FILE DIN ISTORIA CARTII VILCENE (sec. XViH—=XVIIl) COSTEA MARINOIU Minunatele meleaguri ale Vilcii adapostese comori de istorie si traditil populare de culturié romaneascd veche, Aici, la Bistrita, Go vora, Cozia, Hurezu ca si Ja Rimnic aveau si se zimisleascd In dulcele gtai romanesc numeroase carti, care vor contribui din plin la dezvol- tarea limbii gi literaturii romane, la ridicarea pe noi culmi de civili- zafic si progres a culturii nationale. De-a lungul secolelor in aceste centre a existat o puternica viajé culturald, tipdtindu-se $i transcriin- du-se un numar insemnat de carti. Meritul este al celor care cu migald si cu truda, in condifii grele au cioplit in, stinca de granit a timpului slovele romanesti pline de infelepciune, strabatute de un puternic ecou patriotic, care au colindat toate provinciile romanesti, unind in acelasi ideal pe tofi romanii, Cultura vilceana a sdrbatorit in ultimii ani doud date memorabile: tn 1975 s-au implinit 270 ani de la tipdrirea primei carfi la Rimnic, in 1977 in ianuarie — 340 ani de cfnd la Govora avea sa fie scoasa de sub teascurile tiparului prima lucrare, iar la Bistrifa — 470 ani de Ja tiparirea primei carfi de pe teritoriul patriei noastre. In secolul al XVII si al XVHI-lea orasul de pe malurile Oltului va juca un rol important in tiparirea si difuzarea carfilor. O statistiea in- tocmifé de noj, avind la bazd numarul carfilor tipdrite $i mentionate de Ioan Bianu si N. Hodos in Bibliografia romaneascd veche ne dove- deste ca in secolul al XVIII-lea Rimnicul ocupa locul al Il-lea. Dar iaté care sint cele mai productive centre tipografice din aceasta perioada : Bucuresti (cu 128 carfij, Rimnic (90}, lasi (82), Sibiu (30), Buzdu (19), Tirgoviste (15). : GOVORA peste 340 ani de activitate tipograticd La Gevora in noua tipografie instalata de c&tre domuitoru! mun- tean Matei Basarab se va tipari la 30 ianuarie 1637 prima carte: ,,Psal- tirea slavona'’. Documentele timpului confirma ca aici exista o activi- tate tipograficé mult mai veche. In sprijinul acestei afirmatii putem aduce insemndrile lui Teofan al Ierusalimului care la 9 august 1636 63mentiona cd-la Govora functiona o scoalé pentru deprinderea meste- sugului tipografic.t De pe bancile acestuia aveau sd se formeze vestifii megteri: Proca Stanciovici $i Tudor Dumitrovici din Rimnic, Lupin Dumitrovict din Popesti (Luncavat) si alfii. In cei sapte nai de activitate vor fi tiparite urmatoarele carfi: Psaltirea slavonaé (1637 si 1638), Pravila cea mic& (1640), Ceaslovul {1640), Evanghelia invatatoare (1642). Cuvintc emotionante cu o puternicd incarcdtura patrioticaé intilnim in Predoslavia Psaltirei slavone din 1638, fiind un omagiu adus tipo- gfafiei — aceasté comoara prin care strabat frumusetile sufletului ome- nesc. Adresindu-se cititorilor s&i domnitoru! Matei Basarab mentiona : Va rog dar pe voi conlocuitorii tarii noastre $i mai ales pe voi frafi ce vefi fi dupa noi... sa pastrati cu ingrijire acest dar, vreau sa zic aceasta tipografie si pazind-o cu ingrijire ca un dar prea cinstit... cdcl este 0 comoaraé mai scumpa decit toate comorile paémintesti, c&éci aurul si argintul si pietrele sint comori scumpe ce infrumuseteazd numai vre- melnie trupurile, iar comoara aceasta infrumusefeazd sufletele ome- nesti"? Cea mai importanta lucrare realizata este Pravila, tiparita de Mele- tie Macedoneanul dupa cum insusi menfioneazé: ,,S-a tiparit aceasta carte numité Pravila