Sunteți pe pagina 1din 84
Redactor: Gals Disconu Tetnoredactare computerzats Cristina Bucur §| Liviu Tanase Coperta ior Riess Gheorghe Zbuchea ISTORIAIUGOSLAVIEI Toate drepturile asupra acest! Warde sunt rezervate Eat CORINT ISBN: 973-653-128-7 Format: 18654x84. Col po: 10.5 paul execu la S.C. Universul S.A, oul uaF ¥ GHEORGHE ZBUCHEA Profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universitafl din Bucuresti ISTORIA IUGOSLAVIEI Prefata de Florin Constantinia De acolag autor: Roménii de la sud de Dundre. Documents, (in colaborare), Arhivele Nationale ale Romariei, Bucurest 1997, Roménia si lumea suc-est europeand la Inceputul secoluu al AXtea (1900-1912), Edtura Paco, Bucuresh ‘090. Romania gi razhosiole balanice (1912-1913). Pagin’ e istorie sud-est europeand, Edtura Albatros, Bucuret, 1998, © istove a roménior din Peninsula Balcanica (secoele XVII-XX), Edita Biblioteca Bucurestler, Bucurest, ‘900, PREFATA O istorie a lugeslaviel este mal necesard ca orcaind ‘marelui public ctor din fara noastrd. $i nu numai pentru 8 este vorba de o fara vecina Mai nt, pentru ca exista pin eronate despre roafile dine roman gi sab, ca de pild@ afrmatia c& intre cele doua popoare nu au existat iciodata confit, cng, in reaitate, prima bathe dala de slatul nou constiuit al Tari RomBnegb a fost u sérbi, la Volbuid (28 iule 1330), romani find ala cu bulgai © ata gregeala frecventa este aceea de 2 considera pe ‘sérb ca Vecin nog dintedeauna, cfd, aga cum a atras atenja PP. Panaitescu, .Intreaga regiune numita Craina ce Cladova si Negotnul, cunoscuta zi prin agezarie roménilor timoceni, facea parte, in Evul Mediu, din Bulgari, nu din Serbia §1 aba in secolul al X0X-loa a fost apt a stat sfrbese, Rezul dea ea Dunarea in nici un unc lei nu despartea Serbia de Tara Romaneasca, tar ‘aro na fost veeine directs Tn nic un moment al Evi Med, pind la cdderea Serie sub tua’. (PP. Panaitosc, Mircea’ col Bain, edije ingrita de Gheorghe Lazar, ‘Bucurest, Edtura Corn, 2000, p. 32) Mai mult decét aceste cunosinje istorce, destinul ugoslaviesprzint un interes deosebit pentru romani, de ‘ear Ri deca fapul 8 a stérgtul Primului Razboi Moncial {inceput prin decarajia de r&zbol a Austro-Ungariei _rsat Serb), Regatul stir, croafors slovenior a fost proclamat le 1 decembre 1918, agadar, In acoeas 2 5 In care, prin uno Transivaniel si Banatulul eu Romana, Tn urma hotaré Mari Adundri Nationale dea Alba lua, s6 desavarsea unirea najionala a romani. lugosiavia {numele luat din 1829 de Regatul sii, croatior gi slovenilr) 8 fost alata Romane! in cadrul Mit infolegen sia leleger Balcance, Ast, din aceasta lugostave, in [ima unui canvas g singeros praces de destramare, eu 22 mai rdmas decat o ,micd lugoslava", care reuneste Serbia si Muntonogru, dar gi acest uniune ramane frag Si incerta, Se constata, agadar,c& parteneri Romania din Mica Injlegere — Cehoslovacia $1 hugostavia — s-2u ddezagregat laa o toma de mediate pentru roi romani, a! ror stat najonal untar a supraviellt tutor visit diner, chiar daca tronterele de azi nu mai sunt cole din 4918 (ru numa din vina vec, dar gi 2 noasta), In lumina everimentlor recente, s-ar pulea spune c& lesvamarea lugosiavel ora Inscris in nil storia eb In ‘nul 385, cin la meatea lui Theodosius | Imperial oman 2 fost dvzat inre cot doi fai si, ria’ de. separare spintecat — am spune — spaful vital lugoslavi. Dela satire (aflebetul latin i cel chiric) la confsiun (oodoxe catlcism), apo a alge (cregtn musuiman), spl do ‘ai ézu al ugostavl a fest marcal de dizi, consaidate de stapénin strane (peril otoman,habeburgic et). Cand Samuel Huntington a vorbit do goaulcvitzaior g @ ncicat ‘rept o Ini de fae fostul spas ugoslay, el a avut perfects ‘replate: Iumea slavo-orodoxd, lumea catotict s1 hea ‘muguimand se intlnesc In aceasta zona n cae seimele ‘storce au sfargt pan a drama ediicul stati lugosiaw ‘Acost ecu a rezisiat numal at bmp ct la Belgrad a fost ‘mana defi a rogelu Alexandru apes a maregahiu Tho: tun rego gi un dictator comunist au impus coezunea statu lugosia. Democrata a fost fatal. Trt constatare! Istria lugosivi la sfargitl colui de Al Dolea Razboi Mondial iin primi ani postbelc (pana la rupture dntre Stalin gi Tito) Incepe acum 8 fle rescrisé in lumina ocurentetor dn fostlearhive soviece, Dela acocdul de procentaj Churchil-Stalin, in octombrie 1944, prin rogresiva instaurae @ structutlor comuniste, care au fliminat pe partzani quvemulu de la Londra, gi pind la Confit dine Moscava § Balgrac, devenit public In 1048, toate aceste aspecto sunt de elvat pe temeiulnolor sures lle primi care au facuto sunt de aminit isto rug Leonid Ghibiansk g Viadimir Vokow,precum si ame- ‘eanul de origin cea Veitch Masry. in ceca oe prveste dezmembrarea lugoslavel si, mal ‘ales, erza din Kosovo, deocamdata suntem pe terenul poitic 31nd pe cel al itor. ata de ce ru abordez, rick tmacarfugar, aceasta problema, mal ales c& pozija mea ft bine cunoscuta ‘D4 Gheorghe Zouchea, un estns cadru university, cu © temeinica pregatie, mai inti de bizaninist, apo! de modemist, dovedta prin rumeroase contibui, aut atat Speciaigt, cat i marele public s& cuncasca, print-o SintezA informatd scar, stoa lgostaviel. O ftorie cin care avem atatea de invatat! Florin Constantia Membr corespandent al Academioi Remne INTRODUCERE In urma cu un sfert de veac, in spajl sud-estuli ‘european, statu federal al lugoslaviel se bucura de o rep tale apart. Peste 20 de miloane de oamenialctuiau 0 ‘comumiate pluietnica si muticuturala, aparent stabi Inv ard cu un standard de vial® acceptabl, daca nu ridest, cu un regim politic orginal, care se bucura de Prestigu_inferajonal § avea in frunte un conducétor, (Bsip Broz Tid, binecunoscut in fard si peste hotare. “pease atl pest pats decent In furtou como: $i apol a stalutugela, cu care mele sua con, Funda oct, pan a carta san anu 1980. La un decenis dupa moartea Tio, lugosava fede: raiaja cum o reae acest, sinc fo exe ar ininereatronsersor sae a apt no real poten Una dupa ala, fost republic federal, consttunduce 6a ert saa ditto cau prolamal nod tres, Suerantaes sl independenia, Oesrarealuposlv, Care so intogreazt mai armpit posse european do brabus aregimurr altar, a condus la ropa © stare do rab! n cota eibansune lnatesre Stare oe a cupins, teptl. Croaa, Bosna Herlegovine Soria ote : “ee oc sng. suger deo el ute ste domi de regal co srau past remenc sou deni canine Scene de pacar etic gence, nonudrate nde do Conv eguae sau Ipste racic de uma, rtweng din exterior ale forfelor ON.U. $i apol NATO. eto, lata © serie de reali} caractristice zonei tn ultmul doceniu Trio epoca a rapide crculi a formatilor, dar gi a manipulalor medaties, lumea le-a Inregistat cu promp- ‘dine, uo data Tn mod runehiat, unilateral, Muliora I s-2 intartconvingerea c& Balcani coniiuau af gla sfagtul ‘Yeacu, ca 5 la eeputul aces, un .buoi cu pulbere” Razboid stareatensionats cin zand eraulsunt in contast evident cu tendinfele europene de democratizare, ce ‘mmaunatajiee a condor do al gd integrare mublaterala Dincolo de o sere de reali inions medlatzate, col mal fadesea cu 0 toalé ps8 de obiectivlate, mai cu seam’ tale privind operafiuile mitre sau drama refugai, In fara lumi iugosiave au apart leghime Intrebarigi preoeupas cu prvre la Istona mal veche gi mal noud & Satuii apart ca atare pe harta politica a continent le sfargtu primel conflagrati mondiale. Mule cercetari au ‘avut ca obiectrealiaile lugoslaviet mai vechi sau mai Feconte, cAutandu-se astel origi si explicai ale evo- luo din mediata contemporaneitate (Despre trecutul mal Indepartat sau mai apropiat at popoarelariugoslave, ca 9 despre viata lor actual, exist ‘ja 0 Ieraturs bogala, varala, adeseon angalaté gi departe de coea ce se doreste af, pe masura posi, adevaru stoi. La fe casi pentu alt state sau popoar, in acest caz multe probleme ale trecutulut sunt insu: Feient anatzate g staat, find nu o data interprotate de pe poz eu toll dilerte, chiar opuse, fering in ultima Instanta pen incareatura lor. Inte atl, istevia popearelor lugoslave prezinia un paradox oarecum singular: