U

N. IORGA

BALADA

populara romaneasca
ORIGINEA El CICLURILE El

eol

VALENII-DE-MUNTE
TIPOGRAFIA aNEAMUI.

SOCIETATE PE ACTION!

1910.
www.dacoromanica.ro

BALADA POPULARA ROMANEASCA.

ORIGINEA SI CICLURILE Et I.

Poesia populara se poate trata din punctul de vedere estetic, admirindu-i-se frumuseta sau osebindu-se insusirile care alcatuiesc caracterele acestei
frumusetl. Daca e vorba numaT de apreciare, fireste
ca, fiind chestie de gust, uneT aprecierl laudatoare
i se poate opune alta in care sa se cuprinda critica
cea mar aspra orr chiar cea mai patimasa.
Poate fi vorba Ins si altfel de poesia populara.
Iubirea pentru dinsa o poti face sa fie simtita la
fiecare frasa, dar nu pentru a o proclama, scriT sau
vorbesti. Din acestalalt punct de vedere, si el foarte
legitim, aT innainte de toate dorinta de a sti, printr'o

.4
.

cercetare metodica, al aril scop e aflarea until adevar,

relativ sau netagaduit, pe care apoT sa-1 infatisezi
intr'o desvoltare logica, care sint rosturile, categoriile,
tipurile poesiel populare, in ce imprejurari s'a aka.

tuit fiecare din ele si intru cit ea oglindeste aceste

imprejurari. Pe urma, neaparat, se poate studia fiecare din aceste categoriT din punctul de vedere al
ritmulul, al rimer, al epitetelor s. a. m. d.

www.dacoromanica.ro

Poesia populara inseamna poesia cunoscuta, raspindita, cintata, repetatg., iubita, amestecata cu viata,

innainte de a fi scrisa si care putea sa nu fie scrisa

si care, chiar cind e scrisa, nu e scrisa de aceia cari
ail facut-o si au cintat-o, ci de altii, cari sint prinsi
de curiositatea artistului on a omuluf de stiinta fats.
de dinsa. Adese on mai veche decit raspindirea deprinderii de a scrie la un popor si mai totdeauna
margenita la aceia cari nu obisnuiesc a scrie si pentru

cari chiar, pentru cetirea carora nu scrie nimeni, ea

satisface in forme care-1 sint particulare, care pot
parea naive, simple, stingace, dar care se pot ridica,
in parte si de aceia, pang, la cea mai superioara si
autentica frumuseta, nevoia sufletului popular de a-si
rosti musical sentimentele cele mai firesti ale omului,

precum si de a 'Astra amintirea acelor imprejurari

care 1-ail atins si framintat mai mult.
Cine a facut poesia populara ? (Poporul.) Poporul,
luat in miile sale de oameni, poate insd. flume re-

cunoaste felul sail de a fi in poesia pe care o primeste si o pastreaza, ducind-o, cu multe adausuri si
schimbarf locale si personale, de-a lungul veacurilor.
Unul singur a trebuit sa afle insa cintecul. Acel

unul singur avea nevoie de dinsul pentru iubirea,

dorul, jalea, blestemul lui de atunci, si el nu intelegea sa pastreze vre-un drept de stapinire asupra
cintecului pe care oricine-1 putea intrebuinta pentru

o simtire asemenea cu a lui, cum el insusi ar fi facut-o daca ar fi gasit cintecul ce se potrivia cu starea
lui de atunci in gura altuia. Sail, daca e vorba de
balada, unul singur, un lgutar din vremuri, a gasit-o
in mintea sa la masa unul Domn si in acea vreme
de amintire tare, fiindca nu era carte s'o sprijine,

www.dacoromanica.ro

.`

se gasiait alliT de tagma luT, cari o prindeau indatd

pentru a o putea cinta la alte ospete, cind Maria Sa

ar fi cerut, intre pahare, sa i se spuie ceva despre

cele ce. au fost pe vremuri cu ceT cari au stat in
acelasi Scaun si au luptat pe aceleasi plaiurl. Astfel
,cu vremea se amestecail aniT, faptele, oamenii si abia

daca se maT cunostea ceva din faptul primitiv in

ciudata impleticire poetica, in care tot mai multe
mote populare se amestecail. Despre baladd e vorba
in aceste studiT.
II.

t.

Ospetele Domnilor nostri, ospete solemne, un fel

de serbarl nationale, sint firesti si deci foarte vechT.
Analele slavone ale luT Stefan-cel-Mare le pomenesc
:i ele, la capatul biruintelor moldovenesti. Atunci
facu ()spat mare Mitropolitilor, adeca episcopilor
all ai vitejilor)
deci cavalerilor
(sal,. Facu atunci
()spat mare Mitropolitilor si vitejilor sal si tuturor

boierilor sal, de la mare pana la mic, si multe darurT

a daruit .atunci la toata oastea luT, si a fost laudat

Dumnezeil pentru cele ce ail fost... Acolo facu Stefan
Voevod ospat mare MitropolituluI si episcopilor si
boierilor sal si la toata oastea sa, si multi viteji a
flout atuncT si daruri multe a daruit atund si vestminte de mult pret boierilor sal si vitejilor si la toata
oastea sa, si pe tot! IT trimetea dupa cuviinta acasa
la el 4i irivata sa laude si sa binecuvinteze pe Dummezeil, cad de la liumnezeil read cele ce au fost 1...,
1 Bogdan, Cronici inedite, pp. 38 si urm. Dupa luarea Chilies
se pomeneste numal de slujba bisericeasca, iar dupa lupta din
Codrul Cozminulul se reproduce intocmat mentiunea de la 4418.

www.dacoromanica.ro
c

Oricum, n'avem cintece de-atunci. In zadar a cautat

Alecsandri sa inlocuiasca aceasta lips cu baladele
sale din epoca luT Stefan-cel-Mare, plazmuiri de
carturari, a caror alcatuire, meteugita ca forma, dar

wall de recunoscut de orice spirit critic, am la

murit-o aiurea ' In zadar a crezut i Hasdeil ca gdseste insuT cintecul de lupta al lu! Stefan in cutare
manuscript, care nu e din acest timp si nu cuprinde
decit o incercare de condeiii a vre until calugar, -daca este si aceia. Totue de sigur ca romaneste, i
nu in limba Statului sail a Bisericil, in slavona ra
masa totdeauna straina, cintau aldutarii, zicead, faptele de vitejie care abia se indeplinisera, cum nici
cintaretif de la Curtea panonica a luT Attila nu fa- -.
cead hexametri latini pentru a slavi stapinirea marelul rege al stepel.
Cind Miha! Viteazul i T facu intrarea 'n Balgradul
Ardealulul, Muter! mergeail linga el, dupa mairturia
cronicarulul ungur contimporan, Szamoskozy, copiat

apoi de Bethlen Farkas, 1 cintecele lul nu puteail

cuprinde, intr'o asemenea zi, altceva decit povestire
isprdvii indeplinite ori amintirea celor pe care alt!
Domni rominT le savirsisera pentru a nu peri in veac.
Pe linga trimbite, tobe; fluiere se auziail altfel in
fruntea alaiulul glasurf romaneti slavind faptele
noastre de rdzboia. Cu intovarasire de cobze Tiganii
lu! Voda ziceau balade.

Peste trelzeci de an! Paul Strassburgh trecea pe

la nol. Se opri la Curtea luT Leon-Voda, in oastea
caruia se maT aflail veteran! de-al lu! Mihal. I se facu

multa cinste si, intre altele, el putu sa auda, in dru1 Istoria literature; romaneVi in veacul al XIX-lea, III.

www.dacoromanica.ro

mul spre Giurgiu, nu flume trimbitasi si tobosarT sunind din padurile vecine, dar si a cobzarT si cintareti 1

cari ziceau romaneste cintece batrinestY, cit li lua

gura 2.

