INDIVIDUALIZAREA MASIVULUI Caliman

Aspecte de localizare geografica

Muntii Caliman apartin segmentului oriental al braului carpatin

romanesc,constituind capatul Nordic al vulcanicului propriu-zis din lantul
neoeruptiv sudic.Ei inscriu o nota aparte in cadrul lantului neoeruptiv prin
aspectele legate de masivitate,altitudine,complicarea morfologiei si
structurii,un facies litologic,topoclimate si o anumita conformatie a covorului
vegetal,un nivel specific al umanizarii si concentrarii ariilor de locuire,un
potential propriu al atractiei turistice.
Muntii Caliman se infatiseaza sub forma unui vast patrulater situate in
partea central-nord-estica a tarii,desfasurarea lor find pe directie NV-SE,ca si
Carpatii Orientali carora apartine Calimanul,reliefandu-se prin aspectele
topografic-morfologice si detasandu-se net fata de masivele si teritoriile din
jur.
Unitate muntasa de mare extensiune(cca.2000km2)si masivitate(aprox.60
km pe directie V-E si 30km pe directie N-S),gazduieste conul cu acelasi
nume,o uriasa cupola,ce contine si o spectaculoasa caldera,con ce masoara
in diametru 20-25 km si detine cea mai mare cota altimetrica(2100 m in
Vf.Pietrosul),restul suprafetei apartinand platoului vulcanic.

La rasarit masivul este clar delimitat fata de cristalinul Muntilor Bistritei si

Giurgeului prin ulucul depresiunilor de baraj
vulcanic(Paltinis,Dragoioasa,Bilbor,Secu si Toplita).Limita nordica este limede
marcata de contactul cu Depresiunea Dornelor mai mult in jumatatea dinspre
compartimentul depresionar Sarul Dornei,pe aliniamentul pornind de la
varfurile mai proeminente apartinand podisului vulcanic,respectiv
Deluganul,Bucinisul,Piciorul Tiganului pana la confluenta Paraului Haitii cu
Neagra Sarului.

Geneza,particularitati tectono-structurale,petrografie
Edificiul vulcanic al Calimanului trebuie inteles din perspectiva
transformarilor multiple(scufundari,ridicari,cutari,falieri,eruptii vulcanice si
modelare postvulcanica),la care s-a raportat atat propriul esafodaj,cat si cele
din jur.Consecinta a coliziunii microplacii transilvane cu placa eurasiatica,la
marginea estica a bazinului transivan.Pe linia acestor facturi s-a produs
transferul mmaterialului magmatic,care a ajus la zi in mai multe cicluri de
eruptie,maifestari de tip intrusiv si efuziv.
a) Fundamentul cristalino-mezozoic al vulcailor(I.G.B,foaia Toplit),este
alcatuit din sisturi cristaline carpatice si formatiuni sedimentare triasice.
b) Compartimentul intermediar se socoteste ca aduna produsele primei
etape de vulcanism,comportamentul superior findu-i alocate rezutatele
ultimei etape cu eruptii.Ele exploateaza aceleasi linii de ruptura cu directie
NV-SE,NNV-SSE sau VNV-ESE,una dintre ele fiind falia Miroslava-Colibita.

FUNCTIA HIDROLIGA A ROCILOR DIN SUBASMENT

Rocile constituie magazia pentru orice categorie de apa,atat

resurse fine,cat si ca volum.Nu exista roca,inclusiv in
Caliman,care in stare naturala ca stiva,indferent de loc si de
sezon,sa nu dispuna de un minim de apa.
Rocile asigura,situatie valabila si pentru Caliman,eliberarea si
incorporarea in apele care circula a elementelor chimice,care
asigura grade si nivele de mineralizare.Ele asigura totodata
condtia pentru implinirea circuitului hidrogeologic,care scoate in
evidenta implicarea rocilor in procesul de frmare a unor resurse
minerale utile,prin procese hidrotermale cum este cazul sulfului in
depozit de importanta economica.
Nu se poate omite nici rolul de suport pentru apele de
suprafata,reunite in vai de diferite ordine ca marime si volum de
apa tranzitat.
Despre peisaje subterane influetate de apa
-Grota Haosului,situata intre cotele 1702-1719 m,ce cuprindea o
suprafata de 1735 m2,cu aspect de hruba cu inaltimi de 3-4
m,mai rar peste 6 m,dublu compartimentata.Depozitul de
piroclastite din tavan masoara aproximativ 50 m grosime,fiind
angajat la suprafata intr-un grohotis de 2-3 m.Apele ce se infiltrau
aici,exercitau prefaceri semnificative din punct de vedere al
peisajului interior,precum si in plan hidrologic.Grotei ii era
caracteristica o vie circulatie hidrologica cu torenti,avand sectoare
de mare largire,sub forma unor mici bazinete.
-Grota Ruinelor,situata intre cotele de 1717-1732m,cuprinde o
suprafata de 1180 m2,cu o prezenta de tip sala enorma ingustata
la capete,indica o intensa circulatie hidrologica,organismele
hidrologice erau in numar mai redus.
-GrotaPalatul de Ciocolata,dispune de o suprafata de 184
m2,situata la altitudine medie de 1615 m,cu o saa larga de cca.11
m,cu un sector etajat in spirala in nord,cu o mai slaba circulatie a
apelor.
Particularitatile climatice