dupa co su srdcut 8 ajunga $8 'laseé Impreuna, au acionat ents 0 desparfre care a c@palal forme violets, cu Fepercusivni ample, mult dicole de fonterele iugostave. ° Cale peste sapte decent de existent a statu intins Intre valea Timocului gi Morea Adriatica, Inire poalele Alplor si valea Vardaruul aleatuiesc substanja acestei luerar co se dorest sintetica, informatva gi In masura posibiuu,obiectva In 1918 aluatnagtere Regatu sail, roailor slovenlor (deventt apo, in anul 1929, ugoslvia) regal care, In conde celui de-Al Dolla Razboi Mondial, 2 fost vremeinic vial, pentru a se reface apolnt-0 noua forma, aceea a lugosaviel federale Uoiste, car s-a cestramat poi tn cursul unor evenimante ‘ramatce, petrecuts In principal ine ani 1969-1991 ‘Asifl, pe hartapotica a continentull european au apart inci no! reaitali pollico-statale: Slovenia, Croatia, Bosria-Herlegovina, Macedonia si 0 noua fedeatie for: mata din republcie Serbia §1 Munlenegr, purind tot denumirea de lugostavia, Istria acestor state in ultimul deceru a fost dramatica sin este inca incheata. Postale de investiga gi de Cuncaslere ae istoricului sunt limtate g ca atare acest uitim decaniu de evoluji In spajul lugostav ramane eschis anaizelor si cercetalor utercare ale celor care Capitolul 1 RADACINILE ISTORICE ALE UNUI STAT ‘Spall iugoslay insumeaza aproximativ 250 000 km find situa in eud-ostl continentulu european, a zona de ‘contact cu Europa Central. Agezata Tn partea vesticd a Peninsulei Balcanice, aceasta ragiune aro o larga deschidere la Marea Adie Inspr nord, se margineste ‘ou Munfi Alp, in tmp ce, ingore r8sart, se apropie de lanlul Carajior, al Munjlor Satan’ si Rodop, Ininzindu- se, spre sud, de-a lungul vail Vardaruul. Relieful esto extrem de varia. Peste 70% cin lertoriy este acatuit cin Inalimi depagind 200 de m alttucine, Inre care se remarcd Alps Dinarc. O serie de curs de apa, apar- hand mai multor bazine, av avuto insemmnatate deoseoits in asigurarea comunicatilor da lungul mai mutor axe, vile lor find sans legate de diversele evonimente istorce din veepurie trcute. Acestspaju apart mai tmultor ari cimatce, ecare jucand un rol determinant In txistena color ce au trait pe acele meleagur, in care falterau supratefe de terenur arable cu zone favoreble pastoniulu, cu Intinse pédur, procum i cu finutur ‘muntoaselpste de vegeta Testor lugosiav a fst facut Inca in vremuite istoree. In epoca bronzul, sau agezat alc traci gi tn, popula indo-europene vente dinspre rasart Incopdnd cu Secolu al lliea LHe, Roma gia extn, treptat, dominaia n la est de Marea Adriatic In vremea imparatuui Augustus, Inwregulspapu baicani a devent parte inegranta lumi romane. Inaceasta zona, ait tribute, cat gicsle trace au fost supuse unuintons proces de romnizare. Aste, In ea mai mare parte a Perinsulei Balcanice sa nascut romanitatea orentala, care sa exing apoi g In slénga Duna, in nuturle Romar de mai tri In primal seco alerei noastre a Inceputs8 se respandeasca cresirismul event mai apolrelige spectica popular din acaasts zona. La moartea imparaluui Thoodosie col Mare, in anal 595, lmpera roman a fost vga. ini de separate teen brn milocul vitor spay iugoslay, care, ulti, va ‘grav, ast, din punct de vedere relgios, dar poli, fe inspre rasan, dee! spre Conetantinopo, fe Inspre apus, ei spre Roma, Incepind cu veacunie IV-V dir, © serie de popula rigratcare au trect si prn prjle cenea-vesice ale Penin- suei Balcarice, cele mal multe (vzgo{, hunk, estogof {vate neinfluenjand profund gi dura vata romaniclor ‘2utohton.O excente au constitu tibure slave, ale c8ror ‘alacul sau indreptal spre sud, ca ntenstateerescand In cursul socolll al Ve, fra ca atune acest sav 88 se stabileasca statomic pe aceste meleagur. Abia, in prima jumatate a secoluu at Vila, dupa prsbusrea imes-uui ‘undrean Tn anul 602, stavi au invadat gi apol au ccupat fect cea mai mare parte a PeninsuliBaleanie, unde & luat stg asl prezenfa pot a imperil Bat, Ca ‘mare, In itregul spafu sud-est european s-au potrecut importante modifica demografic, in contextul mai general al etnogenezeior europene. (O mica parte a romanilor de pe aceste meleaguri a supravielul fie in locurie lor de basting, etn tnutur ma adaposite (de regula zonele muntoase), avnd o evoltie 2 istorca sistncta, ga dat nastore ramus sudice a romani ‘mula. Romantatea balcanic care a dainut era comput din grupun distnce, a cBror Impari ine cont de dialect vor. cesta erau megienoroméni, In pale cenral-es 2, istroromtn, ingpre noréwestul Peninsulei Balcanice, $i aroménii (numili adeseor, rolatv impropri, macodo- roman), raspandii In aproape integul spaiiu baicanc. ‘Aces! romani, propodjonal avnd 0 pondere mut mal mare in veacurle tecute, au Sk in integul spaliy lugoslay, recut lor ‘store Implatindu-se tn anumite ‘momento cu acea al slavilr, cu care au trait laos ‘Gea mai mare parte a romani orientale sud-dund ne, Ih contact cu noi veri, ska modiicat profund ‘caracteritcle 5 trsstunie ca urmare a unui proces inne de slavzare. Aste, In 2 dava jumdtate @ meni | 2 desfagurat_un amply fenomen ce a modficat profund tablouletnicolngvstic al respertivel par) 9 continent ‘european. In partie centralvestice ale Peninsule Bloanice, pnd la Marea Adriatica gi Munfi Alp, au hat nagiere a3=-numitele popoare sud-slave sau iugoslave, respect sérbi, croai,slavo-macedoneni §1 siovenil Uutimi aleatund o punt delogatura irre siavi de sud gi coi de apus. terior, acestora I au addugat, Inspr rasa, bulge, popor ce a rezulat dint-o tipia sinteza inte romani slavi gtranic, fa ase alatura insa popoarelor enumite n mod curent iugoslave, esi aparin tot amu Slavlor de sud. Etnogenazete iugoslave s-au Incheiat spre sfargtul mien |, cand nolle popoare slave exau deja Const, ine ele existand 0 serie de asemanar, ‘in decursul Evulul Mediu gi al epocii madera, acoste opoare au avut istoie zbuciumata. O dala cu incheie Fea etnogenezelo lugosive, In secolele IX-X au incoput 8 apara gi primele formajuni poltoo-statale distinct 1s Astfl, de exomplu, la Tnoeputul secouli al Xa, fost ‘eat regal Croat, Incorporat apo, In emul 1102, In rogatul maghiar. In aceast3 perioada, 0 buna parte a PPeninsulei Balance a rovent gi s-a aft sub stépanicea Imperlui bizantn, care ingloba, prin umare, majortatea popoareior lugosiave, situate care, paral, a continuat $i in voacurie urmatoare In paralel, 0 serie de zone alo itoraluiui dalmat au fost integrate in pari colonial al Veneto timp ce parle rore-vestee,locute mai ales de slovent, au facut pare din Imperul romano-german,inainte dea integrate n pose siunile ereditare ale dinastie de Habsburg. In condiile crizel si decinulu Imperili bizantin, @avut lc un proces 4 emancipare side eristalizare a nel viet police propri Ca atare, veptat, s&rbi, sau format dou cent de pulare poles, mai nti autonome g apa independente in raport cu Constantnopolu. stil, in pre apusene, mun- toase, au aparut Zeta sau Dioclia, denumita mal taal Muntenegru, iar, In parle cenrale, Ragca sau Rascla, deventa mai tariu Sera In ulima formajune stata = impus, Inca din secolul al Xi-lea, dinastia Nemanizior, ulterior sanctiicala g devenita simbo! national. Otedoxa ‘2 oxtins, de alll, de timpuru in spall rb ga jucat ‘2p0\ un rol exrom de important in istoria acestui popor ce {8 avut muta vreme centr ves relgioase Ia Pec, unde 2 finjt timp de mai multe veacur o patiamie distinct La jumatatea ‘secolului al XiViea, sub Stefan Dugan (1931-1355), Serbia mediovala a devert un imperiy in lurma extinder i impuneri hegemeniai sale in cea mai ‘mare parte a Peninsuiel Balance In condi conettu Conginfe! nationale sérbe, modelulpotic al imperil hl Stefan Dugan cin perioada maxime sale expansiuni @ Intuenjat profund ideologia velico-sarba §poltica ™ cercutlor guvemante de la Belgrad. Dupe moartea Ii Stefan Dusan, data unor avers factor de natura interna $i extema, imperul sarbesc s-a destrimat, dind nagtere ‘al multor stato, flecare cu propil sau cent palit. Astiel, a existat, de exemplu, un despotal al Serb, a ‘cru capital s-2 mutat, replat, spre nord, cre Dunsre, fixdndu-se in cole cin