Sunteți pe pagina 1din 11

Prima parte felul in care a aparut si s-a dez in civ europeana interesul pt cec au

facut cei dinaintea noastra


Interesul va genera aparitia unor notiuni patrimoniu si mon istoric
Si apariatia unor atitudini asupra patrimoniului si mon ist
Azi vom vb despre restaurare, conservare, renovare
NU sunt acelasi lucru
Aceasti termeni au fost inventati la un mom dat, nu exista in lb latina.
A doua parte a cursului se va concentra asupra regulilor filozofiei contemporane a
restaurarii.
Principalele obligatii pe care le avem cand intervenim asupra mon ist
A treuia parte rolul arh in restaurare.
Cum a aparut mon isotric ca idee si teorei
Cum au fost definite principiile noastre in rap cu mon
Capabilitatile arh
Omul si-a cautat mereu rude cat mai indepartate
Primele urme ale civ europene, primul moment cand s-a stabilit o relatie intre o
generatie si cei dinaintea lor
Prima oara: in imperiul roman 1010 ani exista un interes pt arta greciei
Primul care e interesat e imp augustus si apoi adrianus care gasesc in arta greciei
modelul stindard pt ceea ce ar trebui sa fie arta timpului lor
Exemplaria greca adrianus = ceea ce creasera greciei (desi imp roman au ighitit
politic si militar grecia) le considera imp nu ca prada de razboi ci ca obiecte care
aveau alta semnificatie decat o cucerire, ci erau ceva exemplar, erau tintele ce
trebuiau atinse
Adrian fol la vila sa de la tivoli statui luate din grecia, din acest motiv
In opinia lui si a lui augustus grecii erau cei care au atins niste standarde artistice la
un mom dat
Imp roman decade, e atacat din ext de barbari, se div in imp roman de rasarit
constantinopol si cel de apus roma-ravena; in acest proces instoric avem de-a face
cu
1. U n prim mom in sec 4 cand se constata un apetit pt colectia obiectelor de
arta- prima epoca a colectionarilor
Nu e ceva de ordin cultural, ca la adrian, ci de tezaurizare (economia imp
roman decazuse, era enclavizata nu bazata pe schimb monetar) in cond
acestea descopera ca arta e un mijloc de tine nsite valori, de a tezauriza

(banii isi pierdusera forta dinainte, atacurile erau din ce in ce mai dese) arta
era ca un fel de cont in banca
Rezulta o moda a colectionarii
2. Sf sec 7 este legat in mod paradoxal de figura unui barbar, conducator
militar si politic gotic Teodoric (conduce prin cucerire roma imp roman de
apus)
Gasim intr-o serie de documente catre dregatorii sai indicartia sa se aiba grija ca
cladirile distruse in razboi sa fie reparate (constructii, palate, fortificatii)
E important si sa creezi dar si sa pastrezi (spune el) astfel incat sa meritam
multumirile trecutilor regi, a caror opera noi i-am dat o nemuritoare tinerete
Nu mai distruge ceea ce a gasit la fata locului, ci repara, pentru a merita
multumirile celor impotriva carora (descendentilor lor) luptase si castigase
Teodoric si-a dat seama ca daca a castigat dpdv militar era mai greu sa guverneze
un teritoriu asupra caruia nu avea nici legitimitatea descendentei, sau a cetateniei
romane sau a unei caste/unui titlu
Deci, atitudinea lui releva pt prima data un interes f concret de a se raporta intr-un
anumit fel fata de arh trecutului
Termenul de patrimoniu defineste o relatie de primire a bunurilor stabilita intre
mostenitor si parintele sau, dar si de grija pt aceste bunuri
In legislatia romana, atunci cand preluai mostenirea o preluai cu toate cele bune si
toate cele rele (datorii)
E de remarcat ca patrimoniul/mostenirea nu poate fi refuzata
Este o relatie obligata, de a primi ce aveau parintii
Grija pt ceea ce au facut altii era obligata de aceasta relatie, iar teodoric a speculat
acest lucru s-a gandit ca avand grija de patrimoniu, va fi vazut de romani ca un
urmas al lor, prin urmare va capata legitimitatem, care ii va fi foarte utila.
-Este pt prima data cand cineva se intereseaza de ceea ce alte generatii au facut, in
sensul de a proteja acele lucruri. Nu este un interes cultural, ci unul eminamente
politic, dar este interesant de remarcat
Alt lucru de remarcat la aceasta expresie a lui teodoric : nemuritoare tinerete
Daca privim cu ochii si mintea de azi, vedem ca ceea ce noi azi gandim despre
protejarea mon este un lucru fara decadere
Atunci cand protejam un mon este pt totdeauna, nu pt o perioada determinata
Aceasta idee o vedem pt prima data in aceasta expresie
Ceea ce a cerut teodoric pt constructiile romei e o exceptie

