6 TRANSPORTUL MARFURILOR SOLIDE IN VRAC

VRACHIERE
6.1 CONSIDERATII GENERALE
Printre cantitatile uriase de marfuri solide in vrac ce se transporta pe glob, diferite
sorturi de minereuri de fier predomina net in ciclul economic. Ca orice substanta naturala
bruta, minereul de fier are o compozitie varianta functie de locul de origine. In unele cazuri se
transporta simplu ca o roca sfaramata, in alte cazuri este transformat in bile prin
imbunatatirea continutului de fier. Dar in ambele forme are un indice de stivuire mic (de 0,40,5 m3/tona), fiind una din cele mai dense substante transportate pe caile de comunicatie
maritime. De aici deriva si particularitatile constructive ale navelor de transport (mineraliere
si vrachiere).
Volumul tot mai mare de marfuri a dus la o crestere pe plan mondial a navelor
maritime si a tonajului lor, o specializare si o universalizare a acestor nave cu scopul
reducerii costului transportului, iar pentru acelerarea manipularii acestor marfuri in punctele
terminale sau construit instalatii de incarcare/descarcare automatizate de mare capacitate.
6.2 EVOLUTIA CONSTRUCTIVA A VRACHIERELOR
Pana la cel de-al doilea razboi mondial, marfurile solide in vrac erau transportate de
cargouri obisnuite, iar flota navelor specializata formata din mineraliere si carboniere (nave
cu o singura punte), insuma un tonaj redus. Erau nave cu dublu fund, cu instalatia de
propulsie la pupa, cu incarcare pe verticala (prin cadere) si cu viteza de 13-16 Nd.
Cat timp navele specializate au demonstrat o superioritate economica fata de cargouri,
mai ales in ceea ce priveste rapiditatea de operare in porturile de incarcare/descarcare,
numarul lor a crescut neintrerupt, iar procesul de specializare continua si in zilele noastre,
mai ales datorita cresterii substantiale a cantitatii de marfuri solide invrac transportate pe
mare. Pe langa mineraliere, cerealiere si carboniere sau mai construit si nave pentru
transportul de bauxita, ciment si zahar. Asemenea nave strict specializate corespund unui flux
de transport stabil, desi navigheaza in balast pe durata calatoriei de ducere sau intoarcere.

Totusi datorita varietatii marfurilor solide in vrac cu greutati specifice si indici de

stivuire diferite (0,20-1,30 m2/t) si prin caracterul fluid al unora dintre ele, nave strict
specializate nu pot fi folosite pentru transportul oricarui gen de marfa solida in vrac. De
exemplu, pentru transportul minereului de fier nu se put folosi rational decat mineraliere cu o
constructie robusta; inacelasi timp insa, nu este rational sa se transporte cu mineraliere
marfuri solide in vrac cu o greutate specifica mica, cum ar fi crbunii, cerealele, fosfatii, din
cauza spatiului de incarcare relativ redus.

Fig. 2.1 Sectiunea transversala a unei nave pentru transportul marfurilor solide in vrac :
1-gura de magazie; 2-rama gurii de magazie; 3-perete despartitor transversal din tabla
ondulata; 4-paiolul magaziei; 5-tanc de alimentare cu apa sau combustibil; 6-structura
bordajului; 7-chila cheson; 8-strctura dublului fund; 9-chila ruliu; 10-tanc lateral
superior.
Navele pentru marfuri in vrac, de mare tonaj au spatiu incarcare de aproximativ 78%
din LIP impartit de regula in 7-11 magazii (de regula un numar impar) spre a se asigura o

