Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ctiga att de bine nct peste puin timp reui s-i ia o csu n marea
Cetate, unde visase mereu s ajung. Trgul era mult mai mare n Cetate. Pe
aici treceau cltori care veneau de peste mri i ri i care aveau pungile
doldora de bani. Olarului i mergea foarte bine i i fcuse muli prieteni,
cci i pstrase obiceiul de a ajuta oameni aflai la nevoie. Dar nca era
departe de elul lui. Pentru a-i deschide prvlia pe care o visase, unde s
aib ucenici i vnztori care s lucreze pentru el, avea nevoie de mult mai
mult. i deja muncea de dimineaa pn seara i vindea aproape tot ce
producea. De data asta abia atepta s ajung din nou la coliba neleptului.
i avea ncredere deplin c i va primi rspunsul, ca i n celelalte di.
Ajuns n faa colibei, fu cuprins de un sentiment ciudat. Era i mai
drpnat, arta de-a dreptul prsit. Oare o fi murit? se ntreb el i l
trecu un fior. Ciocni n u cu mini tremurnde i deschise oblonul ngust.
Un sentiment de recunotin i cuprinse inima cnd vzu din nou ochii n
ntuneric.
- Muncesc de dimineaa pn seara i vnd tot ce produc. Dar tot nu e
suficient pentru a-mi permite s deschid prvlia mea. Ce a putea face
diferit pentru a ctiga mai mult? i se uit cu atenie n ochii neleptului
mut.
Privirea din ntuneric era de aceast data vie, ndrjit.
Olarul putea citi n ea determinare, dar i disperarea unui om pe cale s-i
piard sperana. Apoi se gndi la viaa lui din ultimul timp. Pe de-o parte era
foarte mulumit c se mutase n Cetate i c prospera, dar pe cealalt parte
muncea att de mult nct nu se mai putea relaxa i bucura de via. n
urmtoarea diminea se trezi mult mai odihnit, parc era mai uor. i
savur micul dejun la umbra copacilor din grdin, gndindu-se ct de
recunosctor este pentru viaa lui. Abia acum i ddea seama ct de bine este
s te i opreti din cnd n cnd s te bucuri de lucrurile mrunte, cum ar fi
aroma ceaiului sau mirosul florilor slbatice.
Apoi fcu ceva ce nu fcuse de foarte mult timp: plec direct spre trg, fr s
modeleze nici o oal. De obicei ncepea ziua muncind din greu, apoi fugea
repede dup-amiaz s-i vnd creaiile. Lu doar cteva ulcioare fcute de
el mai demult. Erau cele mai frumoase, le pstra n locuina lui pentru a-i
ncnta ochii. Dimineaa, lumea din trg era diferit. Erau ali muterii,
cltori venii din alte pri. Printre ei, olarul remarc un personaj aparte,
mbrcat n haine scumpe. Avea trsturi nobile i din mersul lui se vedea c
era un om puternic i hotrt. Omul se opri chiar n faa olarului i ncepu s
studieze cu atenie ulcioarele lucrate cu migal.
- Nu am mai vzut nicieri asemenea ndemnare, spuse el.
- Ce ai zice s lucrezi ceramic pentru Curtea Regal? Ai fi pltit de cinci ori
mai mult fa de ct ctig un olar de rnd
Olarul nostru nu-i mai ncpea n piele de bucurie s produc pentru feele
regale! Cu banii ctigai ar putea s-i deschid prvlia n cteva luni! i
toate astea doar pentru c a decis n acea zi s se relaxeze i s fie deschis la
ceva nou!
Primul lucru la care s-a gndit dup aceast ntmplare a fost s-i
mulumeasc neleptului mut. l ajutase aa de mult i nici mcar nu apucase
s l vad complet la fa! Vroia s-l strng n brae i s-i spun ct de mult
au contat ntlnirile lor. Ajuns la colib, btu la u, iar apoi deschise oblonul.
Ochii dinuntru strluceau de bucurie ca niciodat.
- Mare nelept, tiu c eti mai retras de felul tu, dar vreau s-i mulumesc
din suflet i s-i povestesc ct de mult m-ai ajutat!, spuse olarul.
Apoi deschise ua i rmase nmrmurit. nuntru, dincolo de u, era doar o
oglind
La mas cu un nger
A fost odat un bieel care i-a dorit foarte mult s ntlneasc un nger. Auzise el
c ngerii sunt frumoi i buni i, ntr-o zi, a pornit n cutarea unui nger. tia
foarte bine c nu o s fie o simpl plimbare, aa c nainte de a porni i-a umplut
bine, bine gentua cu dulciuri i cu multe sticlue cu ap, ca s-i mai potoleasc
foamea i setea din cnd n cnd.
Cnd a fost la cteva blocuri deprtare de casa lui a zrit un parc mare i umbros,
i s-a gndit s-i trag puin sufletul nainte de a porni iar la drum. S-a aezat pe
o banc lng un btrn trist i amrt, dar cu o fa luminoas, care se uita att
de plictisit la porumbeii ce scormoneau i ei asfaltul, n sperana c vor mai gsi
cte ceva de-ale gurii.
Bieelul i-a pus gentua n brae i a scos din ea o sticlu de ap i, cnd s
guste din ea, a fost ntrerupt de privirea btrnului. Fcndu-i-se mil, biatul i-a
oferit acestuia cteva dulciuri, iar drept rsplat btrnul i-a oferit un zmbet.
Att de minunat i de radiant a fost zmbetul btrnului, nct bieelul i-a oferit
i o sticlu cu ap doar, doar va mai primi nc un zmbet att de frumos. Fr
nicio ezitare i fr nicio reinere, btrnul i-a mai zmbit nc o dat copilului.