Cind, ceva maT tarziti, Patriarchul Macarie de An-

tiochia, cu secretarul sail Pavel din Alep, venira la

,Curtile Domnilor nostri, eT luara parte la multe mese
oficiale, fara sa auda insa, fie in Iasi' lur Vasile Lupu,
fie in Bucurestii luT Mate Basarab, cintec popular.
Nici, cin din Ajunul CraciunuluT musicantil luT Mateiil-

Voda mersera pe la boieri si. VladicT, cu lautele, tobele; fluierele, pentru a li ura astfel serbatori fericite
calatorul nu auzi rasunind accentele baladeY, orl n'a
crezut cu cale sa insemne acest amanunt in descrierea
sa 4. NicT trimesul ardelean la nunta Marie, fiica luT
Vasile, cu cneazul Radziwill, nu stia decit numai de
musicT si jocurYA, iar nu de cintece batrinesti anume 5.

Dar cind, in tulburarile care incepura 'ndata. dincolo

de munti, osti romanestI luptau pentru un Craiti impotriva celullalt, la'utariT ziceau linga steagurl aviersul
fete care si-a pierdut caprele in mung, . *i Andreias

Frank din Sibiiu, aflindu-se la dieta din Osorheiti,

aT nostri calari, a putut sa auda ca,

.cind intrara

1 Citharoedi et musicorum chorus.

2 aQui valachica lingua patrium carmen pleno gutture canta.
bunts ; .i in Cipariii, Archiv, p. 14.
3 Calittoriile Patriarhului Macarie, trad. Emilia Cioran, p.82.
4 Tobe, trimbite, fluiere la masa domneasca se pomenesc si la
,p. 85. Si la dantul pomenit la p. 106 se vorbeste de afluiere si
alte unelte musicale. V. i p. 138.
5 SincaT, 111, pp. 67-8.

'5 V. Mon. Comitialia Transylvaniae, XII..

ar,

www.dacoromanica.ro

1,

pe cind musica militara a lui loan Kemeny CalvinuP

innalta cu evlavie un Psalm, din ceata lul Constantin-

Voda Serban rasuna plingerea fete ce nu-si putea

gasi caprele,
cine tie ce poveste intretesuta in
."

balada trecutului nostru 1.

Cind, catre 167o, Dosofteiti prefacu Psaltirea in
versuri, ceia ce-1 indemna la cintecul sfint, pe care-}prefacea in romAnete nu fara adausuri, eraii i aceste
balade, al caror ritm se datorete insa numai metesugului sau. Cind, dupa fuga lui Constantin-Vodd,
Cantemir, marele Craiti al Poloniei Joan Sobieski petrecea in Iasi dind ospete ostailor sal, el parodic
obiceiul cintecelor de vitejie ce se spuneaii la masa
Voevozilor, cind incepea sa cinte in batjocura celur
ce-i parasise Scaunul :

'

Constantine, fugi bine (sic),

Nici al Casa, nits al masa,
Nice draga jupaneasa... 2.

Tot pe atunci, cintecul batrinesc gasete cea d'inpretuire a lui de istoricul cel mar bine pregatit
al timpului, Constantin Stolnicul Cantacuzino, care,
cautind sa-I adauge din toate izvoarele informatie
asupra trecutului romanesc, se gindete i la acesta.
Nu afla insa ce-1 trebuia, si el scrie deci cu despret
ca cnici den cintecele carele vestesc de vitejli au
de alte fapte ale Domnilor i altor vrednici amen%
ce au lucrat, care-I dupa la lautari i dupd la cart
cintatori auzim, putem ti ceva1, ales ea i acelea

nu numai ce, au lauda mai mult, au hulesc, decit

-I

1 $incal, Ill, p. 124.

2 Dimitrie Cantemir, Vita Constantini Canter4yrii, p. 43.

to.

www.dacoromanica.ro
.

'

.-

7
N

cele ce este a fi, ci $i foarte imprastiat i prea de

scurt pomenesc lucrul, si far' de nicro orinduiala sail
tocmeala 1.) Insemnata notita si din doua alte puncte

de vedere: ea arata ca nu numar lautarii, ci i a cintatorf romini, sateni, snail cintece batrinestr Si ca,
pe linga lauda vitejier Domnilor cari le cereati la
masa lor, eraii si de acelea care satirisail Domniile
rele i vesniciati ura cu care un timp incunjurase
fiinta stapinitorului.

Cronica lui Neculce, boier moldovean din generatia care urmeaza pe a lur Cantacuzino, cuprinde
i o cseama de cuvinte,, un numar de adausurr la
vechea traditie istorica a MoldoveY. Povestitorul n'a

putut avea nicro marturie scrisa innaintea ochilor.

El a trebuit sa iea decr aceste stirs din graiul .poporulur. Acesta pastreaza oarecare amintiri, de obiceiil foarte terse si amestecate, deSpre faptele de
demult. Dar nu de aid a luat Neculce stirile sale.
E de ajuns a observa cu luare aminte tonul, caracterul, tesatura lor, acea nota sentimentala, roman. tica, prin care se deosebesc cele mar multe, pentru
a recunoaste de unde yin. Hatmanul lui Voda Can-

.-

temir le-a cules, vadit, din cintecul batrinesc, pe care

deatitea ors, la mese domnesti orb in drumurb de

ostas, a avut prilej sa le auda. Si ingaduinta lur fata
de cel cari nu vor crede
ace cine va vrea sa le
creada, bine va fi, iara cine nu le va crede, iarasI
bine va fi ; cine cum IT va fi voia, asa va face, 2
ne ajuta oarecum sa recunoastem aceasta. Astfel decr,

din balada vine povestea cladirii manastirif Putna,

Operele lui Constantin Cantacuzino, Bucureti, 1901, ed.

Iorga, p. 65.
2 Kogalniceanu, Letopisit.e, II, p. 178.

>

www.dacoromanica.ro

cu sagetarea luT Stefan-Voda cdintr'un virf de munte)

i cu sagetile copiilor de casa, din care una ajunge

prea departe i aduce moartea arcaulul tinar ce
indraznise prea mult ; de acolo legenda aceluiai
mare ctitor al MoldoveT pe care o mama eroica nu-1
lasa sa intre in cetatea NeamtuluT dupd infringere,
cce sa se duca in sus, O. strings oaste, ca izbinda
va fi a lui} ; apoi povestea sihastrulul Daniil, care
sfatuiete pe Domnul, prins de indoiala, sa nu in- r
chine tara la Tura ; i povestea despre Purice care
se face cmovilita) ca sa aiba cum incaleca Stefan

ramas pe jos, i aceia a luT Purcel care ara Dumineca

in margenea Vasluiulul cind Voda, pe atit de evlavios pe cit de viteaz, se gala a merge la biserica;
poate i amanuntele despre suferintele Leilor injugati dupa stranica for infringere la Dumbrava-Roie

sa aiba aceasta origine, cum o au, de sigur, ccu-

vintele, despre Petru pescarul care viseaza la Domnia

MoldoveT i visul i se implinete, despre popa din
Piatra care-1 sageteaza in fuga, despre saltul SultanuluT peste trupul luT Rare cculcat la pamint, invalit intr'un herald>, i, maT tarziii, despre fata luT

