA: - este somer locuieste imppre
una cu sotia si cei doi copii, intr-o casa cu patru camere salubra. consumator c
ronic de alcool, fumator, aproximativ 40 tigari pe zi, nu consuma cafea. COMPORT
ARE FATA DE MEDIU - orientat temporo spatial
44

ISTORICUL BOLA.' : Pacientul IACOB CONSTANTIN in varsta de 53 de ani cu domicili

ul in Bucuresti prezinta de aproximativ 8 ani, dispnee de efort si tuse, el find
si cu un exces ponderal marcat si consumator cronic de alcool. Este si un mare
fumator, de aproximativ 40 tigari pe zi. Pacientul nu a dat importanta simptomel
or de mai sus sin u sa prezentat la timp la medic contunuand sa fumeze sis a con
sume alcool. Dupa aproximativ 8 ani, in urma unei crize cu expectoratie, dispnee
progresista de efort, toracalgii, bolnavul sa prezentat la camera de garda sect
ia INTERNE a SPITALULUI DE URGENTA unde in urma investigatiilor I sa pus diagnos
ticul de B.P.O.C. acutizata si hepatopatie toxica si a fost intenat in spital.Ai
ci a urmat un tratament medicamentos si sa externat ameliorat. Pacientul a ramas
in evidenta spitalului unde a mai avut numeroase intenari deoarece nu a respect
at tratamentul medicamentos si regimul igieno -dietetic in ambulatoriu, el conti
nua sa fumeze sis a consume alcool ducand o viata dezordonata. Acutizarile brons
ice sunt mai frecvente in perioadele reci si umede ale anului dare le apar si i
n On sezon cald. EXAMEN CLINIC GENERAL: Stare generala:modificata, subfebrilitat
e:37,4C; Tegumente si mucoase:cianoza discreta periorala si la extremitati; Siste
m musculo-adipos: exces ponderal; Sistem osteo-articular:integru;Sistem ganglion
ar-limfatic supericial: nepalpabil; Aparat respirator:torace de aspect emfizemat
os, sonoritate pulmonara diminuata bilateral;
raluri bronsice romlante si sibila
nte disseminate bilateral murmur veziculardiminuat bazal vibratii vocale egale t
ransmise bilateral Aparatul cardio-vascular: aria precordiala de aspect normal;
zgomote cardiace ritmice Aparatul digestiv: dentitie incomplet , limba umeda, fa
ringe liber abdomen marit de volum prin deposit adipos, sensibil in hipocondru d
rept, spontan si la palpare
splina in limite normale, tranzit intestinal fiziolo
gic Aparatul uro-genital:
45

,4
rinichi nepalpabili, loje renale nedureroase, oligurie, nicturie, diureza scazut
a DIGNOSTICELE DE NURSING 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Disp
nee manifestata prin greutate in respiratie datorita B.P.O.C. acutizat; Tulburar
ea ritmului respirator manifestat prin bradipnee; Tuse cu expectoratie, toracalg
ii datorita B.P.O.C. acutizat; 2.Nevoia de a bea si de a manca Alimentatie inade
cvata cantitativ si calitativ manifestata prin inapetenta, consum excesiv de alc
ool, mese neregulate;
3.Nevoia de a elimina
Eliminare inadecvata manifestata prin expectoratie muco-pu
rulenta datorita B.P.O.C. acutizat;
4. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
Nevoie independenta 5.Nevoia
de a dormi si de a se odihni
Odihna deicitara manifestata prin insomnie nocturna si somnolenta diuna, somn in
terrupt, agitate; 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Nevoie independenta 7. Ne
voia de a-si inentine temperature corpului in limite normale
Hipertemie manifest
ata prin subfebrilitate 37,4C datotita B.P.O.C. acutizat 8. Nevoia de a fi cural,
ii4,rijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele;
Igiena deicitara manifesta
ta prin tegumente murdare, mani si fanere neingrijite datorita lipsei deprinderi
lor de igiena corporala; 9. Nevoia de a evita pericolele Vulnerabilitate fata de
pericole manifestata prin predispozitie la suprainfectie; 10.Nevoia de a comuni
ca Nevoie independenta; 11.Nevoia de a action dupa credintele si valorile sale
N
evoie independenta 12.Nevoia de a se realiza Sentiment de neputinta manifestata
prin apatie, tristete, resemnare datorita lipsei de cunoastere a bolii si a evol
utie acesteia; 13. Nevoia de a se recreea
Nevoie independenta; 14. Nevoia de a i
nvata
46