a) Temperatura are o influenta benefica sau restrictiva prin

valorile sale atat asupra proceselor ce antameaza substratul
petrografic,relieful,solul ,cat si regnul viu.
Nivelul platourilor structurale temperaturile negative si pozitive
sunt a putin relevante luate separat pentru abiotic,ci prin efectul
lor combinat intr-o succesiune temporala.Aceasta se face prin
degeraturi la vegetatia de ericacee,crapare la arborii de foioase
sau conifere,prin ofilire a ierburilor din alpin,subalpin si din
poienile de pe podis.Cel mai bun indicator al temperaturi,care
sustine calitatea starii,reactia si evolutia complexelor de
geocomponente ale peisajelor masivului,este temperatura aerului
pe intervale.Valoarea termica medie anuala la Statia Toplita find
aproximativ de 0 grade celsius.
b) Precipitatiile joaca un rol extrem de important in sustinerea
dimensionarii pe verticala si orizontala a peisajelor,prin
fenomenul de vegetatie,prin necesarul fiziologic pentru
animale si oameni,etc.
Se observa pe ansamblul celor 2 stati de culegere a datelor
climatice si pentru perioadele de referinta de 10
ani(Retitis)respectiv 37 de ani(Toplita),ca media precipitatilor nu
sugereaza cantitati spectaculoase pentru un masiv montan de
talia Calimanului.Actualmente media multianuala se apropie de
850 mm,insa pentru sectorul marginal de platou vulcanic,valorile
medii variaza cu 100-200 m de la un an la altul,fara a se crea
discrepante in alimentarea bioticului-abioticului.
c) Media multianuala a valorii umezelii relative care satisface
treapta podisului vulcanic,atinge 83%,iar cea pentru cupola
vulcanica se situeaza in jur de 90%.
d) Vanturile,acrediteaza pentru peisajele Muntilor Caliman o
dubla perspectiva:una ca factor climatic
independent,cealalta descriind prin manifestarea lor nivele
de influentare a unor componente peisajere naturale sau a
socio-elementelor.
Statia Toplita releva ca la 37 de ani de observatii,fata de
media multianuala de 1,4 m/s nu exista abateri,decat extrem
de slabe de +-0,1-0,2m/s,si calm in proportie de 52,2%.
Etajul inalt se preteaza adeseori la viteze mari ale vantului
de peste 10-15 m/s,si chiar mai mari,la dese schimbari de
directie.

Asprimea conditiilor climatice marcate de viteze mari sau

foarte mari,motiveaza pentru peisajele de aici adaptarile
morfologice ale vegetatiei de conifere,ericacee si ierboase
care creste fie pipernicita,fie se dispune in imediata
apropierea a solului.

Trasee turistice din M-tii Calimani:

Descriere traseu

Marcaj

Lungim
e

Poiana Puturosu ( Cabana

Lomas) - DF Lomas Vf.Lomasului - Cascada Lomasita
- Izv.Lomasitei - inters. banda
galbena - Vf.Retitis

10 km

Grad de
dificultat
e
mediu

Observatii

Monument Toplita Secu - P-na

Voivodeasa - Dealul Alb izv.Purcelului - inters. banda
albastra - Saua Retitis
Gura Voivodesei - P-na
Voivodesei - Schitul Tuturor
Sfintilor - Poiana Puturosu
(Cabana Lomas) - DF Puturosu inters. banda albastra - Lacul
Iezer
Toplita cartier Calimanel Vf.Runc - Vf.Zancani - Vf.Toaca P-na Zabrac - Vf.Cica Mica Vf.Cica Mare - Vf.Retitis
Bilbor - Vf. La Mori - P-na Stejii Izv.Voivodesei - Vf.Retitis

24 km

mediu

14 km

mediu

Acces tot
timpul
anului

24 km

mediu

Acces tot
timpul
anului

26 km

mediu

Acces tot
timpul

Acces tot
timpul
anului;
Poteca
turistica,
iarna nu se
poate
parcurge pe
schi de tura
Acces tot
timpul
anului

Saua Rachitis ( Bilbor) Vf.Arinisul - Vf.Melic - Vf.La Mori P-na Toplicioara - P-na Stejii Saua Voivodesei -Vf.Bradul Ciont
- Vf.Retitis
Gura Voivodesei - P-na
Voivodesei - Saua Voivodesei intrare in banda albastra si
banda rosie

29km

mediu

9 km

mediu

anului
Acces tot
timpul
anului

Acces tot
timpul
anului