urma a Belgrad, gi la conduceres caruia Sau iustat Irie ai cneazul Lazar si al) dina in familia Brancovic Inspre vest, a finjal, Unecr cu un ral foarte important, un regal distinct al Bosni, in care popuatia majorardo aleatiau atune sérbi, cérora li se addugau gi un numar de coaj La un moment dat. int-o parte a regetlul bosniac s-2 crest o zona apace, cu un Fegim do larga autonomie, co a cipatat denumicoa de Herjegovina (de la ,herteg’, adaptare a cuvdntul din limba germana Herzog" — duce). Utleror,locuitoi din Aaceste inutur au Tnceput afi denumii bossiec,termenul {8 atare nedesemnand un poporlugosiay distinc, doat pe locultorunei anumite zone, fede argine saeba, fe de ‘rigine creat, gi aparinand unola eau ate dinte conto Siunile eatolies, oradax sau mustimand. Tn conditile unei vetioase expansiuni, rept intre ani 1371 $i 1406, otomanii grau impus autortatea supra calei mai mari pati a spajului iugoslay, profane side Incapactates principlr cregtini de a se ala si de a face tun front comun.Invazel urcest | s-8 opus, tou 0 dérza rezistena, concrtizataIndeasebi print-o serie de bata, cu pariciparea alata armatelr statlor din aceasté zona, cat gin afara oi, incusv prin implcarea romanior sau a calor accidental. In grulrazboaielor sirbo-otorane, tun lo deosebit Il ocupa cel inchoiat cu bataia de la Kosovopoje, din 28 lune 1380. In acea zi, 0 coaltie sfrbeases, putin numeroasa de alto, a fost infant, iar 15 sultan! Murad, precum si unul dintre monarhil sbi, respect eneazul Lazar, aU fost uci, cel dina asasinat e un patot sro, pe nume Milog Obilc, lar cel de al ola decaptat, dupa co a fost luat przonier. Imediat lupa bata, o parte a jnuturior sud-slave s-a addugat calor Th care fusese deja insiut sstomul adminstrativ pectic otoman (pasalicu), iar altele au fost vasaliz impunéndi-se plata unui inbut precum salle obliga. Unteror, momentul respect rimas adénc init In memoria coleciva a poporull sérb, Mal ales incepand cu ‘secolul al XVt-ea ¢ Indeosebl in cone afrmari naj alo in epoca moderna, evenimentoe de la Kosovopoie ‘4 stat la baza unui mit al sacrificial suprem, a lupo ‘nd la capat gi cu toate mifoacele, Mai rebuie adéugat 2 batalla @ avut loc Th centrul polic gi reigios al vech ‘Seti, inserind in fell acesta regunes Kosovo-Metoha in patimonial najonal srbesc. Unele dup aloe, In cursul seco al XV4ea, dversele state sarbesh g-au pleut completindependenta, disparind a atare do pe harta pois a Europe (Serbia in 1458, Bosnia in 1463, Muntonegry in 1489 ete.) Oupabatalia dela Monies cn 1826, stiparirea olomana &- extns si asupca cle mai mari pra pruturorcroato co facusera parte din regatul maghsr. Aste, dupa. anul 1500, aproape tnireg Spafllogesiav a fost inteorat pentru mei multe veacur in formele police 5 adminisvatve spectice turcoorap. In acest context, elta sociala g poltica auiohiona a dispar. iar popula cregtnd a fost supusé unui regim de opresiune Pent acaste popoare, isola lor in ullma parte Evi Macia gi la incaputurie modemiali se confunda eu itor Imperului otoman, inat, dupa moartea iui Soliman Magni, nto peioada de stagnare gi dein $n spa lugostav stapanit de Poara s-au consatat, ca de ale In inreg imperil, fenomene do ragrs a viel aconorive gd amines in uma tot ma accentua g pera mule plana In raport cu Occidental Europes, cu care legAturle au fost ‘muta veme extrem de sabe Un numa de indivi, mai ales dn nature centrale ale BosnieiHerjegovine, au Imbrajgat roligia islamic, <éevenind musuimani gi f2c&nd uni chia caiere in iecarhia ‘lomand, Ortodaxia ea mentnul mai cu seama in zanele fubordonate patrarie! de fa Pec, In tmp o2 In tnutue rord-vestice continuau sé existe adept a catclicsma, ‘fa sub pastorea Rome! si in lagatura cu cenivele lubane de pe Itorall adnate Alc, n Dalmaja, o sone de tector, care s-au aflat eau de.a randul sub stapanire venejiana, au pstat rela stranse cu lala vocina gs-au intagrat marilorfenomene gi process care au caracteizat fevoluia Occidentui, de le Renastere gi Reforma la luminism gl maderism In pericada expansiunis| apo! a stapénii otomane, ca do alfol gi mai tru, in spaful baleanic s-au produs frecvento deplasari de populati, precum $10 serie de fenomene elno-demogratice care eu avt in bund masurd tun caracter specic singular In Europa. Asfl, tbloul demogratie al aferielor zone lugoslave sa. modicat ‘ontindu, nu @ data profund, In aga fel Incatrealitatie mai rol sunt Serica diene din punct de vedapamrtai cele din veacusle anteroare, SfesoR ‘Cauza acestor modifica © constitu comunitai sérbest,aflat in zona do 20 migrat spre nocd gi nord-vest, iter ‘mai mult cu elementele croate, care, Yh Macedonia istorica a devent, cam In aceeasi peroad, un ‘acevarat mozsic de popula, cu radacini mai vechl sau mal nol, Inve care mula vreme nici una nu a avut 0 ‘mayostate absoluts. A sport, de asemenea, Tn milocul popoarelorlugostave numarul alogenir, precum alba- ‘ez gurl, coral s-au adugat germani (sas), evr tian ec De-a lungul evului de mifoc, au continuat taiasc, In ntregul spat tugoslav, un rum ce rom baleanc ‘denumiti de regula via, a carer pondere proportional a {ost in contnua soadere. $I in randurie acestorroméni a avut loc un proces de réspandie spajaa, mal ales dupa ‘ramaticele ntarmplai prin care au recut In cursul seco- lulu al XVIt-ea, indeosebi In 20na Moscopolet Modificie eino-demograe au fost stimulate, nu data, gi de razboaiele care, mal cu seama dup asediul ‘Vien in 1683, au alatuit acea pagina distinct striel ‘europene cunesouta sub numele de problema oriental ‘Ast stora unei para iugoslavir a fost legatd 51 de ace @ Europei Canale, Inc In cursul seco al XVea, Habsburg ca mosteitor ai coroanei Sntull Stefan, g ‘aU inslaurat contalul asupra une pani @ spall igo ‘ay, respect asupra trtorilor create, lar apo, In tipul expansion e@ a urmat asadiului Vienel din. 1883, Habsburg sau extins continu stapaniie insore sud, din Isira gi Dalmatia pana n Volvodina gi apoi pain pale centrale ale Bosnie. ‘Asifl in. cursul unui proces istoric ce @ durat mai muito vyeacun gi.ca urmare a Unor factor inte cel mai cfr “nv care, nu in ulimul rand, cucerirea gi stapanirea oto. ‘mana, in epafullugoslavs-au manifesta, accentuandu-se ap0, 0 serie de diferente de cvilzate, de cultur8, de mentaltate 5 de relige.Sloven gi eroabi au fost integra atel de ciiizaio occdentala, cated s} protestant, folosind alfabetl atin gi aprepindu-se de lumea germant sau italiana. Inspr sud grasa, sri gi macedoneni au fost integral ariel de cailizalie eriodoxa, greceasca $i slavona, caracterzata muta vreme mai cy seam prin tradiionatism gi elativa stagnare Incepand ined din epoca Renasteri, mai fain umes catoied gma apolextinzanduso, In Secotal Lumina ‘ansamblul popoarelor ugaslave, *-au erstalizat, treptat stueze terete pe o posi sts, tude hanes forme, s propaganda anreigicasa itera, ih faee ameter nection ;, Dersl ns alestats, ogaicre on general tn cone into dtu Ir Te, sesers epee meniate pin Cons sin 31 lanuo "See, oe es indeaproape model soviet. Dupd TO, nae cond teal av cond lao seno.co schimban'gopar Constiuie noua, adoptaté la 3t lance 1990 henses lege fundamerisia'a fost uma ltrs do ate aaa opt n 10699 pol n 1974, recur seo sacs og 108 amendamente. Asti, de exemplu, In 1963 a fost modi fica sistomul raporturior dita organelefaderalo gi cole repubseane, sav schimbat éerumirva chiar funfile lunororgane contra oc. “Toate constifile prevedeau unele princi generale, recur celal propritai social, dar sal proprieti ind ‘vidual, sistemul asocien si auogestuni, Ibert indivi duale ete. Republica Socalsia Fedoratva lugoslava et Un stat federal. So considera c& popoarele componente frau egale fn deptui,unindu-selaoialta de bundvoie. A fost menjnutsistemul color gase republic, care apareau in aciele ofciale in urmatoarea ordine: Bosnia Herjegovina, Muntenegrs, Croajia, Macedonia, Slovenia g Serbia, ima republics cuprinzand gi doud regiuni, apoiprovine ‘autonome, respecty Vovodina si Kosove-Metohia,Fiecare din cele. sase republic is) aves propria sa consttue {conforma cu Constituja federal), propil sale organe