SISTEMUL SANITAR DIN ROMANIA.

ORGANIZARE SI
FUNCTIONARE
REFORMAINDOMENIULSANATATII
Asigurarea sanatatii este obiectivul esential al unui sistem sanitar.
Principalele scopuri sunt realizarea unui nivel ridicat de sanatate si
distribuireaechitabilaaserviciilordeasistentamedicala.
Unsistemsanitartrebuiesacorespundaasteptarilorpopulatiei,ceeace
implica respectul pentru individ (autonomie si confidentialitate) si
orientareaclientului(serviciipromptesicalitateadotarilor).
Sistemul sanitar este definit in World Health Report, drept toate
activitatilealcarorscopprincipalestedeapromova,restabilisaumentine
sanatatea.Definitiapuneaccentulpeimportantaactivitatiiintersectoriale
in promovarea sanatatii, insa implica si o problema, deoarece in nici o
evaluareastariidesanatateapopulatieiuneitarinupoatefigasitaocifra
relevantapentruformularea'toateactivitatile'.
Inschimb,conformraportului,datfiindfaptulcasistemuldeingrijire
a sanatatii utilizeaza majoritatea resurselor alocate la nivelul intregului
sistemsanitar,'sepierddinvederefoarteputineaspectedacanelimitamlao
definitierestransa,adaptatadatelordecaredispunem'.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a stabilit clar
responsabilitatea guvernelor fata de propriile sisteme sanitare pe care le
coordoneaza si a invocat conceptul de administrare, ceea ce presupune
asumareaunuirolmultmaiactivinpromovareasanatatii.
In al doilea rand, a oferit un cadru conceptual util, care incepe sa
evidentiezeobiectivelesistemelorsanitare.
Inaltreilearand,apusaccentulpenecesitateaelucidariiimpactului
pecare,indiscutabil,sistemelesanitareilauasuprasanatatii.

SistemulsanitardinRomania
In1997,Romaniaaintrodusunnousistemdeasiguraridesanatate
prin Legea nr. 145/1997, bazat pe o versiune modificata a modelului
Bismarck. In prezent, unele structuri din urmatoarele modele coexista in
cadrul sistemului sanitar roman (tinand cont in principal de modalitatea
princaresistemulestefinantat):
modelul Semashkobugetul asigurarilor socialedestat (trezoreria
statului);
modelulBeveridgeprincipiulroluluidefiltru(avutdemediciide
familiealesi,inmodliber,decatrepacientisifinantatprinimpozite);
modelulBismarcksistemuldeasigurarisocialedesanatate(bazatpe
primeobligatoriideasigurare,dependentedevenituri).
O analiza a sistemelor de sanatate din tarile Europei centrale si de
rasaritdedinaintede1990,evidentiazaunelecaracteristicicomune,peare
M.Roemer(1993)learezumatastfel:
serviciiledesanatatedeaproapetoatetipurileerauundreptsocialal
fiecaruia,faraniciocheltuialasaucufoartemicicheltuielipersonale;
asigurareaserviciilordesanatateeraresponsabilitateaguvernuluila
diferitenivelealeacestuia;
distribuireaserviciilorpreventivesiterapeuticeerainmodesential
integrata,accentulfiindpuspeprevenire;
resurselesiserviciiledesanatateerauplanificatecentralcapartea
planuluigeneralalintregiiordinieconomicesisociale;
deciziile finale cu privire la caracteristicile majore ale sistemului
national de ingrijire a sanatatii erau luate de autoritatile centrale de
sanatatesipolitice,desigrupurilelocaledecetateniaveauposibilitateadea