Regula evului mediu timpuriu era aceea ca lucrurile sa fie pastrate numai cat timp
foloseau la ceva (ca mat de constructie luam si construim cu zodaria sau piatra
veche ceva noi, a folosi ca fundatie, pana la a folosi ca atare folosirea
constructiilor altora in scopurile proprii ex: panteonul din roma, care spre deosebire
de alte constructii romane, ne-a parvenit aproape intact tocmai pt ca in sec 7 el a
fost transf in biserica crestina)
Asa au scapat in roma si o serie de statui,pt ca au fost confundate cu statuile unor
sfinti sau a imparatului constantin, care fusese sanctificat
In rest, constructiile unor epoci mai apropiate sau indepartate, erau pastrate doar
daca puteau fi folosite, daca nu, nu erau protejate
Aceasta atitudine pragmatica si lipsita de scrupule are si exceptii, cum a fost
momentul lui teodoric
Alte mom similare: mom lui carol cel mare care dorea o reconstituire a imp roman,
voia sa recreeze splendoarea imp roman
Preia modelul spatial al lui san vitale de la ravenna, considerand ca era cel care l-ar
apropia cel mai mult de mostenirea imp roman. Voia sa spuna ca el e descendentul
imp roman, voia justificare si legitimitate pt proiectul sau
Primul ministru al lucrarilor publice de care avem cunostinta in europa regula lui
este folosim ce putem folosi foarte liber, nu avem niciun fel de obligatie fata de
trecut
Pana spre sf sec 18 se folosesc acele constructii care populat toata suprafata acelor
amfiteatre, pt protectia pe care o puteau prevedea
-Un lucru care trebuie remarcat este faptul ca in 1162 la roma, senatul romei
(consiliul local al cetatii romei) decide sa protejeze columna lui traian de orice
posibila distrugere, degradare si sa pedepseasca (cu moartea , confiscarea averii)
orice atac la adresa columnei
Explicatia: in conflictul dintre imparat (frederic 2) si papa, romanii au tinut partea
imparatului pt ca doreau sa obtina, la fel ca si comunele din flandra, statutul de oras
liber, supus doar autoritatii impraatului, astfel imparatul castiga si roma devine o
cetate libera (nu mai depindea de ierarhia nobiliara, ci, politic era supusa doar
atuoritatii imparatului, dar era o comunitate libera)
Astfel senatul romei se gandeste la o modalitate de a reprezenta acest nou statut
de oras liber. In opinia lor, aceasta situatie politica era f asemanatoare cu ceea ce
parea sa fi fost perioada imp roman, in care roma era cetatea princeps a lumii.
Deci atentia se indreapta spre ceva ce poate lega existenta lor din 1162 si ceea ce
se intamplase cu 1000 de ani inainte, si anume cele 2 columne (a lui traian si
aurelius), admirate de pelerini

