In.

CRONICA HI VASILE DAMIAN

1 TUDOSE MAU,

... Ce striinii toti priimeaste

De-1 hraniaste i-T cinstiaste,

5i ceia ce trecu prentr'insa,

Nu sA mai indurd de insa.
Nu o mai facu lAudatd,
Ca o stie lumia toatA.
Ce, pre cAtu e indurata,
Pre atAta fu prdatd,
Pentru multe lucruri proaste,
Pentru plcatele noastre.
Ce ne ada, Doamne-aminte,
CA pre tine-avem pArinte,

SA nu ne Iasi la pierdzare,
Ci sA ne dal vindecare.
CA trimiti Oralor pace,
Ca toate bune s'or face.
Ca sA-t lAudAmu Mariria

Si numele si 'ntAriria
in veaci fArd savArsire,
Multu pohvalitu peste fire.

Si, cine nu ne iubeaste,

www.dacoromanica.ro

FRAGMENTE DE CRONICI

13

De sargu, Doamne, le plateaste.

Conet preadoslovie.

intru multe pofte si ganduri sa afl cela ce fAr lucru $iade, mrturiseaste marele, inteleptulu Solomon imparatu, jar

cela eel pliniaste gindul, ales cu facere bunk de ludat

iaste, pentru ca firia omeneascd dentru firia sa este pornit
a sa muth $i a s premeni in multe fealiurl. Penteaceia dard
destoinicT orasiani si cartulari marl oamenii carie lAcuia in
dzile vechi la cetaatia cea vestita a Athineal, nu le era altil
lucru zdbava lor fAra numal peste toatA vriamea a inteleage
$i a invAta eke ceval lucru de iznoava, precum mrturiseaste
si marele filosof Aristotel, de dzice ca toti oameni dentru
firea lor santa indemnatl ca sriaj stie acesta cuvint, dara nu
selpa, ca s[a] nu cAdem suptii vina greseliT acestlia
trebue
ce scrisAm mal sus ; zabovim gindul nostru pren taina surdA.
Surda iaste pre o parte pentru nesimtiria el, cea den fire
'data, iar graitoare iaste pentru deistviia (sic) care ispraveaste
si sa face cinie euvintulul statatoriA, fiindti lucru a fire ne-

stAttoare. Pentru c alte fapte pre lume, alte lucrurl marT

Pisa fiinta snt, iar acestuia, mdcar c mijlocul mic este, iar
marl lucruri arata cu totul a dzice, c toema si la lucrurl
dumnedzAestI, necum pemintestT tinde, nu sA conteneaste, $i

cate cu trupul a le vedia nu poate, cu aciasta le afl toate

fall -de mijloc oprite. Derept aceia iaste condeiul, si multu
ii laudarn, ce, ca sl nu ne huleasca nestine cum facem dentr'o
mused pill, adeel de un lucru mic mare, lasam condeiul, pricina de'ntala, si laudam a doa, adecl mintia; c pre condeiti
mintia-1 poartd, iar nu mestersuguiaste condeiul nemic dentru
sine, ce povata-1 indreptiaza, far de care el intru nemic nu
plateaste condeiul. Iar, s nu iaste de acolo ataltarea pentru
c scriitorI multT sAntu, iar intelegAtori putinT, i intr'altu
chip scria intelegatorii $i intealtu neintelegAtorii. Iar imbe
partile nemdsura iaste periria $i ori ce savArsit in desert.
Derept aceia dard, cindu scriem, s scriem nu slovele fru-

moase, ce sa gindim iscust, c mufti santu chematl, iar

www.dacoromanica.ro

14

CRONICA LTA VASILE DAMIAN

ale$T. intfacesta chip si

$i cu indemnaria dumisal

noi, cu vreria 1W Dumnee cimstit $i al nostru de

multu bine fdcdtoriu dumnealui Theodosie Dubdu, ce-au
fost Logofdt Mare, $i aducAndu aminte de toate cdte mai sus
scrisdm, ne-am apucat ca s[d] scriem letopisdtul tArdi molputini
dzau

dovene$ti, intru carele sant scrise vietile Domnilor tdrAT Mol-

dova Si izvodul am luat de pre un leatopisdt a lui Simion

DascAlul, carele i Simion 1-au izvodit de pre un izvod a lui
Ureche Vornicul, ce $i Ureche 1-au scos de pre cronicariul
le$escu $i ungurescu, protivindu aldturia $i cu acest scurt
moldovenescii, $i asia den toate au scos mai ales,

