Simtul tactil, termic si dureros

Receptorii pentru sensibilitatea tactila, termica si dureroasa se gasesc in piele. Datorita lor se
receptioneaza excitatii: de pipait, de durere, termice care ajunse la scoarta cerebrala se vor
transforma in senzatii.

PIELEA
Pielea (tegument) acopera corpul la suprafata si este un imens camp receptor.
Alcatuirea pielii: epiderma, derm si hipoderm.
Epidermul- este formata din celule strans unite intre ele, asezate pe mai multe straturi, formand un
epiteliu pavimentos. Celulele de la baza sunt celule vii care se inmultesc necontenit. Celulele nou
formate le imping spre exterior pe cele de deasupra. Acestea se turtesc se incarca cu cheratina si
mor. Cele mai vechi celule se desprind de pe piele eliminnd astfel i eventualele microorganisme
ce se afl pe suprafaa lor. n epiderm nu se gsesc vase de snge, epidermul primind substanele
nutritive i oxigen de la derm.
Dermul este format din tesutul conjunctiv, bogat in fibre. In derm se gasesc glandele sebacee,
canale de excretie ale glandelor sudoripare, vase de sange. La limita dintre derm si epiderm se
formeaza crestele epidermice- amprentele digitale.
Hipodermul, ultimul strat al pielii situat sub derm, este ocupat n principal de celule adipoase pline
cu lipide (grsimi) ce alctuiesc esutul adipos subcutanat. Datorit propietailor fizice speciale ale
lipidelor acest strat este important n reglarea temperaturii organismului prin meninerea cldurii.

Productiile pielii
Unele apar la suprafata pielii numite si productii cornoase: firul de par si unghia si altele se
afla sub piele cum sun glandele sebacee si glandele sudoripare numite productii glandulare.
Firul de par- prezinta o radacina si o parte libera numita tulpina. Partea umflata a radacinii
numita bulb inconjoara papila parului cu vase de sange si nervi. Tulpina este formata din celule
moarte.

Pliul unghiei

patul unghiei
Lunula
cuticula unghiei

Unghiile- sunt lame osoase ce acopera si protejeaza

varful degetelor. Unghia creste prin radacina ei care
este vie si acoperita de o cuta a pielii.
Glandele sebacee- produc un lichid gras numit sebum care face pielea moale si parul
catifelat. Au forma de ciochine la radacina firelor de par.
Glandele sudoripare- sunt tubulare, aflate in profunzimea dermului, formeaza un
gheminconjurat de o retea de capilare. Aceste glande extrag din sange produsii toxici rezultati in
urma metabolismului forman sudoarea.

Functiile pielii
-apara organismul fiind ca o bariera ce separa organismul de mediul extern

- regleaza temperatura corpului- prin evaporarea transpiratiei, prin prezenta capilarelor de sange, si
a grasimii din alcatuirea hipodermului
- rol de excretie- datorita sudorii
- este un organ de simt- datorita prezentei receptorilor tactili, termici si durerosi.
Receptorii tactili sunt raspanditi la nivelul ntregului tegument, dar sunt mai numeroi la
nivelul minii, in special pe vrful degetelor si la nivelul buzelor. La simpla atingere a obiectelor
pot sa apara diferite senzaii: tare, moale, aspru, pufos etc. Atingerea mai puternica da senzaia de
presiune. Prin simul tactil omul poate cunoate direct nsuirile obiectelor din jurul sau: forma,
consistenta, greutatea.
Receptorii termici de la nivelul tegumentului nregistreaz variaiile de temperatura din jurul
nostru. Informaiile pentru senzaia de cald sau de rece sunt culese de receptori diferii.
Receptorii pentru durere sunt foarte numeroi si stau la nivelul epidermului. Senzaia de
durere apare la excitani mecanici, care determina loviri, tieri si afecteaz astfel integritatea pielii.
Dar orice stimul, fie tactil sau termic, care depaseste o anumita intensitate, poate deveni
stimul dureros. Senzaia de durere este un semnal de alarma, un avertisment care declaneaz
reflexe de aprare a organismului. Impulsurile nervoase care iau natere la nivelul diferiilor
receptori cutanai ajung la creier, unde sunt transformate in senzaii diferite.

Simtul gustului si al mirosului

Gustul si mirosul sunt doua simturi importante pentru sanatatea omului. Cu ajutorul lor
putem controla calitatea alimentelor. Gustul si mirosul stimuleaza secretia sucurilor digestive.
Limba este organul de simt al gustului. Pe suprafata limbii se gasesc niste proemintente
numite papile gustative care contin niste formatiuni ovoidale numite muguri gustativi. Un mugure
gustativ este format di celule receptoare si celule de sustinere.
Sunt percepute patru gusturi fundamentale: acru, amar, dulce si sarat. Gustul amar este perceput la
baza limbii, cel acru pe marginile limbii, cel dulce in varful limbii cel sarat in partea anterioara a
fetei dorsale. Excitatiile legate de simtul gustului sunt preluate de la celule receptoare de o serie de
nervi si propagate in centrul gustului din scoarta cerebrala unde sunt transformate in senszatia de
dulce, acru, sarat si amar.

