Neuroanatomie Clinica Sistemul Nervos Central Vol I I Petrovanu D ST Antohe Il Varlam Iasi 1996

NEUROANATOMIE CLINICA SISTEM NERVOS CENT RAL Volumul i16 apaeyine in exelusivitate jug O19 Cop: dvepintui de th jie rezervate, Aceasta carte este prac < aver ome (eT pic din conginutul acestel etrgi wu poate fi repmadus suls nie fora ance grorapiere stu stocare pe medi mapnetice sat sisteme de hoz de dare sachs ate fir acceptnl prealabil, scris, al deyinitorulni drepaulsi de autor jn Tosi Romdnis sof de Inesiri Geargeta Natoga Macovet dr, Gabriel Mihai Marta Pena prof. de. Dan Stefan Antohe dr. Gabriel Mihai Maria Dorin Nistor he: prof. de. Virgitin Niewlesen toning: prof. Nicolae Tonel ing. Gabciel Cojacara ing. Viad Boiciue «It POLIROM S.A. Tost once efinicd, Sistont nereis centratyomenia veers CUPRINS Profs "7 Dezvoltatea gi otganizxarea sistemulut netoos EVOLUTIA SISTEMULUINERVOS 2 + NEUROGENEZA T Induclia neural’ 7 Evolula plist gi 2 tububul neurel 10 Formarea gi evolula cresielor neurele 12 Histegeneza tubului neural 74 MORFOGENEZA SISTEMULU NERVOS CENTRAL 16 Dezvollerea maduvci spinaal 76 Dervoltarea encefalulu 18 Deavaltares mlalencetatuiui 24 Dezvollorea melence’cluui 21 Tezvoltores mezencefailui 23 Dezvollares diensefaluiui 29 Cexvollarea hipotizel 24 Dezvoltarea lelencetalubt 25 Dezvollarea emisferului cerebral 25 Dezvatiarea corpulul sil yia copsulel interme 28 Dezvolta'ea formayuntor comisurae 20 Dezvollarea bulbulvi ofactiv si 2 tractudor ofaciive 26 Histogenera corlicalé 25 Anaroune seuicaté. 27 COMPONENTELE PRINCIPALE ALE SISTEMULUINERVOS 26 AnarowearucaTé 30 DEZVOLTAREA NEUROANATCMIEL METODE DE EVIDENTIERE A STRUCTURILOR NERVOASE 32 2, Fesutul netoos NeURONUL 37+ Clasificarea neuronilor 37 Structure netronutuil 38 Corpul celular 38 Nucleul 39 Cltoplosma 38 Organite comune 41 Organite speciice 47 inctuzlurtla clloplasmatice 44 Mambrana neuronal 42 Prelungitie neuronului 49 Dendritele 50 Axonul, 50PARANEURON 53 “ Nevrosua (Cevuter # Macrogio $4 {| Astrogiia 54 j Olgedencrogta 58 Nevroaie epencimats 56 Micregtia Anu TotW APLicATA 80 Sibtele nerwoase FIBRELE NERVOASE GCNTRALE 65 FIBRELE NERVOASE FERIFERICE 66 Eforele nervoase miafinizatc * 65 Fitrels nervoase nemislidizate 74 ‘Shuctira neevitr pes 72 GLASIFICAREA FIBRELOR NERVEASE 72 ARTO APLCATA 75 Guate). 53 Functiile membtanet neutanabe POTENTIALUL MEMBLANAR NE RePnUS 79 POTEKTIALUL LocAL 81 © POTENTALULDEACTIUNE 81 J Procagares polenifaisler de acfune (18: Comuntacten newsanahe SINAPSCLE 89 Sinaprsole olectrice 90 Rs. © Sinapsele chim ; Sinapsele nocronetronale 86 io] Oteanizarea sinapesi chinvoe Functonaltalss sinapeei 91 3 Sinapsele neura-sfectoste 96 ‘Sinapsele ncuromsculara slate 95 doretiunile nevrnmiccardise Se Sinapscle newcmusculare nelede 95 Sitansels reurcdandufare 93 . Sinapoele nevroreveptcere 96 Principalele ciase de neurotransi Neuromeculaio-i93 GIRCUTTE REURONALE 98, | Citeite convergente 86 Cireuite ai te 99 Circutte oscilente 100 A MarowsreucirA 103AMaduoa spindsiz - quer) t eb pam endoban U COnFicuratie EXTERIOARA 108 RAPORTURLE MAUVE! SPINARI 109 ‘STRUCTURA INTERNA A MADUVEI BPINART 119 Substonia cenugig 440 Sticlurs tuncfonals 9 tominelor mesulere 119 Lominelo cemutui doreol a3q Lomincie coruvi verieal. 