Lucrri practice - Fiziologie I

LP-10 (2012-2013)

I. Analizatorul vizual simulare, demonstraii practice

II. Morfofiziologia muchiului scheletic simulare, demonstraii
practice
1. Analizatorul visual simulare
Parcurgei modelele de simulare privind fiziologia analizatorului visual i rezolvai urmtoarele
cerine:
1. Desenai globul ocular i evideniai elementele sale funcionale.
2. Enumerai etapele fotorecepiei .
a.
b.
c.
3. Enumerai structurile care alctuiesc aparatul optic al ochiului.
..
4. Desenai straturile celulare cele mai importante ale retinei i evideniai fluxul undelor
luminoase i sensul conducerii influxului nervos.
5. Desenai schema cii de conducere a mesajelor vizuale. Precizai localizarea celor 3 neuroni
ai cii, perechea de nervi implicat si localizarea ariilor vizuale.
Neuron I n .Neuron II n Neuron III n.
Nerv (perechea, denumire)Aria vizuala n

2. Demonstraii practice privind analizatorul vizual

A. Reflexele pupilare
Dozarea cantitii de lumin ce ptrunde n globul ocular se realizeaz prin reacii reflexe
pupilare. La ntuneric se produce reflexul pupilodilatator (midriaza), iar la lumin puternic se produce
reflexul pupiloconstrictor (mioza).
Pentru ambele reflexe, arcul reflex include acelai receptor i aceeai cale aferent.
Receptorul este retina care percepe ntunericul sau lumina slab (celulele cu bastonae) i lumina
puternic (celulele cu conuri). Calea aferent este reprezentat de nervul optic. Dup ncruciarea
fibrelor nervului optic la nivelul chiasmei optice, o parte din fibre ajung la nivelul tuberculilor
cvadrigemeni anteriori.
Centrul nervos i calea eferent sunt diferite pentru cele dou reflexe pupilare.
Reflexul pupilodilatator (reflexul de midriaz) are CN n mduva spinrii centrul ortosimpatic
cilio-spinal. Conexiunea dintre tuberculii cvadrigemeni anteriori i mduva spinrii se realizeaz printrun neuron de asociaie.
Calea eferent include 2 neuroni ortosimpatici:
- Primul neuron este localizat n centrul cilio-spinal, segmentele medulare T 1- T2.
- Al doilea neuron este localizat n ganglionul cervical superior.
Axonii primului neuron ptrund n conectivul simpatic cervical, iar axonii celui de al doilea
neuron formeaz nervii ciliari lungi care se distribuie efectorului.
Efectorul este stratul muscular radiar din structura irisului (m.pupilodilatator).

Lucrri practice - Fiziologie I

LP-10 (2012-2013)

Reflexul pupiloconstrictor (de mioz) are CN n nucleul parasimpatic Edinger-Westphal din