contribuilaformareapoliticiidesanatate;
catavremeresurseleeraulimitate,prioritatileinsistemuldesanatate
erauindreptateinspecialcatrenecesitatilemuncitorilordinindustriesiale
copiilor;
toate partile componente ale sistemului de sanatate erau dirijate si
integratedeoautoritatemajoraMinisterulSanatatiisisubdiviziunilesale;
practicamedicalaprivata(siactivitatileconexe)nueraprohibita,dar
constituiasubiectuluneireglementaristricte;
intreagaactivitateindomeniulsanitarsebazapeprincipiistiintifice,
astfelincatpracticilenonstiintificesaureligioase,mistice,nuerau,teoretic,
permise;
nemultumireacetatenilorinlegaturacu:
a)calitateasiaccesullaingrijiiedesanatatesimedicamenteadecvate;
b) pietele secundare in sectorul sanatatii (platile necontabilizate, 'pe
submasa');
c)lipsalibertatiideaalegemedicul;
d)puterededecizielimitatasislaba.
nemultumireapersonaluluidindomeniulsanitarinlegaturacu:
a)salariisubmediapeeconomie;
b)lipsalibertatiimedicilordeafialesidepacientisiaremuneratiei
calculateinfunctiedeperformanta;
c)statutulsocialmodest;
d)putereredusaincreareapoliticiidesanatate.
nemultumirea managerilor serviciilor de sanatate datorita
subfinantarii

croniceafacilitatilordesanatate,echipamentuluiinferior,bugetului
de intretinere insuficient, lipsei independentei infunctionarea institutiilor
desanatatesilipseilibertatiiinstabilireatarifelor,incontractari,investitii,
inreglementarearelatiilordemuncaetc.
Aceastasituatieavealabazadiferitecauze:
factoriideologici/politici inerentifilosofieisocialiste:datoriastatului
de a oferi cetatenilor ingrijiri de sanatate libere si acoperitoare; statul
poseda, finanteaza si administreaza facilitatile de sanatate; competitia,
initiativaprivata,proprietateaprivatasiforteledepiatanuauvaloarein
managementul serviciilor de sanatate; sistemul legal nu are legatura cu
administrarea si nici cu protectia drepturilor de sanatate individuala si
socialaalecetatenilor.
manageriale:macromanagementuleconomicsisocialinerentstilului
sovietic (respectiv stilului iugoslav) al guvernelor, monopolul
statului/partidului asupra luarii deciziilor, aprovizionarea planificata cu
medicamentesimaterialeiningrijiriledesanatate,normesistandardeca
instrumente ale planificarii si finantarii facilitatilor de sanatate, absenta
unei planificari si finantari a sistemului in functie de analiza starii de
sanatate,structuraierarhicaaadministratieiguvernamentale,mediciisunt
angajatiaiguvernului,platiticusalariisubmediacelordinindustrie.
financiare:lipsafinantariioferteiliberedeingrijiridesanatatecare
sa stimuleze cererea pentru ingrijiri de sanatate; solicitarea de forte mai
multesimaibunedeingrijireliberapecareguvernulsaleinvesteascamai
multinnoifacilitatidesanatate,saangajezemaimultpersonalinsanatate
sisaacoperecheltuielilecrescutedesanatatedinfonduriledesanatatedeja
insuficiente; subfinantarea cronica nu furnizeaza echipament si motivatie
pentru asistenta de calitate; slaba calitate a ingrijirilor de sanatate
alimenteaza cererea de servicii de sanatate calitativ superioare pe piata

secundara;lipsafinantelorsifinantareaprinnormesistandardenupermite
introducerea programelor de sanatate pentru controlul bolilor non
transmisibile, al bolilor profesionale sau, prin modul de viata nesanatos,
cauzeazaproblemesideficientedesanatate.
structurale:furnizareadeingrijiriprimaredesanatateprinfacilitati
deingrijireaacesteiaimpartitepe:varsta,sex,ocupatie,locdeviatasautip
de boala nu permite utilizarea medicilor generalisti de familie in oferirea
ingrijiriicuprinzatoareatuturormembrilorcomunitatiisipentrucelemai
multe necesitati de sanatate ale populatiei; slaba calitate a serviciilor
primare de ingrijire a sanatatii cauzeaza solicitarea nejustificata a
specialistilorsispitalelorsireducetimpulacordattratariiafectiuniloracute
sau grave; subsistemele, oferind pe seama guvernului ingrijiri de sanatate
superioareelitelorprivilegiate,reducechitatea;separareadintrefacilitatile
asistentei primare si policlinicile si spitalele de specialitate nu ofera
medicilorposibilitateadeasiindeplinifunctiileinconditiitehniceegale.
organizatorice:cetateniiarondatianumitorfacilitatidesanatatenu
suntliberisaaleaganicifacilitatiledesanatatesinicimedicii;mediciinu
aulibertateadeafialesisiplatitidepacienti,exceptandsituatiileilegale,pe
opiatasecundara;lipsastandardelorsia'ghidurilordepracticamedicala'
iningrijiriledesanatatesiinacreditareafurnizorilordeingrijiride
sanatatenupermiteevaluareasiimbunatatireacalitatiiactivitatilor.
educationale: absenta instruirii practice amedicilor generalisti face
dificila imbunatatirea ingrijirilor primare de sanatate; instruirea
inadecvata a epidemiologilor, managerilor in servicii de sanatate,
economistilor in sanatate si a celor care fac planificarea in sanatate nu
permiteunmanagementmaibunalserviciilordesanatate.
informationale: lipsa informatiei asupra costului resurselor de
sanatate, al productivitatii muncii, al impactului economic si social al