de mine cel mai umil Meletie Macedoneanul", ealizarea acestei lucr&ri participa cele mai reprezentative persona- i ale timpului ; Udriste Nasturel si Mihail Moxa. Meletie Macedo- neanul si Stefan de Ohrida sint tipografi. Pe pagina a treia a carfii carturarul Udriste Nasturel din Fierasti semneazd versuri slavonesti in care aduce un cald omagiu stemei Tarii Romanesti, Juminatului domn Matei Basarab. Scoala de Ja Rimnic Rimnicul are bogate traditii culturale, a caror existenfa dateaza incé din secolele trecute. Oras de resedinfé domneasca va fi locul pe unde vor trece in perigrinadtile lor sau vor poposi, durind prin timp ctitorii voevodale mulfi. dintre domnii {arii romanesti. Pentru acelasi motiv in hrisovul sdu din septembrie 1389 care atesté prima mentiune documentard Mircea cel B&trin va consemna: ,,Orasul domniei... numit Rimnic”, Cu aceleasi cuvinte se va adresa acestui oras Mihai Viteazul ; ,,Orasul domniei mele la Rimnic" gi Matei Basarab: ,,la oragul domniei mele, la Rimnic". Amintim de toate acestea pentru a sublinia faptul ca traditiile sale istorice si populare au favorizat dezvoltarea in secolele urmatoare A culturii, facind din Rimnic (mai ales in secolele XVII—XVIII} unui dintre cele mai importante centre tipografice ale {arii, Despre trecutul sau atit de bogat in fapte cit de frumos si convingator va vorbi poetul 1 y. T. lonescu, Contributii la cunoasterea asezdmintului cultural medieval mindstirea Govora, judejul Vilcea, Buridava, Rm, Vilcea, 1972, 2 Aurelian Sacerdoteanu, Predosiaviile cirtilor roménesti, volumul 1, Bucuresti 1938, p, 73. 64George Cosbuc: ,.Mindrule Rimnic al Vileii! Vechiule Rimnice al Vil- cii! Tu erai orasul mare pe vremea lui Traian si a celor dintit stramosi ai nostri, tu apairai trecdtoarea Oltului si luai vama dela cei ce tre- ceau cu marfuri muntii. Nu sint nici dqué orase asa de vechi ca tine pe pdmintul locuit de romani, daci sint n-au avut zilele maririi tale’. Slova c&rfii iscusit mestesugité de carturarii care s-au aplecat cu recunostinfaé asupra paginilor va cdp&éta noi dimensiuni in -frumosul oras de pe malurile batrinului Alutus. Numeroase: sint realizarile de aici care vor infrunta timpul constituind pretioase documente de limba si literatura romaneascé veche. Dintre acestea amintim doar citeva. Astfel Viad gr&maticul copiazi ,,Leastvita lui Ion Scararu" (1693), Anatolie ieradiaconul istoria Tarii Roméanesti, Cronica slovenilor', ,Cosmografia’ (1774), Grigore Rimniceanu ,,Varlaam si Ioasaf" si ,,Jsto- ria T&rii Romanesti" (1781), ..Floarea Darurilor (1780), .Aritmetica", Pascalie, ,, Trigonometrie". In 1781 Grigore Rimniceanu copiaza Istoria Tarli Romanesti dintr-un inceput, care nu-i alta decit lucrarea realizaté de Stolnicul Constantin Cantacuzino. O all carte ,,Cosmografia” scrisé de Anatolie ierodiaco- nul in 1774 prezinta perioada dé inceput a Europei, precum gi unele parti ale lumii, cum sint: Tara Ardealului, Valahia Transalpina, Mol- dova pe ,Mateias Craiu”. Sint prezentate de asemenea aspecte ale -jzvodirii" Asiei si Africii, In continuare este descrisa perioada romani- z&rii Daciei, ,ithica ieropolitica sau filosofie de obiceiuri invafaitoare" scrisi de Ioan Rimniceanu in 1772 are un caracter didactic, contribuind la luminarea ,,indreptarea si folosul celor tineri". Printre problemele pe care le abordeazdé ainintim pe cele cu privire la ,invd{atura tincrilor de folos", ,, Academia sau scoala", ,, pentru cetirea