mezencefal. Conexiunea dintre tuberculii cvadrigemeni i nucleul Edinger-Westphal se face printr-un
neuron de asociaie. Calea eferent include 2 neuroni parasimpatici:
- Primul neuron se afl n nucleul Edinger Westphal, axonii fiind inclui n perechea a III-a de
nervi cranieni (n. oculomotor comun);
- Al doilea neuron este situat n ganglionul ciliar din apropierea globului ocular. Axonii
acestuia formeaz nervii ciliari lungi care se distribuie efectorului, reprezentat de
musculatura circular a irisului (m. pupiloconstrictor).
Reflexele pupilare sunt: directe i indirecte.
Practic se pot evidenia cele dou reacii reflexe la ntuneric i lumin.
Demonstraia reflexului pupilar direct:
Examinatorul acoper cu palmele ambii ochi ai subiectului timp de 3 minute.
Se ndeprteaz brusc palmele n faa unei surse luminoase i se observ c pupilele dilatate (datorit
meninerii la ntuneric) se micoreaz (datorit aciunii directe a luminii asupra ochilor).
Demonstraia reflexului pupilar indirect:
Examinatorul acoper ambii ochi ai subiectului timp de 3 minute. Se descoper apoi un singur
ochi asupra cruia acioneaz o surs luminoas (o lumnare aprins), cellat ochi descoperindu-se doar
parial, pentru a observa pupila. Se constat apariia reflexului de mioz la ambii ochi, dei lumina
acioneaz direct numai asupra unui singur ochi.
Acest fenomen de mioz bilateral este numit i reflex pupilar consensual i se datoreaz
decusaiei pariale a fibrelor nervului optic la nivelul chiasmei optice.
B. Imaginile lui Purkinje-Sanson
Acomodarea dioptric este capacitatea ochiului de a realiza focalizarea imaginii exact pe retin
att pentru vederea obiectelor apropiate, ct i pentru vederea obiectelor ndeprtate. Rolul central n
acomodarea dioptric l are cristalinul.
Cristalinul este fixat prin zonula Zinn de muchii ciliari din interiorul globului ocular. Contracia
muchilor ciliari se afl sub controlul SNV ortosimpatic i parasimpatic. Fibrele ortosimpatice provin
din nervii ciliari lungi, iar cele parasimpatice din nervii ciliari scuri. Ortosimpaticul determin relaxarea,
iar parasimpaticul, contracia muchilor ciliari.
Acomodarea pentru vederea obiectelor apropiate este coordonat de parasimpatic. In urma
contraciei muchilor ciliari, fibrele inextensibile ale zonulei Zinn se relaxeaz, astfel nct cristalinul
scap de sub tensiune i se bombeaz datorit elasticitii proprii. Imaginea obiectului apropiat se
formeaz astfel exact pe retin, datorit creterii puterii de refracie a cristalinului.
Acomodarea pentru vederea obiectelor ndeprtate este dependent de ortosimpatic. Prin
relaxarea muchilor ciliari, se realizeaz tensionarea fibrelor zonulei Zinn, astfel nct are loc apaltizarea
cristalinului. Astfel imaginea obiectului apropiat se formeaz exact pe retin, datorit reducerii puterii de
refracie a cristalinului.
Demonstraie:
Subiectul, aflat ntr-o camer obscur, ine n mn la 30 cm lateral de globul ocular, o lumnare
aprins. Examinatorul privete ochiul subiectului din partea opus. Iniial subiectul va privi un obiect
ndeprtat. Examinatorul vede n ochiul subiectului 3 imagini ale lumnrii aprinse:
1. o imagine dreapt i luminoas, reflectat de cornee;
2. o imagine dreapt, mai mare, tears, reflectat de faa anterioar a cristalinului;
3. o imagine mai mic, luminoas i rsturnat, reflectat de faa posterioar a
cristalinului (coincide cu imaginea de pe retin).
Subiectul va privi apoi un obiect ndeprtat.

Observatorul constat c imaginile 1 i 3 rmn nemodificate, iar imaginea 2 se

micoreaz i se apropie de imaginea 1. Aceasta dovedete c s-a produs bombarea cristalinului.
Conform principiilor fizicii, imaginea reflectat de o oglind convex se micoreaz
proporional cu raza de sfericitate a oglinzii respective.
Reprezentati imaginile lui Purkinje-Sanson!

Lucrri practice - Fiziologie I

LP-10 (2012-2013)

3. Morfofiziologia muchiului scheletic simulare

Dup parcurgerea modelelor de simulare privind morfofiziologia muchiului, rezolvai urmtoarele
cerine:
1. Desenai cele 3 tipuri de fibre musculare existente n organismul animal. Precizai
caracteristicile structurale ale acestora.
Fibra muscular striat de tip scheletic .......................
..............................................................................................................................................................
Fibra muscular striat de tip cardiac .....
..
Fibra muscular neted