118 sgalasle 220i fandamortate (VIL. Ve gtx) 422 sSubctanja alba 125 Giilo arcenverte 120 Sistemi! cordonutti sustertor Sislemul core ctu! inte 129 ral 131 Sister corsionutui anterolateral 433 Cale descencenle 138 Gai cescondanie « Oribine cortical 430, sey Gascendanis cu osiginea ta Funchel cerebral + 8 Gills medutare ata tuneyiicr viscerale 149 Z Coie de as Socialis Gnlersecrentare) 444 ACTIITATEA REFLEXA A MADUVE! sean 142 Rellevele spinale 142 Relexele monosineptes 142 tl ireipiul inervajies mcksroce 184 easiPhal inbiblist autogene (roflexu! iiotatic inversaty aga Reflenele poiisinaplica 113 Rellexsie polisinapiice somatice 145 Rellexsie pelsinapice vegeialive a5 ANTM ACLEITA 146 . Teunchinl wacobral > CONFIGURATIE EXTERIOARA 155 Falavantrald a tvunchivtul cerebral 45¢ Fela ventrala a buloulut too Fala venitol3 aperti 155 Foja venirsid a mezanssiaiulai +87 Folaloterats a vunchivhai carebrat 137 i Fala laierala 2 bulbuiui ey Folaloterala « puri? 158 4 Foie talersia a mezencaraiuht 15% 4 Foja dorsala a trunchiuivi cerebral 159 Fala dorsala a bulbuluy 139 Fale darsaig a punifi +80 Fale dorsala a mezencetsiulit STRUGTURA INTERNA A TRUNGI Substonla cenusie a tunchiutd carebre! ie Nuclalinenilor eranien! 162. Colonna motors somaties Coloana mat j Coloans ser Et] B., gf a 481 HIVLUI CEREBRAL 161 mes i 162 braniiomertcs + he} vilvésomatcs 163 fabs wepitos}Colcana afcrent zomalich ganemia 174 shuts Gotcsna sercibitiatl peversavisebioNs 176 Goleona msstone wiccerals 100 tori tranches cerebral 184 ibubad 182 Ica intersegrnentari pantie 385 Nucielintersegmertori mexerceiaich 186 Mudie supresegreniari 192 Collet inferior 150 Gosia superior 383 Suosiania sib a nchiott Fibrele Geacendonie 187 Fisrale corfcale 197 Fiorele er eniginea ia nuctes runchivisi cerebral 498 Fibrale ascendenle 199 Fipeale eraniscusui medic! 799+ Fioeaie apinncersncioase ‘orel 197 Fasciculil tegmental cenirst 201 Foscieulul langiudinal dorsal Sehtz 201 Fibrole cerebeloase 208 sussrasne arureaté 202 8. Pomatia retienbata NUCLEI ForMaTi€: RETICULATS Nuclei rafeuiul 213 Nuceii neromediont (precerauelest) 215 Nuclai centrall 218 Nocieli ier! 218 ‘Substania cenugie peringedueiols 220 (CENTRN RESPIRATOR! A! FORMATIEL BE Cents eapirator bulbad 227 Grupele neuronale inspiraterit bulbore ropsle neuronal exptator§ bull Contst eapitateri pentini 222 Grupcl neuronal insgiralce pontin 222 rapale neuronale expiratori pontine (CENTRN CARDIGVASCULARI Al FORMATIEIRETICULATE 223 Anatase apurcats 225 9. Cerebebub CONFIGURATIE EXTERIOARA 229 212 CULATE 221 Fatn aupailonrs 290 Tata wilenonrn | 224 Cresent : LODULATIA CEREBELULUI 234 STAUCTURA CEREBELULUL 234 Scowtacorebeioash 238ax ‘Straiul ganafondr (strotul neurariler Purkinje) 236 Stratulmolecuicr 235 Stratul granular 238 Fibiele scoatel cerobeloasa 237 Fibrele msciforme 237 Fibrele sgafatoare 257 Coluicla gata 239 aq... Dinamica coitexului cerebolee 239 OT Nuclei cerebelogl 241 Alerenjele nuclalior cercbelog! 