Sunteți pe pagina 1din 2

EXAMENUL CLINIC AL COLOANEI CERVICALE

La coloana cervicala pot sa apara urmatoarele afectiuni:


durere posturala (se asociaza cu postura anormala a gatului, comuna la femeile
sub 40 de ani, la persoanele sedentare)
durere acuta la adultul tanar (20-35 ani, apare printr-o miscare brusca, avand
urmatoarele simptome: dureri la nivelul bratelor, limitarea miscarilor, dureri la nivel cervical)
spondiloza cervicala (cea mai comuna afectiune a coloanei cervicale, apar schimbari
degenerative la acest nivel, cel mai frecvent in jurul decadei a treia a vietii; cel mai des se
localizeaza intre C5-C6; durerea poate iradia catre occipital, putand fi confundata cu durerea
migrenoasa)
sindromul de apertura toracica (C8-T1)
traumatismele coloanei cervicale, prin extensie brusca, urmata de flexie brusca
(accidente rutiere)
sindromul Barre-Lieon (poate urma dupa un accident rutier; simptomatologie: cefalee,
vertij, tinitus, afectare oculara, durere faciala)
Artrita reumatoida a coloanei cervicale (boala autoimuna)
sindromul Klippel-Feil (foarte rar, lipire congenitala a oricaror doua vertebre cervicale
alaturate; mobilitate restrictionata a coloanei cervicale)
neoplasme (tumorile apar rar in aceasta regiune; cel mai frecvent: sarcomul si
mielomul multiplu)
osteita (tuberculoza, cel mai frecvent la copii)
Examenul clinic
Inspectia
Se urmareste orice asimetrie in fosa supraclaviculara. Prezenta torticolisului este pusa
in evidenta de capul inclinat catre partea afectata si barbia, spre partea opusa. In aproape o
treime din cazuri, pozitia nefiziologica a capului se datoreaza afectarii muschilor oculari.
Examenul oftalmologic este obligatoriu.
Palpare
Se incepe prin cautarea unei sensibilitati de-a lungul coloanei, de la occiput inspre
regiunea distala, palpandu-se medial. Daca durerea se localizeaza intr-un singur spatiu, cel
mai frecvent este vorba de o spondilita cervicala. Se palpeaza forma laterala a vertebrelor,
cautandu-se deformari sau sensibilitate dureroasa. De retinut ca cel mai proeminent proces
spinos este T1, cel mai putin proeminent fiind C7. Palparea se continua in fosa
supraclaviculara, terminandu-se cu palparea structurilor anterioare, inclusiv tiroida.
Mobilitatea
Miscarea de flexie: capul inainte (normal, barbia atinge pieptul). Miscarea de
extensie: capul inapoi (normal, planul pe care il face nasul cu fruntea tb sa fie orizontal). Este
totusi dificil de recunoscut miscarile coloanei cervicale, pentru o mai usoara identificare a
acestor parametri putandu-se folosi o spatula pe care pacientul o tine in dinti.
La o flexie a capului inainte, cu picioarele paralele apropiate, unghiul facut de spatula
cu pozitia orizontala a capului tb sa fie de 80 grade. La extensie, unghiul normal este de 50
grade (unghiul facut de spatula cu planul orizontal). Totalul razei de flexie si extensie se
insumeaza si tb sa fie 130 grade, pentru a fi considerate fiziologice.
Flexia laterala este considerata a fi fiziologica doar cand, la o ridicare usoara a
umarului pe partea flexiei, urechea atinge umarul, miscarea efectuandu-se pe ambele parti
pentru a se evidentia eventualele diferente. Pentru o mai mare acuratete, se foloseste spatula,
dar de aceasta data tinuta intre dinti, lateral. La flexiile laterale, unghiul normal pe care il face

spatula cu planul orizontal trebuie sa fie de 45 grade (unghiurile mai mici de 45 de grade sunt
comune spondilitei cervicale; daca flexia laterala nu poate fi facuta fara o flexie anterioara, se
indica o patologie a ligamentelor atlanto-axiale si atlanto-occipitale).
Rotatia.Pacientul trebuie sa priveasca peste umar, examinatorul tinand cu o mana
barbia pacientului in partea opusa rotatiei, iar cu cealalta blocand miscarea umarului spre care
se face rotatia. Normal, barbia se inclina in apropiere de planul umarului. Cu spatula tinuta
intre dinti, pe lungime, se masoara la rotatia completa, unghiul facut de spatula cu un ax
vertical (unghiul fiziologic este de 80 grade). Rotatia este restrictiva si dureroasa in
spondiloza cervicala.
Crepitatiile.Se apasa usor regiunile laterale ale coloanei cervicale si pacientul este
rugat sa faca miscari de extensie si flexie antero-posterioara. Crepitatiile sunt comune in
spondiloza cervicala, daca exista dubii se poate ausculta, folosind stetoscopul, de fiecare
parte.
Sindromul de apertura toracica
Se cauta semne de ischemie la o mana (palmar), de exemplu raceala, paloare,
schimbari trofice. Modificarile bilaterale sunt caracteristice bolii Raynaud. Se palpeaza pulsul
radial, cu bratul in tractiune, obliterarea pulsului neconducand la un diagnostic. Daca testul
este repetat la cealalta mana, unde nu apar schimbari, testul devine sugestiv.
Testul Adson:Umarul fiind in abductie la 30 de grade, cu o mana se ia pulsul radial
(care se presupune a fi prezent), pacientul este rugat sa-si intoarca capul catre partea afectata
si sa efectueze un inspir fortat, tinand aerul in piept. Pacientul trebuie sa expire si sa isi
intoarca capul in fata, sa apropie bratul de corp, iar pulsul obtinut in prima pozitie se compara
cu cel obtinut in cea de-a doua pozitie.
Testul Roos:Cu umerii in abductie si rotatie externa, coatele in flexie la 90 de grade
(pozitie de predare) se starng pumnii in mod repetat timp de 3 minute. Se urmaresc
simptome neurovasculare, disparitia pulsului radial pe partea afectata. Auscultatia deasupra
claviculei a arterei subclavie este sugestiva pentru obstructie mecanica, in cazul in care se
aude un murmur, ea trebuie repetata si pe cealalta parte.
Mielopatia cervicala
Testul Hoffman: extensia rapida a falangei distale a degetului 3 (mediusul), dandu-i
bobarnace pe suprafata anterioara. Testul este pozitiv (indicand o disfunctie cortico-talamica)
cand rezulta o flexie a policelui si a indexului. Pentru a avea un raspuns mai clar, testul poate
fi facut si in timp ce pacientul executa miscari de flexie si extensie a capului.
Testul Lhermite:Flexia si extensia capului produc in membrele inferioare senzatii de
socuri electrice.
Reflex radial inversat: la percutia nervului radial, degetele fac flexie.
Mana mielopatica
Postural: exista o deficienta de adductie si frecvent de extensie a degetelor ulnare 1-3.
In cele mai usoare cazuri, cu degetele in extensie, degetul mic este intr-o pozitie de abductie
usoara. Daca degetul poate fi addus, aceasta pozitie nu poate fi mentinuta pentru mult timp.
In cazurile mai severe, inelarul si cateodata mediusul, pot abduce si/sau pot efectua miscare
de flexie pierzandu-si puterea de extensie.