I.
Caroseriile sunt structuri realziate complx dintr-un numar foarte mare de componente din
materiale diferite asamblate prin tehnlogii diferite. Din acest motiv analiza structurala a unei
caroserii este greu de realziat fara acceptarea unor modele simplificate de calcul mai ales in faza de
proiectare.
Principiile de alcatuire a modelelor simplificate sunt:
1. Modelele simplificate tin cont ca nu toate componentele sunt la fel de importante la
preluarea solicitatilor care apar asupra caroseriei. De exemplu: componentele de inchidere
usi, nu preaiua solicatarile provenite de la deplasarea autovehiculelor pe calea de rulare. De
obicei se neglijeaza parbrizul, dar paote avea o influenta mare asupra rigidizarii torsionala a
structurii, de aceea este bine i unele situatii sa NU fie neglijat, deoarece poate avea influente
la unele analize structurale precum la comportarea la vibratii
2. Elementele componente ale autovehiculului simplificate pot avea forme geometrice
simplificate care sa NU modifice rezultate calculelor, caracteristicle geometrice ale grinzilor
reale de exemplu.
Utilizant MEF se paote efectua o serie larga de analzize precum analiza statica, dinamica,
modala, de oboseala, analiza aerodinamica etc. In prezent aceasta metoda este utilziata cel mai des?
Etapele realizarii unui astfel de analize prin MEF sunt:
a) Realizarea modelului geometric al structurii. Complexitatea acestui model geometric este
foarte importanta in obtinerea unui model cu elemente finite cat mai corect
b) Introducerea dateloir privind materialelor. In prezent majoritatea soft-urilor specializate au
biblioteci de materiale
c) Definirea modelului din elemente finite: densitatea discretizarii este foarte importanta, cu
cat numarul de elemente finite este mai mic, cu atat vom obtine o analiza mai buna.
d) Definirea conditiilor de rezemare precum si a conditiilor initiale
e) Definirea solicitarilor aplicate asupra structurii: orte, momente, presiuni etc
f) Calculul propriu zis al sistemului de ecuatii care descrie comportarea sistemului pentru tipul
de analzia efectuat
g) Reprezentarea grafica si interpretarea rezultatelor
a) Solicitarile dinamice instantanee: apar rar, au o durata scurta, dar pot avea amplitudine
ridicata fiind comparabile ca marime cu solicitarile statice. Astfel ded solicitari apar la
deplasarea autovehiculelor pe drumuri cu denivelari largi, accelerari sau franari bruste,
viraje.
CSP11
Cazurile tipice de solicitari dinamice care apar datortia interactiunii dintre roata si
neregulatiratile dintre roata si calea de rualre si care se transmit caroseriei prin articulatiile
suspensiei si puntii sunt urmatoarele:
a) Solicitari verticale simetrice
b) Solicitari verticale asimetrice
c) Solicitari laterale
d) Solicitari longitudinale
a) Solicitarile vertical simetrice
Apar cand ambele roti ale unei punti intalnesc simultan o denivelare si au ca efect
incovoierea structurii intr-un plan longitudinal. Pdim=solicitare dinamica/ ; mdim=coeficient de
suprasarcina dinamica dterminat experimental(ptr autorisme 2...2,5 ; pentru autocamioane 3 ;
pentru autov de teren 4 .... 6).. Pdim=mdim*Gstatic.
n calculele efectuare prin metoda elementului finit, daca pe structura au fost amplasata
masele sustinute de aceasta sub forma de masa concentrata, se poate simula regimul soliciatilor
vertical simetrice prin fixarea structurii pe reazemele suspensiei si aplicatea unei acceleratii verticale
a (a=mdim*g) unde g este acceleratia gravitationala. ((!!!***tot ce este cu dim tb sa fie pus jos, gen
xdim!!!!)))
La situatii limita se paote considera cazul in care structura este rezemata pe limitatoarele de
cursa ale suspensiei.
b) Solicitari verticale asimetrice
Acest tip de solicitate apare in momentul in care roata unei punti intalneste o denivelare si
are ca efect torsionarea structurii.
Acest moment de torsiune este preluat de elementele suspensiei fapa spate si de structura
caroseriei prin deformarea in serie a acestora cu un unghi de rasucire.
Cazul cel mai nefavorabil este cel in care 2 roti pe o diagonala se ridica pe cate o denivelara,
iar rotile de pe cealalta diagonala se ridica de pe sol. La limita se considera ca suspensiile loves
limitatoarele de cursa, solicitarile fiind aplicate direct pe aceste limitatoare.
Valorile recomandate pentru factuorul de suprasarcina dinamica, in cazul acestor solicatri
sunt urmatoarele: in cazurile efectuate prin metoda elem finit se poate simul regimul solicitarilor
verticale asimetrice prin fixarea structurii pe reazemele suspensiei de pe o diagonala ( sau pe
limitatoare), celelalte reazeme fiind lasate libere.
c) solicitari laterale
Apar in viraje fiind cauzate de forta centrifuga, forta echilibrata de reactiunile din pata de
contact. Sunt 3 situatii limita in
care aceste solicitari ajung la
valori maxime:
1. Deraparea laterala a rotilor
2. Pierderea stabilitatii prin
rasturnare
3. Lovirea unei borduri
Pentru cazul 1 forta laterala totala
la roti e limitata de aderenta.