241 Elerentsle nucleilor cerebolog: 242 Substanja alba cerebelulul 242 Alerertele cerabolulul 243 Fiprela vastitulocarebeloase 243 Fiorele spinocerebslaace 243 Fibrele trigumiccerebelonse 244 Fiyrela olivocerebeleasa 245 Fiprele reiculccercboloase 245 Fibrele coorulvocereboicase 246 Fibres teclocerebelosee | 246 Fibrele corticopontocarebeloase 247 Eferertele corebelukii 248 ‘Axonil neurorilor Purkinja 248 Axonii neuroniler dir nuctell cersbelosi 249 Anaroune amicart 252 70. Diencefabul 255 i A ae a egy oy Stuclurs ‘slamusului Nucla lslamusutui Nuclei! lateral Noctaii mesial, Nucteii enteriont Nucleii posierion 261 Nuclei line! mediane 264 ‘Nuclei intralaminari 261 Nuclei Conaxkinite tunctionale ale nucteller tolamusuiui 252 Nuclei cu funetiimoten’ 252 Nuclei de releu ai edilor eanzilivo-eenzor‘ale 264 Nuclali cu conexiun’ limbice | 267 Nuclei de ascciatie 269 . Noclei conectali cu formalia reticulst’ a tunchiulul cerebral 269 Conexiunily folamusulul ev sceara cersbrola 271 Anatowearcicars. 273 METATALAMUSUL 273 ‘Gompul goniculal medial 273. Compul Ganiculal interal 274 HiporaLaMusuL 278 Configuralie axterioar’ 276 Structvra hipctatemusulul 277 |-ee sstulormusula 277 uciew amiasion 377 Hlusteli mijiscr 279 Necteti posterior 279 Mucte foterali 275 Conextunite hipotalemusttui 27g Conexiuniic cu hipaa 276 Conexivnita cu retina 205, Sohexiunte cu sistem imbic 264 Conexiuhite cu talamusul 262 Snare cu trunctiul cerebral gi mBduva sping 282 Conexiunile intethinctalamice 263 Furctile Pioctalamucuiui 263 Controlul tunclitar vegsiative 264 Controiut termeragian? ase eotClA reali metaboitsmutui are 295 Contratut ina 288 ‘vitSlF sexeaie 2a8 Gonlrolul stiriforemotionele “366 Aoki ipatalamusulul inrmemone "267 Bolu bipetalsmesuis tn mantinerea dteutat creadan 267 SustaLamusur 237 Necie# oublaamusulul 297 Mugieui subtalomie (Luys) 287 Zona ince 269 19 aioe elt Forol (nut reticular sustaan Setstanto alba a regiunit subisiamice ee Sriratauusu. 299 Glonde epifzs (olanda pineals) 299 Coaiigurotic exierioars 290 Stwcivra epitzat 250 Functile opifizei 294 jeu habenular 993 Seis meculloiis 299 Somisure abl posteroars 294 no]Ltacoram 2, $1 Anat TL Yale to Bean, Fy! 2956 Dervolta f€a St otganizatea ststemului netwos Evolufc sistemulut vos Nevrogsnaza Indactia nea ala Svolugia vlecit sf a edbutlui neval Formarca si evalutia creste lor sererale Histogencea Gubulti newral ‘osfogensza sistemulul norvos central Dezyoltavea madtaves spi Dezyoltarea encefiutut Hisiogeneca cortiealé Anatomie oplicaté Comonentela principale ole sistemului narvos Anotomie oplicoti Dowollorea euroanotomiet si melode de sviden(iere a stucturilor nerwsasa“eg % Dralion soygantroia fact nerves | |, Evolutig sistemelui nervos «Pe sowra animal, sistexmul nerves rea relitilor Intre orga