Radu-Voda fugita cu o sluga i pe care domnescul

eT tata o afla cla fintina ce se chiama Fintina Cerbulul, linga podul de lute.
Ceasul de peire venise, de altminterea, Inca de
mult pentru balada de ospete domneti. Dimitrie
Cantemir, care arata ceremonialul din Moldova, ca
i secretariul venetian Del Chiaro, de la care putem
afla pe al Terii-Romanet1, nu-1 maT cunosc. cMusica

de tail', cmusica turceascal, acestea se and singure

la masa, pe cind afara tunurile bubuie. Ceremonialul
imparatesc constantinopolitan a patruns acum i la

www.dacoromanica.ro

nor, i astfel de vechi datine nu se mai potrivesc

cu zadarnica maretie fara temeiii a timpurilor noun.
Batrinul laza Constantin Cantemir, care va fi auzit
multe cintece in ratacirile lui de osta sarac, ori,
dincolo, Antonie-Vocla din Popestr, alt batrifi de tail,

care cunotea insa prea putin oastea si n'avea cu

ce intinde, in saracia i zgircenia lui, mese marl,

acestia vor fi fost cei din urma Domni cari sa se

fi bucurat de a lautari, si a cintatori).
Intr'o forma carturareasca, datorita unor boierinasi
infruptati cu cultura, se infatiseaza cintecele, mai
noun, despre moartea Brincoveanului, despre luarea
Hotinului in 1769, despre arderea Galatilor in acelasi

an, despre taiarea in 1778 a boierilor Bogdan si

Cuza si in sfirsit despre moartea generalisimului rus
Potemchin 1. ,
III.

Cu balada a inceput, in Apus i Rasarit, adunarea

poesiei populare. a Ramasitele din poesia veche2, ale
episcopului scotian Percy samand cu cintecele noastre
batrinesti, i rostul for fusese acelaia 'Astra o traditie istorica nescrisa ; si chipurile, faptele trebuiati
sa se potriveasca, vechea noastra viata de munti si
vai, cu Voevozi in lupta, fiind asemenea cu viata
(Muntenilor, highlanderilor, din cpartile innalte),
ale Scotiei, unde se traia viata de familie, de sentintie
(clan) in acelasi fel ca si la noi. Si viata spaniola
v

de lc margene),

tot lupte cu Paginii ce stair in

1 V. 1st. lit. rom. in secolul al XV111-lea, II, p. 463; cintecul

.despre peirea Galatilor, in Convorbiri Literare, IX.

www.dacoromanica.ro

:1

10

preajma acolo ca si la nor , care se oglindeste in

romancerul, culegerea de romante anonime populare,
din care se iveste chipul lur Cid, sidul, Domnul
41uptator, nu e departe ca obiceiurr de vechea viata

'
.

romaneasca, si pentru nor comoara de cintece din

popor a marelur cugetator Herder, care intelegea
sa faca a se cunoaste popoarele prin aceste cglasurr)
ale for 1, e mar aproape de suflet decit pentru altr
cetitorr.

In sfirsit cind, la Sirbr, Vuc Caragicr da la lumina,

in Viena, balade 2, in care se cuprind povestr de
iubire, de lupta, de razbunare, de blestem, manifestare artistica a unur popor focos, neastimparat, viteaz,
aceste cintece batrineti ale vecinilor de peste Dunare sint in cea mar strinsa legatura cu ale noastre 3.
Peste putin cintecul popular 'balcanic, de care se tine
al nostru asa de mutt, confundindu-se adese orr cu
el in ce priveste unele categoric de subiecte, se infatiseaza si in forma greaca, data de filelenii francesr
din timpul razboiului dramatic pentru independenta
Eladel, Fauriel si Marcellus. Mar tarziii numar, prin
culegerf acute in Bulgaria chiar, s'a cunoscut balada
celorlaltr vecini slavr de peste Dunare, cu care pang
acum flume G. Dem. Teodorescu a asamanat poesia
noastra narativa.
Cind sail cules mar intaiii la nor cintecc, alegerea
a cazut asupra celor de dragoste si dor, care necon-

'

1 Stimmen der Vaker..

2 Srpsche narodne piesme.
3 Culegerea

lui

apare la 1814 ; editie Ilona 4841-6, 1863-6;

cea maT pout, Belgrad. 1891 si urm. V. Steph. M. Okanowitscb,.

Die serbische Volksepik i7n Dienste der Er:iehung, test de doc-

"
.

torat la lena, 1897, p. 29 0 urm.

www.dacoromanica.ro

..

11
,

tenit, in veacul al XVIII-lea, inriurit de poesia erotica'

din Apus, au fost cerute si bine platite de boieri, la

mesele for de familie si la petrecerile for intre prie.tenr. In hirtiile lui Nicolachi si Iancu Vacarescu sint
astfel de bucati copiate dupa lautari. Cam pe acelasr
timp Barbu Paris Mamuleanu se inspird de cintecele
de betie ale poporului in prelucrarile sale care nu
sint lipsite de haz si chiar de foc. Pang. la prefacerile,
imitarile si nascocirile frumoase ale lui Alecsandri, un
singur om avuse in mind balade romanesti, pe care
nu le culesese el : Gheorghe Asachi, care le copiase
de la Caragici, cu care avusese prilej a se intilni pe

vremea cind petrecea si el in Viena. Si culegerea

maramuraseand din 1821, care se pastreaza in biblioteca de parohie 1 din Cornestr cuprinde, dupa cit se
pare, numai bucati lirice.
Dupd Alecsandri se indreapta preotul bucovinean
'

Marian, care schimba insa prea putin 2 ; mar larga

e partea de adaus la tinarul student ardelean At.

'

Marienegcu. Cu G. Dem. Teodorescu, om din alta

generatie, daca e rare orr gust in redarea poesiei po- ..
pulare, si mar niciodata critica, se vede tendinta,
netagaduita, de autenticitate,.care nu merge insa asa
de departe incit sa tagaduiasca Maxima baladef lui
Alecsandri, pe care criticul evreu Schwartzfeld a atacat-o din alte puncte de vedere deck al constructiei
cinteculur batrinesc. Balade maramuresene, din acel
Tinut, din fericire ramas in urma si in aceasta pri-*
vinta, in cintarea lui, s'atl dat cu pricepere de
par. Tit Bud in culegerea sa tiparita de Academia Romina. Culegerea d-lur,, N. Mateescu din,
1

V. Birlea, Inscriptii, in Studii.

gi

doc., XVII, p. 76 i urm..

www.dacoromanica.ro

19

Rimnicu-Vilcii are marele merit de a fi reprodus

exact balada pastrata credincios, in toata frumuseta
si puritatea ei veche, de teranil vilceni ui argeseni,
$i ei dintr'un Tinut ferit de prea multe atingeri. Iar
in bucatile, multe i felurite, pe care le da invatatorul Suceveao, din Moldova muntoasa, din ocrotita
vale a Bistritel, cu terani Inca dirji i mindri, se
poate prinde decciderea, prin confusie gi vulgaritate,
.a baladel.

ar

Iv.
Tendinta lui Alecsandri era sa dea neamului nostru,

pentru marirea lui in strainatate Si imbarbatarea lui

innauntru, un ciclu desdvirsit de legende eroice, care,
incepind cu Bogdan, descalecatorul Moldovei, sa se
mintuie numal cu Constantin Brincoveanu, alcatuind
astfel o istorie epica a Domnilor. Ea ar fi corespuns ,
astfel pal-0i mai vechi i cu mult celei mai insemnate din poesia narativa a vecinilor STrbi.
Am arAtat in alta parte cum a procedat Al, nu ca
falsificator, precum s'a pretins pe urma de inviersunatul sail critic evreti, ci ca patriot care, intr'o vreme
iipsita de critica si bogata in mistificari nevinovate,.
intr'o vreme stapinita de scopurile estetice ale romantismului, a crezut ca foloseste natier sale. Mistificarea lui a reusit, nu numai in strainatate, unde

traducerile, fara a fi, pe departe, asa de multe ca

ale baladelor sirbesti, n'ati lipsit, dar si in tarn chiar,
unde pana daunazi, pana astazi chiar, in cele mai
multe cercuri, poesia populara se cauta, se recunoaste
si se admira in Alecsandri.
,. Nu e greii a se dovedi ca marele poet al genera.