Col lui traian era mai buna de a fi fol ca simbol al libertatii pt ca era parte a unui
ansamblu care vorbea despre aceleasi libertati pe care romanii cu 1000 de ani
inainte le aveau si ei
Deci se adopta acel decret, in care vedem o sintagma care ne aduce aminte de
ceea ce spunea teodoric cu 600 de ani inainte atat timp cat lumea va exista
Aceasta tot nu consemneaza totusi o schimbare generala de atitudine. In rest, forul
lui augustus cu logia cavalerilor de malta ridicata peste constructia antica
Orasul luca din florenta unde intreg amfiteatru a fost construit din piatra ovala pt
simplul motiv ca toate constructiile noi erau asezate pe gradenele amfiteatrului
Colosseumul a fost fol sute de ani pt materialul de constructie (travertinul) care era
f la indemana (nu mai trebuia adus de la mare distanta) de aceea colosseumul
este degradat
Mausoleul lui adrian este folosit ca inchisoare si fortificatie
Pe acest fond ajungem in perioada renasterii cand simtim ca lucrurile incep sa se
schimbe intr-un mod semnificativ
In perioada ren, spre deosebire de ev mediu, vedem o generalizare a interesului pt
protejarea artei din epocile trecute
Artistii renasterii impartasesc ideea lui adrian ca in operele de arta ale antichitatii
(grecesti si romane) se gaseste secretul unor desavarsite opere de arta (nu este
vorba de ceea ce e constr in evul mediu)
Cercetandu-le se poate gasi calea spre a atinge perfectiunea in operele de arta
create in prezent
Odata analizate, desenate, transcrise, ele nu mai prezentau interes
Avem aceasta schizofrenie intre un interes foarte intens pt a gasi noi inscriptii,
obiecte, pt a cerceta si masura constructiile si a intelege proportiile acestora, si o
lipsa de interes pt a proteja ceea ce pana mai inainte ai analizat
Astfel in aceasta perioada se inregistreaza o pierdere mare a patrimoniului
antichitatii (locul era folosit intens, dar nu era protejat)
Ex basilica sf petru care a fost demolata pt ca pe locul ei sa fie ridicata catedrala sf
petru pe care noi o stim azi
Nici elemente care tineau de cultul relicvelor nu impedicau distrugerea si inlocuirea
constr vechi cu unele noi
In aceasta perioada, un artist al renasterii e insarcinat sa se ocupe de bunul mers al
lucrarilor la catedrala sf petru si sa aiba grija de statuile existente in roma
El descrie intr-o scrisoare catre papa activitatea sa si insista pe langa el sa il ajute
sa opreasca distrugerile asupra patrimoniului construit (se folosea ca mat de
constr), argumentele sale:

-respectul pt operele de arh ale inaintasilor este parte din respectul pe care un
crestin trebuie sa-l aiba pt inaintasi, pt relicve, pt tara sa (nu mai e un interes
politic, ci apare pt prima data un interes cultural prima data cand cineva incearca
sa motiveze protejarea patrimoniului prin prisma unor valori morale si nu a unor
interese meschine)
-ideea protejarii pt totdeauna, el regreta ca ceea ce timpul si natura n-a reusit sa
distruga, in cazul romei, care parea a fi extrasa mortii si promisa eternitatii, o fac
oamenii
-dincolo de aspectele morale de etica crestina, bazate pe cultul relicvelor, bine
dezv, el mai aduce si alte arg:
-nu a putut invata mai mult si mai bine despre lucruri care azi par imposibil de
facut, decat din cercetarea relicvelor lasate de inaintasi (cauta secretul lucrurilor,
frumusetii) ceea ce pt inaintasi parea f simplu de facut, oamenii din prezent nu
mai reuseau sa faca
-ce a ramas in filosofia europeana a protejarii patrimoniului, azi spunem asa ceva
nu mai poate fi facut (poate nu mai e nimeni capabil sa le reia) ideea lucrurilor
stapanite intr-un trecut, dar pe care azi noi nu mai stim sa le facem apare pt prima
data in aceasta scrisoare
Argumente de etica crestina + argumente care pleaca de la rolul educativ al
patrimoniului + evocarea apropierii pe care el o vede intre grija si dragostea pt ceea
ce au facut inaintasii si grija si dragostea pe care fiecare om o are pt familia si patria
sa crestina
Aceasta interventie a lui rafael face ca papa sa emita o serie de decrete prin care
pedepseau distrugerea monumentelor (40 de documente)
Perioada renasterii este cea care incearca, la fel ca si perioada anterioara, sa
foloseasca locurile monumentele antice
O constructie inclusa intr-un temmplu antic in cazul forului roman
Trasnformari ale unor constr in spatii de productie (coloseumul in tesatorie)
Relatia cu constr trecutului este si cumva teoretizata
Alberti in 10 carti despre arh spuna ca exista 2 tipuri de greseli ce pot fi obs la
constr vechi, ce justifica interventia arh contemporan
-greseli manuale (de executie)
-greseli mentale (de conceptie) care justifica o interventie mai aplecata a arh
O greseala mentala era si compositia medievala care nu corespundea conceptiei
renasterii
Ex templul malatestiam din rimini peste care vine o camasa de arh specifica
renasterii si se vede in spatele ei structura veche medievala a unei bis medievale
Santa maria novela florenta din nou o structura medievala placata cu piatra