10

alternare de magazii incarcate pentru cazurile in cere se ia la bord minereu de fier, o marfa cu
densitate mare. Acest aranjament nu simplifica numai operatiunile de incarcare/descarcare, ci
imbunatateste si calitatile nautice limitand inaltimea metacentrica, pe langa faptul ca o
distributie longitudinala corecta a incarcaturii are o influienta pozitiva asupra momentelor de
incovoiere si asupra fortelor de forfecare. Doua sau trei magazii pot fi mai mari decat
celelalte, iar cele intermediare mai scurte, ceea asigura o flexibilitate mai mare combinatiilor
de incarcaturi, sau permite reducerea numarului de magazii ce trebuie umplute cu minereu de
fier. Una sau doua magazii pot fi destinate incarcarii de balast pentru a se mari pescajul.
Latimea gurilor de magazii este intre 40% si 50% din latimea maxima, iar lungimea ei ajunge
la o valoare medie de 64% din lungimea magaziei. Sectiunea transversala a unei magazii de
marfa la o astfel de nava este redata in fig.1.1
Navele pentru marfuri solide in vrac de tonaj mediu si mic sunt folosite la transportul
marfurilor in porturile unde nu au acces navele de mare tonaj. Aceste nave sunt in deosebi
destinate sa transporte bauxita, fosfatul de roca, minereuri neferoase (maganul, cuprul si
nichelul) sarea si zaharul. Nave de acest gen sau construit intre 3.000 tdw si 50.000 tdw mai
ales pentru transportul marfurilor semifinite. Majoritatea acestor nave sunt dotate cu instalatii
de manipulare (bigi si cranice). Gurile de magazii sunt relativ largi permitand graiferelor sa
ajunga pana la cele mai indepartate colturi ale magaziei. Unle din aceste nave pot trasporta pe
punte cherestea, iar altele pot fi amenajate cu punti suplimentare pentru transportul
autoturismelor.
Noile reguli de prevenire a poluarii au determinat restrictii asupra transportului de
petrol in tancurile laterale.
Urmatorul pas spre extinderea posibilitatilor de transport a navelor specializate a fost
construirea vrachierelor universale (universal bulk ships). Desi au caracterul unor nave
specializate, deoarece sunt destinate numai transportului marfurilor solide in vrac, totusi
posibilitatea transportarii oricarui fel de marfa in vrac cu aceeasi eficacitate tehnicoeconomica le ofera caracterul de nave universale.
Aceste doua directii de dezvoltare a constructiei de nave (specializarea si
universalizarea) depind de urmatorele conditii concrete e exploatare : marimea si directia
fluxului de transporturi a marfurilor in vrac, distantele intre porturile terminale si dotarea
porturilor de operare cu instalatii corespunztoare.
Corelatia dintre acesti factori determina una dintre directiile de dezvoltare, iar
in unltimii ani se observa tendinta armatorilor de a achizitiona vrachiere universale, ceea ce
explica reducerea simtitoare a comenzilor de mineraliere.
11

In privinta dimensiunilor, vrachierele universale se situeaza intre cargourile

specializate si petroliere, deoarece operarea lor continua sa se faca la cheu si la estacade, iar
cresterea lor in

tonaj este limitata de adancimea porturilor, desi rentabilitatea impune

construirea de nave gigant si pentru transportul marfurilor solide in vrac.

6.2.1 Nave specializate

In acesta categorie intra : mineralirele, navele pentru transportul bauxitei,
carbonierele, cerealierele, navele pentru tranportul zaharului si cele pentru transportul
cimentului.
a.

Mineraliere. Sunt nave specializate de constructie robusta si cu o

singura punte, cu magazii centrale si cu tancuri de balast laterale in dreptul magaziilor, pe

toata inaltimea de constructie. Cei doi pereti longitudinali dintre magaziile centrale si
tancurile de balast laterale joaca rol de separatii longitudinale permanente, cerinta impusa de
transportul marfurillor ce se pot deplasa in timpul ruliului. Spatiul dublului fund din dreptul
magaziilor poate fi folosit ca tancuri de combustibil sau balast sau formeaza un tunel prin
care trece tubulatura de balastare. Are o constructie simpla si o dotare redusa, care sa le
asigure rentabilitatea chiar in cazul navlurilor reduse. Aceste nave sunt destinate transportului
de mineruri cu greutate specifica mare, a concentratelor de minereuri si a lingourilor de fonta.
Nave de acest tip modernizate sunt cat se poate de mari, de peste 100.000 tdw fig 2.2.
Un mineralier trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii constructive :
a)

sa aiba o rezistenta longitudunala marita tinand seama de incarcaturile grele

transportate;
b)

dublul fund sa fie inaltat, spre a se evita, pe timpul navigatiei cu incrcatura, o

inaltime metacentrica excesiva, care ar supune nava la un ruliu dur;

c)

magaziile sa fie construite astfel incat sa asigure o atorujare a marfii pe timpul

incarcarii, iar dimensiunile gurilor sa permita folosirea graiferelor de mare capacitate;

d)

capacitatea tancurilor de balast sa permita navigatia in balast chiar pe vreme

rea asigurand un pescaj convenabil;

e)

blastarea, debalastarea si uscarea tancurilor sa se poata face intr-un timp scurt.

