Adrian Punescu

Pastel de toamn
Pe muntele negru de frunza de var
Te chem cu accent brumariu s te sperii
Cnd spicul de toamn d-n spicele verii
i cade lumina i trage s moar.
i sunt ntrebri prin natura puzderii
i sfrie ploaia dinti ca o cear
i vara ne-nchide n toamna afar
Femeie, brbat sub pecetea tcerii.
Aicea la munte mai poate s spere
i cel care moare c moartea-i departe
i noi s fugim i s scriem o carte
n ea cuprinznd ale toamnei mistere.
C suntem n lume pe-acolo prin partea
Pe unde ntrzie pota i moartea.