carfilor", ,.numararea carfilor™. st Un moment de seama in dezvoltarea culturij vilcene {1 constituie anu! 1705 cind la Rimnic Antim Ivireanul infiinteazé prima tipografie de sub teascurile céreia in cei ,,trei ani fara doud luni” cit a stat aici scoate zece cari. Marele cérturar a avut o viata zbuciumata si un sfirgit tragic ca si vremurile sumbre sub‘ cupola -carora a trudit $i a muncit cu o pasiune rar intiinité pentru prosperitatea cuiturii noastre. Este’un neintrecut lipograf, traducdtor si editor de carfi, un strélucit creator al unor opere de cert& valoare literarad si artisticé. Isi incepe activitatea tipograficé la Bucuresti in timpul domniei Ini Constantin Brincoveanu: Prima carte scoasi de sub teascurile ‘tipogra- fiei va fi: Invaf&tttrile lui Vasile Macedoneanu c&tre fiul sfu Leon". In cursul anului 1694 este transferat la Snagov, unde va desfasura ° activitate judicioasdé, editind 14 lucrari, Incepind cu 1701 continua munca de tipograf la Bucuresti, reusind s& scoat& 15 carfi. 2 Oetavian Nica, George Cosbuc, Orizont, Rm. Vilcea, 21 decembrie 1973. 3) = Anuarut Buridava, vol. tT — cd. 225 65In munca pe care o desfasoara formeazd 0 adevaraté scoala tipo- graficé romaéneasca, invdjind aici vestifi mesteri : Mihail Istvanovici, Gheorghe Radovici si Dionisie Floru. Printre cartile pe care Antim Ivireanu le va tipéri de-a lungul anilor amintim: ,,Gramatica slavo- neasca" (1687), ,,Floarea darurilor“ (1700), Alexandria’ (1713), ,,Pilde filosofesti" (1713), etc, In martie 1705 iscusitul tipograf va fi hirotonist episcop la Rm. Vil- cea cu ,,Sfatul si cu voia prea luminatului si invatatului” domn Con- stantin Brincoveanu. Momentul acesta se va desfasura in cadrui unui ceremonial deosebit. Odat& cu venirea sa in scaunul episcopal al Rimnicului va reusi s& infiinteze un nou centru tipografic, aducind cu el pe unul dintre cel mai destoinici ucenici Mihail Istvanovici, In cursuf amului 1705 vor iesi de sub teancurile noii tipografii primele caérti: Tomul bucuriei si Antologion, La Rm. Vilcea Antim Ivireanul va sta aproape 3. ani. Dup&é cum va marturisi mai tirziu (1712) prin intermediul serisorilor adresate dom- nitorului Constantin Biincoveanu (pentru aplanarea conflictului ivit) si aici va desfasura o deosebitd activitate. Ce am lucrat si acolo (nu atita din veniturile casei, cit, iara din osteneala si sudoarea fefei mele), iaste venerat tuturor, Esirea mea de acolo nu a fost cu voila mea”. Pentru ridicarea calitatii tipariturilor realizate (unele fiind cele mai reusite lucrdri ale timpului) infiinteaza si o leg&torie la care aduce mesteri iscusiti. 5 Antim Ivireanul este de asemenea un neintrecut gravor si miniatu- rist. Omul de cultura, care la Rimnic punea bazele unui now centru tipografic se dovedeste a fi si un bun. gospodar, Inzestreazd episcopia cu noi mosii (Bujoreni, Mihdiesti) repara mai multe mindstiri ; Cozia, Govora, Surupatele, Fedelesoiu, Ostrov — Calimanesti, etc. In februarie 1708 marelui carturar i se incredinjeaz& inalta functie de mitropolit parasind astfel pentru totdeauna Rm. Vilcea. Cu acest prilej, cu modestie se angajeaza ca va fi alaturi de cei multi, care sint impovérafi de. aditea nevoi si scirbe, ce vin totdeauna, neincetat, de la cei ce stapinesc p&mintul acesta’, fiind astfel ,dimpreuné cu dum- neavoastra... la toate cite va aduce ceasul 5i vremea”. Printre tipariturile realizate la Rm, Vilcea de Antim Lvireanul amintim in primul rind Molitvenicul iucrare infaptuité cu ,,cheltuiala sa” si care va contribui la ,,generalizarea folosiril, limbii romane...". In prefaja tipograful Mihail Istvanovici ne prezinta citeva date pretioase cu privire la viata si activitatea marelui carturar.