www.dacoromanica.ro
.%

13

tier revolutionare nu s'a multamit numar a impodobi,,

a adaugi, a curati, ci a creat de-a dreptul, din mintea

lul, stapinita de anume ider contemporane, cu sad..

fard basa unur element popular autentic, balade care
sint ale lur Si numar ale lur. Ele trebuie, toate, despartite de comoara eposulul popular pentru a le incorpora, ceia ce n'a facut nicr poetul, care credea in durata

ilusier ce produsese, nicr altif dupa dinsul, la opera

originals a lur Alecsandri.
,

Dar se pune intrebarea : Balada populara, in legaturd cu viata, cu faptele, cu biruintile i iubirile
Voevozilor, se poate ea caracterisa mar de aproape ?
Aceasta balada nu e doar fixata data pentru totdeauna. Ea' traiete in vremuri Si dupa vremuri, in
oameni i dupa camera. E nota cu fiecare om noil
care o cinta, i trebuie sa fie adevarata si pentru
fiecare epoca noun care o asculta. Ea primeste ider,
cunostinte, sentimente, fapte, straine- vremil in care
s'a nascut pentru impodobirea unur ospat do m nese
pentru pomenirea uner ispravi de vitejie. Nu se poate
gasi un mester aa de mare in osebirea horbotei de
urzeala, incit sa poata statornici tot ceia ce e mar
vechiti, mar autentic intr'o balada, sa traga din noil
contururile care s'ati tot ters cu timpul.
Balada se cinta, sail, mar bine, se zice. Zicerea
aceasta e o recitare melodica. Putem,spune ca partea
de cintec intovaraete partea de poesie, o rechiama
in Mintecdcr altfel omul nu e in stare a da nimic,
o intretine, indemnind i incalzind pe czicator), o
adauge i o preschimba insa, prin caldura creatoare
care-1 cuprinde pe acesta incetul cu incetul.
0 rimy prea neteda, repetata la fiecare pareche.
.

ti

www.dacoromanica.ro

.-

14

de versurr, ar fi o piedeca. Prea s'ar cere mult de

la acela care zice, daca ar fi sa stie pe de rost atitea
balade. De fapt sint rime pe care le intilnesti in
acelasi cintec dat de oameni deosebitt. Ele sint niste

cuceriri tehnice asa de insemnate, incit nu se pot

uita lesne. Plac prea mult pentru a nu se opri
in amintire. $i ele sint de folos, slujind ca niste
puncte de orientare si regasire.

Iar intre dinsele se deapana balada, in sunetul

incet, discret, umbrit al cinteculur, nu in saltul eroic

al rimelor indraznete, ci lunecind de la un vers la

altul pe forme comune verbale, care se pot inlocui
cu cea mar mare usurinta. Cintecul da ritmul, el
statorniceste lungimea si felul versului, peste rimele
cele mai dese, care se preschimbg. necontenit intre
sine, povestea se desfasura, bine ritmata, potrivita pe
deplin cu acel cintec calauz si tovaras, care merge
el innainte si face ce vrea din ce vine dupa dinsul;

iar, din loc in loc, fulgera o rimy rara,aratind cintaretulur ca nu s'a inselat, ca, da, acesta e drumul
cel bun, ca., fail a merge tocmai pe tocmai in urmele innaintasilor sal, el a atins punctul care trebuia
atins si de unde calea se lamureste mat departe.
Cetiti prefata culegeril invatatorului Vasiliu, urmariti cu Child critic baladele culese de dinsul de

la o ruda care, data cu bucuria de viata si lipsa

.de nevot a tineretel, zicea, dar acum, nevasta cu
multe nacazuri, nu mat zice, oil de la un batrin
care a trebuit sa fie cultivat, curtenit, ispitit la cintec,
ca sg: mar incerce cu bietul luT glas stins ceia ce-1
facuse cunoscut.si de lauda cind era un flacaii voinic.
Vetr avea, paging. cu paging, rind cu rind, ilustratia
celor" spuse aicl.

www.dacoromanica.ro

,
--

'^

45

Dar antime tipuri se pot alege din comoara neorin-

duita si de valoare inegala pe care

dat-o iubirea de frumuseta a poetilor, curiositatea de viata

original' poporala a romanticilor, ambitia on dorinta

de a folosi a carturarilor in apropiere de popor, ten-

,4

dinta de-a ajuta la intemeiarea feet stiinti noun a

folcloristilor, culegind si reproducind, de la batrini,
ca G. Dem. Teodorescu,

de la fame, de la Tigani

care scrie supt dictarea Solcanului, clautarul Brailer),

dupg un sistem on dupg altul, cum se intimpla, in

lipsa until indreptariii si a unet discipline. Aceste
tipuri trebuiesc statornicite pentru a ne putea indrepta in sfirsit prin haosul de frumuseta si trivialitate, de autenticitate si cirpeala care ni sta innainte.

Numat dupa ele se mar poate incerca o clasare, o

gradatie, si se poate face in adevar ceva care sa sa.

merle cu o restituire.
V.

Le aflam si in balada domneasca. Dar in masura

foarte scazutg, intre altele si pentru ca numat din
citeva Tinuturi : Vilcea, Muscelul, Vrancea, Suceava,
Neamtul, Dobrogea, unde balada a fost mai mult adusa .
din sus, de la munte, a vem culegerr. Si, al doilea,

pentru ca adunarea ei a fost foarte tarzie, nu, ca la

Sirbi,intr'un timp cind mar dura epoca vietir fara Stat
si fara scoala, si care acolo mai trebuia sa tie destul
timp si pang astazt nu s'a ispravit pretutindent, ci

dupa ce aceasta viata patriarhala Douse loc vietir

calauzite si stapinite de sus, dupa alte norme decit
cele stravechT, ale traditiei nationale.

www.dacoromanica.ro

-7 l6

La inceputul veaculuT al XVI lea o Sirboaica din

neamul stapinitor al Despotilor, ale caror fapte le
cinta o epoca intreaga a epiceT for nationale, ajunge
Doamna Terir-Romanesti, ca sotie a luT Neagoe-Voda..