de tip parlamentar si guvemnamental, neavand Tos un pregedinto de republics. Funcionareainsiilr se baza, fe rival local, pe sistemul delegailor, al acundrior gi al ‘omunelor, crora Ise atibuia, tore, toate puter! ‘rept, pe bazasistemuluiautoconduceri sociale. inreakiate isd, sistem pole era dominat gl contolat {de comunis, ca exponent fn primul rnd ai casei munc= toare, conform gi doctinel comuniste a dietatu role tarialulul Constitutional, erau prevazute 0 serie de freptur lbera police, precum separarea puterlor, responsabiitatca, revocebilitatea, caracterul pubic $i transparenja. Constuile prevedeau tbertaje, drepturle 5) Indatonia. Celaleni erau considorat) egal Ine ei tn Seca ce privese drepturie Indatorre, fara deosebire de najionalitate, raed, sex, limba, reigie, educalie sau poze sovila.Dreptul la avtogestiune era considerat 107 inalienabit si involabil, orice cetatean care a indeplint varsta de 18 ani putind alege sau fale delegat. Oreptul a munca era garantat, precum gi dreptl la ogihnd 9 ka oncedia anual plait Cel incapabil de munca i fra Iiloace de subzistenja aveau dreptl la assten socialé gratuita, Invajémantul de opt dase era obligatory $i gratuit. Se garantafbertatea do gandive, de opinie gi 8 ‘iparlu. Viafaslnertatea eatajenior,precum si omic! lor erau inviolable. Se prevedea separarea religo de stat ‘i libertatea cut, PPornindu-se de a prncpul (terete, dar nu gi practic) al \Semocrael, comuna era cansiderata comuntatea S00 pl ica de bazd. De obicel, apeztie ca atare se consti ‘comune (exceppie f€ceau marie orage cu sute de mi de loouton, care erau imparjte in mai multe comune). De equi, comuna avea competon{a In toate problemele locale, putind 38 decida sl asupra punert In pracica a legior sa altor hotarar vente de la nivel repubican sau federal Comunele aveau proprile lr adn, consi, conform lg, din doud organism dist, n care mem rau ales pentu un singur mandst, 0 dat la pat ai In conformitate cu deczite late ined din 1943, sau constuit gase republic, considerate slate de sine stata. toare, bazale pe suveranitatea poporulii 5! pe sistemul ‘2utogestonar. In decursul evolu! sistema consttio- ala lugosiavei, atnbutoleaverseler organe republicane S-2u lait contnvu, diminuéndu-se corespunzator cole ‘ale federal. Consttuta ain 1974 prevedea in mod expres sweranitatea republclor si a regiuor aulonome, Era Prevazut dreptul flecarui popor la autodeterminare Inclusiv creptu sau la separare. Practic, pin Contin in 1974, republcle apareau in mare mesurd ca sale seperate, najionale, care se aflau, de ep, in reli conto. 108 derale sr feerl, cum proveden aceas! Conse Po do ld pate, asomenea pevederconstyjorale eneau in conredciedeachisYeollaiea contol Cental ines exem oe pute ‘Oncum, role dispoch prvind neonates slat int lun robl organeiorrepubicane, coca C2 5-8 fefect automat seupe postr de interven ale Crooner fore, aco ase so aca po concerfa titans cenlnt. La aceasta corr fon cB usta mu numa consti epusican, dar so svi de Sto gi care uncjonau are Uns sau a ata de republic Logie fderale eau rane tepll ata de Crmpeteia 9 de acne, Sain, de exempt, 0 fe ther aca irae. Axa 0 rire Ine ple federal cele locale. Nips do mpotan aot ¢ laptles nso do orpane obtele lo federal so Spica prncpul raprezerari portare a. repblclor incl n ota o pvt rumen dere uncone | reeponeabi fede i ‘ca insti parlamentara, in fruntea federatiei se afla Aduaton Fedora crea pirat, oa ungal aor, ma mata dona, Conform Contain 1963, acest Scunae ora conattuta an nl came: a nana, Sconorca, get cul tvatamane pein prot tle asipuior soc al ort sara, peta probiomele scale gi police. Najoratea membior Rana Peder ors oleg pin wot snes ara trav desornay de edunicio repulcior prowl, Prin Conctuja dn 1074, Adunarea Feseralo «ot fesvucrald,ciptlind 0 suc bicamerls. ASO Consul Fer era frat din cit 30 do reprezentan Si toca opel i cate 29 de reprezentan Near 109 rovinct autonome. Alaturi de acesta exista Consiiul Fepublcior 5} provncior, cu ote 12, respect 8 delegafi Pentru flecere epublica sau province. Aceasté adunare fra organul legisiatv suprem, fixand tolodalé nile fundementalo ale polticl interne si exteme. Adopta, de ‘asemenea, bugetul federal. Desemna si contola 9 serie {e organe, ine care Consul de Minin Tot in 1974 s-au operat o sere de modifi In ceea ce priveste conducerea statu. In 1959 fusese insttuts funcjia de pregacinte al republic, in care a fost ales succesiy, th mai multe randur, LB, Tio (constitu Drevedea cd pregediniete republic era ales de Acunarea Federals, penru un mandat de pat ani, putand fi eales \doaro singuta data, Ins se spoctica oa acest prevedere nw se aplica ll LB. To, o2ea co de altel s-a 9 intamplat pnd la sfargitul viofi‘sala). Pregedintele republci era seful slatului si aves prerogativele obisuite pent ‘088813 func, tat in plan exter, e&t inca inter. De fexemplu, ora comandantu suprem al armate. rumea pe s2fu quvermull,prezia Consiiul Aparaei Nationale ete in 197, in condijile framantanior interne de atunc! 5-2 institut aga-numita pregedinte colecivé a repubici al caret regim a fost apo! reglementat prin Constituta din 1974. Prevederle acesteia au avut atunci un caracter contradictonu. Pe de o parte, sa legierat ‘mentinerea in continuare alu losip Broz Tt in fruntea statulu pe tot timpul vii sale, ir, pe de até parte. s-a Drevazut (ulterior sa $i apica) prinlpul rote anual In fruntea acestul organism a membrior sti component Flecare dintre republicle §1 provineile autonome desemna cate un reprezentat in pregedinya colectva statulul. Celor opt li se adauga in mod obligatoru, ca membru de drept, presedinisle Ligh Comunistior din no lugoslavia, care, pind la moartes sa, a fost, in mod permanent, losip Broz Tito. Pana in 1990, compatentle legale ale prosedintlut republei erau acelea ale unui get de sial republican tradijonal, El reprezenta lugoslavia, era pregedintete presedinje!colectve, comandant suprem st pregedine a| Gonsiui Apart Najonale, putea propune Adunar Federale examinarea unor probleme giluarea unor dec El putea corwoca 3i un organism consultaty, respectiv CConsiul Federaje, cara avea dreptul do a dezbate si de ‘se pronuna asupra unor probleme de politica general. ‘In fruntea statu, organul executiv suprem ere Cconsiut Executiv Federal, desomnat gi responsabil In fala Adundri Federale. Exercitand in interior gi to faporutle. cu alte {ari alrbujile guvemulu, Cons Exocutv Federal aves 1 creptul de 2 adopta 0 sere de ‘acte normative, de a propune gi de a ranspune in pracic® ugetul respeciv planutia de dezvoltare a lugoslavie Membr guvernul, att secotari federal, cat 3! prese fiji unor comitete Federale, erau ales pe baza princ piulureprezentari paar a republicor gil reprezentar proportionate a provinclor 2utonome, jindndu-se cont = {i stuctura najonals. Ei erauinsa responsabil numal In fata organelor federai. ‘Cu brut, Infra a veal federal, au fost create un numar mare de organe administatve, cu ostucturrelativ Compleat, Existay opt secretariat Tederal: de inteme, fexlome. aptrare najionala, justi, finanfe, comer i prelus, comer exter, organizarea acminsttati federal. _usija era separaté de ceealle oqgane. Exista un tibu- nal federal, un procuror pubic federal gi un svocat social federal al autogestuni, Structri asemanatoare_celor {ederale exisau ila nivel repubican. De asemenea,exsta uu $10 Cute Constuonal 8 goa, care uma 8 se bronunj tn legara cu compatbttce ne. eple federal cl ala repubclrgprves: In seen cat Se oie stm repreen ara pet op (a Fetes popoonae peru pol un ocett In spall tigen acbauo sere de egarzat poltce si obstgt In primp se. ata Liga Comungor in Iugesiov. Pail Comunit cnugotavao Wat ngtre inaple 18 devenndsecje a Comer pati Gostinjresacastua 181. La dl ol dpa rare bina lege spect pnd siurnfa St,paril 8 fost sco malar ei Bupa ventea In 1837, mea parti, neato do secear general at tp Brot Ti, somal ep patgle coms al err Croatia ¢ termingnd cu Serbia. en in conde eel do-Al Doles Razboi Mondial arts a reugt 88 conceneze tpl tn maine Sle Inveaga pulee 138-9 nstaueze etlura a nv