Sunteți pe pagina 1din 9

Gurs 5 Medicini legali

i-;;-..
lt'l \
Accidentele de circulafie
$ -dupi
\--n/
OMS->
traumaticd"

\'! [

o,boal6

-aT-acavzi de deces dup[ afec{iunile cardio-vasculare


-definilte = orice accident produs de un vehicul pe clile publice de transport (autovehicule,cdrule,biciclete,
utilaje agricole)
' -existd drumuri interzise pt.circulalia public[ care nu se incadreazd in accidentele de circulatie
-factori_cauzal!:
-factoru I uman (conducltor auto,pieton)->cel mai frecvent
-vehicul
-$osea

Nerespectarea normelor de circulafie pe drumurile publice (conducitori auto,pietoni)

'

1. factorul gofer

-excesul de vitez[,nerespectarea aoorddrii prioritSlii,deplgiri.periculoase / nepermise


-conducere sub influenfa alcoolului,stare de oboseali,consum de psiholeptice
-lipsi de experienfE in atenfia discriminatorie
-tulburlri de auz,vilzdeficienfe ale reflexelor
-consumul de alcool->interzisfl conducerea sub influenfa bduturilor alcoolice
< 1 g Yoa->contravenfie (amend6 contravenfionali + suspendarea permisului pe o perioada variabil6
1-3 luni)

> | gYoo'>infracfiune->pedeapsi

penalE indiferent dacd s-a comis sau nu un accident


-accident gi conducere sub influenta alcoolului:

< 1 g Yoo->circumstanfd

>I

agrav ant5

g /oo->cumul de pedeapsd (infracfiune)

2. factorul pietoni

-travers[ri in locuri nepermise,fdr[ asigurare


-stare de ebrietate
-lipsa de supraveghere a copiilor
3. factorul autovehicul
-deficien{e tehnice:
-sistem de frdnare,direcfie
-sem nal izare, il um inare, pneuri
-verificare tehnici periodicd (la2 ani pt.persoanele fizice)

4.

factorul

$osea

Accidentarea pietonilor
-existd 3 factori:

-for,ta->energia cineticd a autovehiculului ?n migcare


-rezistenfa opusd de victiml
-punctul de aplicare a forfei->depinde de tipul gi forma autovehiculului:
-autovehicule mari cu partea din fa{a verticald (autobuze,autocare,camioane)->aplicarea fo4ei
se face deasupra cenfiului de greutate->capul victimei este proiectat inainte pe planul de deplasare->cllcare
de clhe autovehicul
-autovehicule mici (autoturisme)->forfa lovegte sub centrul de gteutate->partea inferioari este
aruncatd ?nainte iar partea superioari basculatd inapoi->lovire de parbriz,capotl,
-dacd lovitura este putemic6 (viteztr mare a autovehiculului)->proiectare in aer inapoi
-nrecanisme de lovire:
mecanisme simple

l.

a) lovire
-lovirea fdr[ alte mecanisme este rard->vitezd micd a autovehiculului
-tipuri de leziuni : echimoze,hematoame,escoria{ii,pl5gi contuze localizate in zona de impact

b)

-gravitate J
compresiune
-cf,lcarea cu roata

-comprimarea victimeiintre plr,tile joase ale autovehiculului gi sol


-frecvent este asociatd cu lovirea gi proiectarea
-cilcare simpld doar dacd victima este culcati pe carosabil. (stare de ebrietate avansatd,suicid)
-gravitatea leziun ilor depinde de:
-greutatea autovehiculu lui
-garda la sol
-vitszn de deplasare a autovehiculului
-leziunile prin cdlcare sunt foarte grave->frecvent duc la moarte gi constau in fracturi
cominutive
la diferite nivele +/- leziuni viscerale (pdnd la zdrobire de organe), cdlcarea craniului duce la

zdrobirea lui qi a confinutului


-frecvent apar urrne de roli pe haine,iar pe tegumente echimoze ce reproduc urmele rofilor
-cdlcarea prin roal6 blocatl (frdnare) determind leziuni foarte grave (uneori amputarea unor