* Dupa& cum se cunoaste prima tiparituré pe care o realizeazi la Rm. Vileea este o brosura intitulataé in mod simbolic oinvafatura pe scurtaé pentru taina pocdintei", in care autorun! abordeaza citeva pro- bleme foarte importante. Subliniaza rolul pe care il are cartea in pre- gdtirea spirituala a maselor populare ,,,..omul care nu $tie carte se asea- mana dobitoacelor si orbilor”. Ascutisul satirii sale se indreapta fara crujare impotriva lenesilor, celor care au o comportare nedemna in societate: ,O, crestinilor; ©, 4 Vezi G. Strempel, Antim Ivireanul Editure Minerva, Bucuresti 1972, pagina 424.p&rinjilor si fratilor, pind cind in rautate si pacat, pind cind dorm in patul lenevirii somnul cel greu si purtitorul de moartea pdcatului’s. In tipariturile rimnicene intilnim expresia ,,Stihuri politice — denu- mire dati versurilor care preamdresc ,pe slavitul domn Constantin Brincoveanu" si stema {drii, subliniind astiel legdtura lor cu aspiratiile epocii In care sint scrise, reliefind in acelasi timp dragostea pentru patrie, Deci, poezia politica romaneasca are vechi tradifii, s-a zdmislit inca din acele vremuri i uCu slove imprejur scrise rimlenesti Pre tofi vraéjenasil tai tu s&-i biruiesti Acum si corbul incd o arata Domnului Constantin intr-aceasté data Dindu-i lui puterea cu nadejde buna Ca s& stépineasca cai de viafaé bund“ (Antologhion) Desfasurind o activitate prodigioasé cel mai luminat om al timpu- lui séu avea s& scrie o pagind emofionanta de cultura, s§ dea imbold slovelor romdnesti zdmislite in tipografiile pe care le-a patronat cu atita generozitate, sA ne ofere modele inegalabile de literatura veche. Activitatea lui Antim Ivireanu va fi continuaté de Damaschin cel pe care Iorga il considera: ,Omul invatat de limba latina si cea sla- vond". Isi desfdsoara activitatea in conditii dificile, in perioada in care Olienia se afla sub stépinirea Austriei. In petitia prezentata de cdtre Damaschin Ja 29 noiembrie 1719, cu prilejul sinodului care va avea loc Ja Hurez — propune infiinfarea a doud scoli una romaneasca, alta latineascé, cea romaneascd sa fie la Rimnic, sub grija episcopului a enindstirilor $i popilor si cheltuielile pentru dasc4li si copiii saéraci sé fie de la dinsii, iar cea latineasca sa fie la Craiova"... Din opera sa (desi multe Jucruti au rémas in manuscris printre care si Mineele) tipareste decit: Ceaslovul, Sapte taine (1724), ,,Psaltirea” (1725), Predosiovia de la ,.Jnvatétura pentru sapte taine” va fi repro- dusé de Samuel Micu Ia sfirsitul.,,Theologiei docmatice’, tiparita la Blaj in 1801. Prodigioasa activitate a cérturarului rimnicean. va fi elo- Qiata de cdtre corifeii Scolii ardelene: Samuel Micu si Radu Tempea. In gramatica sa din 1797 Radu Tempea spunea: ,,..cea mai mare parte a c&rfilor s-au téim&cit de Damaschin Episcopul Rimnicului, cu stil si grai foarte fuminat’'. Un alt carturar, care avea s& inscrie o pagina luminoasa in istoria culturii romanesti este Chesarie. Este un om invafat, Studiazi gazete franjuzesti. Cere si i se aducé Enciclopedia” lui Diderot. Face parte din delegafia care merge Ja curtea impdratesei Ecaterina la Petersburg in 1770" spre a pleda cauza {arilor romane. In