Pe acel timp cintecul batrinesc era Inca deosebit de

cautat la veciniT nostri de peste Dunare, si calatorii
apusenT mai atenti, ca Benedict Curipesici, Verancsics

si Gerlach, spun anume, numal dupa cutreierarea

citorva sate din cale, ca se maT pomeneste numele
eroilor baladeT sirbesti 1. Dana si la inceputul yea,

culuT urmator < Sirbi cintareti strabateati cu guzla for

toata Polonia si cintail la Curtile nobililor poloni,

si anume a Cazacilor din Rusia Mica), fel de fel de

cintece despre ispravile eroilor sirbi si poloni Q, ni
putem inchipui lesne ca astfel de oaspetl, bine primitT si ascultatr cu bucurie, pe alocuri nu fara duioase

lacrimi de dor, de Doamna teriT, nu vor fi lipsit la

Curtea luT Neagoe-Voda cel intelept, care pretuia
insusi asa de mult si cultura slavo-bizantina. Cind ruda
Militel, < Despina 3 Elena, ajunse tovarasa lui Petru
Rarer, Domnul moldovenesc, aceasta nu va fi ramas
iarAsT fara inriurire asupra treziriT legendelor despre
Stefan-cel-Mare si chiar despre Bogdan vinatorul
care intemeiase Moldova.
Cad, in adevar, nu poate fi fara insemnatate faptul

ca niclun cintec batrinesc muntean nu stie despre

ctitorii i razboinicil cari stapinira in Arges, Cimpulung si Tirgovite prin veacul al XIV-lea si al XV-lea.
Mircea-cel-Batrin a trecut, cu toate ispravile lur, fara
1 Thomir R. Gjorgjevie, Zur Einflihrung in die serbische
Folklore, Viena, 1902, pp. 5-6.
2 Ibid.
3 Fata de Despot.

www.dacoromanica.ro

17

urmg in sufletul poporulur. Cruzimea lur Vlad Tepes

a lasat anecdote grozave pentru povestirile Sasilor

si Rusilor, iar pentru nor nu, cu tot bogatul material
tragic, potrivit pentru stralucite desvoltarr epice, pe
care viata sl fapta lui crunta it cuprinde. Framintarile Domnilor din cetatea Dimboviter cu Stefancel-Mare si povestea de dragoste furtunoasd a Doamner

,
.

Maria, fiica frumosulul Radu, n'ati facut sa tremure

coardele vre-uner alaute. NicT bunatatea, cucernicia
de Patriarh a blindulul Vodg Radu, care, dus in caruta,

stra.batea sate si tirgurl impartind dreptate, n'a fost

laudata la ospete in viersul, intovArgsit de alciutcl,
guzla nationala, a vechilor nostri czicator1).
Neagoe apare, cu toata slaba lur insemnatate, ca
intaiul Domn care s'a invrednicit de cinstea, hemuritoare si ea, a cintecului. Precum Moldovenii cintaii,

in legaturg cu balada, cunoscuta, a Sirbilor despre

intemeiarea cutarui din orasele for vestite, povestea
arcasilor cari prin sagetile for ad hotarit unde va fi
Putna, manastirea lui Stefan-cel-Mare, astfel la Muntent a rasarit, dupa faptul, impresionant pentru popor,

al sfintirif mangstirii de la Arges, o balada asama-

-. natoare,

un alt cintec de manastire noun, de mare ctitorie domneascg ' Ca adaus la cintecul moldovenesc
al cgrui inteles ni 1-a pgstrat Neculce, aid e vorba
de un copac ce ocroteste : ccetinul,, cnalt si rasfirat). Intr'o variant intervine si icoana din scor-

burl, minunata icoana din pAdure, care apara si

asigurg pe drumet, si de aceia se i gaseste atit de
adesea orl prin codriT nostri cei mart. Dar mar ales,
1 Precum se vede, la not nu e vorba de un crag ce se
.

c16.-

degte, ci de uu lacag bisericesc ce se innalca.

2

www.dacoromanica.ro

I-

'

18
L

acolo ca si aicT, e vorba de viata tinara, nevinovata

care trebuie sa se jertfeasca pentru ca o piatra sa
ei

se tie de alta piatra si duhul nimicirit sa nu sfarme,

noaptea, ceia ce munca de ziva a putut sa innalte.
Plinsetul, uman, al mameT, sotia luT Manole mesterul,

care, prinsa 'n zid, isT jaleste copilul, nu face parte

din Male miezul tragedieT populare, precum nicT
povestea, ceruta de morala crestina, rasplatitoare, a
mesteruluT care piere incercind a se ridica pe aripi
de (site si sfoare} in naltul cerulul,
ceia ce ne
trimete pana departe, la batrinul mit al lut Icar cel
indraznet.

Neagoe apare insa si in alta infatisare decit aceia

de bogat i evlavios ctitor, in jurul caruia, a cucerniciel si marinimier caruia se invirte aceasta balada.
NicT aid insa nu e o drama din insasi simtirea, din
viata insasT a DomnuluT. Data aceasta, Neagoe e
Negru-Voda 1; el sta. in Scaun si impotriva lut rasare
cineva care dupA dinsul a ajuns in Scaun, dar care
si in timpul stapiniril sale poate va fi facut O. se
vorbeasca de el. E Mircea Ciobanul.

Persoana adevarata a acestuia e a until mare negustor de or si berbecT de pe plaiurile noastre pentru
tirgul turcesc al TarigraduluT. E un gelep, un cioban

in stil mare si cu cistigul potrivit. Poporul insa a

inflorit in jurul insusirii obisnuite a ciobanului si a
dat astfel fiulul domnesc al luT Radu-cel-Mare, pastrindu-T doar pielea alba a odrasleT de Voevod, ca-

masa neagra si alte atribute ale pastorului sarman,

1

Schimbare din Negru-Voda, Neagu-VodA, dupa ce numele de '

Neagoe nu se mai intrebuinta la noi.

www.dacoromanica.ro

s.

19

.
,

.uitat in munte. Darceia ce arata autenticitatea lecintgretul tie cele doug mijloace de recunoastere ale until' flu de Domn : semnele de pe trup,
care aid' tree, poetic, si prin haing :
gender

"

In pieptu -T soarele...,

In spate luna,

i cartea de marturie, tainica adeverintg, asemenea

cu dovada ascunsA a casatorier lui Petru Schiopul cu
roaba sa 1, hrisovul sail, cum zice singura varianta
pgstrata 2, tristovul,.
,

,,

E foarte interesant ca avem o balada moldoveneasca din acelasi timp, al lul Steanita si al lui
Petru Rares. Vartic se chiama eroul, Si cunoatem
pe Hatmanul Petru Vartic, poate Armean de obirsie,
om priceput, invatat Si harnic. In balada e vorba

lasind la o parte tineri in curent ca aceia care

amestecg. pe Caimacamil de moda turceasca in aceastg.

povestire poetica din ciclul eroic , de Stefan Voda,

.care vineaza malt, ca i cel adevarat, de sigur :
.7

Cind fuse Viner'ea2Mare,

*

Pleca Voda 'n vinatoare,

de Doarnna, care se pierde dupg Vartic, om de Curte.

ce .tie rostul ospetelor, de acesta insult, care cautg

vre-un mijloc sa scape de aceasta dragoste primejdioasg, si de razbunarea unur Domn crud, care
cearca pe sotia sa pentru a vedea ce i se oglindeste
pe fata la vestea ca Vartic a fost spinzurat. SA nu
uitarn de traiul rail intre *tefanita cel adevarat i1 Hurrnuzaki, XI.
2 In Baladele d-lul C. N. Mateescu, VMenil -de- Munte, 1939.

www.dacoromanica.ro

20

'l.
%,

Doamna Stana, flica lui Neagoe, i de moartea luf

silnica, datorita, dupa cronica, otraviT date de insasf
.
mina sotiel luf jignite.
VI.
.

'

Mihnea cel Turcit, om crud, a carur amintire putea

fi pastrata prin varsarile de singe, mai noua, ale

omonimului sad, caruia i s'a gi zis : cel Rau, e primit
in ciclul epic domnesc pentru jertfirea unui boier
bogat, Oprisanul din Stoieneetr, cel cu turmele multe.-

Cum se vede, e vorba tot de vremea in care rostu 1

bogatief statea in numdrul oilor 1i cirezilor. Un Armas

hain e a treia persoana in drama' .