aratind in

carel[e] cat scrie, au pre largu, au mai pre scurt. Ca ace$tea

cronicarT, sAvai cd sint $i striini, de alte tard, ce ei, fiindu-ne
vecini de aproape, n'au Idsatu a nu scrie ce s'au lucrat $i in
tara Moldovei. Deci $i noT, vAdzdndu cd in t[a ra noastrd in-

vataturd foarte putand sl aft, pentru lipsa dascalilor,

cd,

necum sd fie alte istorii vechi a altor istorici, sA scrie viata

a impArati $i a crai striini, ce tocma nice viata Domnilor
ri Moldovei nu o $tim, carele cat $i in ce chip au domnit,
luati durnneavoastrd sama cd altiT striini mai bine $tiu ce s[d] lu
creadzd in toate dzilele i taxa noastrd decdt nor, iar nor, necum
altele striine sd stim, ce nice ale noastre nu le $tim, ins numai

pentru lipsa dascalilor, precum am arAtat $i mai sus ; pentru

acesta lucru $i eu, nevoitoriul acestui lucru, nu cu voia mea,
ce cu poronca $i invdtatura stApAnuluT mieu, am silt, ca sa
dia Dumnedzdu dup' inceput sd. vedem $i sfar$it. Tar dupd
aciastia toate rog $i cu siate poftescu pre toti iubitorii de citire istoriilor, la cine sA. va tmpla acest leatopiset, adecd
scriitori de ani, carele va hi si mai invdtat $i mai bine $tiutoriu decdt noT la acesta mester$ug a scripturilor, de va hi

undeva $i vre o lunecare de gresal a, far de care nu poate

hi, au den condeiu, au den mind, sau mdcar si den $tiintd,
until ca acela au tocmascd, au potri[vi ascd, cd fugita e de la
nol zavistlia. Si nu sd semetascd de acestu putin, cum nu
ne-am $i noT de acestu mai multu, c numai cine nu va scrie,

acela nu va gre$i, iar, cat va scrie, va $i da in gre$al a].

CA

cu aceasta ne cunoa$tem noi pamintianiT ; iar la sudalma nime

www.dacoromanica.ro

FRAGMENTE DE CRONICI

16

nu-s indeamne sufletul, aducandu- aminte si unul ca acesta,

ea' el Inca iaste orn, de T facut[d] fire mai mult spre gre-

pla cleat spre nemereald. Ca ti foarte bine c5 acesta leatopisetii mai a multi nu le va placia, decat la inima. li-a
cadia, pentru c unii ti intr'un chip si altii intr'alt chip o
poveaste. De care lucru i de aciia sa cunoate c, margandil
doi oameni pre o cale, sail tarnplandu-sa la rdzboiil, vazind
amandoi intr'un chip un lucru ce sa facia, si mai pre urma
invartejindu-sa si despartindu-sa unul de alalt, nu spun amindal intr'un chip, ce unul o poveaste, altul alta. Inca un om
singur, de tie o poveaste bine, i nici acela nu o poate
spune tot pre o cale. Vzindil aceastea toate, si altii nice in
vreme de acumil nu scriti nime,
e Inca am socotit sa r5spundz pietrile, de vreame ce tac oamenii. Amin.
Predoslovie, adecd cuvintdinnaintia descdlecatal[id] fidlrai
.111oldove2. Aceasta predoslovie iaste insamnata de Uriache
Vornicul, den leatopisatul cel ltnescil izvoditd, spuindu intr'
acest[ii] chip ...
De Domniia lzd Istratic-- Dab?Wal-Volid.

Dupd Domniia lui Stefnita, ficiorul lui Vasilie-Vod[51, statut-ati la Domnie Istratie Dabija-Vod[d], Domnu de pamantu,
stiind randul tuturor ldcuitorilor Oral' : giudecata cu dreptaate
o facia si, domnind 4 al', eu mare inste, s'ati savarOt in
Dbmnie.

De Domniia lid Ries, ficiorul lid Alexandra-Vadd.