extremit6li)->ABS
-leziuni prin comprimare->fracturi grave,?n 2 planuri opuse->fracturi multiple + leziuni de
organe (rupturi de organe)
-compresiunea capului in caz de autovehicule ugoare->fracturi craniene tipice de compresiune
(iradiere meridionali in bazd,dehiscenli maximf, in regiunea mijlocie),iar ii caz de autovehicule
grele->fracturi multieschiloase->explozie craniani,fiacturi de masiv facial
-leziunile osoase sunt ?nsofite de leziuni meningo-encefalice grave
-fracturi costale tipice de compresiune (numir f de coaite,in 2 planuri : medioaxilar,
paravertebral;bilaterale in caz de compresiune puternicl);frecvent fractuii cu deplasare->leziuni
pleuro-pulmonare gi hemopneumotorace
-compresiunile toracice puternice pot duce la rupturi de cord adesea cu aspect exploziv gi de vase
mari
-compresiunea abdomenului->rupfuri de aspect exploziv ale organelor parenchimatoase
(ficat,splin6,rinichi),rupturi de diafiagm cu pitrundere intratoracici a organelor abdominale
-compresiunea bazinului->fracturi duble de bazin (de compresiune),iu lezarea organelor din
b azin (v ezica uri n ard, uter)
c) tdrdre
-neasociati rard
-placarde escoriate,escoriafii liniare gi paralele cu aspectul unor dungi de frecare localizate pe
tegumente
-denudiri pe tegument pe pdrfile descoperite
-scalpdri pa4iale
-leziuni ale pdrfilor proeminente ale oaselor
Inecanisme asociate->asociere a a 2 mecanisme simple
a) Iovire + proiectare->lovire * proiectare pe un plan dur (viteza > 40-50 km/h)
o leziuni de lovire->impact direct
-tipuri de leziuni:
-echimoze
-hematoame

-escoria{ii
-pl6gicontuze
-rupturi musculare
-fracturi
-gravitatea leziunilor este direct proporfionalE cu:
-forfa de izbire (v itsza autoveh iculu lui)
-suprafala de impact
-zona lovitl
-cel mai frecvent lovirea se face cu partea din fala a autovehiculului (bara de protecfie,capota
de la motor,rama de Ia far),rar cu p64ile laterale (oglinzi,partealateralda aripilor)

-uneori apar leziuni ce reproduc particularite{ile zonei ce lovegte (echimoze


ce reproduc rama
de la far)
-cel mai des loviturile au localizare pe planul posterior al corpului sau pe
unul din planurile
laterale

-nivelul leziunilor depinde de tipul autovehiculelor:


-autoturisme->zone joase (sub regiunea lombard) :
-lovire cu bara de protecfie->fracturi la nivelul gambelor transversale

-lovire cu capota sau de cdtre autovehicuG de teren->leziuni la nivelul

coapselor,bazinului

-autovehicule mari cu partea


mare,m ai frecvent la n ivelul capul

b)

din fafi verticali->leziunile se intind pe suprafafi

i,trun ch iului,membrel or superioare

-uneori lovirea determind infiltrate sanguine profunde in musculatur6 (uneori


imbrdcf,mintea
duce la limitarea leziunilor externe)->secfiuni seriate pe diferite zone ale corpului
pt.
depistarea infi ltratelor sansuine
-pe imbrdcdminte pot rdmdne fragmente de vopse4plastic din
far,semnalizatoare
-pe autovehicul pot r[mdne urme biologice : pete de sdnge,fire de pdr,fragmente
tisulare,
fragmente textile
r leziuni de proiectare->usu.mai grave dec6t leziunile de lovire
-se extind pe suprafafd mai mare
-leziunile externe au gravitate J dar cele interne (osoase gi viscerale) sunt grave
-frecvenfE mare a leziunilor meningo-cerebrale care jrin gravitatea loi
constituie frecvent
cauza morfii
-localizarea depinde de nivelul de lovire:
-lovire sub centrul de greutate->leziunile sunt in acelagi plan cu leziunile de
lovire
-lovire deasupra csntrului de greutate-)leziunile sunt i; plan opus celui
de lovire
-loviturile joase,cu vitezl < 50 km/h duc la basculare pe capot6 proiectare pe
sol->3 focare:
;i
-leziuni de lovire
-leziunide basculare gi izbire de capotl
-leziuni de proiectare pe planul de rulare
lovire * cddere->rar (vitezd mici a autovehiculului)
-leziuni de lovire asemdnitoare cu cele de mai sus (gravitate mai
J):
-echimoze
-hematoame
-escoriafii

-pl6gi contuze
-rar rupturi musculare
-fracturi
-leziun-r de_gldgre:

-escoriafii
-pl6gicontuze
-echimoze
-hematoame pe p6rfile proeminente
-rar fracturi
-leziuni meningo-cerebrale rare gi de gravitate J
c) cdlcare + tdrdre
d) cdlcare * comprimare
3. mecanisme complexe
-lovire * proiectarej cilcare
-lovire * proiectare + tdrdre
-lovire * proiectare * comprimare
-lovire * proiectare * comprimare + t6r6re
-existi o multipolaritate
-gravitate mare
-prezenf[, obligatorie de leziuni osoase plurifocale
-imposibilitatea individualizfurii fiec[reileziuni ?n parte raportat la mecanismul
de producere

Acc identa rea persoanelor

n a utoveh icu le (cond ucdtor

a uto,

pasag eri)

-se produce Tn caz de coliziune intre autovehicule sau inke autovehicul gi obstacol
-impact usu.anterior,rar lateral sau posterior

-cele mai grave accidente sunt in plan frontal


-adeseori coliziunea implicd rtrsturnare gi rostogolire;r[stumarea fbrd impact produce leziuni mai pu{in
grave
-in cazul accidentelor se produce dezaccelerafie bruscE,proiectarea pasageiitor de pere{ii intemi,unJori in
afara autovehiculului (prin parbriz,portiere,lovire de Aiferite obstacolJ),realizdndu-se
succesiune de
impacte
-proiectarea in exterior este mai grav[
-in timpul coliziunii se elibereaz[ energii enorrne (echivalent cu precipitarea)
-la75 kmftt->dezaccelera{ie bruscd echivalent6 cu cdderea deia22m indltime
-f greutatea aparenti (?n dinamic6) a organismului cu rupturi viscerale (ficatul normal are l-1.5 kg
iar la 40 km/h ajunge la 28 kg)
-lezarea persoanelor din autovehicul se poate produce:
-prin rnecanism direct->loviro de corpuri dure din interiorrproiectare in afara autovehiculului
-prin mecanism indirect->datoritd" dezaccelerafiei bruqte cu modificarea greutifii dinamice a
organelor gi a pozifiei anatomice a organelor:
-leziunile coloanei cervicale + leziuni meningo-medulare->hiperflexie,hiperextensie
-hematom subdural datoritd ruperii venelor meningee (migcdri vibratorii imprimate capului)
-rupturi de pedicul splenic,hepatic

-dezinser-tii de mezenGr

-leziunile depind de locul persoanelor in autovehicul:


1. conducitor auto
-leziuni traumatice toraco-abdominale prin impact brusc cu volanul:
-fracturi costale * stern
-rupturi pulmonare
-rupturi cardiace
-rupturi de vase mari,de ficat
-leziuni de membre,inferioare->gambe,genunchi (fracturd de rotul6 prin izbire de bord)
-rar fracturi de col femural,fractura cotiloidl a coxalului
-cdnd nu se folosegte centura gi existi volan telescopic->TCC grave + leziuni de masiv facial prin izbire
de parbriz sau de st6lpii parbrizului
2. ocupantul locului de lflngi pofer
-leziuni traumatice cranio-cerebrale + leziuni faciale grave->izbire de parbriz,stdlpul parbrizului
-traumati sme toraco-abdom inale-> izb ire de bord->fracturi costale
-fracturi de gambe,genunchi->lovire de bord
-lezarea inimii, fi catului,rinichiului,stomacului
-rupturi de vase mari
-daci nu exist6 centur5->proiecfie extemi prin parbrizul spart sau deschiderea portierelor
-utilizarea centurii de siguranf6 este obligatorie,dar este discutabili->uneori rol nefast (leziuni produse de
centura de siguranfS,blocarea centurii cu imposibilitatea iegirii din vehicul)
-utilizarea airbag-ului
3. ocupanfii din spate
-izbire de spdtarul scaunului din spate + perefii autovehiculului
-leziuni grave->izbirea de stdlpii laterali
-proiecfie in afard->deschiderea portierelor,spargerea parbrizului
-j_UdiciAl->accidente (foarte rar sinucidere)
-?ncerc6ri de disirnulare a unui accident de circulatie:
-aruncarea victimei in apa
-a1ez;;rea victimei pe calea feratl

-:
l.

examenul la fa{a locului->Biroul Politiei Rutiere


examenul victimei
-leziuni

2.