Alberti teoretizeaza dreptul arh de a interveni asupra constr medievale


Templul lui agripa bernini adauga niste campanile pt ca conceptia estetica de atunci
spunea ca aceastea infrumuseteaza constr
Imbraca o hala medievala cu un vesmant pe care poate practica principiile
renascentiste
Santa maria degli angeli (arh antica- explica decizia lui Mich) michelangelo, gaseste
ca int termelor lui diocletian este atat de bine facut (la fel si relatiile dintre spatii)
incat nu intervine decat cu elemente de decoratie exceptie
In general, interventiile asupra arh medievale era ff hotarate
Ceasul lui marcelus cu supraetajarea din ren arcaturile romane si supraetajarea
din caramida din ren
Cel mai clar exemplu e inlocuirea basilicii antice sf pentru cu catedrala pe care o
stim azi
Perioada ren e imp pt ca schimba accentul spre valori de ordin cultural in relatia
dintre o generatie si ce au facu cei din gen trecuta
E si prima perioada cand se generalizeaza grija pt patrimoniu (nu mai e doar a unei
persoane ci o capata, simte intreaga populatie italientii in perioada ren se simt
urmasii celor care au ridicat operele antichitatii asta nu era o atitudine dorita in
evul mediu)
Continuitate si responsabilitate intre o persoana si ceea ce s-a intamplat cu10001500 de ani inainte.
Importanta lucrului facut de altii
Exista si lim in ceea ce ren aduce nou in privinta apropierii patrimoniului
Ea nu considera imp decat antichitatea romana si greceasca si doar cunoasterea, nu
protejarea
Protejarea nu intervine niciodata. Dupa cunoastere, arhitectii, pictorii, sculptorii ar
putea sa atinga perfectiunea
In fond este prima data cand la o scara vasta exista o constiinta a unei leg intre
prezent si creatiile trecutului
Scrisoarea lui rafael catre leonard al 10 lea
Dimens interesului nu mai e politica, ci etica, morala, se refera la imp pastrarea
relicvelor parintilor, ingrijirii lucrurilor trecutlui = iubirea crestina pt patrie
Jum sec 16 franta prima data (ca in cazul columnei traian 1162) ideea de zona
de protectie a unui mon

Francisc 1 viziteaza nimes si ii cere guvernatorlui sa faca a i maison carree sa fie


protejat pt ca constructiile sa nu-i stirbeasca perceperea = zonele de protectie ale
mon din prezent
Apropiindu-ne de prezent remarcam ca ceea ce ptutuse ren sa faca, sa trimita in
interesul public preocuparea pt patrimoniu, avem de a face in sec 17 18 cu o noua
moda a colectiei de arta si o spargere a monopolului artei antichitatii
Prin desc geografice lumea devine mai mare si nu mai consta doar in lumea si arta
europeana, avem de-a face in sec 18 pt prima data cu constituirea unui muzeu in
oxford care aduna prezinta si cerceteaza bunurile artistice
Pe fondul interesului crescut pt bunurile exotice aduse de exploratori avem de-a
face si cu descoperirea in pen italica in 1748 a 2 orase acoperite de lava vezuviului
in 79 e n Herculane si pompeii
Ele au fost studiate de unul din secretarii unui puternic cardinal winklemann. Pe
baza cercetarilor si noilor descoperiri de opere de arta de la H si P pune bazele unei
noi discipline stiintifice istoria artei antice
Aceste descoperiri vin in mom in care artefactele antichitatii fusesera fie epuizate
ca cercetare fie pierdute/distruse, astfel ca este adusa o noua energie in arta
cercetarii trecutului dar protejarea tot nu prezinta un interes ridicat
Este important si aportul enciclopedistilor considerau ca lumea poate fi
descoperita si explicata stiintific in toate partile sale, ei urmaresc sa defineasca
fiecare fenomen al lumii cunoscute
Ei definesc si termenul de monument = o constructie la scara ampla, maiestuos,
deci e legat de dimens si prestanta. Etimologic el provine de la un cuvant ce
inseamna a aminti a avertiza
Avem chiar o placa pe colosseum pe care e folosit termenul de monunent pt a
aminti jertfa martirilor crestini in spatiul int al colosseumului
Sec 18 se termina cu cateva lucruri imp pe care le aduce rev franceza. Din persp a
ceea ce noi studiem, rev franceza a fost in istoria frantei un atatc si o distrugere mai
mare ca orice alta perioada
Intre 1779 si 1784 distrugeri are palatelor, are constr eclectice si de cult. Rev incepe
ca o miscare a celei de-a 3-a stari (oamenii care nu erau nici cler nici nobilime - ci
burghezie in ascnesiune) pt detronarea privilegiilor nobilimii
La scurt timp dupa incheierea rev, unul dintre revolutionari spune intr-un discurs
politic ca 40000 au constituit prada bogata a rev (resedinte nobiliare si mananstiri si
biserici) au intrat in posesia statului, ca urmare a nationalizarii masura impotriva
nobilimii si clerului
Constr nobilimii si clerului sufera mari distrugeri pt ca simbolizeaza acele categorii