In general la mineraliere capacitatea tancurilor de balast este aproximativ egala cu

capacitatea de incarcare a magaziilor, in timp ce la navele de transport a bauxitei capacitatea
magaziilor depasestepe cea tancurilor de balast.

12

b.

Nave pentru transportul bauxitei. Nave asemanatoare din punct de

vedere consructiv cu mineralierele, adica nave cu doi pereti longitudinali despartitori, cu

dublul fund ridicat si cu compartimentul masini la pupa, dar cu spatiul magaziilor marit
tinand seama de indicele de stivuire al bauxitei mare. La aceste nave peretii longitudinali
despartitori ce sunt dispusi mai aproape de bordaj, iar paiolul dublului fund se afla la o
inaltime mai mica de chila decat mineralierele.

Fig. .2 Sectiunea transversala a unui mineralier de mare tonaj :

1-tanc de balst lateral; 2-tanc de combustibil sau apa; 3-minereu.
c.

Carboniere. Intrucat indicele de stivuire al carbunilor este de aproape

trei ori mai mare decat al minerulrilor grele, rezulta ca la aceste nave magaziile de marfa
trebuie sa aiba o capacitate mult marita si ca atare vor ocupa tot spatiul dintre bordaje. La

13

astfel de nave cerintele constructive impun limitarea spatiului magaziilor prin pereti
longitudinali despartitori care sa inpiedice alunecarea marfii intr-un bord. In acelasi timp
pentru asigurarea unei inaltimi metacantrice convenabile dublul fund trebuie inaltat. Aceste
nave au o singura punte si sunt prevazute cu tancuri de balast mici cu sectiune triunghiulara
dispuse lateral sub punte, precum si in dreptul gurnei. Aceste tancuri de balast dau o forma
adecvata pentru autorujare amarfii langa bordaj la incarcare si alunecarea marfii spre centru
in timpul descarcarii.
Carbunii prezinta si pericolul de autoaprindere si de evacuare de vapori de apa si gaze
explozive. De aceea carbonierele sunt prevazute cu o instalatie de ventilare a magaziilor, iar
pentru preintampinarea patrunderii gazelor in compartimentele de locuit acestea sunt
prevazute cu pereti si punti etanse la gaze.
d.

Cerealiere si nave pentru transportul zaharului. Sunt asemanatoare din

punct de vedere costructiv cu carbonierele, micile diferente fiind determinate numai de

proprietatile marfurilor transportate. O caracteristica a cerealierelor strict specializate este
lipsa separatiiilor longitudinale si a puturilor de alimentare, precum si existenta tancurilor de
balast triunghiulare, laterale sub punte, avand o inclinare egala sau mai mare de 30o.
Existenta acestor tancuri elimina formarea spatiului liber la marginea superioara ale
magaziilor.
Majoritatea

navelor

care

transporta

zahar

sunt

dotate

cu

istalatii

de

incarcare/descarcare, de regula cranice.

Ambele tipuri de nave trebuie sa dispuna de o buna ventilatie.
e.

Nave pentru transportul cimentului. Spre deosebire de minereuri,

cereale si carbuni, cimentul este o marfa pulverulenta, producand mult praf la manipulare.
Mai mult, cimentul trebuie ferit de umezeala pe timpul manipularii. Aceste particularitati
impun anumite conditii constructive. Din cauza fluiditatii acestei marfi, navele specializate
trebuie sa aiba in magazii separatii longitudinale. Pentru protejarea navei si mecanismelor
sale de praful cu caracter abraziv, iar a incarcaturii, de patrunderea apei prin gurile de
magazie, incarcarea si descarcarea navei se face cu benzi transportoare sau cu tuburi
pneumatice inchise. La navele moderne acest tip de instalatii fac parte din dotarea navei.
f.