Cunostinte insuficiente manifestate prin lipsa de cunoastere a bolii, tratamentu

lui si a profilaxiei, datorita lipsei de interes pentru boala sa INTERVENTII PER
MANENTE 1. Recoltarea de sange pentru efectuarea de probe biologice prin punctie
venoasa; V.N.-466% Hematocrit -44% V.N.-4200-8000/mm3 Leucocite=7600/mm3 V.N-8-1
0 mm/lh VSH=23/45nmi 111/211 12-15mm/2h V.N-0.80-1.20g %o Glicemie-0,98g %o 2.Sa
recoltat urina pentru examenul sumar: Albumina: absenta Glucoza: absenta Pigmen
ti bilari: absenti Urobillinogen: normal Sediment: leucocite frecvente, lora mic
robiana frecventa 3.Masurarea si notarea zilnica in foaia de temperatura a urmat
orilor parametrii: - temperature corporala - tensiunea arterial a - puls - respi
ratie - diureza 4.Pacientul a fost condos la ecografie: ficat cu diametru antero
posterior al lobului stang-10 cm. DEcostructura hepatica usor neomogena, fara at
enuare posterioara. Colecist normal si pancreas normal. 5.Pacientul a fost condo
s la RX pulmonar -elemente descriptive evidentiaza prezenta B.P.O.C. din punct d
e vedere radiologic, cordul in limite normale.
47

PLAN DE NURSING - CAZUL NR.2

1.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA 0 BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI DE DEPENDENTA: -di
spnee cu bradipnee - toracalgii - tuse cu expectoratie SURSA DE DIFICULTATE: - B
.P.O.C. acutizat OBJECTIVE: - inlaturarea dispneei, - combaterea procesului inla
mator pulmonar - evaluare la o ora INTERVENTII AUTONOME: - aerisirea camerei, um
idificarea atmosferei -asigura o pozitie favorabila respiratiei - invata pacient
ul exercitii respiratorii - mascara si noteaza in foaia de observatie tensiunea
arieuiala, pulsul si respiratia. - DELEGATE: -administrarea de oxigen prin sonda
21/min. - administrarea injectiei intravenoase de: - miofilin l 2/zi glucoza 33
% fl. 5/zi - administrarea pe tale orala: -trecid tb. 1 x 3/zi -acid acetilsalic
ilic tb. 1 x 3/zi -algocalmin tb 1 x 2/zi EVALUARE: - pacientul are o buna respi
ratie si circulatie, -dispnee diminuata
2.NEVOIA DE A ELIMINA MANIFESTARI DE DEPENDENTA: - expectoratie mucopurulenta; S
URSE DE DIFICULTATE: B.P.O.C. acutizat; OBJECTIVE: - pacientul trebuie sa aiba o
eliminare adecvata in urmatoarele 24 de ore; INTERVENTII - AUTONOME:- serveste
pacientul cu o cantitate suficienta de lichide 2 litri/zi
48

invata pacientul sa tuseasca si sa expectoreze, sa colecteze sputa in scuipatoar

e; - DELEGATE: - administrarea de expectorante; EVALUARE:- pacientul expectoreaz
a mai usor. 3.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI MANIFESTART DE DEPENDENTA:-insomn
ie nocturna si somnolenta diurna -neliniste SURSA DE DIFICULTATE:-hepatopatie to
xica OBIECTIVE:-pacientul trebuie sa beneficieze de un somn normal cantitativ si
calitativ pe perioada intemarii INTERVENTII AUTONOME:-asigura un microclimat li
nistit -invata pacientul tehnici de relaxare si de respiratie -serveste o cana d
e lapte cald inainte de culcare -aeriseste camera inainte de culcare - DELEGATE;
-administreaza per os Diazepam tb 1 seara EVALUARE-pacientul a avut un somn norm
al linistit. 4.NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUIIN IN LIMITE NORMALE MANI
FESTARI DE DEPENDENTA:-subfebrilitate 37,4C - astenie - ce falee SURSA DE DIFICUL
TATE:- B.P.O.C. autizat OBIECTIVE:-pacientul trebuie sa aibe temperature corpulu
i in limite normale in urmatoarele 24 h INTERVENTIL-AUTONOME:-asigura temperatur
a camerei intre 18-25C -serveste pacientulcu o cantitate de lichide ca: ceai suc
de fructe -asigura igiena tegumentelor -invata pacientul sa poarte lenjerie cald
uroasasi lejera -DELEGATE:-administreaz per os Ampicilina 500mg/6h Gentanicina 8
0mg/12h EVALUARE:-pacientulare temperature corpului in limite normale 49
-