Istratie Dabija-Vod[5.] venit-ail cu
steag de Domnie Ilies-Vod[A], feciorul lui Alexandru-Vod[d],
Du[p a] m o ar ti a

lui

deaca s'au aedzat in Scaon in Iasi, fost-au blandu si bun

tarai, domnind 2 al* p[o]l; 1-ati mazilit imparatiia, s'air dat
si,

Domniia DucAI-Vod[a].

www.dacoromanica.ro

16

CRONICA LTJ

VASILE DAMIAN

De Domniia Ducal"- Vodpy, domnind Ifl 3 randurr zz af ;

vito 7

int!' aceale vremi avand $i asupreale multe de la imparatie, fost-au i taraf cu multu greu. In a doai Domnie, a Ducai-Vod[d], cursul ailor 7180, sculatu-s'au Sultan Mahmet cu
mult multime de oaste turceasca, Rasaritul cu totul, $i SilitnChiri Hanul, cu multime de Tatari, i Doro$Anco, Hatrnanul
Ocrainif cazacesti, ce-s inchinasrie] lor; a trecut peste t[a ra

noastra Moldova, peste toate locurile cu rea oastia, ca izvorale apef, de n'au scapat loc sa nu fie imblatu de acef osteani,
asea au strop$it peste tot locul. $'au marsu asupra Oral le$e$tf, la cetaatia Camenita, $i asia, afland-o far' oaste, nicf

inlauntru, nice afara, si nemic grijita, i avnd $tire Lea$if

de multu cum s gatescii Turcli sa le vie asuprd, deacii,
legandu-sa $i tabdrndu-s pren pregiurul cetatif Camenitii,
9 dzile s'au batut, i o ati dobandit. Si $'au pus oastia sa in
cetaate, $1 pen pregiur zamci i bascl, tot au Paramat. Si i-ail
facut hotar den Nistru pan in Siritel, langa Buceaciii. S'au
pus oaste $i in Iazlovaltu, cetaate mare $i oras frumos : care
hotar cuprinde mutt loc, cetati $i oras[e]. i de la luarea Camenitii incepu t[a]ra Moldove! a O. imputina $i a s pustii
de mare asupreale ce avea, cu de toate de zaharale multe,
ce poarta in tot al, de baga in Camenita, $i de schimburile
ostilor ce le ducu de le baga in Camenita, $i a Pasilor. Nu
pot ajqnge nice cu spusul, nice a scrie cu condeiul, cat greu
cat[a] robie, $i dentealte pag[u be, facindu-s[e] saracilor pren
calele lor, plangere $i suspinuri. Lsam la giudetul Domnuruf
i asupreale ; den
i Dumnedzauldi nostru de marl pedeapse
calele lor pustlitu-s'aii tnutul Hotinul, $i Cernautif, i tanutul
Iasilor, $i Dorohoiul, $i Harlul.
$i

De Domniia lid .Petreceaico-Vodd, vleato 7181.

int? aceia vrearne, dupd ce au mazilit imparatila pre DucaVod[1] la Hotin, $i 1-au scos den Domnie, dat-au Domniia
lui Stefan Petreceaico-Vod a, ffind om bun de pamintu, de

www.dacoromanica.ro

17

FRAGMENTE DE ORONI I

boiariu de t[a]rd ; au domnit 2 aT, s'au pribegit la Lia$T, dup[aj

ce au luat imparatiia cetaatea Camenita de la Lea$T.

. ..

De Domniia lui Dumitrafco-Vadfd] in 2 riendurf; leat 7

Dup[a] ce au pribegit Petreceaico-Vod[A] in t[a]ra le$ascd, $i,

lasnd Scaunul Om, venit-au la Domnie cu steag de la impartie Dumitra$co-Vod[d] si, a$edzandus-[e] la Scaunul sail in
Ia$T, facut-au multe asupreale taral ; lacom la avutie, cumplit

la toate $1 tuturor facand innalt gios ; nice un lucru nu era

asedzat den ceale ce gala ; $i in Domniia luT, de'ntaiil, viind
cu 'Mari la Domnie, i-ail asedzat in t[a]ra, de ail ernat in
t[a]ra pre cateva tanuturT $i multe pradzI $1 robiT facut-au
TataraT in t[a]ra, ernndu pre cre$tinT; $'au domnit in 2 randurT 3 anT. $1 i-au venit mazilie, $1, dupd fapta luT, luat-au
plata de la imp[a]ratie, c s'au savarsit la inchisoare.
De Domniia luf Antonie Ruset-Vocild]; leat 7 ...
Antonie Ruset-Vod[d venit-ail la Domnie cu steag de la
imparatie ; dup[d] ce ail mazilit tmpratiia pre Dumitra$coVod[al dat-ail Domniia lui Antonie Ruset-Vod[a] $1, viind la
Scaunul sail la Ia$T, fiind om bun, ail domnit 3 aT, $i i-ad
venit mazilie, $i aa dat Domniia Ducal-Vod[a'.