Simtul gustului prezinta o mare adaptabilitate, senzatia disparand cahiar daca stimulul persista.
Pentru a simti in continuare gustul unui aliment introdus in gura acesta trebuie in permanenta miscat
pentru a fi stimulati noi receptori.

Papile gustative

Por gustativ

amar
acru
sarat
dulce

Celule receptoare
Harta gustului
Nasul este organul de simt al mirosului.

Receptorii olfactivi

se gasesc in partea superioara a mucoasei nazale pe o suprafata de 2-3 cm2, numita mucoasa
olfactiva. Celulele receptoare prezinta un cil spre interiorul foselor nazale iar prelungirile lungi
foarmeaza nevul olfactiv care duce excitatie in aria mirosului in scoarta cerebrala luand nastere
senzatia de miros.
Omul poate diferentia intre 2000 pana la 4000 de mirosuri diferite. Simtul mirosului se adapteaza
rapid, senzatia disparand chiar daca stimulul este prezent.

Simtul vazului

Cu ajutorul vazului al carui excitant este lumina primim informatii legate de forma,
marimea, culoarea, miscarea corpurilor din jur.
Organul de simt al vazului este ochiul care contine celule receptoare vizuale. Globul ocular
se afla situat intr-o cavitate osoasa numita orbita.
Alcatuirea ochiului:
Organe anexe: spancene, gene, conjunctiva (membrana subtire situata pe partea interna a
pleoapelor) si glandele lacrimare (mentine umedasuprafata globului ocular) cu rol de protectie.
Miscarea ochilor este realizata de 6 muschi.
Globul ocular- are forma sferica cu diamentru de 2,4 cm.
Invelisurile globului ocular: sclerotica- membrana fibroasa, tare de culoare alba, cu rol de aparare.
Anterior este bombata subtire si transparenta formand corneea transparenta, prin care razele de
lumina patrund in globul ocular.
coroida- membrana vascularizata, cu rol in hranire. In dreptul corneei,
coroida se continua cu irisulde forma unui disc verticalcare are in centru un orificiu numit pupila.
Contractia si relaxarea pupilei este realizata de o serie de fibre musculare netede orientate circular
(care micsoreaza pupila) si radial (mareste pupila).
retina- este membrana nervoasa care contine celule receptoare: celule
cu conuri pentru vederea diurna, colorata si celule cu bastonase pentru vederea la intuneric. Cea mai
sensibila portiune de pe retina se numetse pata galbena (fovea centralis) si contine numai celule cu
conuri. De la celulele receptoare porneste nervul optic care conduce influxul nervos la scoarta
cerebrala in aria vizuala.

Cristalinul- este o formatiune de forma unei lentile

situata in spatele irisului prins cu niste ligamente de coroida. Imparte globul ocular in doua camere

pline cu lichid: camera anterioara cu umoarea apoasa si camera posterioara cu umoarea sticloasa
(vitroasa).
Corneea transparenta, umoarea apoasa, cristalinul, umoarea sticloasa formeaza mediile
transparente ale ochiului prin care trec razele de lumina si ajung pe pata galbena din retina.

Simtul auzului si al echilibrului

Organul de simt al auzului si al echilibrului este urechea, care este un organ pereche,
adapostit in osul temporal.
Alcatuirea urechii:
Urechea externa- pavilionul urechii (schelet cartilaginos, acoperit de piele), cu rol in captarea
undelor sonore.
-

canalul auditiv extern care prezinta in capat o membrana bombata numita

timpan.

Urechea medie- prezinta lantul de 3 osciare: ciocan, nicovala scarita. Urechea medie comunica cu
faringele prin trompa lui Eustachio.
Urechea interna: este alcatuita dintr-un sistem de cavitati si canale ce alcatuiesc labirintul osos in
care se gaseste labirintul membranos, intre care se afla un lichid numit perilimfa. Labirintul
membranos este plin cu endolimfa. Este alcatuit din doua camarute (utricula si sacula) si trei
canale semicirculare si melcul.

In melcul membranos se gasesc celule receptoare ale undelor sonore de la care pornesc terminatii
nervoase ce formeaza nervul auditiv.
La nivelul utriculei si saculei se gasesc celule ce receptioneaza excitatiile legate de echilibru.
Aceste celule prezinta cili care sunt acoperiti de o substanta gelatinoasa in care plutesc niste
formatoini sferice, numite otolite. Prin schimbarea pozitiei corpului aceste otolite se misca si excita

cilii celuleor receptoare. La baza celulelor exista terminatii nervoase care duc informatiile la nivelul
encefalului luand nastere senzatia de echilibru.