5.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE MANIFESTART DE DEPENDENTA:-predispozitie la supra

inecii SURSA DE D11-1CULT_VFE:-B.P.O.C. acutizata OBIECTIVE- pacientul trebuie
sa beneficieze de un mediu de protectie pe perioada spitalizarii INTERVENTIL-AUT
ONOME:-supravegheazarespectarea regulilor de ordine interioara a sectiei -respec
ta asepsia si antisepsia in timpul efectuarii tratamentului EVALUARE:-pacientul
beneficiaza de un mediu de protectie pe perioada Intenarii.
50

CAZUL NR. III

FOAIA DE OBSERVATIE - CLINICA GENERALA
NUIVIELE SI PRENUMELE: BADEA IOANA DATA NASTERII: anul 1935, luna Octombrie, ziv
a 10 DOMICILIUL: Barcanesti, jud. Ialomita PERIOADA INTERNARII: 22 Februarie 28
Februarie 2013 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: - hipertensiune arteriala - bronsita cro
nica acutizata - cardiopatie ischiemica dureroasa MOTIVELE INTERNARII: -dispnee,
cefalee, ameteli; -toracalgii, tuse cu expectoratie; -senzatie de greata, varsa
turi; -Rstenie, tulburari de echilibru. tOGICE PERSONALE: ANTECEDEN a avut toate
bolile copilariei, nu se afla in perioada de incubatie a unei boli infectoconta
gioase; pacienta a avut bronsita cronica in anul 1992 hipertensiune arteriala (H
TA) cu cardiopatie ischiemica din 1982 ANTECEDENTE FIZIOLOGICE PERSONALE: menarh
a la 12 ani, ciclul a fost regulat cu o durata de 3 zile menopauza la 50 ani dou
a nasteri prin cezariana si un avort provocat ANTECEDEN --IEREDO-COLATERALE: - ma
ma hipertensiva neaga existenta altor boli familiale CONDITIILE DE VIATA SI MUNC
A: - este pensionata si a lucrat la o ferma de animale - locuieste intr-o casa d
in caramida bine intretinuta - este o mare fumatoare din tinerete - consuma alco
ol si cafea COMPORTARE FATA DE MEDIU - orientat temporo-spatial
51

ISTORICULLH: Pacienta in varsta de 71 de ani, pensionara, se stie bronsitica si

hipertensiva din tinerete. Nu a urmat tratamente cronice pana in anul 1992 cand
a avut un puseu de acutizare a bronsitei si a fost intenata in sectia Interne a
Spitalului Municipal. Dupa internarea din 1992, pacienta a urmat timp de o luna
tratament medicamentos, insa dupa aceea a neglijat. Din 1992 pana in prezent a m
ai fost internata de aproximativ 5 on pentru hipertensiune arteriala si acutizar
i bronsice mai ales in perioadele reci ale anului. In prezent, bolnava se prezin
ta la camera de garda a Spitalului Municipal sectia Interne, acuzand dispnee pro
gresiva de efort, cefalee, ameteli, toracalgii, -Luse cu expectoratie, senzatie
de greata si varsaturi de aproxmativ 5 zile. Medicul de garda hotaraste intenare
a bolnavului in sectia Intene, in vederea efectuarii examenelor clinice, paracli
nice si a tratamentului. EXAMEN CLINIC GENERAL - Stare oenerala: buna, afebrila;
- Tegumente si mucoase: seroase; - Sistem musculo-adipos: normal reprezentat; Sistem osteo-articular: redoare articulara, astralgii difuze; - Sistem ganglion
ar-limfatic superficial: nepalpabil; - Aparat respirator: torace cifotic, sonori
tate pulmonara usor diminuata, raluri bi-onsice romflante si sibilante diseminat
e bilateral plus raluri subcrepitante bazal bilateral, vibratii vocale egal tran
smise bilateral, murmur vesicular bazal bilateral; - Aparatul cardio-vascular: a
ria precordiala in limite normale, soc apexian in spatiul 6 intercostal stang pe
linia medioclaviculara, T.A.= 210/140mm Hg, artere periferice permeabile; - Apa
ratul digestive: dentitie mediocra, limba sabursla, faringe liber, abdomen suplu
, henie subombilicala, ficat cu limita inferioara la rebort nedureros, pancreas
vizibil diameter normale, aspect neomogen, colecist vizibil alungit fara calculi
, splina in limitele normale, transit intestinal fiziologic; - Aparatul uro-geni
tal: rinichi nepalpabili, loje renale nedureroase, ambele suprarenale nonnale si
mictiuni oligurice;
52