Ceva istoric e fara indoiala si in balada munteana
a lul Mihaf-Voda care tale pe boierl. Stim ca. Viteazul nu s'a infrinat nicTodata de la rasbunarea singeroasa impotriva acelora dintre sfetnicii saf pe cari-i
banuia de tradare. La uciderea lui Radu Calomfirescu
daca 1i numele nu e adaugit Si prefacut de
Alecsandri se reduce cintarea faptelor lui Mihai de
catre popor. Cintareful 'sad pe intelesul tuturora 1-a
avut Cuceritorul din rindurile Grecilor ce-1 incun
jurad, si astfel Stavrinos Vistierul, inspirat de cintecele despre Stratiotf, din Morea 1i Creta, produse ei
acestea de cintecele despre vitejii sirbi, a dat singura
poesie populara a ispravilor luf Mihai 2.
Un Iancu-Vorla apace in balada (Letinuluf bogat

care -$i

marita

fata cu

deosebita stralucire.

Nu trebuie sa ne gindim la Iancu Sasul, care, de

ei se primbla prin Iaer in sanie de os i avea la in1 Se afla si la Alecsandri si, splendid prelucratA, la Baronzi.
2 Papiit, Tesaur, III.
_ -

www.dacoromanica.ro

,-

.;

s,

21

.ceputul vietii sale o poveste de dragoste intre Petru

Rare i frumoasa Sasoaica din Braov, de i, in
sfirit, a perit de sabie, la Lemberg, ca i loanVoda Potcoava, pe care-I slavesc cintecele Cazacilor,
n'a trezit nisi intr'un fel sentimentele poporului. Si acest (Letin, = Rominir n'ati avut a face
cu Lelia catolici decit prin orae i in masura foarte
mica, pe cind Letinul, mai ales Ragusan, joaca un rol
precumpanitor in bogatia negustOreasca a Peninsulei
Balcanice
i numele de Marcuor al Letinului,
care se amesteca, trimetindu-ne la vechiul (Craior,
din al XIV-lea veac, ni arata o provenienta trans-

dunareana. Astfel cIancu-Voda, e acel ce

a fost

cintat indelung, cu admiratie i recunotinta, in BalcanT, cari 1-ail vazut trecind in fruntea otilor cretine
biruitoare ca s faca iaraT imparatie credincioasa
in Tarigrad : deci Joan Hunyady.
,

Alecsandri aude sau talmacete

(Mitt Cobiul'
.(Copilul)
e viteazul care se lupta cu Ungurul in
codru i-1 rapune,
ceia ce near trimete la vremi
de anarhie in care viteji, romini i unguri se lou prin poiene, deci la navalirea lui Gabriel Bd.thory in 1610 -11 la nor, impotriva lui Radu $erban.
Nu e Inca vremea haiducilor, cari au a face cu Grecl,
Turd i poterar. inteo alta balada a Miulur se ivete
i un Stefan-Voda. El umbla dupa sora Miulur, i
acesta ispitete pe Domn la el i-1 pedepsete cu doug.

palme. Tot un Stefan-Voda are in fata luT pe haiducul Corbea, care in cutare versiune e ca, mar
tarziu, de fapt, Iancu Jianu un fost boier, un Paharnic. Prins, e inchis, mama -sa-1 plinge, i vrednicia
Jur, ca i iuteala minunata a murgulur nazdravan, a
I.-

www.dacoromanica.ro

7tc

,
,,

r
,7

00

,,

rosuluil, care nict pe Voda nu-1 sufere 'n spinare, ii

face iarasi voinic slobod.
,

Aid fireste ca $tefan-Voda nu mai e unul care

sa poata fi recunoscut. Numele, asa de obisnuit in
.

Moldova, dupa Stefan-cel-Mare si pentru Stefan-cel-

Mare, pluteste singur asupra unor povestiri dintre

care cea din urma poate fi si din vremea haiducilor
veacului al XVIII-lea. in nuanta de despret care
intovaraseste pe acest Stefan, muieratec si neprevazator, cutezator si slab, s'ar putea vedea mat curind
tot $tefanita, cel care n'a ajuns niciodata barbat
stapin pe el si care a scazut si prin zbuciumul unor
patimi prea marl pentru puterea si menirea cella ce
le cuprindea in el.
I

"

...

VII.

Intre baladele noastre sint unele, putine poate

ar fi mat multe daca Tinutul unde s'ati nascut si au
fost cintate cu mindrie, ar fi fost cercetat mai de mull

si mat harnic , care ni infatiseaza lupte cu Tatarii.

Aceste lupte se tie unde sail dat. Cer amenintati
de prada hordelor erati Rominii de la Nistru si de
la Dunarea-de-jos. De la o vreme, la inceputul yeacului al XVII-lea, pentru a se opri incercarile de
rascoala ale Domnilor nostri, pentru a-i tinea supt
:- ochi si in frill, Nogai de-al Hanului au fost asezati
in acest Bugeac dintre cele trel ape, Nistrul, Du'Area i Prutul. Acolo a stat, avindu-si centrul in
largul sat asiatic al Causanilor, o mare parte dintre
Tatar! pang la imputinarea for prin razboaie si la
hotaritoarea izgonire de RusT, in veacul al XVIII-lea,.

innainte chiar ca Tarul sl fi pus stapinire pe Ba-

..

sarabia.

/,

'

www.dacoromanica.ro
-

23

Nogail traiaa din munca robilor cretin si din

prada in dauna altor crestini. Une ori calaretii salbated patrundeati pang. in adincul Tinuturilor muscalestr, polone, unguresti. Alte orT, cind nu era razboiii si astfel de pacate ale jatului eraii prea aspru
oprite de Turd, stapinii lor, Tatarir cautaii hrana si
imbracaminte prin vecinl.
Acestia trebuiaa sa iscodeasca mijloace noun de
a se apara. MoldoveniT le gasira pregatind anume
pentru apararea MargeniT de catre Bugeac pe teranii
liberi, ostasi cu drepturi si scutire, cu traditil si

mindrie, din Codrul Chigheciului, de o parte si de

alta a Prutului, in partile Covurluiului ;ti Falciiului.
Acestr Codreni erail in vesnica lupta si, dupa cite-o
isprava norocita, la ospetele din poiene, se gasiati
cintareti cari sa zicci ispravile voinicilor Codrului.
In culegerea luT Alecsandri se afla unul din aceste

cintece batrinestr ale vrajmasiei necurmate dintre

Codreni si Nogar. Acest cintec al luT Grue se in.

timpind, intr'o forma autentica, fara adaugiri si schimbad, si intre baladele d-lui Vasiliu. Grue, cfeciorul

de om,, trece aici Prutul

si

afla pe insusi Hanul,

...Domnul eel tatarese

Cu oaf mid ca de Oink

t

Cu puterea lul haina,

care,' cum se si intimpla in adevar, dupa dreptul eel

mar sfint al Tatarului :
;
.

Taie Rominit din tarn

Fara leaea de crutare.

r
;

Grue vrea sa rasbune indelungate suferinti si infringer', si a pus in gind

www.dacoromanica.ro

24 -.g.

.1

Ca pe Tatar sA-I doboare,

SA-I bats i sa-I omoare.

Lupta se da, si Rominul rasplatitor invinge.

Vor mar fi fost astfel de balade in timpul, nu

tocmaT departat de not
pe la 184o
cind viata
Codrulut, osebita, asigurata, inzestrata cu privilegil
i in stare a se apara si singura, se mat pastra Inca,

dind lul Alexandru Mavrocordat, un prieten al lul

Alecsandri si Kogalniceanu si un colaborator pe ne-

drept uitat al <Romanie Literare,, acele frumoase

paginl in care se oglindeste ultima infatisare a acestor

amen! vrednicT, temuti aparatorl al granite celet

mat bintuite de primejdie.
.
.