De al treilea Domnie a Ducen-Vad[a]; leato 7...

Domnind Duca-Vod[a] in t[a]ra Moldovel in al treia Domnie
$i $erban-Vod[a] in qa]ra munteneasc in veleatul. . . . inteaceia

vreame mare rdzboiil ail facut Turcil cu oastia nemtasca ;

sculatu-s'au Sultan Mehmet, imparatul turcescu, $1 Cara-Mustaia-Pa$a Vedziriul $i Murat-Chiri, Hanul Tatardlor, cu multd
multime de oaste turceasca $i tatarasca, $i Duca-VocItal cu
oastea sa moldoveneascd, $i $erban-Vod[a] cu a sa oaste
munteneasca, $'ail mrsu tot prdandil $i ardzand pan la Bee,
63473. Vol. 111

www.dacoromanica.ro

18

CRONICA Liff VASILE DAMIAN

$1 acol[o], stndil 30 de dzile impregiurul cetatal Beciului, cu

i cu multa nevointa batand cetaatea Beciului, multd vrsare de sange s'ati fcut, fiind toate o$tile
Turcilor langa cetaatea Beciului -Cabal-ate. Intr'aceia venit-ati
$i Leopol, imparatul neintascu, cu a sa caste nemtasca. Tras-aii

multe meterugur

intr' agiutoriii $i pre megiiasii sai, pre Ian Sobetchii, Craiul

le$escu, macar ca de Turd'. $1 de Tatar[i] era multime, c
nemic n'ati putut sta impotriva o$tilor nemte$ti, ca, lovindu-s[e]

Turcil cu Nearnt'li, fost-ail mare rzboiii $i mult varsare de

sange. i cu agiutorul lui Dumn[e]dzaii, ramas-aii izbanda la
Niamti, $i Turcil a pierdut rdzboiul, $i toate ale sale pre loc
le-an lasat ; avirtila imparateasca, ce era pentru cheltuiala
o$tilor, toata o a pagubit, $1 curturile, cum at fostu, cu totul
le-au lsat pre loc, $1 pedestrimea lor, vestitii eniceari, pren
meteredzuri impregiurul cetatil Beciuluf rdmas-ati robi Neamtilor. i multd vdrsare de sange a fostii pan la cetaatea Ostro$i in Dundre
gonul, $i acolo multi Pa$1' $i beglebel
s'ail innecat, intorcandu-sa innapol Wile, de cat au scapat, cu
multe pag[u]be. Duca-Vod[a], viind in t[aka Moldovel, la Scaunul s, 1 intelegand de Stefan Petrecealco-Vod[d], cum ail
pog[o]rat in t[a]ra cu oaste le$ascd $1 cazaceasca, cu o samd
de boiari de t[a]rd, ce era e$iti den t[a]ra in t[a]ra le$asca, de
multe greutati $1 asupreale, cu indemnarea lui Ian Sobetchi
Craiul le$escu pogorati, iar, den baiaril ce era cu Duca-Vod[a],
ii sfatuia sa nu vie in t[a]ra, facandu-s attia amestecaturi. Iar
Duca-Vod[d], neascultandii sfatul boiarilor s, au venit in t[a]ra,
$'ati mdrsu la sat la Domne$ti, care sat iaste pe Siret in gios,
in Tanutul Putnii, $edzand acolo $i, tamplandu-i-s[e] primejdi,
mers-aii asupra lui oaste le$asca. $i cazaceasca $i, prindzindu
de veaste, sail batut pan 1-aii dobandit. Si 1-ail luat de la
sat de la Domne$ti, $1 Ian dus in tr,alra le$asca, la Ian Sobetchii Craiul le$escu, $i, fiind acol[o] lapaza,
savarsit in
t[ajra leseascd. Iar Turcilor, luindu-le Neamtil Buda $i alte

cetti, a mai avut parte cu Niamtii, cace pan' astdzi nu

le iase grij[a] den oase, nice i-au mai lsat Niamtii s nu-i
mai d . . pan' intr'ace$ti aT leato 7202, ce in tot ai Mad
batut cu din$ii.