bolilor, incapacitatii si deceselor evitabile, precum si lipsa evaluarii, nu

permitunmanagementeficientalsistemelordeingrijireasanatatii.
Sistemeledesanatatecontemporaneisi dezvolta continuuobiectivele,
iar evolutiile de perspectiva cum ar fi: cresterea nevoilor de sanatate ale
populatiei, progresul tehnologiilor medicale, cresterea cheltuielilor de
sanatate si amplificarea presiunilor politice pentru mai multa securitate
sociala vor forta factorii de decizie ai politicilor de sanatate sa caute
obtinereadebeneficiimaximecuminimdeefortsicheltuieli.Pentruaceasta
estenecesaraimbunatatireasistemelordesanatate.
Sistemelenationaledesanatatesuntorganizatiisocialecomplexe,in
continua dezvoltare, ce produc servicii de sanatate. Centrele de putere in
cadrul sistemelor nationale de sanatate au diverse functii, interese si
asteptari si detin un anumit tip de putere. Sistemele de sanatate sunt
instabiledeoarecesuntinfluentatedenumerosifactoriexterni,precumside
comportamentulcentrelordeputerecudiverseinteresesicerinte.
Schimbariledinsistemelenationaledesanatatepotfiinerente,benefice
sau daunatoare datorita efectelor produse, depinzand de interesele,
conceptelesiabilitateamanagerialaafactorilordedecizie.
Interventiile utile, benefice, facute in organizarea si structura
sistemuluinationaldesanatate,auinvedereurmatoareleOBIECTIVE:
implementarea de programe noi pentru imbunatatirea starii de
sanatateapopulatieisi/saupentruajustareavolumuluisitipuluiserviciilor
desanatateinfunctiedeschimbariledemograficesiepidemiologice;
introducereaunortehnologiimedicaleimbunatatite;
adaptarea productiei de servicii de sanatate la schimbarile in
structuracereriisioferteiresurselordesanatate;
imbunatatirea justitiei sociale si facilitarea accesului cetatenilor la

ingrijiriledesanatate;
eliminareafactorilorceinfluenteazafunctionareabunaaserviciilor
desanatate;
transformarea sistemului de sanatate in vederea implementarii
obiectivelorpoliticiinationaledesanatate.

ReformaserviciilordesanatatedinRomania

Reformatrebuieinteleasacaunprocessiinconsecintaestenecesarsa
existe o viziune clara a directiei schimbarilor de esenta, a obiectivelor
urmarite si a impactului pe termen lung asupra starii de sanatate (D.
Enachescu,C.Vladescu,CorneliaTesliuc).Esteinsalafeldeimportantca
guvernul si populatia sa aiba convingerea ca procesul a demarat, ca el
evolueazaindirectiadorita,caestemonitorizatcuexigentasiajustatatunci
cand este nevoie. Tranzitia sistemului de la o stare la alta trebuie
considerataafiinacelasitimpoetapasiunscop.
Reforma serviciilor de sanatate, cresterea eficientei sale interne si a
impactului asupra starii de sanatate reprezinta un proces continuu de
invataredinexperienta.
PrincipaleleOBIECTIVEalestrategieidereformasuntdeci:
elaborareaunui cadrulegislativunitar care sapermitaschimbarile
esentialepropusepentrusistemuldesanatateinintegralitateasa.Estevorba
aici pe deo parte de a modifica textele deja existente si care nu se
conformeaza obiectivelor si principiilor enuntate anterior, precum si de
elaborareaunuinoupachetdelegi;
modificarea si diversificarea mecanismelor generatoare de resurse
financiare;aceastapresupuneregulicaresapermitaatragereadefonduri