-mecanismele de producere
-cauza morfii
-gradu I infl uen.tei alcoo lice

3.
4.

examenul hainelor victimei


examenul conducitorului auto
-leziuni traumatice
-modifi cdri psihice->examen psihiatric preliminar
-influenfa alcoolului->examen clinic,probe biologice->2 probe de sAnge recoltate la un interval
de
vedea faza toxico-cineticd a alcoolului
5. examenul autovehiculului
/-i:"-

"

h pt.a

Leziunile gi moartea produse de tren


-in generaltrenul produce leziuni murtiple,cu aspecte lezionale variate
-succesiune foarte rapidi a mecanismelor de producere->lovire,proiectare,t6rdre,cdlcare,izbire
de terasament
lovire pe suprafaf[ mare->leziuni extinse predominant cianiene,toracice

l.

2.

proiectare
-la distanfe mari
-in afara terasamentului
-pe linia feratd->cdlcare cu sec{ionare de membre,gdt,trunchi
-marginile secfionate neregulate cu zone mari rupte,smulse,murd6rite cu pdrndnt,ulei,legate
intre ele
prin punfi de piele pergamentatd
3. t0rire * izbire de terasament
-uneori pe distan{e lungi
-forme bizare de TCC cu fracturi liniare / cominutive,cu fracturi cu infundare (asemindtor
cu lovirea cu
corpuri dure,instrumente despicdtoare)
-lipsa infiltratelor sanguine in marginile secfionate
-usu.infiltratele sanguine sunt la o oarecare distanfd->sufuziuni hemoragice reduse,discontinue,loc
alizate
tn musculatur6 sau de-a lungul tecilor,aponevrozelor
-leziuni discontinue
-moarte foarte rapidd (gravitate J)
-la locul accidentului existE usu.pete reduse de sdnge
-trebuie refrcute integralregiunile anatomice->analizapt.excluderea unor leziunimecanice preaccident
-judicjsr:
-sinucideri
-accidente

.-?.1

-omucideri foarte rar


-?ncerciri de disimulare-)omor

.
,4-; Leziuni produse de armele de foc

ir-

-*-/

-arma de foc: dispozitiv la care prin aprinderea unui exploziv se realizeazf, proiectarea inveligului propriu
(grlnad6,bombd) sau a unuia / mai multor proiectile (revolvere,pistoale,tunuri,iarabine)
-clasificarea armelor de foc:
l. sta{ionare->tunuri,obuziere
2. portabile (de mini)->pistoale,carabine,revolvere,pugti,mitraliere,arme automate / semiautomate
-armele de foc de mAn6 sunt alcituite din:
l. feava
'partea care primeqte cartugul
-dirijeazd migcarea proiectilului
-este alcltuitii din:
-camera cartuqului
-canalul levii
-suprafafi intem[ netedd (lisd)->arme cu [eavi lisl
ganfuri cu dispozitrie helicoidald (ghinturi)->arme cu feav[ ghintuitd
2. inchizitorul->dispozitiv la partea inchisi a fevei

-operafia de ihcircare

/ ejectarc a tuburilor

3. mecanismul de alimentare->introducerea in camera de incdrcare a unui cartug din magazie

-arme simple / cu repetifie->se intoduce cdte I cartug


-arme automate / semiauton'tate->carfuqele se introduc automat prin recuperarea gazelor
de explozie
4. mecanismul de percu{ie->trigaci acfionat digital
-prin intermediul unui sistem de p0rghii declangeaz[ percutorul ce loveqte capsa
5. sistemul de ochire (c6tare sau luneti)
6. patul armei = sprijinul armei
-compozitia cartusuld (?ncircdtura armelor de foc portabile):
tubul->cilindru metalic (alam6 sau aliaj de o{el)
capsa->pe fundul tubului existd un mic orificiu in care se monteaza capsa (exist[ un
c6pf,cel de metal
inc[rcat cu fulminat de Hg ce explodeazd la lovirea percutorului gi aprinde inc-arcaiorul de pulbere
3. incircitura de pulbere explozibilul ce degij d gaze gi asiguia proiecfia proiectilului pe feav6
-pulbere neagrd (cufum) = amestec de salpetru,carUune Oe lemn gi'sulf
-arde maigreu gi incomplet
-degaj6 o flacIrd mare gi fum
-degaj6 temperaturi de 2500"C
-presiunea = 300 atm.
-l g de pulbere degajd 200-300 cm3 gaze
-se prezintd sub formi de granule de forme gi dimensiuni variabile,de culoare negricioasd
-pul b ere co I o idal d ffird fum) ->piroxil ind + n itrogl icerind
-calittr{i balistice superioare
-ardere completd
-flac6rtr micE + fum pufin

l.
2'