DIAGNOSTICE DE NURSING 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

Dispne
e manifestata prin greutate si respiratie datorita hipertensiunii arteriale si b
ronsitei cronice acutizata Tulburarea ritmului respirator manifestata print use,
toracalgii, tahipnee. bronsitei cronice acutizata
Circulatie inadecvatamanifest
ata prin tahicardie, hipertensiune arteriala datorita afectiunii cordului si a v
aselor sangvine. 2.Nevoia de a bea si a manca
Alimentatie inadecvata prin defici
t manifestata prin inapetenta, greturi si varsaturi alimentare datorita hiperten
siunii arteriale. 3.Nevoia de a elimina Eliminarea inadecvata manifestata prin e
xpectoratie muco-purulenta oligurie datorita procesului infectrios bronsic hiper
tensiv arterial. 4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Dificultati in
a se misca , manifestata prin ameteli datorita hipertensiunii arteriale. 5.Nevoi
a de a dormi si a. se odihni Odihna delienara manifestata prin oboseala, insomni
e cu some interrupt, agitate datorita anxietatii si lipsa de cunostinte despre e
volutia bolii. 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Nevoie independenta 7.Nevoia
de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
Nevoie iwLpeniLk-nta 8.N
evoia de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele
Nevoie i
ndependenta 9.Nevaia de a evita pericolele Vulnerabilitate fata de pericole mani
festata prin predispozitie la suprainfectii datorita bronsitei cronice si a inte
narii in spital 10.Nevoia de a comunica. Comunicare ineicienta la nivel afectiv
manifestata prin apatie,tristete, retragere datorita lipsei de informatie despre
boala. 11.Nevoia de a actiona conform prpriilor convingeri si valori de a pract
ica religia
Frustrari manifestate prin imposibilitatea de a practica ritualurile
religioase datorita internarii in spital 12.Nevoia de a i preocupat in vederea
realizarii Sentiment de neputinta manifestat prin anxietate, tristete, resemnare
datorita lipsei de cunoastere a posibilitatilor
53

13.Nevoia de a se recrea
Refuz de a participa la axtivitatile recreative datorit
a lipsei de cunoastere bolii si evolutiei acesteia 14.Nevoia de a invaia CUM sasi pastreze sanatatea
Cunostinte insuficiente manifestate prin lipsa de cunoastr
e a bolii, tratamentului si a proilaxiei datorita inaccesibilitatii la informati
e INTERVENTII PERMANENTE 1.S-a recoltat sange prin punctie venoasa pentru efectu
area probelor biologice: Hematocrit - 42% Leucocite = 5000/mm3 VSH = 17/35 mm 1h
/2h V.N. 41+/- 5% V.N. 4200-8000/mm3 V.N. -8-10 mm/lh 12-15 mm/2h
Takata-Ara TKBW: (+) Gross: (+) Tymol: b ML glicemie 0.82 calcemie 9.5mo%
V.N. ( - ) V.N. ( - ) V.N. -0-4p, ML V.N. -0.8 1.20g%0 V.N. -9-12mg%
2.S-a recoltat urina pentru examenul sumar: Albumina: absenta Glucoza: absenta U
robilinogen: normal Sediment urinal.: Ielicorite relative freevente, lora microb
iana frecventa, oxalat de ealciu rar. 3.Masurarea si notarea zilnica in foaia de
temperature a urmatorilor parametrii: - temperatura corporala tensiune arterial
a - puls - respiratie - diureza
54

4.Pacienta a fost condusa la E.K.G.: Rs. AV = 76b/min, Ax Qrs deviat la stanga H

US Tripovoltat in toate derivatiile 5.Pacienta a fost condusa la RX cord pulmona
r hiluri accentuate bilateral EPICRIZA Pacienta in varsta de 71 de ani, veche br
onsitica cu numeroase intenari in antecedente cu valori maxime ale TA = 240/ 140
mmHg, neglijata terapeutic si igieno dietetic in ambulator, se intemeaza pentru
dispnee, cefalee, ameteli.,toracalgii, Luse cu expectoratie, senzatie de greata
, varsaturi. Observatii: starea generala buna, afebril, torace emfizematos, sono
ritate pulmonara diminuata, raliuri bronsice romlante si sibilante disseminate b
ilateral, plus raluri subcrepitante bazal bilateral. Sub repaus la pat, dieta hi
posodata si tratament cu antibiotice, antiinlamatoare, hipotensive vasodilatatoa
re, bronho-dilatatoare simptomatice, sedative, externandu-se in stare ameliorata
cu urmatoarele recomandari: - evitarea eforturilor fizice, tutun, alcool si caf
ea; - dieta hiposodata; - tratament: Miofilin tb. 2/zi, Trecid tb. 2/zi, Nitrope
ctor tb. 2/zi, Nifedipin tb. 2/zi, Furosemid tb. 1/ la 2 zile; - dispensarizarea
.
55