Inrest fa. In pinion posto au est inate ‘ep tete veelo paride police, inpldlcan toodats aparija alte, no, siclarderse al Sisto pred ne respecty a hopemontl accra in toate planar, Tn Y082, Congres el Vite a Perici Comunist din tgosava 8 des schmberes enum arid in ga Gomunstir dn geneva Nomar membre a eeseut conn gad lo monte ola ca Sloane Paral organiza poi conreve Su plnare, une eras dct, alto 9 aprbat doco xo Srectve cat ere apltanspuse in praca de ryncle Stotele federal, Onrecum asemanar se destgure scjnea eemumstor el ebiean na Ponta 249i consolia putea, dar penta cantola stvaja intern, preum gin scopu demagopce si popa Sorclevc, conus iugsio su creat © organiza derta de masa respec Ununea Socialist a Popori thanetor dn tugosira, opr n 1958 cao conivare a Front Poplar a lagosinv, creat nl eal del Dota Razbal Mendal Insumand peste opt mitoane de moms dior gi elocv,undinea 9 fst © enerd 9 forte eomunis fra jaca un lect In il Pu Sica Din nune fdeeau pare sel membr colct, fespociy Untunea Sindeatelar din lugosava, Ununea ‘sbcaor Lupron din Razbll de Eiborare Najo- tala Ununes Teeth in tugesava Hosta exstay aproape 4 mcane de sindicalgt gral n gas sndeate de ramurd In sistemul “Mogestun,sinicatelor au fst coda nel crept {ou put repsta, dec, unlesicese th aivilates lor Jepienpotescral ave oct al iopmnderior Pe ce Sea pata, 1 ocviatea for ra desagurat sub stl ontot al stata gal park eomunist ‘Age cam oa mal ara, concceres comunist 3 luge insta foarte mut nea in an 1950-1958, acupra importante deosetite a aplics autoconduceri in invogul stor socal | plea lugssawel. Atel, ce tromlus nea ge alunos au fost ied in cele ma Ghee crganisme gi organe ale federal 9 epublr Snlenar eescond do cre anirenal direc in produc fo sau reprezentand toate categoria soile. De ae bo acoooy ne 6-0 rssr 9 abandonarea unor terme scam gover sau mse, pn iniogea Io cu cela Go canal oxoctve, secretariat ef, Dineoo de acestea in apt deosupratuluros se ala particu comurist, care Sonata viiont sin integime osle organee. De us tint, consttujonal, era previzut acoso , rovd acest Se pleca ela keea cd mombri par reprezeriau.avengoria ideo a cas. munctor 8 soci hoa Wena co json, ciple, rol condos acestora in societate. : " stor a In reat, stoconducerea ee, tat omen, nu cual pon oe, obi Sat morte (ae dec Intel agua aus ce 4 foto fad n patie cara tol so ate mmaeie aranayi cine de ar cite nenijoa Contin dela cents, do ctr Tio edeboraeee apropiatj. coe Astle realty n primal rand sist npr rnd rears dominant, sxputaned 9 parnananta a sonnet 9 pri Insts model igs, dervatm mare msi tg Cel siainst | nedeosebteoonfal deo) wxatent ate {ii co aldliau tine aga-toulTopar soca, as Brevea eri cnta 9 actun pti det Evident rate ee le ugoseves Hosta et sores hpi! deren mpotana i lgosiave,imprdsiato In fans "Europe Oceideniale Sau pe’ contnetul amaranth intr acesiea,exsiau cinta din cla ma vor, coea oe 8 permis, ca In cal ato, unea eee In rrele nor rip demotrace gi ajonale comune, Pe ae bar Nl demeraie ceo a spi eh Pentru inléturarea acestuia, eee Pestiltata beret crv pent Jiklr seca posbiator de cn spa Gctaoal au avel un ro aiminuant mute Wome, Din rderie ingraiel -uremarcat uta care au acjont nope na Ideotogie! lor nationatpoliice (olesind uneor mijloace terorate) in voderea separani Croaie! de federa}e si a Insti acolo unui nou regim poi ‘Aa exislat aciun de contestare gi din interior, Supa ‘eum nu au lps nic famantarie in sénul cereuriorcondu ealoare comuriste, chiar la cel mai Tnalt nivel. Semi ficalve in acest punet de vedere au fost cazurle ui Miovan Djles. si Alexandru Rankovic. Milovan Dylas (911-1986) 2 fost unul dine inelectuali care. s-ou Trwegimentat de ter in actvitatea comunista fin inchis {in acoasta cauza de mai mute os. in ajunul celui de-A) Doles Razboi Mondial a devenit membru al conéucar festranse (Biro Poltic) gunul nize cel mai apropiai Colaborato alla LB, THo, lat de care s-aaflat in ipl inigear de parizan A facut parte din mal multe guverme {oa wremo chiar in caltate de premier, a fost pregedinte al parlamentulul 1 reprezentant al regimuiul [a importante Fnidnin desfSsurate la Moscova, Paris, New York etc. Ani in gi 2 fost considerat principal ideolog al paridul, raspunatind, de alll gi de cotdianul aoestuia, Borba In Condiite ruptusi cu Moscova gale trecer la sistemul Gulogestuns, M. Djlas a inijat o aclune politea ce preconiza”adancirea procesului de iberalizare_ si feuntarea in tlaitate la sistemul de tp stalinist. Este Interesant de sernnalat faplul 8 fnreaga lui aclune sa Gestagurat in inteorul pardull, chiar Ia cel mai iat fivel, dao gi feptule@ acesta avea monopotul asupra {uturor miloacelor de informare, in special in probleme Ideologice, Contrar viakuni lui Tto si a multora dintre ‘propia 38, M. Djlas 6-2 pronuntat pentru © democra- feare ampla. a socel3ji lugoslave, prin restrangerea rollui predominant al partduiu. Atunci a nceput $4 se pronunje si cu privire la casta birocralica nov format ns (ceea oe el a denumit ulterior ,noua clas), la fissure ‘orale ale cadrelor de par gia alle acl ale regal In 1954, lao plenard a comungtior, illo sale au fost caracterizate drept .amestec de anathism 9 lberalsm Durghez". Concomitent au fost late masun de corso. lidare a dictaturicomunigtir. Tot atunc, Mt. Dla a fost ‘exclus din funcjile sale de para i de stat. In anu! ‘mater, ola erica. in presa de peste ocean, situa poltca dn tugostavia, pronuntancu-se in favoares rear Unui partié de opozitie, necesar procesului democratic Aveasta a atras arestarea sa gi condamna succesive la detente find Inchis pana in 1961 si apa, dn nou, inte 1962 $i 1966 3 interzicandu-i-se in continuare setae Publics, ca $i prezenfa publistica In spiel iugosiaw In 00a perioada, el a sis dou car — -Nova casa” §1 Intinin cu Stain —, in caro eealtaple comuniste au fost Supuse unei ampo analize demascatoare, de pe poate unui gdndtor democrat, anicomunist i anttotatar, (Gu tol atl a fost cazul ui Alexandru Rarkoviel Ani Ta Sir, dup 1048, n varulierarhiei de parié eau inuntat Too, ra, de asemenea, se 9'e0 cove" Se roses Irie All, Ar siamercl Latne: de cae ee ‘ato cre cout ae ane hata pics nea, Yoni Acoperndo bind pane a lobll ¢sptreed mild de oar, acoaia era east dvtas ate Continua miscare. Copnndea lal apeatele eh Guts de dezvatare caro numa To earn en edo 126, car se aug 91 Ching Ge sun Najrtte eestor rare au fica apa ceteris 138 migcdrineatnilor aleatuiau un univers al saraciei i Subalimentatol al cragteri Gemografice galopante, al Suboonar $f dependenfei economice, al instabilai pole, cronice 31 endemice, o lume al sperantelor si ezivzitor, “Timp de peste trei deceni, Tt a fost legat de istoria poltice-dplomatea a acestei lumi, a celor nui In mod ‘Curent, fr 2 f Ge fap, In cole mai mule cazur,.nea ria storia misc or in planalrelaior internationale, 2 impactaut-aeupra blocutlor §1 a raporturior dint le Credem cé se consiie Inca Int-o tema de cercetare ‘fai abla la Inceputu,inclsiv in ceea ce prveste imp aren ugoslave po acast die Se occonn th mod caret c& incepta mic neairiajior sunt gate co Cenernje de la Bandung {12-20 apne 1988). tun ind deconzare se apie to sfrgtm As, dar abo cebu in Area. Cole 29 de Ste ate-eitce reuna acolo ave in comun doe sr Sia lon Bo grou proclamat stn osttatea fla de col Stats g vor lr de independent nrapr cu Becue Sistem. De fot, asian aca memvnt un nu aco" pe stan ran aco! cota xp con ert natora tli, Neh, pues alin J dau cera ca pont moror non ptem exreta 0 ueni& ecto tn ue, Esto nh indole ch von reas fave com, Cava Fputoch sau nu, 0 rebule 98 se Srerte ir drece turd Nol suntem ssa 9 ican Nu vor face oneare denna noaste si not noaste Nora dacs e vorn ay abo rer. a Rus su 2 cara ejb cn Europa Comuniatl Fl isera Sete soce pci lo ooxstenes page ne cae a Sura gue espingorea blocror ce serveay ere ete Marie Puten imps lore de ntuora 135 Tito incepuse deja mai Inainte 54 exprime o sere de oxi care il aropiau de acoasta Lume a Trea” din care Tugosiavia ins8si se considera a face. part, Inca ie februarie 1950 deciarase:.No\ nu facem parte