timpul activitafii sale ' tipegrafia rimniceand este inzestraté cu litere noi. Tipaéreste primele sase volume din Minee {primul in luna octombrie 1776). I se atribuie de asemenea $i Istoria razboiului ruso-turc redactaté in limba elena, Mai tirziu Nicolae lorga numea aceasta perioada infloritoare a litera- turii romane ,,Epoca ui Chesarie", 67Locul lui Chesarie este luat de Filaret. Acesta. continua tipdrirea Mineelor. In 1783 tipareste ,,Pilde filosofesti". In cursul secolului al XVIII-lea la Rimnic se vor inregistra gi alte remarcabile premiere tipografice : In 1726 se tipdreste ,,lntiia Invafaturd pentru tineri’ manual ce va fi pus in slujba invafdmintului din Tara Romaneasca si din Serbia. Cartea se reediteazd in 1727 si 1734. Asa, dupa cum se subliniazd in predeslovie ,aceasta carticici ce cuprinde in sine literile pentru invatatura copiilor' este tiparita in ,,dialectul sla- vonesc si romdnesc pentru intelegerea mai usoaré a acestor doud limbi"', Tot aici se tipareste in 1749 in limba romana ,Bucoavyna pentru invafarea prunciloriu", sub ingrijirea tipografului Constantin Athana- sievici, fiind diorthosita de Lavrentie. In Predoslovie sé retiefeaza rolal pe care trebuie sd-] aibe cartea in viafa omului: ,Nu numai cu piine ve fi viu omulu, ivbifii nostrii fii pravoslavnict crestini, ci cu totu cuvintulu,,.”, Deci, ,,Primiti dar cartea aceasta si cetifi cele dintr-insa si intelegeti puterea cuvinteloru ca sé puteti a indrepta viiaja noastra”. De asemenea se recomanda ca dascilii sa se pregateascé temeinic pen- tru-a preda copiitor cunostintele necesare : ,,../ar clericii carii invéta pre coconi, datori suntu aceste talcuiale singuri de rosiu a te invafa, ca si poaté mai bine invdta pe caconi In 1755 se tipareste ,,Gramatica slavoneascé" pentru .folosul 51 intrebuinjarea tinerilor.. doritori de studii temonice", dupa cum se men- fioneaza in ,,Predoslovia catre imbifii cititori'. In anu! 1776 apate primui volum al lunii octombric din ciclul Mineelor — monumentalad opera care va avea o contributie deosebita ia dezvoltarea limbii si literaturii romane din secolul a! XVIII-lea. Ctitorul acesteia este cdrturarul Chesarie, El tipareste sase volume (celelalte apar in anii urm&tori: pentru noiembrie in 1778 si pentru decembrie, ianuarie, februarie $i martie in 1779,} Opera sa va fi coéntinuataé fn 1780 de Filaret care editeaza celelaite sase volume. Tot aici in 1787 luminatul cérturar lanache Vacérescu isi lipateste gramatica sa pe care o intituleazd ,,Observatii sau bagari da seama asupra regulilor $i orinduelelor gramaticii romanesti™. In prefata primei edifii dedicate episcopwlui Filaret al Rimnicului (a doua editie este tiparita in acelasi an la’Viena) se subliniazé valoarea limbii romaéne nlimba patriei noastre prin care cuvintém', Vacdrescu aduce un cald omagiu carturarilor rimniceni: Damaschin, Chesarie si Filaret pentru osteneala depusa intru traducerea si tipdrirea cartilor in limba romana. Lucrarea cuprinde doua ,,carfi', prima analizeaz& p&rtile de vor- bire, iar cea de a-doua se ocupa de studiul sintaxei, ortografiei, orto- epiei si topicii. Un alt mare cdrturar al Rimnicului este Grigore Rimniceanu. In 1783 retipdreste ,,Pilde filozofesti’. Prima editie a acestei lucrari este realizaté in 1713 de catre Antim [vireanul. Cartea confine un bogat material documentar, fiind presarat4 cu numeroase ,,pilde’', din care se degaje bogatia si intelepciunea -poporului nostru