2. Precizai n ordine elementele de organizare structural ierarhic a muchiului scheletic:

......................................................................................................................................................................
3. Enumerai elementele funcionale de baz ale unei fibre musculare scheletice.
a. .......................................b.....................................................c..............................................................
4. Desenai o miofibril cu elementele sale componente. Cum se numete unitatea contractil de
baz a muchiului?
.....................................................
Ce raport de dispunere exist intre filamentele de miozin i cele de actin ntr-un sarcomer ?
.
5. Emumerai i descriei etapele ciclului crossbridge.
a.
b.
c.
d.
4. Inregistrarea grafic a secusei i tetanosului muscular
Secusa si tetanosul muscular sunt efectele mecanice ale contractilitatii musculare.
Contractilitatea este proprietatea muschiului de a se scurta si de a dezvolta o tensiune la
extremitatile sale.
Secusa este raspunsul muschiului la actiunea unui singur stimul (contractie unica).
Secusa are 3 perioade:
-

perioada de latenta, din momentul excitarii pana la aparitia contractiei; se suprapune duratei
potentialului de actiune (1 ms);

Lucrri practice - Fiziologie I

LP-10 (2012-2013)

- periada de contractie propriu-zisa (faza ascendenta) 0,04-0,06 s;

- perioada de relaxare (faza descendenta) 0,06-0,08 s.
In totalitate, secusa m. scheletic are o durata de 0,10-0,15 s.
In conditii experimentale, secusa si fazele ei se pot inregistra sub actiunea curentului continuu (acesta
isi exercita actiunea de excitare si la inchiderea si la deschiderea circuitului); se obtin astfel, doua
secuse: una de inchidere si alta de deschidere.
Tetanosul este raspunsul muschiului (de durata mai mare) la actiunea repetata a stimulilor care
au atins sau au depasit pragul de excitabilitate. Altfel spus, tetanosul este rezultatul fuzionarii
secuselor (a nu se confunda cu aditia latenta).
Tetanosul este de doua feluri: tetanos incomplet si tetanos complet.
Tetanosul incomplet se obtine atunci cand repetarea stimulilor se face cu frecventa mica,
astfel incat stimulul care urmeaza sa gaseasca muschiul in perioada de relaxare a secusei
anterioare.
Tetanosul complet se obtine atunci cand repetarea stimulilor se face cu frecventa mare, astfel
incat stimulul urmator sa gaseasca muschiul in perioada de contractie (ascendenta) a secusei
anterioare.
In organism, secusele sunt rare; contractiile musculare sunt de tip tetanic (contractii sustinute care
dezvolta o tensiune de 4-5 ori mai mare decat contractile unice).
-

Demonstratie:
De la o brosca spinalizata se obtine un preparat muscular (muschiul gastrocnemian) dupa urmatoarea
tehnica:
-

se spinalizeaza broasca;
se indeparteaza pielea unui membru pelvin;
se separa muschiul gastrocnemian prin dilacerare cu bagheta de sticla;
se ligatureaza tendonul lui Achile (tendonul m. gastrocnemian);
se sectioneaza tendonul sub ligatura;
se pastreaza articulatia femuro-tibio-patelara, sectionand tibia sub articulatie
si femurul impreuna cu musculatura deasupra articulatiei;
- se aseaza preparatul pe lama de sticla si se umecteaza cu ser fiziologic 0,7 %.
Preparatul muscular se fixeaza intr-un miograf vertical:
- articulatia se fixeaza in clema miografului;
- firul de ata se leaga la parghia miografului.
Preparatul se va introduce intr-un circuit electric (transformator, cheie intrerupatoare, semnal
electromagnetic, bobina de inductie ).
Se apropie de suprafata de inregistrare a cilindrului kimografului (care se roteste cu viteza mica)
ambele penite: penita semnalului pentru a inregistra excitatiile electrice si penita miografului pentru a
inregistra contractile musculare.
-

Initial se aplica o excitatie electrica unica (peste valoarea de prag) prin inchiderea si
deschiderea brusca a circuitului; grafic se inscrie secusa musculara.
In continuare se aplica excitatii electrice repetate in mod regulat, la intervale mai mari, astfel
incat stimuli sa soseasca la muschi in periada descendenta a secusei anterioare; grafic se
inscrie tetanosul incomplet cu platou dintat (ondulat).
In cele din urma, se aplica excitatii electrice repetate la intervale foarte scurte, astfel incat
stimuli sa soseasca la muschi in perioada ascendenta a secusei anterioare; grafic se obtine un
platou neted (continuu).

Desenai nregistrrile grafice obinute n laborator!