Vrachiere universale. Aceste nave trebuie sa ofere conditii superioare

in privinta incarcarii, transportului si descarcarii marfurilor solide in vrac, cu exceptia unor

marfuri speciale cum ar fi cimentul. In acelasi timp, ca toate navele de transport, trebuie sa
aiba posibilitatea navigatiei in balast in conditii corespunzatoare. In general aceste nave sunt
destinate sa transporte ca principale marfuri : minereuri grele (0,35-0,45m3/tona), mnereuri
14

usoare (0,55-0,60m3/tona), carbuni, cereale grele (1,25-1,30m3/tona) si cereale usoare (1,551,60m3/tona).

Vrachierele universale trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte specifice, dintre care
se mantioneaza : capacitatea magaziilor trebuie sa fie de asemenea netura incat sa permita
transportul diferitelor sorturi de marfuri solide in vrac, de la minereuri grele pana la cereale
usoare, la un pescaj corespunzator liniilor de incarcare, iar variatia stabilitatii trasversale in
cazul trasportarii diferitelor incarcaturi sa fie minima. In plus trebuie sa corespunda unor
cerinte suplimentare si anume :
-

sa aiba un numar suficient de magazii care sa asigure transportul simultan al

diferitelor sorturi sau loturi de cereale si in acelasi timp sa reduca la minimum completarile
cu secarie;
-

sa nu necesite separatii longitudinale si nici puturi de alimentare;

sa permita o curatare rapida a magaziilor si cu cheltuieli minime;

valoarea momentelor de incovoiere indiferite variante de transport sa nu

afecteze rezistenta longitudinala a navei;

-

volumul si dispunerea tancurilor de balast sa asigure un pescaj satisfacator si

stabilitatea necesara navigarii in balast.

Din punct de vedere constructiv vrachiarele universale sunt de trei tipuri :
-

Vrachiere cu tancuri de balast (de sectiune triungiulara) superioare si

inferioare si cu dublul fund de inaltime normala, unele dintre ele putand avea si tancuri
laterale de volum mic. Aceste nave corespund intru totul transportului de carbuni si cereale,
dar nu satisfac cerintele transportului de minereri grele din cauza inaltimii metacentrice mari.
Penru imbunatatirea stabilitatii transversale in cazul transportarii de minereuri grele,
incarcarea se va face in magazii alternate (se incarca magaziile fara sot incepand din prova,
celelalte ramanand goale), dar in acest caz are loc o crestere a momentelor de incovoiere.
Acst fenomen nedorit se poate evita din constrctie amenajandu-se un numar cat mai mare de
magzii functie de tonajul navei (5 magazii la navele de 18.000-20.000 tdw; 7 magazii la nave
de 35.000-40.000 tdw; 9 magazii incazul navelor de tonaj mai mare).
Un alt procedeu de inbunatatire a rezistentei si a stabilitatii consta in amenajarea de
magazii de lungimii diferite dispuse de regula alternativ; in magaziile curte se incarca
complet minerul greu, iar in cazul transporturilor de cereale se incarca magaziile largi.
La vrachierele universale de acest tip se pot incarca se pot incarca si tancurile balast
superioare de cate ori se trasporta carbuni sau mai ales cereale usoare.

15

Spatiul de balastare al navelor de acest tip (format din tancurile superioare, inferioare,
dublul fund si picurile) asigura pescajul corespunzator si o stabilitate convenabila, iar la
navele cu magazii de lungimi diferite, una din magaziile scurte poate fi balastata, cu conditia
sa aiba pereti despartitori daca magazia ocupa toata latimea navei.
-

Vrchiere cu doi pereti despartitori longitudinali. Acesti pereti se intind pe

toata lungimea magaziilor, la o distanta intre ei egala cu latimea gurilor de magazie, incepand
de la punte pana la o anumita distanta de paiol. In cazul transportarii minereurilor se umple
intreg spatiul dintre cei doi perti longitudinali; o parte din incarcatura patrunde prin spatiile
de la fundul magaziei in ambele borduri, dor aceasta patrundere este limitata de forma
tancurilor de balast inferiore fig 1.3. Volumul spatiilor centrale al magaziilor este in general
proictat sa primeasca o incarcatura completa de minereu usor. Daca se transporta minereu
greu, una din magazii ramane neumpluta. Cand se transporta cereale, se incarca atat spatiul
central cat si cele laterale, in care scop exista guri de incarcare laterale de dimensiuni mici.
Existenta peretilor longitudinali permite incarcarea partiala a magaziilor fara completare cu
sacarie.