Codreanu se chiama o alta balada, foarte raspindita, care e in aceiasT strinsa legatura cu viata acestor

Tinuturi. E vorba de un haiduc, dar de unul care

nu samana cu cellaltY. El pindeste pe Mocanl si-T
despoaie de ban!, de arme, de turme, de cal. Intl!.
nirea Codreanulul cu Mocanul e subiectul cinteculul.
Si el corespunde hdevarulur istoric. De la o vreme,
in cea d'intaiil juma.tate a veaculul al XVIII-lea, Mocanil ardelenl se vad asezatT in partile Vrancil panA
prin Casinul BacauluI. Eraii lasatT de stapinil de
muntl a pasuna pe plaiurl, si Domnia, bucuroasa de
venirea lor, nu-T lovia cu taxe prea grele. 0 suma
de acte in condica luT Constantin-Voda Mavrocordat 1
it arata dincolo de Siretiii, in asezarile for vremelnice :

de acolo el treceati, incheind invoiell cu alit stapinT

1 Studiti gi Documente, VI.

..

www.dacoromanica.ro

1.t.'"

1.

25
.1

de pamint, spre Dobrogea, spre Bugeac, spre stepa

tatareasca, unde, iarna, supt zapada, era iarna buna
pentru oile lor.
Intre ciobanir nostri si acestl oamenY de alts "tarn,
strciini, se nasteail adese orb certe pentru pasunea
cea mai bogata si alte inlesnirb ciobanestI. In viata
pastorilor unit linga altil se trezia si lacomia impo

triva celul cu chimirul mat plin, si ea putea sa mearga

prin acele locurl pustil si fara Cirmuire pand la

omor. Doar a oita birsanA,, daca era (nazdravana,,
putea sA dea de tire stapinulul cu privire la ce-1
asteapta, si cel gra rude, prietenT si rasbunatori
numal el putea sA-I incredinteze solia de jale pentru
maica de-acasa, solie pe care poesia din sufletul po-

porulub o imbraca in forma celeb mat desavirsite

gingasib. Acestea slut imprejurarile la care se refers

Miorita, vestita pentru conceptia el delicata ca si

pentru forma de superioara frumusetA, nu insa fard
greselile de limbs, de logics, de adevar, ale carturarulul, pe care o imbraca in culegerea luI Alecsandri.
.

Daca scapa de astfel de dusmanil ascunse, de astfel

de curse viclene, Mocanul, care a vindut la tirg lina

si brinza, poate gasi In drum pe acest vames taxa

de lege, Codreanul, care, Tatar si el in felul lul, nu
ara si nu samana si, dacA nu gaseste pe dusman,
iea dijma grea si de la prieten.
La (perdeaua, de ol, cu turda, buns, la circiuma
cu vinul curat pindeste Codreanul, ctalharasul, pe
care-1 iubeste cintecul facut pentru al lui, gata sa-1
,

tot asculte innaintea paharuluT si a buca.tiT de miel

fript hoteste in poiana, haiducia ajungind astfel

www.dacoromanica.ro

T
.4

'
-

un noti prilej material, un noti indemn zilnic pentru

cintare. cCalul Barg) i ccalul pag, al Mocanulul ispitesc pe Codrean, si el cere pe unul din dot :
.

De mi-o phicea umbletul,

Ea ti-oiri
sufletul.
.

Scapgrind din picioare si csuierind, zboard hotul

care si-a nemerit calul ce-T trebuie 1.
VIII.

Alt ciclu de cintece a trebuit sa-1 aiba Dobrogea.

Si pe aid se ciocnia Mocanul cu talharul de cirlant,
de cat bunt si de galbenT cu zimtr. $i pe aici Ta-

tarul, asezat Inca de mult in acestalalt unghiti a

trer ape, in acest al doilea Bugeac, avea de lucru,

de i el fu cucerit mat deplin si mat rgpede la o

pasnicg. viata de sat,cu apargtorul romin al Margenit.

Dar in Dobrogea mai era ' de-a lungul Dunarit o

suma de vechi sate bogate, in care Cojani de pe
plaiurile Buzaulut si Ialomitent din Baragan aveati
lanurt bine muncite, pentru care stateati la luptg. i
cu cetele de Romint innarman, venin de peste Dunare cu cdlgretit lul Mihar Viteazul si Radu $erban,
apgrind in acelat timp libertateu for impotriva celor
can represintall si aduceau cu dinsit robia parnintulur si robia ornate! muncitor. Haraciul dat Turculut era mar usor de purtat decit acea povara
in,

jositoare.

Resell iu forma din colectia Vasiliu e o confusie cu inchiderea haiducilor din alte parts ci cu fuga din tensile a lul Corbea.
Colectia Vasiliu are si o variants.
1

www.dacoromanica.ro

27

`.4

Nict balada dobrogeana n'a fost culeasa la locul

et si in vremea el ; d. T. Burada a adus de acolo
mat mult cintece de alte categorit. Astfel si din acest

ciclu avem innainte numal cite un tip pastrat din

intimplare si fixat literar.

Acest tip se dovedeste a fi dobrogean printr'un

amanunt care nu se poate gasi aiurea : al birulut,
al haraciulut. Get de dincoace de Dunare platiati
aceasta suma, poate chiar una mat mare, dar tott laolalta prin Domn, pe cind dincolo, pe pamintul turcesc, haraciul era cerut in deosebT, de la fiecare, prin
agentii, haragerit Paset sail at subasel, at beiulul.
Tudor Tudorel = din care Alecsandri a facut pe
Tudor Vladimirescu e eroul de balada al Dobrogel.
II gasim asa cum it stie poporul, in culegerea d-lui

Mateescu. S'a insurat (tinerel, si a luat o fata ca

aceia de sa nu i se afle potriva in toata Dobrogea :
_

De frumoasa ce era, '

Nici ca se mai dovedea
Nict in sat, in Dobrogea.

E circiumareasa, si lumea nemereste numal la cir.ciuma Jut Tudorel, care-st dureaza din cistig (moll

de argint, cum nu sail mat vazut.

cHotil de Dobrogent,, de Turd din Dobrogea; afla
de bogatia omulut cu nevasta frumoasa. Er cer ha-

raciti tot mat mare, ca de la unul la care banul

cheltuit se face la loc indata. Iar de la Tudorel
Tot pe an cazan cu haul
i pe lun' o punga plina,

socoteala facinduse la dinsir cu pungile de cite 500

de lei. Omul plateste, dar nu mat poate dovedi. Se

www.dacoromanica.ro
A

VJ

.;

28

duc morile pentru care Dobrogea era vestita

se duc viile) amintim pe cele de la Niculitel, mosiile

astupa :

e tot in zadar ; gurile lacome nu se

si

.
Avutu-le-a, datu-le-a,
De haraci6 nu se plAtia.

.,

Acum rindul cmindrel, a venit in Cara unde femeia

se vinde. Si, neaflind cumparatort ca pentru frumuseta el, el va merge sa se plinga :
.

i din sat, din sat, din sat,

si din vad, din vad, din vad,
La cinstitul de 'mparat,

la Udriiii sail la Tarigradul Sultanilor. Dreptatea

n'o afla insa, si femeia, intrebata, se invoieste la

vInzarea et '.
IX.

Altele sint legaturile cu Turcil la Dunare. Aicl

oamenil sint deprine cu nevoia paginuluI, care de
peste apa, orl chiar din cetatile cucerite dincoace, pindeste necontenit la averea, la femeia, la fata cres-

tinulul. Aid nu maI e vorba de haracia, ci de rapire, si nicIun drum nu duce la dreptatea Imparateasca din Tarigradul departat.