Toat dup-amiaza au stat acolo pe banc, mncnd i bnd, fr s i spun
vreun cuvnt unul celuilalt. Pe cnd se nnopt, biatul simi prezena oboselii i
se hotr s plece ctre cas, mulumit de bucuria pe care i-o fcuse btrnul, din
care radia atta dragoste. Nici nu apuc bine s fac doi pai c d fugua napoi
s-l mbrieze pe colegul su de banc. Btrnul surprins de fapta copilului, cu
doi stropi de lacrimi n ochi, tot ce i-a putut oferi napoi a fost cel mai frumos
zmbet pe care l-a vzut copilul n acea zi.
Ajuns acas, mama biatului l ntmpin. Surprins de expresia feei lui plin de
fericire, l ntreb: Ce ai fcut tu azi de eti aa de fericit? Cine i-a adus aceast
fericire?
Copilul i rspunse: Am stat la mas cu un nger! i nainte ca mama lui s apuce
s i rspund, a mai adugat: tii ceva? Are cel mai frumos zmbet dintre toate
pe care le-am vzut vreodat, cu toate c e mai btrn dect mi-l nchipuiam!
ntre timp, btrnul a ajuns i el acas i fiul su, observnd privirea panic a
tatlui, nu a putut s nu l ntrebe: Tat, ce ai fcut azi de eti aa fericit? Cine i-a
adus aceast fericire?
El i-a rspuns fiului su: Am mncat n parc dulciuri cu un nger! i nainte ca
fiul su s apuce s i rspund, el a adugat: tii ceva? Este mult mai tnr dect
mi-l nchipuiam!
Prea des subapreciem puterea unei mbriri, a unui zmbet, a unei vorbe
bune, a unei urechi asculttoare, a unui onest compliment sau a unui simplu act
de buntate i mil. Toate acestea au puterea de a face dintr-o zi obinuit o zi
special sau chiar s schimbe ntregul fir al vieii unei persoane. i toate acestea
sunt cele mai simple i obinuite manifestri prin care lucreaz buntatea i
dragostea divin.
Patru regine
Era odata un rege care avea 4 neveste.
Cel mai mult o iubea pe cea de-a patra sotie, pe care o imbraca cu
straie din cele mai scumpe si o trata cu cele mai fine delicatese. Ii
dadea tot ce era mai bun.
De asemenea, o iubea si pe cea de-a treia sotie si ea era cea cu care
se mandrea cel mai mult in fata regatelor vecine. Totusi, regele traia
cu teama ca aceasta sotie il va lasa intr-o zi pentru un altul.
Regele o iubea si pe cea de-a doua sotie. Ea era confidenta lui si era
intotdeauna draguta, intelegatoare si rabdatoare cu el. De cate ori
regele avea o problema, putea avea incredere in ea ca il va ajuta sa
treaca peste momentele grele.
Prima sotie a regelui era foarte loiala si isi adusese o mare
contributie in mentinerea regatului. Totusi, regele nu o iubea pe prima
sotie. Desi ea il iubea cu adevarat, el de abia o observa!
Intr-o zi, regele simti ca sfarsitul ii este aproape. Se gandi la viata
lui plina si isi spuse: "Acum am 4 sotii cu mine, dar cand voi muri, voi
fi singur.
O intreba pe cea de-a patra nevasta: "Te-am iubit cel mai mult, ti-am
daruit cele mai frumose haine si ti-am aratat cea mai mare grija.
Acum,eu am sa mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?"
"Nici vorba!" replica cea de-a patra sotie, si pleca fara un alt cuvant.
Raspunsul ei strapunse inima regelui ca un cutit.
Regele o intreba si pe cea de-a treia sotie: "Te-am iubit toata viata
mea. Acum ca mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?"
"Nu!" veni raspunsul celei de-a treia sotii. "Viata e prea buna! Cand
vei muri, ma voi recasatori!" Inima regelui se stranse de durere.
Apoi o intreba si pe cea de-a doua sotie: "Intotdeauna am gasit la tine
intelegere si ajutor si mereu ai fost acolo pentru mine. Cand voi muri,
vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?"
"Imi pare rau, nu te pot ajuta de data aceasta!" replica cea de-a doua
sotie. "Te pot doar inmormanta si veni la mormantul tau." Regele fu
devastat si de acest raspuns.
Apoi se auzi o voce: "Eu te voi urma oriunde vei merge!" Regele se
uita
imprejur si vazu ca cea care rostise aceste cuvinte era prima sotie.Era
atat de slaba, pentru ca suferise mult din cauza foamei si a neglijarii
sale.
Adanc indurerat, regele spuse: "Trebuia sa fi avut mult mai multa grija
de tine cand am avut ocazia!"
In realitate, noi toti avem 4 sotii in viata noastra:
Cea de-a patra sotie este TRUPUL nostru. Indiferent cat timp si efort
investim in a-l face sa arate bine, el ne va lasa cand murim.
Cea de-a treia sotie este AVEREA noastra. Cand murim, merge la altii.
Cea de-a doua sotie este FAMILIA SI PRIETENII. Indiferent cat de
apropiati ne-au fost in timpul vietii, ei nu pot decat sa vina la
mormantul nostru dupa ce nu mai suntem.
Prima sotie este SUFLETUL nostru. Adesea este neglijat in goana dupa
averi, bunastare si putere. Totusi, SUFLETUL este singurul care ne va
urma oriunde vom merge.
MORALA - Deci, sa ne trezim sufletul, sa-l cultivam, sa-l facem
puternic si sa-l bucuram acum, pentru ca este singura particica din noi
care ne va urma si va fi cu noi pentru eternitate.