Fig 2.3 Sectiunea transversala la vrachierele universale cu doi pereti longitudinali

Pentru transportul carbunilor acest tip de nava aste mai putin potrivit, deoarece
spatiile laterale se descarca cu mari dificultati din cauza dimensiunilor mici a gurilor de
incarcare laterale.
Spatiul destinat balastarii este format din tancurile de gurna, cele din dublul fund si
picuri, din care cauza navigatia in balast este excesiva.
Unele din aceste nave au pereti longitudinali pe intreaga inaltime a magaziei, astfel ca
spatiul de incarcare este compartimentat in trei parti distincte. Asceste nave pot transporta in
conditii bune numai minereuri si cereale.

16

Vrachiere cu magazii superioare tip tweendeck (fig 2.4). Acest tip de nava are

intre magaziile normale, compartimente mult inaltate fata de chila, de volum mic in forma de
V sau U, numite magazii superioare. Spatiul fiecarei magazii superiore este impartit prin doi
pereti longitudinali in trei compartimente : unul central si doua laterale. In compartimentul
central se incarca prin gura de magazie normala, iar in cele din borduri prin guri de magazie
mici, ceea ce limiteaza folosirea lor pentru anumite incarcaturi. Cand se transporta cereale
usoare se umplu toate magaziile inclusiv compartimentele laterale ale magaziilor superioare.
Daca se transporta careale grele se incarca toate magaziile principale si complet sau partial
magaziile superioare. In cazul minereului de fier se incarca partial magziile principale si
complet magaziile superiore. Carbunii se incarca in

Fig. 2.5 Nava mineralier cu magazii superioare:

1, 2, 3 magazii superioare.
magaziile principale si in compartimentele centrale ale magaziilor superioare. Titeiul se
incarca in toate magziile, iar spatiile gurilor de magazii indeplinesc rolul de spatiu de
expansiune.
g.

Vrachiere combinate. Sunt nave cu dubla folosinta, facand parte din grupa

navelor partial universalizate. Ele pot transporta minereu sau carbuni intr-o directie si petrol
in calatoria de intoarcere. Sunt nave cu care sa rezolvat problema navlului de intoarcere sau
cel putin sa redus la minimum perioada de navigatie in balast. Urmatoarele trei tipuri sunt
mai raspandite.
- Vrechierul combinat minereu/petrol (ore/oil carrier) prescurtat nava tip O/O. Din
punct de vedere constructiv seamana cu un mineralier dotat cu pompe si tubulaturi pentru
incarcarea si descarcarea titeiului.
Minereul se incarca numai in magaziile centrale si in tancurile de balast laterale. In
anul 1973 s-au dat in folosinta trei vrachiere O/O de 265.000 tdw si unul de 273.000 tdw.

17

Vrachierul combinat carbuni/minereu. Are rolul sa elimine sau sa scurteze

navigatia in balast, transportand in ambele sensuri marfuri diferite.

-

Vrachierul OBO (ore/bulk/oil carrier). Fig 2.5 Este unul dintre cele mai

perfectionate vrachiere combinate, putand transporta la intreaga capacitate fie minereu, fie
alte marfuri solide in vrac cu indice de stivuire mare (carbuni, cereale, fosfati etc.), fie
incarcaturi, lichide cum ar fi titeiul. Este o nava polivalenta care evidentiaza in tehnica
transporturilor tendinta armatorilor de folosire cat mai eficienta a capacitatilor de transport
ale navei. Avantajale oferite de acest tip de nave, intrate in exploatare incepad din 1964,
explica cresterea vertiginoasa a tonajului acestora in cativa ani la peste 180.000 tdw.

Fig. 2.5 Sectiune comparativa la cuplul maestru :

a nava tip O/O; b nava tip OBO.

18