Aceasta viata a celor ce sufar de pe urma Turcilor din Braila, Macin, Hirsova, Silistra, Rusciuc,
Giurgiu, Nicopol, Turnu, Vidin, Orsova, a dat poe1 yi in colectia G. Dem. Teodorescu, p. 669; in colectia Enea
Hodo, p. 54 ; la Vasiliu, p. 33.

I
www.dacoromanica.ro
_-

29
,

siel narative a poporulur un alt ciclu de episoade

_

dramatice pe care-1 putem numi ciclu dunarean.

Intr'o baladA din acest ciclu Turcii rivnesc la fate
cea frumoasa a bAtrinei. Patrund in casa, intreaba
de dinsa, II afla ascunzAtoarea in gradina o duc cu

dinii in luntrea pe care va fi dusa Sultanului. Ea

cere sa fie deslegata o clips i, cind are minile slobode, se arunca In Dunare, care o inghite. Aceastl
baladA se intilnete in deosebite colectil.

AltA baladA dunareana aduce i ea pe Turd in

casa femeil celei frumoase, in casa Badulesel, dar nu
pentru dinsa, ci pentru Badiul, un vechiti i temut dugman al vecinilor sAT turd. Pe el vreati sA-1 aiba
acetia, i circiumareasa alearga sa-T gaseasca un tovara, care izbutete a-1 scapa din mina dumanilor.
Acest cintec are in Baronzi o forma literary deosebit
de stralucitoare, care ramine insa intreaga in cel mar
desavirit tip popular.
Balada aceasta e specifics Terii-Romaneti ; Moldovenii aveati mai putin mal dunArean i mai putina
vials linga dinsul. Dar astfel de cintece au calatorit
ca i celelalte, i astfel nu e de mirare cind le gasim
i in parti ardelene unde Dunarea e cunoscuta numal
din auz I.
,.

X.

Tipul sirbesc vadit, caracterul de imprumut netagaduit it au alte doua tipurl de balade, care nu sint
1 in culegerea par. Marian, Fata Sandului e, cu schimbarea :
Nistru pentru DunAre, tipul cel d'intaiti de baladA dunareanA.

www.dacoromanica.ro

'-

30

--- *.

In legatura cu Dunarea, ci infativaza viata "straina

de dincolo de Dunare. E o traducere a cintecelor ce
se auziati de la zicdtorii pribegr cari se infatiaii cu
guzla pe la mesele Domnilor i boierilor.
Novac nu e, cum vrea sa creada Alecsandri, care
si introduce schimbari in acest sens, Baba-Novac,
capitanul sirb al lul Mihar Viteazul. E un emu din
.

vechea legenda poetica a Sirbilor. Viata care se oglin-

dete in aceasta balada e viata amestecata cu toate

rosturile turcetr pe care o duceail conationalii guzlarilor ambulantr. Locurile sint acelea pe care TurciT
le calcati obisnuit, iar Rominil doar prin cine tie ce
imprejurarT neobisnuite. Numele de Novac, Novacita,

Ionitaunchiul lul se chiama insa in versiunea bu.

covineana :

Balaban , sint nume sirbetr, iar ca

6.

eroina apare fata cadiulur, a judecatorulur turc.

Dirviciu e numele musulman Dervis, iar Curtea subawlur din Odriiii e foarte departe de casutele satelor
noastre.

,
,

E povestea uner petirr de cretin raia, supus turcesc, care, prin frumuseta i voinicia lul, poate ispiti
pe fata smut Osmanliu, pe odrasla temutulul stapin,
care o furs si lupta cu oricine pentru a o pastra.
Asa ceva e, fireste, cu totul strain de imprejurarile
vietir noastre. Episodul cu corbul, care ingrijeste de
Novac inchis, 11 mingiie i-1 ajuta, e poate un adaus
al Jul Alecsandri : oricum, e i acesta un element
neobisnuit in balada noastra. Il intilnim in alta balada 1.

Sirb -Sdrec e cautatorul de slujbe, care pleaca din

satul sail pentru a cerca drumul pe unde se poate
1 La G. Dem. Teodorescu, in forma ()mall la Alecsandri, s. a.

www.dacoromanica.ro

II I.

31

t;14,1

ajunge la locurile cele marl din ImpAratie, asa cum

au facut mil de feciorl Arad al teranimil crestine

balcanice timp de treT veacurl. Povestirea e confusa,

cu circiume de prin Tarigrad, cu temnite, cu ajutorul corbulul prieten, cu trimeterea, de mama iubitoare,, a calului nazdravan si cu un sfirsit ca al lul
Corbea care sare zidul cu negrul sad,
,

lovan lorgovan are nume sirbesc si un cuprins general fAra nota istorica : numal din Alecsandri cunoastem pe vinatorul ce gaseste pe fata din stinca.Incercarea de a face din Iovan un QErculean,, scapitan
rimlean r, si de a vedea povestea apelor tamaduitoare
de la Mehadia e macar ciudatA. Versiunea lencea
Sibiencea are numele lul Hunyady asa cum era rostit
de Slavil din Balcan!.
i lancu, Dornnul din Vidin, care e pottit s se turceasca, lace parte din ciclul trans-duniireau, sirbesc.

.-

XI.

Haiducul, prin lupta lul indirjita, prin dArnicia lul

cu eel saracI, prin ironia vorbelor sale istete, prin
frumuseta si puterea sa cuceritoare de femel, prin pedepsirea strainilor cari avead tara in mina
culegead fArd drept si farA munca bogatiile, a dat in
stirsit un nod ciclu, eel din urma, baladel populare.
.

S'a vorbit si mai sus de Miul, care merge prin

Muscel, la inceputul veaculul al XVII-lea, in sunet
de cobuz, ccu durda 'n spinare,, avind tovaras nedespgrtit pe credinciosul lul murg, si care, fall laude,
doboarA pe fAlosul Ianos Ungurul, eel cu cbarba cit

www.dacoromanica.ro

32

briul,. Toma Aliniqcare infatiseaza moartea voiniculur ranit pare a fi din aceiasr epoca. E un
innaintas al adevaratilor haiducl, can au alt! dusmanr.
Sint multe cintecele despre acestia. Unit ail de lucru

cu catanele imparatestr din Ardeal i Maramura, i

colectia par. Tit Bud, editata de Academie, are par
din cintecul luf Pintea Viteazul, ajutatorul impotriva
Case! de Austria al rascoaler lui Francisc RakOczy. $i
Bucovina are legenda talharulur localnic, a lui Darie.

Cer mar multi haicluct sint insa cef ce tin drumurile la not. Rare orr el sint infatiati dramatic, intr'un
moment caracteristic, hotaritor, care sa li resume viata.

Se pare ca puterea de conceptie a cintaretilor popularT slabise pans ce ajunsera simpli versificatorr al
unef cronice sarbede. Niel chipurile haiducestr nu se

cunosc, ele se contunda, i abia, in legatura cu Tinutul unde cintecul a fost cules, s'ar putea recunoaste unele contururt.

Astfel de balade se entail la ospetele haiducestr

din codru sail la mesele circiumelor cu gazda frumoasa. Se pomeniad iubiri fugare, lupte viteze, suferintr in temnite, bucuria scaparir.
Cind haiduciT disparura, balada nu mar fu chemata

nicairr, ea nu mar avu nick, misiune practica. Ea

se pierdu odata cu ultimul viteaz biruitor peste poterr,
rasbunator asupra Grecilor i cuceritor de anima ti-

nere. Pentru alte fapte. legale, in legatura cu Statul

orinduit, oamenif culturil moderne luara condeiul in
mina.

www.dacoromanica.ro
.

,0

II

www.dacoromanica.ro