despre viata, lume, cultura. Copiazé de asemenea carfile , Floarea Darurilor (1780), Varlaam si Ioasaf (1781) Istoria Jarii Romanesti", etc. 68. Grigore Rimni¢eani: sincearcé de asemenea? sa intocmeascé ,,arbo- rele gencalogic” al orasului de pe malurile Ottului cu o begata tradific culturala, trecind-in revista numele celor Care au-contribuit la dezvol- tarea spiritualé a acestor meleaguri, Aceast& istorie a culturii vilcene se afla inscrisd in prefata Antologfonului din 1786, care este strébatuta de un puternice mesaj patriotic: Eu vazu ca& atitea cdrfi sd detera prinu tipariu ca unu haru patriotiloru acestii limbi". Rind pe rind sint amjntifi cdrturarii, de seama ai Rimniculni — Da- maschin, neobosit truditor pentru podoaba voroavei limbii latinesti sia altoru feliuri de Feabi", Chesaric ,au talma&citu cu a sa cheltuialaé tiparitu gase luni dinu Mineiulu celu mare”, Filarel ,,carele cu neschim- bala osirdie si grea cheltuiald au talmacitu 5% tiparitu si pre celelalte sase luni de s-au plinitu Mineiulu”. Dionisie Echesiarhul este un alt mare carturar rimnicean autorul Hronografului Taérii Romanesti. Din opera sa de seama care raémine »Hronograful Tarii Romanesti” se degajé dragostea fierbinte fafa de patrie, de istoria sa, ,,Cu dulceata este oarescum a povesti cinevasi de patria.sa. gi a istori de cele ce s-au Intimplat neamului sau, atit din anii trecufi, cit si in diesti sale". Scoala tipograficé vilceani avea sé se remarce nu numai prin valoarea: documentara si artisticaé a cartilor, prin munaérul mare de tipdrituri realizate, ci si prin finuta graficé aleasé 5i bogat ornamen- taté. Gravurile executate, cu ajutorul blocurilor de lemn, caracterul literelor — de dovd marimi imprimate fn negru si rosu, xelografiile, dau muita. originalitate. cdrtilor. Tipografii sint constienti de faptul. cé adesea reugesc sd execute lucrari frumoase, interesante: ,,gi cu adevdrale carte ca aceasta n-au es'tu dinu tipografia aceasta" (Apostol 1747). Dragostea falé de patrie este una dintre caracteristicile de scama ale carturarilor rimniceni incercind si reugind pe baza aranjamentelor sé dovedeascé originea si continuitatea poporului roman pe aceste meleaguri Carpato-dundrene. Ci... de la Traian sau de la marele Con- standin; de se trag cu urmarea aceste obiceiuri, nu fac filonichie. Ins& cu dintru acestea descoper lucruri minunate, aflu linia neamului rona- nesc, din vechi tragindu-se don slévit neam al romanilor’. (Mineiul po ianuarie 1779.) Interesa! pentru raspindirea cartilor in toate provinciile romanesti constituie 0 alta caracteristica de seam a ,,$colii de la Rimnic’’. Lu- crarile tiparite se adreseazi intregului neam romanesc. Munjii, apele nu au constituit nici-o daté o stavila in difuzarea carfii vilcene in toate férile romdnesti. In Banat se vor g&si 286. carfi tipdrite la Rimnic, in Ardeal si Maramures peste 400. Se incearca sa se infiinfeze o tipogra- fie la Timisoara, o legdtorie de carfi in Moldova, la Roman, Numdrul mesterilor tipografi rimniceni, care muncesc cu daruire la redactarea eartilor necesare lumindrii poporului este mare. Mutte si valoroase sint momentele ce glorificdé activitatea culturala a Vilcii in secolele XVI si XVII. Numai o monografie completa ar putea reda circuitului national acest maref act caéruia trebuie s&-i pur- tam intreaga cinste si recunostinta. Vilcea prin tot ceea ce a realizat intra pe deplin i in circuitul culturii romdénesti, 69