Frontul de v al notre dame, cu galeria regilor care a fost mutilata (confundati cu regii
frantei si decapitati, dar erau de fapt regii din vechiul testament). Au dat jos si flesa
pt ca in varful ei era floarea de crin, considerata simbolul regalitatii
St denis, necropola regalitatii au distrus acoperisul si au scos flesa, apoi au lasat
cladirea sa se distruga expusa la intemperii
Presiunile generate de evolutia evenimentelor (rev trebuie sa apere armat terit
frantei atacat din ext criza economica) - revolutionarii realizeaza ca nu pot sa
inlocuiasca vechile constructii cu unele noi, ale libertatii, astfel ca vor trebui totusi
sa le foloseasca (primarii, spitale, cazarmi, inchisori)
Exista o schimbare care pleaca de la constinetizarea valorii economice a
patrimoniului
Nici cea mai bogata societate de astazi nu e capabila sa inlocuiasca semnificativ pe
parcursul unei generatii toate constructiile pe care le-a mostenint. Desi ni se pare ca
ritmul inlocuirii este rapid, totusi nr f mare de constr existente face ca raportul
dintre ceea ce putem construi demoland constr vechi sa fie mic fata de ceea ce
mostenim
Astfel se schimba putin ratiunile si actiunile pe fondul existentei unei voci care
spuneau: totusi, dand la o parte simbolurile, sunt niste opere de arta imp care arata
evolutia istoriei noastre. (una dintre voci este anticarul care pledeaza in fata
adunarii constituante pt ca pietele ramase dupa distrugerea abatiilor, constr inca in
picioare biserici abatii resedinte, sa fie (de vreme ce erau nationalizate)
inventariate)
El vine cu un astfel de catalog antichitati nationale sau culegere de monumente.
Este prima data cand intr-un doc public e fol termenul de mon si mon ist = bunuri
de sorginte istorica de consistenta artistica fie constr sau parti de constr
Adunarea constituanta decide in favoarea acestui inventar astfel catalogul e primul
inventar cun al mon ist
In 1790 cu aceasta intiativa de inventariere a mon este momentul de nastere a unei
idei, a unei categorii, a conceputlui de patrimoniu cultural national
Bogatia culturala ce poate fi vazuta in opere de arta = natiune (similar cu teodoric,
cand e vba de o fractura intre ceea ce era un sistem si ceea ce rev considera ca
trebuie sa fie un sistem de guvernare)
Astfel, in franta se considera si astazi ca intre patrimoniu cultural si natiune exista o
stransa legatura (natiunea este mostenitoarea si garantul unui patrimoniu cultural
national, se bucura de el franta este interesata sa ramana in primul plan al
culturii, francofonie , etc)
Dupa franta, toate tarile europene, cand s-au constituit ca natiuni (italia, germania,
romania) au adoptat acelasi concept al natiunii definite prin patrimoniul sau
cultural(mon sunt de interes public general)