www.dacoromanica.ro

19

FRAGMENTE DE CRONICf

Intr' acelas an si intr' aceias vreame, dupd ce s'au bdtut

TurciT cu NeamtiT la Beciu, iarna, pogordt-au den tia]ra lesasc in t[a]rd Stefan Petreciaico-Vod a], cu o sam Al de
boiarT de t[a]rd, ce era esit in t aira lesascd, de multe asupreale ; si cu oaste lesascd. Pogorand cu indemnarea Ian Sobetchi Craiul lesescu, care pusease pre un coun (sic) Cuninschii
Hatman la CazaC la Ocraina ; pogorand si Conenschii cu oastea

cdzdceascd, si intrandu in Bugeac cu oastia lesascd, mars-au

si den MoldoveanT si, prddand si ardznd in Bugeac, mars-au
de au agiunsti aproape de ReanT. Intr'aceia, intorcandu-sd
-Mardi de la oaste den tara nemtascd la Bugeac, dat-au pre
oastea [cd.z dceasc si lesascd si pre Moldoveani.
[De Domnia lzd Constantin- Vodd Cantemir ; leato 71931
. . . . Pand la al patrule an a Domniei luiCantemir-Vodd domnind bine, tinind prietenie cu Serban-Vodd, care, pentru megiesia
ce avea cu Moldova, cu mult nevointd au silitSerban-Vodd de i-au
scos Domnia. lard, lipindu-se Cupdrestiipe linga Cantemir-Vodd

stind la sfaturile luI, din al patrule an multe amestecdtuff

intre Domnii si intre rT [fd.cut-au Cupdrestil], si la multd cheltuiald adus-au] ; de care lucru pizma i zavistiia nice un lucru
bunu nu aduce, fr numaT pierzare de suflet si unora rasdpa
de cas[5, , cum sd vddzu pre urmd. Ca ace priiatini a lui Covi

stantin Cantemir-Vod[d], Cuparestif, adusd pre Cantimir-Vod a]

pan la atdta, de nu i sd vre hi prilejit moarte in Domnie,

pren temnitile Turcilor ar hi putredit, iar in urm ficioriT nu
pot scdpa de acealea, pentru priiatini sal Cuprestif. in Domniia luT mare prddzi si stricdciuni s fcea rT cu indemndturile unora de a! nostri de t[a]rd, ce era esit in t[a]ra lesascd. Si Ian Sobetchii, craiul lesescu, cu toatd putearea sa,

in 2 rndurf a venit in t[a]rd: odatd au pogordt pe apa

Prutului . . . n . .
torsu innapoT . .

FAlcif, cu mare pag u]bd .

. .

raT s'au in-

. nit cu mare puteare de oaste s'au luatu

etaatia Neamtului si Soroca cetaatea, i dnutul Cerndutilor
LeasiT II tan, s'au asezat oastea sa in trgu in Suceava, la

www.dacoromanica.ro

20

CRONICA Lur VASILE

;limas

capistea armeneascd, despre Arenr, si in cetaat[ea] Neamtuluf

pus-an oastea kr, asijderea si [in] Soroca pus-ati oaste cdzAceasca. Cantemir-Vod[5.] fost-ati om cinstest la cuvinte si
cunoscAtor la giudeace, facnd dreptaate tuturor, numai, tarl
fiindu putind i stricatA de nepriiatinil impArAtii, fost-aii greu
si trT, iar carmuitoriti si purttoriti de grije fost-aci ArT
peste toat vremea ; s'ati domnit 8 ani, si s'an svrsitu in
Domnie; si cu cinste I-an ingropat la besea . . . ul SOH
Necolai in Iasi . . . la Domnie fiiu-sau Antiohie 1
(Bibl. Ac. Rom., no 169.)
Note. I. Asupra Wang:rid lui Istrati Dabija se alibi rimuriri in doeumentul

urragtor, al cgrui original a fost dgruit A cademiei Romine scum In urmg de d. D.