PLAN DE NURSING - CAZUL NR. 3

1.NEVOIA DE A RESPIRA SI DE A AVEA 0 BUNA CIRCULATIE MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
greutate in respiratie toracalgii; tuse cu expectoratii; tahicardii; hipertensiu
ne arteriala. SURSA DE DIFICULTATE: - bronsita cronica acutizata; - infectii ale
vaselor sanguine; - afectarea vaselor sanguine; OBIECTIVE: - pacienta sa benefi
cieze de o buna respiratie si circulatie in urmatoarele 24 ore. INTERVENTII: AUT
ONOME: - asigura in saloane aerul umidificat, aerisirea camerei; invata pacientu
l exercitii respiratorii, sa tuseasca si sa expectoreze usor; asigura o pozitie
favorabila respiratiei confortabile, sprijinita pe perm; masoara si noteaza in f
oaia de observatie tensiunea arteriala, pulsul si respiratia; DELEGATE: - admini
strarea de oxigen prin sonda nazala 21/min. timp de 15 min. - administarea paren
terala Miofilin 1 l/zi; Glucoza 33 % 1 l/zi; Vitamina B6 1 fl/zi; Metroclopramid
1 l/zi; Papaverina 1 l/zi. - administrare pe cale orala Nifedipin 1 tb x3/zi; N
itropector 1 tb x2/zi; Trecid 1 tb x3/zi; Algocalmin 1 tb/zi EVALUARE: pacienta
are o buna respiratie si circulatie. 2.NEVOIA DE A BEA SI DE A MANCA MANIFESTARI
DE DEPENDENTA: - inapetenta
56

-- greturi - varssaturi SURSA DE DIFICULTATE: - hipertensiune arteriala OBJECTIVE

: pacienta trebuie sa aiba un aport alimentar normal zilnic INTERVENTII: AUTONOM
E: administreaza pacientei un regim hiposodat divizeaza ratia alimentara in mese
mici si dese, invata pacienta retete de preparare a alimentelor conform regimul
ui alimentar. DELEGATE : - administrarea prin injectie intramusculara de: Vitami
na B1, Vitamina B6, Vitamina C500 EVALUARE: pacienta are apetit normal, a consum
at toata ratia alimentara
3.NEVOIA DE A ELIMINA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: - expectoratie mucopurulenta oligurie SURSA DE DIFIC
Li LTATE: bronsita cronica acutizata OBJECTIVE: - pacienta trebuie sa aiba o eli
minare adecvata in urmatoarele 24 ore INTERVENTII: AUTONOME: serveste pacientul
cu o cantitate suficienta de lichide, sucuri de ructe invata pacientul sa tuseas
ca si sa expectoreze, sa colcteze sputa in scuipatoare masoara si noteaza zilnic
in foaia de observatie diureza DELEGATE: - administrare intemuscular Furosemid
lf/zi EVALUARE:
57

pacienta expectoreaza mai usor si are mictiuni normale

4.NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI MANIFESTARI DE DEPENDENTA: - somn intrerup
t si agitate - oboseala SURSA DE D ATE: anxietate intenare in spital OBJECTIVE:
pacienta trebuie sa beneficieze de un somn norma cantitativ si calitativ pe peri
oada internarii INTERVENTII: AUTONOME: asigura un microclimat linistit invata pa
cienta tehnici de relaxare si respiratie serveste o cana de lapte cald inainte c
ulcare iar ultima masa cu doua ore inainte de culcare ata pacienta sa efectueze
scurte plimbari inainte de culcare DELEGATE: - administrare/os Meprobamat 1 tb s
eara EVALUARE: pacienta a avut somn odihnitor
5.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE MANIFESTARI DE DEPENDENTA: - predispozitie la suf
erinta SURSA DE DIFICULTATE: bronsita cronica si intenare in spital OBJECTIVE: pacienta trebuie sa beneficieze de un mediu adecvat INTERVENTII: AUTONOME:
58

invata pacienta sa foloseasca batista personala si sa-si colecteze sputa in scui

patoare supravegheaza respectare regulilor de ordine interioara a sectiei, respe
cta asepsia in timpul efectuarii tratamentului
DELEGATE: EVALUARE: - pacienta beneficieaza de un mediu de protectie administrea
za intramuscular Ampicilina 500mg la 6 ore
59