Tot perioada rev franceze e si cea in care se constituie primele mari muzee dupa
modelul celui de la oxford (luvru aveau constructia palatului, pe care l-au facut
muzeu al rev, si a devenit mai tarziu muzeul luvru)
Astfel o serie de biserici au scapat distrugerilor primei etape a rev
St genevieve azi panateonul frantei (acolo sunt depusi marii oameni ai politicii si
culturii franceze, dar e o constructie eclesiala) a fost pe punctul de a fi distrusa
dar a fost salvata pt ca putea fi fol pe timpul rev
La strasbourg palatul episcopal -> prefectura
La versailles palatul a scapat pt ca intre timp s-a adoptat ideea ca arta poate fi
calea prin care natiunea poate cuceri libertatea
Aceste idei pe care rev fr le-a generat incep sa se obs si in evolutia altor tari
europene (prusia-nucleul viitoarei germanii F Schinkel -lucrarile sale sunt grupate
in asa zisa insula a muzeelor din centrul berlinului sau piata jandarmilor; el e
insarcinat de regele prusiei sa se ocupe de mon, astfel ca emite cateva principii
valabile si azi:
-a pastra mon nu este treaba unui singur om ci trebuie sa se bazeze pe existenta
unei institutii si a unui inventar al mon (ca in franta) pt prima data
-de vreme ce ingrijirea mon e de interes general, ea trebuie sa fie finantata din taxe
si impozite (asta se intampla si astazi)
-felul in care trebuie sa se intervina asupra constr trecutului si pledeaza pt un minim
de interventii (o premiera in epoca nu prea se intampla asa la roma atunci)
2 arh angajati de papalitate la inceputul sec 19 (contemporani cu schinkel)
realizeaza restaurari exemplare (R stern si Giuseppe V)
Stern arcul lui constantin si colosseum (mai tarziu)
V colosseum (continua) + interventie la arcul lui titus
Stern prima data cand cineva intervine aducand terenul la starea din momentul in
care a fost ridicat monumentul; elimina constr si degajeaza terenul pana la
pavimentul roman si realizeaza cu elem de metal o consolidare a constr si o
ancorare a pieselor sculpturale
-el e chemat sa intervina la colosseum, unde are prb consolidarii si stabilitatii
constr, din cauza secolelor in care a fost folosit ca si cariera de piatra (era o
constructie care rezista bine cata vreme inelele sale nu-si pierd integralitatea, dar
din cauza ca devenise cariera de materiale de constr, isi pierduse integralitatea si
continuitatea arcelor, care incepusera sa se aplatizeze) Stern prevede un sistem
cunoscut inca de la constr medievale, constraforti, care preluau incarcarile din arce
Imp este ca stern alege sa faca acest contrafort din materialul contemporan
caramida pe care il arata ca atare, astfel ca azi vedem unde e cladirea originala si
unde e interventia de la inceputul sec 19

G V are aceeasi misiune de a consolida arcele care incepusera sa se aplatizeze


merge tot pe ideea de contrafort, dar nu unul plin ci realizeaza un sir descrescator
de arcade, o serie de deschideri; foloseste tot caramida si nu travertin cu exc
zonelor unde realizeaza elem de profilatura (capiteluri)
Interventia lor e considerata f corecta si din persp de astazi, cand stim ca e normal
sa fie usor de obs ce e material istoric si ce e interventie noua asupra unui mon
A doua lucrarea a lui G V e restaurarea arcului lui titus, care in perioada evului
mediu fusese inglobat intr-o incinta de fortificatii. V reconstintuind geometria
generala a arcului, dar abtinandu-se acolo unde a reconstituit arcul sa reconstituie
si decoratia sau elem de modelatura si oprindu-se la forme stilizate, la elem care nu
merg pana in ultimul detaliu.
Azi, de la departare citim constructia asa cum trebuie (e un arc de triumf romanic cu
toate elem caract); cand ne apropiem descoperim care sunt locurile care au fost
pastrate in timp (prin decoratie, patina, degradari) si spre deosebire de aceste zone,
zone in care avem ex: un fus de coloana fara caneluri, decoratii mult simplificate,
zone pe care V le-a restaurat, dar pe care le-a marcat pt a le deosebi de cele
originale pastrate
Franta 1830 un lucru important care se intampla si care e marcat de o scrisoare de
la min de interne F C catre rege pt a-i cere sa fie de acord cu instituirea unei inalte
demnitati publice pe care el o denumeste inspector general al monumentelor
istorice
Scrisoarea e compusa a i sa-l perie pe suveran, si ii explica acestuia ca spre
deosebire de orice alta tara din europa , franta poate prin mon sale sa fie un
adevarat manual al istoriei artei, si aceste mon sunt perla coroanei frantei si cere pt
ca aceasta perla sa fie pastrata sa se instituie la min de interne aceasta functie de
inspector gen al mon ist.
Ce face el: va trebui in primul rand sa stabileasca o lista a mon care vor trebui
restaurate; va trebui sa transmita min de int unde sa faca obiectul unei alocari de
fonduri;
Inca din 1820 min de int fusese insarcinat sa aloce bani pt reparatii la o serie de res
regale (dupa caderea lui napoleon si congresul de la viena, in franta de reinstituie
monarhia; aceasta doreste ca prin ingrijirea resed regale sa obtina legitimitate si
legatura pe care publicul sa o faca intre monarhia respectiva si dinastiile dinainte de
rev ca la teodoric) Regele e convins de aceste arg si astfel in 1830 in fr se creaza
aceasta pozitie care va genera prin diverse etape desprinderea acestei activitati de
la min de int si instituirea unui min separat pt cultura spre sf sec (min de int se
ocupa de constr statului-de aceea la ineput inspectorul mon tinea de acest min)
Procedura admin prin care un imobil obisnuit capata statutul de mon ist este cea de
clasare
In 1837, alaturi de inspectorul gen al mon ist se creaza o comisie care il ajuta in
redactarea listei si in stabilirea prioritatilor de interventie la cladirile respective