-temperatura: 3000oC

-presiunea
2000-3000 atm
-l g de pulbere degaji 800 cm3 gaze
-granule de forme gi dimensiuni diferite,culoare cenugie-g6lbuie sau vezuie
proiectilul->partea care ?nchide cartugul
-este proiectat pe feavd sub ac,tiunea gazelor
a) gloanpe

4.

-form[ cilindricI
-cap[tul liber este ascufit / rotunjit / bont
'miezde Pb invelit intr-o cdmagd de ofel special;existi gloan[e ftri

cdmagd de ofel
-Lipunsrcstals:
-gloanfe trasoare->lasd o ddrd de fum sau o ftgie luminoasi
-folosite pt.a vedea traiectoria
-gloan,te incendiare->confin substantre inflamatoare care se aprind in momentul loviriilintei
-gloanfe Dum-Dum->incdrciturfl explozibi16
b) alice
-utilizate esp.la armele de vdnltoare sau la armele de tir
sfere de Pbsau aliaj de pb,de mdrimi Oife.it li-S mml
-dacd diametrul este > 5 mm->poguri (mitalii)
-separate de incirc[tura de pulbere printr-un mic cilindru de p6sl5 / plastic (Bura)->impinge grupat
alicele pe feavd

.-..eficien!aarmelorestedat5de.fo(afoartemarepecareoauproiectilele*-@*."@
-puterea de ac{iune a proiectilelor este datl de energia cineticl : Ec :
1mv21 I Z
-in balistic[ se utilizeazi termenul de,,for{i vie" (for{a de penetrare a proiectilului)
-viteza maximd a proiectilului este la gura levii,apoi I treptat in raport cu greutatea proiectilului

rezisten{a pe care o opune aerul


-dac6 distan{a de tragere este foarte mici,acfioneaz[ factorii suplimentari ai impuscaturii:

-flasdrd
-fum
-gaze de explozie
-particule de pulbere nearsi

/ parfial arsl

qi

Leziuni produse de armele de foc


-aspectul Ieziunilor depinde de:

-tipul de munifie : glonf / alice


-fo(a vie
-unghiul sub care aclioneazil
-mecanismele de actiune ale gloantelor:

1. zdrobire (rupere)
-fo4a vie este foarte mare->tragere de la distanfd mic5,fragmentare a glonfului,arme de calibru
mare cu
mare putere de penetrare)
-orificiu de intrare mare,cu diametrul > diametrul glonlului,neregulallips6 mare de substanld

?.

perforare

-fo4a vie mare


-orificiu de inffare cu lipsl de substan![ pe seama epidermului,zona desprinsi este antrenatd

3,

infundare

?n canal

-forfa vie este mici


-glontele apasi asupra pielii,o intinde,desface pielea gi
.tesuturile subiacente->orificiu de intrare atipic sub
forrni de fanti sau butonierd,ftrl lipsd de substan{l

4.

acfiune contuzivi
-fo4a vie foarte micl
-unghiul impactului < I 5o
-acfiunea este aseminitoare cu a unui corp contondent->leziuni de tip contuziv:
-echimoze
-hematoame
-escorialii
-pl6gi contuze superficiale
-leziunile pot fi:
. primare->produse de proiectil (factorul primar)->plaga ?mpugcati
I
2. secundare->produse de acfiunea factorilor secundari ii impugcarii
-tipuri de pllgi impuscate:
l. plaga transfixianti->proiectilul stdbate corpul sau segmentele corporale
-prezintil orificiu de intrare,canal gi orificiu de iegire
2. plaga oarbi->proiectilul se opregte in corp dupd o anumiti traiectorie
-nu prezint5 orificiu de ieqire
3. plaga contuzi->proiectilul nu pitrunde ?n corp

Orificiul de intrare
-mecanisme de producerc:

l.