suplimentare,ameliorareatransparenteidecizieiinrepartizareafondurilor
lanivelintersectorialsiintrasectorialsistimulareasectoruluiprivat.
separarea platitorilor de furnizorii de servicii prin introducerea de
contracte,caresastipulezemodalitatiledeplatadupacriteriideeficientasi
calitate a actului medical, indiferent de statutul public sau privat al
furnizorului; pentru Romania, mijlocul esential de utilizat pentru aceste
douaultimeobiectiveilreprezintaasigurariledesanatate.
modificarea echilibrului intre componentele extraspitalicesti si
intraspitalicestialeserviciilordesanatateinfavoareadezvoltariiasistentei
ambulatoriisimaialesaasistenteimedicaleprimare.
trecerea la o reforma institutionala a organizatiilor sanitare,
stabilinduserolurilesirelatiiledintreautoritatilesanitarecentrale,locale,
asociatiileprofesionale,institutiilefinantatoaresireprezentantiipopulatiei.
Continuareaprocesuluidereformadinanul1997sabazatpeaceleasi
principale obiective; chiar daca acestea sau regasit printre optiunile
guvernelor anterioare, orientarea politica actuala doreste sa le faca
operationale,aceastafiindproblemafundamentalaaschimbarii.
De aceea, Cartea Alba a preluarii guvernarii, decembrie 2000 in
domeniulsanatatiiesteoanalizadetaliataadomeniuluiocrotiriisanatatii
in Romania, bazata pe date statistice de ultima ora la nivel national si
international,cureferiripertinentelareformasistemuluisanitar,resursele
umane, financiare, unitati sanitare si dotarile cu aparatura medicala,
situatiamedicamentuluisiaunitatilorfarmaceutice,programelenationale
de sanatate, programul national de aderare a Romaniei la Uniunea
Europeanapentrusanatate,proiectuldereabilitareasistemuluisanitarRO
3409finantatprinBancaMondiala,situatiasistemuluiinformational,catsi
trecerea in revista a principalelor acte normative initiate de Ministerul
Sanatatii in perioada 19962000. Potrivit acesteia Romania trebuie sa

revizuiasca rapid modul de abordare a ocrotirii sanatatii, sa identifice

nevoile reale de servicii medicale si sa elaboreze programe de actiune pe
termen scurt, mediu si lung, bazate pe resursele disponibile, dar si pe
intelegereacanumaiputemcheltuiineficient,canuneputempermiteincao
protectie sociala asemanatoare tarilor dezvoltate, dar ca trebuie asigurate
conditiile decente de accesibilitate, acceptabilitate si echitate la serviciile
medicaledebaza.
Privatizareadistribuiriiproduselorfarmaceutice,atatamarilor
distribuitori(engros),catsiafarmaciilor,saterminatdejainanul1992.
Prinlipsaorganismelordereprezentarepatronale,catsilipsaunuisistem
eficientdecontrolalpreturilordinparteastatului,saajunscaprodusele
farmaceuticedinimportsafiemaiscumpedecatinmultetarivecinesimult
maiscumpedecatintariledeorigine.
PrininfiintareaAgentieiNationaleaMedicamentului(ANM)siemiterea
OrdonanteiGuvernuluinr.125/1998sarealizatseparareapoliticii
medicamentului(pecareofaceMinisterulSanatatiiPublice)deactivitatea
profesionalstiintificaprivindproduselefarmaceutice,careesterealizatade
ANM,precumsiarmonizareacunormeleeuropenesiostabilitaterelativain
sistemuldeasigurarecumedicamente.Oconsecintafavorabilaafostsi
crestereainvestitiilorstraineinproducereamedicamentelorsiaproduselor
biologice.