din nici un lagér, din nic un bloc. Noi suntom o faré ce constaueste socialismul.. $i nol tnjelegem sa réménem age cum ssuntom, orice -ar Intdmpla’ In parlamert tn aprite 1950, ‘rata 4 unul din scopurile polite exteme lugoslave era lupta impotiva cre de blocur gi de sfere Go influent Inttucst guvemul este profund convins ef 9 esemenoa Imparie a lumi constiuie un perca latent de cote aiastofe pent umanitato". Una dine soli rf fost In ziunea ii To intarivea rollui ON.U. si democtatzarea ‘acestei organzafi. In mai multe réndun, ea denunat ‘ea ce nimea tendinja periculoasa de rezolvare a tuts: ‘or problemelor interjonale majore in cercul exchsi a étorva Mari Puteri, de ignorae a altor state membre — ‘ari sau mici ~ ale O.N.U- in proceeul adopt hota lor importante care prvesc at state, Totodat,lugeslava Jina cont si de impeortantole modifié interverite tn vita ‘ceste institut. De la $1 de membr fondaton (intra care §lugoslava)n 1945, 0.N.U, a ajuns la 100 de membnt in 1960, 127 in 1970 si 159 In 1985. Tare Lumi a Tria ‘evenisera majontare numeric la O.N.U. alle organs: me intemaionale, Aces fapt era arareon vizio in activa, {ea efectiv, continuy diminusta, a diverselor organiza Intemationae gn primul ind a O.N.U, care era domina 18 de cole doua blocur, do infuntanie $i de vomelnicle ‘acorduri dintre cele Goud superputen” Aste! ca, chiar Inainte de Conferinja do la Bandung, inte nealinat a ‘put siideea cred unui altreilea boc, util exponent 83 une’ aste! de ide find, ecare influ sau, F Castro ¢ M, Gedéaf. Poza lui Tio in aceasta problema a fost 136 stotomicpoiricd pala srs ve ste, utima con ferns resinafior la care a pattet find oa de fa Havana din 1970, nea cn 1959 declare: Aceasta ar rovoca reel din artes color dov8 Blu gt nol am Seo acest doud beet iota roast Eu vd ak ‘ova. 1 anume crerea une migcanprogresiste gene rae In kre, In cor era fea lugosiava sou Indo ar pea’ st mobizeze toate forte progres pan pote lr destisdsncerd pn pote le de rare {pc sda regmentar a cirendlrrtematonale Th cencepaki Tt, apartenena ia bocire aragonite alo ior azpone din Est 9) n Vest ausese dro terutato graces iberailor de agiue in plan ple, © Inegaltate de sts go stare do sbordonar,osbr0 8 over lo, prosim i antonrea ino cis @ Ina ott ate del tal otone nt popeare. To coea cao asomenea suse 8 fe Farman eoea co piven fara sa po poticd de Covestnt poy de partpare la migcaree Lum ¢ ‘rea, #nesinajior Hal cdea ch aceasta avea $8 co Sie anton cl ila diminvarea perc Ge sto in rgleracea poi srioe tron, nc & Sor gonate de mpciie Ge siterare nafonaa. Nu {fetus lat ined un alt aspect in vvnen conccer Uooslve (program igh Conunior in hgcav), ‘Sden consent page, incl partipa a mea toa nesiraior era sre lepta de consoSarea gi exh deren soca ca fenomen pole planeta inte rion 1284 febuard 1965, Tho a fet kng tummy asa, cu eal nina § Bima, oprnesa inarer In Eo 9 Ete, Aco pronunit snore fondu cote mpotia Imre mir Boca 8 Slop rear ior nar de denar a indore 137 lua 5 aero comend nan 1954-105, au vt gatas sow de cap norte conc s abate Deo ineonnsntadoseba others Sel in deo a Navara ose tah run ea dart fan gear resin Vertn fore concede mares Te as ore {ele iat oucpean, corn pe dea, cre oa ret ioe spd sr vp sat inaccst acre Ga 6 reanpostr a als prorat cre Cento pea crf ede at su So Geos itor nedinae oa costquat a Blyad, Te 18 nom ‘Snore 195 Aust ap ete deo Cao 80) Lama (1970) Algo (873) Coonan (108 Havana 1879 cw 2 fot rca oh Sta ugly, cel aan oun 1 detorntrtnagoparesdScunotco” tae res Sea Tgp a fos conor i de Nee Nasor sb model efcumlise nent mea nae host Seceris ot Tt Corer dela Bead secon til ugooa, aus un macel do ce ov ect fs umatoae run: sraiza sap era. "al plone pl secu lomafeele casera $rogemantre po cae payne a conc, cooena Paynes te, serene ‘odo cera raja Sau pena tesor con anna ome, noes eben, le Hoc co do ‘xerpy, eg i probes ican, palessions, rec lgand ee Eva ral nye el economic a mari nein: a5 put mince {chen lan plc doorate, dea e ava opag iste, au act enor wo canaizaze dca hed ima spe plete uber gasps en coos Mot tajenal Marea nestor cet cre atnepu na mate cere To codcoral moder 138 2 rémas pe pore unui neutrals sic, ehicistantnrapot Gu cele dov8 blocur, In opozije cu el, radical, mul ‘manipula, intereeat sau nu, de Moscova au Inoeput 8 vada Jn Ovodert singurlaeversar,vizine cae, in fond, a grab eck 2pol moartea misc "aga-isa migeare a nealing lh. general, Lumea a “rein ru au reugt 8 infuen{eze marie deczi s evolu din timpul Rézboluk Reco. Acestea au fstn gener hotsrate in spatele uglor chise de la Washington si Moscova sin nine celor mar. Nealivali nu @u puLut impiedica ‘sau radia rics onficele peferce. Putem remarce, ite ale (8 toate conflict locale de dupa 1945 sau perecu in slera (geografica a Lumi a Tela iar col putin jumatate dite ele ‘nie Je aceleas kn care era practe roprezentat demi area neainiafor Dincolo de desele schimbti, o2l mai ‘desea volnt, de regent police, revencicale tertorale procum 3 confctle cite fe Luma Tela, cai sate Fores maltora Gtr ele da care unul sau atl dno bloou {au Impiedicatfrmarea une! a tea fort intemajonae. Megcarea neainiaior 2 fost un egec. Neapartenenta la bioout nd a esigural automat securate gi prospertat, nici ‘ poate piviegata pe sesna monciala.Egecul nealiniaior 2 ‘nsemnat, In fond, s egecul Une dine viunile de policé extema ale ki Tita, Cu puna wreme inainte de TMoarte declarase:,Polarzarea in bictr si concentrarea forelr dezumanizeaza reaile date oameni i popoare” Era acest int-un fl, un testament polit, céria storia a ‘dus 0 corectra n sensu dispar! unua dnt blocut {ulomat a Rézboiuki Rece, precum gal prabusiri coi rismului In frie europene i al destiamari lugosiaviei Federale aga cum gra imagnato Tio, Fgura emblematca a Secolu nchelt, fu al une zone in care pacea 9 inistea Sunt ned doparte de ase inslaura, 130 Capitolul Vit PREMISELE IMEDIATE ALE DESTRAMARIL (1980-1990) losip Braz Tio a must la 4 mai 1980, Ayea atunci in urma peste 60 de ani de actvtate comurist, cnte care 49 de ani fusese Th fruntea partsul comunisior cin lugosivia. Fuses netntrerupt, ca gol de guvem 31 apoi ca pregedinte de republic, In runtea statu ugosiay de a refacerea acesivia, n 1945, A avut un rol dessiv in viga intema gi exter a lugosiaviel. Nu a elaborat, tn plan teoretic, © doctina unitars,insé intreaga sa acvilate 9 ‘indie au aleatuit orealatedistinta, denanita in mod Curent tism, inca din timpul vil sale, contraictiteinteme gi for [ele centrifuge de tot felul au amenintatintegritatea sta- tulul, Imbindnd cu abiltate demagogia $1 folosiea forlel, speculdnd nu o data diversele ope inte factor inte, in plan politic sau national, LB. Tito 2 reusit, prin personaltatea sa ce domina incontestabl peisajul pottic iugosiay, 8 mentind echo tagi al consttuclei federale. Printo serie de reglementa Succesive, Tio Incercase $8 menjina untatea statald lugoslava, In condiile unei relative descentralizan 31 ale introducer pregedintiei colective. imediat dupa moartea sa, framaniarie interne s-a accantuat, pe fundalul unor difcutati gi apo! al une erie econamice din ce In ce mai profunde. 