A. Sturdza :
Adecg. eil Ghiorghi Zhitariul, Meal 1111 Enachi Zliitariul, i noI chiziait
lui Enachi, anume David starostia de negucatori, i Tudori Caminariul si Duraitrasco Brasovanul i alci negustori, vr'o trel-dzecI de oameni, scriem i niarturisim

cu cest zapis al nostril cum ag fost Enachi Zigtariul bgnar, i aii cgdzut la
mare yin? Domniasci la Mgriia Sa Ion Evstratie Dabij[a] Voevoda ; pusu-l-ag
la inchisoare In temnitl, si era sg dia Mgriei Sale lui Vodl moo de talerl. Deci
not, cu tocil, am Mann de 1-am luat in chieasie din temnid, ca sg-s vd[n]dzg ce
are, si plgtiascg band Domnesti. i asia Was fgcut, ce s'aii sculat i ail fugit la
Rascov In sara cizaceasei, i ni-ag lgsat pre not pre tcqi chiziasil la nevoe
mare despre Manila Sa Vodi. Nol intr alt chip n'am avut cum face, ce am
luat haine si arginturi i vii de a lui Enachi, ce am giisit, de li-am viindut
si am dat band Domnesti vdndut-am doo fald de vie la Sorogari pirintelui
Macarie ce-ag fost egumen la Golge, dirept siapte-dzki de lei, bani de argint ;
care vie iaste 1ntre viia Int Saidir Logofiitul si a lui Pant Caciaune starostia.
Si b'ag sculat Sv[i]n0a Sa si ad dat deplin acesti bani Intrn mdnule noastre, de
i-am dat la Domnie. De acum acea vie ca sg fie Sv[i]ntiel Saale pgrintelul Macarie diriaptg ant i cumpgrIturI In viaci, iard alt nime dintru sarninpile lot
Ghiorghi sag a lot Enachi triaabl sd nu mai aibg a intoarce vindzarie noastrg,.
cgcl pre nol ni-ail lgsat la mare urgie Domniaascg pentru vina lot i ad fugit.
Si pentru credir4a, cu totil am iscglit ca sg-s stie, i ni-am pus si peceVle. Si
eg Steitulat Diacul am scris.
Ias, kat 7176, Mal,54 Noev. 15 Am.
quimalp. `tepottOvaxoq %al noo)syrck.

Az Gavril Clucer martor iscal.

rechiritos (?) 7rotikica TCL 'ap.nac.

Az Gavriild BIrridian biv Armas.

Tudorii biv Cgrognar.

www.dacoromanica.ro

FRAGMENTE DE CRONICI

21

IL Despre Damian se Dili lanturirl si in documentul ce urmeaza (Bibl. Ac. Rom.,

doc. wom/88). lo Duca Voevod Lim. MA. rums 3EMMI ntwniotscswi dat-am cartia
Domniel Miale slugii noastre lui Vasilie Damian Vatavul sa hie tare 0 putiarnic
cu cartia Domnid Miale a opri si a cinia a patra parte de sat de La'mlsianI, ce
sa'nt la tinutul Suciavel din tot hotarul, cu tot venitul ce vor hi pre acea a
patra parte de sat. Caria mosie aceasta o art fost cumpkrat Stefan Braescul
Comisul de la Ivasco ficiorul Ceausulul, nepotul Banului Ghiarghe Bilianul,
0 de la giuprtniasa luI Safta, fata Nacului Murgulec si a Mariel fiatel lui
Carstiian Logofatul, pentru eaci, find de tin Vasilie Vatavul pre Ilinca sora
Saftei, iarbis fata Nacului Murgulec, art et,it la Divan dinpreuni cu tefatt

i Domniia Mia, impreurfa cu tut Svatul nostru, am giudecat dupa. obiceaiul Neal s Intoarca Vasilie banii lul tefan Briescul i s51-s
Braescul Comisul,

cii mosiia, pentr' aciaia ca s aibi a opri cu tot venitul, precum scrie mai
sus. i nime si nu cuteadze a tinia sail a opri peste cartia Domniei Miale.

Tot

HMIEM.

X Ias, leat 7188, Iun. 8.

-IF C4 43 raimik RfirkA.

Miron Vel Log.

[Pecete

ror.]

www.dacoromanica.ro