acfiunea de rupere a proiectilului

-ori fi ci u mare,neregulat,pierdere mare de substanfd


-frecvent aspect crateri form

-diametru > diametrul glontelui


-formE aprox.rotund6->pdtrundere perpendicularl;formi aprox.ovalar[->paffundere oblic6
-margini neregulate,franjurate
-frecvent de pe margini pornesc fisuri cu dispozilie radiard,
2. acfiunea de perforare a proiectilului

-lipsi de substant6
-margini netede->proiectil ascufit;margini franj urate->proiectil bont
-formr rotund[->pitrundere perpendicular[;formI ovalari->p5trundere oblic[
-diametrul usu. < diamehul glontelui->retrac{ia tisulari
-gIqgp[9 : trageri pe zone in care pielea este dispus[ direct pe un plan osos (scalp,stern)->diametru foarte
apropiat de diametrul glontelui
3. ac,tiunea de infundare a proiectilului
-orificiu de intrare atipic,sub form6 de fantd
-nu existi lipsi de substanfd

-la nivelul oriticiului de intrare apar moditiciri produse de ac{iunea glontelui sau a guli
fevei->inele
concentrice pornind din interior spre exterior:
inel de qtergere->pe marginea orificiului de intrare
-depozit de culoare negricioasl->depozit de substanle str[ine rezultate prin gtergerea proiectilului
de
pielea perforati (depozit de vaselind, funingine)
-se pot depune mici particule de fum
a'
2. inel de metalizare->particule metarice (groanfe fbrr cimaga de o{el)
3. inef de contuzie (de eroziune)->zoni deznpitelizatiin jurulorificiului de intrare

l.

1'

-l6time: l-3 mm

-inifial culoare rogie - vie

-?n caz de supraviefuire->crustd hematicd


-?n caz de deces->se pergamenteazd

-9*6

de inel complet->pitrundere perpendiculard a proiectilului

-formi de inel semilunar->pitrundere oblicd a proiectilului


4. inel de imprimare->impugcare cu leava lipit6
-localizat in afara inelului de eroziune
-consecin{a imprimdrii gurii {evii de tegument datoriti reculului
-leziuni combinale : arsurE + echimozi
-culoare brun6-violacee
-inel complet circular->feavd complet lipitI
-inel semilunar->feavd incomplet lipiti

Ganalul
= drumul parcurs de proiectil ?n corp de la orificiul de intrare p6nd la cel de iegire sau p6nd la locul opririi

proiectilului in corp
-poate

fi:
-real (cu lumen)->proiectilul shdbate organe parenchimatoase sau mugchi
-virtual->orifi ci u I strdbate organe cavitare sau tubulo-cavitare

-expertiza medico-legal6:
-directia canalului
-dimensiuni (diametru)
-confinutul canalului

-a1t^op1ia se adapteaz6->se practici o disec{ie anatomic[ strat cu strat pornind


de la orificiul de intrare p6ni
. -la orificiul de ieqire. sau zona unde s-a oprit glonlul

-direcfia canalului este usu.rectilinie->indic6 direc{ia de tragere


-rar frdnti->ricogare in interiorul corpului prin lovire di planuri osoase
-dimensiunea canalului depinde de :
-calibrul glontelui
-fo4a cu care ac[ioneazd
-fesuturile gi organele interesate
-usu.diametrul canalului este vari abil ->in formati i reduse
-excepfie dacl glontele strdbate un os lat->fracturd orificial[ cu diametrul aproximativ egal cu diametrul
glontelui->ne spune direcfia de tragere

-confinutul lumenului:
-sdnge lichid / coagulat
"-*****-***fragmente din fesuturile gi organele strdbdtute
-uneori eschile osoase
-corpi strdini proveni{i din ?mbriciminte
-canalele pot

fi:

-unice
-multiple:
-focuri repetate->mai multe orificii de intrare
-1 singur orificiu de intrare:
-fragmentarea proiectilului dupd ce a pdtruns in corp
-detaqare gi antrenare de eschile osoase

orlficiut de iegire
-nu prezinti lips6 de substan{d
-formd variabilS:
-fantd
-cruce
-stea

-formi neregulatl
-usu.margini neregulate,risfr6nte inspre in afard->ombilicare spre exterior
-marginile se pot apropia cu ugurin{i
-forma particutara Ae phg6->plaga in seton
-fo{E vie mic6
-

aclioneazd aproape tan gen f i al

-dupd perforarea pielii glontele alunec[ pe planul osos prin


fesutul celular subcutanat gi se opregte
dupi un anumit traiect sau pirisegte corpul