140 Ingan iter gaa cofutat cu Stet dc Inco sntmar neon ope arate esos. Bani camer acoso festa de Satae ocona co ptt Seo mise do ddan Polite osromcepomovte de tecare Gre rapt nuova putt amonaae fy iho secre trac ne! adr. eanomicsdacang ea In 197 eeainet roan iim ecveal Prodeta wont pe cap 0 iceatr ou sxtat conta, Al Gover ferent Tnenpees ‘Sonu doa pea do conta, gona lveae eau fens cool card 239 Ips denen 8 cr sna, rue deo focus fr rete ol (Sapa vogue srce, fy defvare cro avons Tneepng gm 1600, venture personal reste au fos in contin sere, cag produ nto bu, cre sa nua it O70 USD po cap de oxuor T978 a 1604 USD in 16, be a 6% 1979, cess snus #cevent nega arin T980. Raa ia! even in co nee mal ea Zing nal popu pe snnentl uropan: 21.4% {nara eet Yee 2¥0% 1068, 2 685% TEED Sou inceret masut do redress, Program se taza asain 189 de prom ea Pan a sosrtua seSderea ‘eu de Pa 99 aw ca recat edicoroe para, ‘Eminvtesreoutoer bugetar ee. Prom Ae Macove a sit nance 1260, on program se oorne cre proved o sxtndere a sconome! Ge pala Ineo, gard ewes Geto tmpotve rand epublare respec co umare 8 trary atarice petecjonste sia do acesea. S20 Scoot h fd acsia g dacrparee dro eure Sconomce at ever repute een fo ma mul Po {Sica independents aren ce opal feel cane conan comenseand ie ate ssodees ave coupe patil stom, nesta aos. de oxen, eal mae scandal nan Aorvhomer, dn ule 1987, Condiie oconomice tt mal lla at Getrminato sere do monfesian ae popula, revue daccaaacoltane cota, dagraarea vii ate ma 2 influatat In mod dee context pole, cont Bune mal ou ‘eam ia potenjareasentmantlor najonalte Th consecini fe an 1906 s6 putea constata urmétoarea [Sr Pama saa epee TOO gaa] ———] [Caz er net reap lnor In second adogestone (100 as Soria arenes) a7 Bosna Faron Topo BeBe —| Too —} F682} In primavara anului 1981 au izbuenit pimetefrimantar police majore de dupa moartea lu Tito. Teatal de desf- furere 9 fost Kosovo, unde s-a declangat o adevdrala Fevolts. Alun, conform recensdmantuli, in Inieaga lugoslavie triau 1 730 000 albanezi (in 1948 erau doar 750 000), Majortatea acestora lacuau in Kosovo, dar gin 2onele nvecinat (aleatuiau, de exempl, 21% din popula {ia Macedonia!) In acel moment, recensiméntul ofcal arata cé In Kosovo albanezi reprezentau 77%, iar sbi ‘prospe 14%. n 1881, contadcfileinteretnice dn Kosovo {2 devenit tot mai acute, in condiile In care a crescut ‘colo 9 infuenga unor eamen gel provenind din Albania. vecina,afataatunc! sub dietalura comunist a il Enver Hodja. Pract, nu 9 egal, Kosovo avea ined din 1974 un ire regim eproape simiar cu ca al dfertlo: republic compo- rene ae federafie. In fapt, Prigtna contola.atunci In Initegime economia, adminsiala, Invajamantul, cultura chiar si vafa paridului ure al comunistlr,lpsindus oar dreptl legal de a se docprinde de lugosiava IMioarie din Kesovo au deoutat in marie 1981, find Inte de stuceniuniversiai albaneze din Prigina,c&rora I sau alturat repede miner § lie calegoth soco-prof- ‘sonale, -2 cert alun de cre uni protestatari formarea tel republi dine, care sd includa pe albenezit din Kosove si din zonole adlaconto gi care 58 alculascd a Sapiea components poli a federal. Nu au pst ric ot Care. au cerut completa separa, pe baza_principiul ‘utodeterminai,¢ chiar unre cu Albania vecin nto fara ‘manta encismul. In cursu evenimenelr, lar de maniestan cu caractar page au avut loc scene violent, ‘deoarece inamarea Unei px @ albanezorincepuse deja. funtarie eu poliia S-au Inreoistratvicime, rai (intrun namér nedeterminat) precum s mor} (mai multe eo! conform auloriajior Delgrédene, pana lao mie Conform surseor albaneze). A fost decretats staroa de ‘sedi. Kosovo trend sub contelu pli! sl armate Conituntarie.s-au extins Th regiunile.tovecinate, (generalizandu-se saboiajlo de tot elu, ateniatele cu Bombe, incendile etc. Nu pun au fost cal care, mai ales Sirb. $rau sbandonat loourle natale, cSuténd linste 5! securitate inal pa. In 1982, stuaa s-acalmat into ‘anumia mgur, zona raménnd ind potential expioav, ‘vada gi rumeroasele arestr gi condamnér. rEndulforjelor pliice au ineoputs& asa cin coin ce mai mult in evidenta exponent a Keior naponae sérbe. Inanul 1806. in cadrul Academie! de Stinto a Serbiel a fost aleatit un memorandum care, Iateun anumit fe, s-2 as constiuit int-un document programate al nafjonalismuli sArbese si ca parte intogranta a ceea ce uni au denumit revoliia cultural sarba". In memorandum se cca. o ‘analiza economia’ gin general a realtor din soceta. {ea iugoslava. Se sjungea la concluzia egecui descen tralizri, preconizandu-se oreintoarcarela metode autor tare gi centralise Era condamnala géndiea poli alu Tio in ceea ce Privestefunctionarea federal, cespectiyregimulrepubl ior 61 proviniior stabil prin Const din 1974, Se considera c& Tio a facut o mare nedrestate salon Jmparindus inre mai multe republel $i ciminudind cons erabi locus roll Serbie. Erau derunjate" persecute, resupuse in cea mai mare parte, la care erau supug ‘sabi In diverse par ale lugosiavel, in Kosovo, Croatia, Bosnia etc Incontestabi, memorandumul sesiza just 0 serie de aspecte negative ale socetai iugosiave, datorate stag. nrg decnulai economic, ropunind gi unele remedi cu tenia democratca, dupa modell perstrokist ce incepea ‘8 se manifeste atunc in spajiul soviet, Memorancumul 8 contbult ns la adénreafrémantarlor interne, In Son Ail n care la Belgrad la nivell conducer sal organelor ‘latale gi de par, sa petrecut go anumité schimbare ce generale poli In aceste imprejrai, a conducorea Lig Comunistior din lugosiavia a inceput carers ui Slobodan Milogevs. In 1886, ea deventconducatorul Lig Comunistlor din Serbia, In caltate de secrtar general, preludnd apo) $i atibutele Prezideniale in aceeag! republes, dupa demisia li Wan Stambol, la 1 decembrie 1987. In cazul lui Slobodan Miogevic ial celor din jurul sau s-aconstatatatato cont nuttat, 8t$ ruptura in rapor cu nia politica anteoard ma a comand nafonaiat iba Eau ras inser. {pound stay doideclogi comnts, susp. nro Boo, fd ezerve alotputemiia n soot a comigt Po ce ala parte, in plan poli, Miosevic a promovat cu mule acconte demagogiee, coea ce el names 0 .6¥0 je antibrocratea’, 0 éebirocraizare urmérind combate : inusv prin elnnore tea corupe, aincompeteni et, inctusiv pr 2 easel police, prin apel la implicarea 51 spniiul cor ‘ml impotiva une! restranse nomencat privlegiate. © Bstel do attucine politica, corecla de all din multe uncle de vedere, a fost bine primita la inceput gira adus Foul poltan un spin popular delocnegiab ce avea Sa se menjna desis vreme si éupa cestramarea fede rate ugosiave Capitolul 1x UN DECENIU SUB SEMNUL RAZBOAIELOR Anu! 189, caracorzatia vel Europe Conta g de st pin prabusiea regmarior comune car a curiat cu singeroasele everimento cin Romdra de a try ln decombr,a fost un reper decay pert spol usslv. nun eoruare gmat, n Kosovo au ot oe © sore de manfess ae opuate abanez, repsmale Séngoros 9 sedate In alc edoora, pin la Japan Voisin, iat ort In paral in cole dd repel Yesico ma! deavotate cin tate puncsle ce veces Teacha anicomunsia. $1 proces de organzare¢ soe cvie au dis la nastorea nor pari pote brecum cel Seca-Democrat in Soveria, sa Una Bomocratce Croat, sub candioree i iano Tudinan, in Croaja. Uerornumérl partdeor sport Dost Canungra or oa, cepa ca stave Go cave populate Mian Kuca,prevacste Ligh ‘Comunistilor din Slovenia, a fost ales peste pufin’ vren ie prin "vol universal, prin presedinie el una! stat independent In caro majrtateaaparineaadversaar cotnuismul, La 27 soplombi, paarmnt ven a Yolat 0 modfcare conte pin car ea bol ll endueaor al gi Comune edopat sen dlurearsmu a econo de pola 146 ‘Anul 1990 a marcat debutul unui rBzboi civ, care, cu \ intensitate varabila, a cupins veptatinireg spaful iugo- Slay, ducdnd renade fa dsparija statlui federal aga cum fusese ol organizat de calve Tito 4 colaboreton s8i cu aoroape o jumatate de veac ma Insite. La 20 ianuarie, fa Belprad, avea loc congresu! Lig Comunigor. Delegatia slovend a parts ueravle Coqgresul, ceea ce a provocat Infaptcispaija acestel erganizai ca factor conducdtor la vel federal. Dupa cateva s8ptamani in cursul luni apr tna’ inti in Stover gi apor in Croaia, eu avut loc alegeri Cu adevérat liber, soldate cu victoria forelor in egald mura anicomunite sl anicencals, oc cane fe atunc, antsarbe. La 23 ill 1990" parlamentalsloven 8 volato lege prin care afrrna ideea suveranilai Sloverie. In acelag tmp, palamentul provincial dn Kosovo, ulterior desfinft, a prociamat Republica Kosovo" Tn luna urmatoare’ evenimentele s-au_precipitat in Croatia. Populi ¢-a organizat indus n rupee de auto: fpirare. ale domobranior, aU aparut barcadele, iar, in pie Bsaitene ale i, -a autprodamatoregune auto oma sara, cu captala la Knin, ai c&rei conducdtort is ‘exprimau form dorinja do unire cu Beloredul. Apdrea astiel limpede o anume raltate ce a acionat nt-un anume fel ¢a'0 bomba cu eect inraat In spa logos In cursul anulii 1945, cu ocazia organiza institu: halo @ ni lgoslav, fuseseré wasate granie nie