De atunci, aceasta institutie devine germenul a ceea ce mai tarziu va fi min culturii
Azi, toate tarile au un sistem de protectie a mon ist si au si o astfel de comisie
Primul inspector gen al mon a fost P M, care chiar a facut ceea ce se cerea, a batut
franta in lung si in lat si a scos la iveala bogatia frumusetea si valoarea romanicului
(pana atunci se acceptau antichitatea si goticul pt ca era stil national in franta, dar
romanicul era considerat o arta premergatoare goticului, marcata de nereusite), dar
nu numai
El incearca cumva sa normeze relatia pe care o aveau arh cu mon
Nu era o perioada bogata in specialisti, astfel ca prima indicatie a sa este sa nu faca
rau, sa nu inoveze prea mult (indeamna arh sa nu considere ca stiu mai bine cum
trebuie restaurat un mon)
Viollet le duc este un apropiat al primului inspector si e fiul unui asa zis arh
diocezian, astfel ca cunoaste relativ de tanar contr medievale si la 25 de ani, cand
niciun arh nu si-a luat raspunderea sa intervina asupra bisericii de la B, el spune ca
poate sa intervina asupra acelei biserici si impotriva tuturor parerilor care sustineau
ca acea biserica este condamnata, el o salveaza.
El defineste pt prima data termenul de restaurare si da o definitie restaurarii intr-un
articol Sur la restauration, in care da mai multe definitii.
In definitia restaurarii spune ca atat termenul cat si activitatea sunt moderne,
aratand ca pana in sec 19, practic nu exista o activitate care sa poata fi denumita
astfel (in evul mediu si in ren se reparau constructiile sau se demolau)
A restaura o cladire nu inseamna a o conserva, repara, reconstrui ci de a crea o
constr care nu a existat niciodata.
Azi nu acest lucru este ceea ce luam in calcul cand vb de restaurare, dar trebuie sa
fim constienti de faptul ca in mom in care el scrie acest articol, defineste termenul,
nu doar in maniera teoretica , ci dupa ani de practica
Pleaca de la ideea ca orice interventie a arh asupra unei constr trebuie sa ii dea
acesteia o noua speranta de viata, mai mare decat aceea pe care a avut-o pana
atunci. Interventiile sale pleaca de la ideea ca, mai ales in constr gotica medievala,
orice elem are o ratiune de a exista nimic nu este in plus intr-o constr medievala,
orice elem constructiv are un rol, o logica
Spune ca atunci cand se intervine trebuie sa se ia in considerare aceasta logica,
alcatuita de mesterul sau arh cladirii;
El arata prin ceea ce spune in articol ca, pt prima data in sec 19, prin acumularile in
stiinta istorica, intervine un moment al evolutiei europeanului in care e poate face
intr-adevar restaurare- asta e o motivatie pt care defineste termenul si activitatea
ca moderne abia acum cand stim mai multe despre trecut putem sa definim logica
interventiei asupra unui monument
Ceea ce este interesant este sa constientizam ca le duc era unul dintre arh