diver ‘ele republic! reguni components. Cele mai mai dintre Selimtile fixate atund era, Iarmare masura, artficiale gi fveau un rol primorcal administra. Atunei cercunile din jurul lui To fuseser@ animate de un principiu simplu: xo Tugoslavie puterica, 0 Serbe slabao, Asifel, numeroase tertonilocute de e&rb fuseserd arondate altor repudic. ‘Semnificaty este faplul 63, In conformitate cu ulimul “7 fecensémant oficial al fostei lugastavi, in Republica Serbia réiau 5.6 milioane de sirb, iar 2.7 miloane In Celelate republic, uneori in mase compacie, preci th unele pat ale Croajel sau ale Bosnie Hertegovina, In Iniveaga percada testa, delimtanie. dint repubi esuouse vreodata uner consular populare, nu fuseserd considerate decdt in funcje de semnietia lor adminis: trav n an: 1989-1969, oele secesioniste au operat o Suprepunere intre aceste frontiere administrative alo federal si fronterele de stat ale unor republicl ce se \wolau suverane si care au proclamat invioiabitatea 3 Imuabitiates granitelor. Cercutle police europane a ut into adevarala capeana, accepténd mai ina rm ere republclor ca frontier de stat si neadmifind spol Prineipial modifica lor pe baza_vointel de. autodeter- minare. Aceasta s-a datorat faptuui c& oi care eeu ‘ident loi In interesele lor de 0 atl de relia erau Jn primal rand sabi ‘Tot in cursu anu 1900 au avet lo alogert bere in Clelalte republic. La 28 nolembr, n legerie din Bosnia Heregovina, partdelenajonaiste au objnut te sft dn volun, iar politicians! musuiman Ala ebegovc! a devent Pregedinte, tn tmp ce, la 9 decembie, cx 65% dn vot, Slobodan Mlogevici era ales pregedinie al Serbe! La 23 \decembrie, in’ Sioveria-2 desfagurat un referendum vind independenj, unde 94.8% cin votan s-au decarat Pentru separarea de federaje. La inoeputu! anula 1994, loonie s-2u generalzat in lugosiava, fe inre dversele fore separatist din republics autontaie federal fie inte {oriele democratice cin chiar capital lugoslavie 9 acloasi ‘autor sata. Tnreaga lugoslavie se Indrepla. spre razboiul cil, care a gi overt efeci In var8. A inceput ‘ature in Europa 0 ciocnre din ce In ce mai volanta inte Maa a ete 49 Cha § sbcesn| t\grmeyp> sera, (UROL Hay oe in SSPATIUL IUGOSLAV UPA 1991 faja opiniel pubice intemationale. Timp de un decent in mod permanent in cele mai diverse forme, sbi au fost Drezenta crept nova i criminal uncial confit ‘falizandu-se nu data fasiicdrgrosolane, In mod cong- ) flent Aatil, de exemolu, n vara alu 1995 piata cenra-/ Id, Mereadi, a Serajevo-ull, unde rézboiul dura de peste tool an a fost bombardala de calre tupele bosrisee fxasperate c& nu puteau objine un succes. Masacrul Populate 2 fost atibut pari s&rbest, raportul observa. forlor O.N.U. a fost ,pierdut de cate secretarl gener GNU. Fr sertarele brouldi sau, iar organismul interna: tional de la New York a adopta, aproape in unarimtate, © fezolule de condammare gl un embargou total impotva Belgradulu, tn vigoare de fap st astéz, dupa gase ani storia uneiinscendn a nu rSzbol mediatc Lafel tau luorue in ceea oe privesteréspunderea Tn aj justi intimpul boii cil, -au pevecut o serie de volo {dott fell care, conform normelar internationale, au fst tonaiderate crime impotva umariti n med just, comts ‘tea internaionalé@ infnjato instanfé special, Tribu hall Penal Intemajjonal, pentru a rage la raspundere pe Cel vinevali Cu rare 3 nesemnficatve except, acest inovai au fost g sunt eta Int-una dnte taberete bel [gerante implicate, In fond, tl gf de stat, le Beigrad, la Zagreb gla Sarajevo, aU comandat gi au condus acini Fepreshe impotiva adversarior lor si doar unul a fost implica nt-un proces. e “aceasta arta io ait realtato in udecarea evenime telor da lugoslavia $n adoptarea unor hola internaio- halo. destule grest, ce au avut darul de a pretung iru, ‘doa acuce Inst si pace, In toate deczile internationale, Inte dferiele etn componente ale lugoslavie, sabi ca ‘oper indferent de adarenta lor poltica (au fst si sunt isi tal recent. evident aceasta iscinar, cach sb fon 6 ‘Rzooil a debut a cova 2 una prociamarca, i 26 rodus gi intervenjia armatei federale, aflata la ordinele nentii tupelor at o ov eet tie, mijloace chimice, aga cum ‘intar : Timp de opt zle au avut loc cocnit tn 72 Go agerdn soldate cu 80 de mon) (45 de milla federal, 12 mila ‘octombrie 1991. Asupra Sloveniei, independenta si ae 152 Imedita @ acestuir8zboi a fost siuatia sérbior masa ‘compact in zona Krajna. In cadrul unui referencum \Senfagurat le 12 mai 1991 i doctarat legal la Zagreb, Garbi Gociseser® cu 99% separarea de Croaja si unfea tu Belgradul fe In carl fedora fe doar cu republica Serbia ca atee, Zagrebul, pe baza principiuii exert fuveranital pe intregul tortor, a inijat akon mitre impotrva sA‘ior. in autor caroca au venit §) mumerost Nolontar din Secia propru-2s8, alunct remarcandu-se ‘en prima dat celeral Arcan, Operaiunie mitre s-0u Festagurat intra serie de cent rurale, precum si cAlova (rage si mal ales la VUKOvar, supus unui asediu timp de fproape pat lui, Rézbolul aducea cu sine noi real ‘Aust adeseor ulate regulleuptel modeme, numeroa- fe au fost cazirie de tortur,vilene, bestiaita de tot {elu Tot atunc, neputand obtine pe tereno solute favor pila, Zagrebul a (Sout apel a forutieitemmaponale. La 21 feorvare, Conslu! de Secuttato ON.U. a desis crearea FForpron, a fort de protectie @ Najnior Unie, care 58 interpus in Krajna inte forte belgerante, ulterior acolo fesiablindusse autontatea Zegrobulu, iar s4rii tnvingi Sbanconandurg in mare masura cdminele si luénd calea ‘efugistut In poralel operafunje mitare s-au exis Inspre vest ajungand pana In zonele dalmate. Lupto volente $i Uotrugatoare.s-av deslagurat la Dubrovnik, adevérat monument isore, marune a vremurior medieval. In prima parte @ anuiul 1292, confit intern dire populatia Frajortara | sbi dn Republica Croajia se Incheia 29 februare-1 marie sarbil au bolcott referendu- mui penta autodeterminare din Bosnia-Herjegovna. In 3 Thatle, paramentl bosria, in care sbi nu era repre Tonal 'a procamat independenja. BosnieiHeregovina, Contolatd Ge 0 alanjs musulmano-croat®, Acest fapt 155, reprezentat detonatorul rBzboiulul civil din Bosnia Heriegovina, razbol care avea $8 dureze mai bine de ire ‘an, desfagurandu-se practic pe tot tertorul republic int-un anume fl, zbolul din captala Sarajevo, impacts intro foroie beligeranto, a fost emblematic. Forel impli cate au facut ape la spin cn tara gto beligerani, fra ‘exceplie, au primit un asta do alutr, char daca, formal, fexista un embargou total. Nu pun’ au fost mereenar Implcai $i totodataforolestraino destagurale tn cadrul cBgtloe albastre™. Pracic, sa produs © pusfiare prin ‘mutarea frit a populailor. Destl de simuoase au fost Si raporturie dint crea! si musulman, altemand perce ele de colaborare cu luptele Volante gi exterminarea re proc8, Dupo serie de succese care le-au adus contolul supra a peste 60% din tenoi, sri au fost naval cedeze in fala adversaruui musulmano-croat, masiv spin at de Occident, ct gi de lume islam, intere- sai In a crea In aceasta pare a Europe un stat funda mentatst cu capita la Sarajevo. Incontestabl, s-a vorbit {de pace, iar comunitaea internationale a facut tentative In ‘acest sens, AU fost semnate peste 60 de acordun de Incoiare a foculi, ins ics unt mu a fos respectat As fost intocmite nu mai pun de pau planun intematonale de reglementare a sity. Numerosi cameni policy, nt care progedintele american Bill Cinton gi pregedintale francee Frangois Miteand, s-au implicat dec, chiar Ia fafa locul, in gBsirea unor solu. Cu gre gi fn cele in ur, spre sfrgtl anuiui 1995, sau destagurat negocion lobale, cu mpicarea nu numa a factor in Bosra, dar $91. celor de la Zagreb ¢ Belgrad, ajungandu-se Ia 0 pax dmericana ga 0 organizare pe sistem cantonal a Bose. Hertegovina, cae, in realtate, a ramas in continuare dez- binatd, desi formal aleatuegte 0 enttate. La Dayton, in 154 Sa ui es, a ap ok cr. ftoin et ea pee, ie Tonal de pale (JFOR) si cbservator at au payor bos Talunci s-a uat i decizia trager la autora a ance eee vse. albanezii au inceput s8-