risen gi meciul exterior. celulele vi oy sunt eapabile si chimici sau zich ‘elaboreze rispunsuni adecyatc, lor specific iicit receptorii, motorii si se- izeazil in aceeasi celull [> Tee’ cryanismele unicelulare gla | © GR inai simple pluricehiare, Laine. agonrele mai complexe celulele devin 72 capabile s8 comnnice intre ele ame | © incit scmularea unai celle poate de- sau secretosii chee scluiele senzorinle si efestenve, (Sod cov dup Kalil Wi, Leontavt J, Plazer We Aemomt Storr ei Soasury Oru? (Calor AtasFet wf Shamen dna. vo. 4. omy, Thieme Yerkes Stottgae, 195, | Afb specialzaré acestea devin cap aiSsEranslere 7 — corps pformagilé th tet Small gi eine vill Bi structuri spe Jor. iy jsula echivalente neuroni. sesiora apar eelule de suport care favorizeana tongiomerarea celulelor nervoase sub forma unit si primidy Gel sa sinyplu anode de sistem aves sc invalneste a colenteraeleinfsrionre fixe ATE wHiewlaaFFig. 1-2). m aervos ‘Fera.muteular ered Fig TE soe Free oe dimple sitet servos se vem Tred pei sire te epninete eteinoma Te giare organise veil (Modifieat Caps Kable W. Lesohorde H, Chur Ws Neraus Syren erot Sensory OrganvColae Ais iext of Flam Acca, so. 3, Gene Tene Verlag. Stuttgart 1996) Fiocare newron are prelongjri multiple dinge Give wnele se interpun intre ecto dermul periferié si endydermnl enceric, iat aitale intercoxecteart reyeaua neuronal Stinnlarea oricirai pane cejeelerminlet corp si ale ators propagati res in foal rejeatia. nev sunt espedl Acest nivel ‘inferior de organizare a cletermind migettite tntregul apartului inspulselut nerDrewtone sogasenen stint ame 3 Sistermului nerves permite deplasarea aninnalula’ si utlizares teniaculelor pentru autritie, Acumulnrea materi lulu nedigerabil determin stimularca do endorlermutui urmat prieaeeli attic, “relentevatels_superionre, ino ‘aparatul centicut Spent deplsar, neurani ny ned disponivie_unieomi qi se ov whcaek UH agregate_celulare formand ‘separ ta nevericbrate son quot sign erin ganglionul jah sinnpsele se reallzeacdi nuumai jatve (prelungisile choplasmnaticn). pire ncestea sabi isha) rat contaete mnglion velvt, alcle formened asccule inter Banglionare sau realizearl REESE) coe Gp nectaji cu elector gi receptor: Cols. i Hat sec cin (odie lle receptoare sunt tocalizate Ia su dapi Romer AS: The verttve Paty pra corpului st se dife WB. Smnters Company, Thain, lele_cu_sime: (crm, artropede), tania im perechi si Se eee HCEGET PFN eordoane longieudinale si ptin Tire comisuyale. Cele mai multe oi extremiaie cefilicd pe cave se dlfcreniaat aryancle ee senuoriale care percep Iimina $i Fepile, psi stimuli chinviel nestor prin diferemicre si speciakizare Kunci importante krnivelaTeapalei se a associat eu Conglomeranca grupelor rare elle s_compbause Yertebratcle actuale, animale cu sche- amamifere, complicarea, witli repreziady partes nevresulul din Ga arsed rabidian. Comessunea cn receptaries see Tismul general de organizare al mi- ducci spinel sap Reg ate ai en ono le, complexiatea Greuitelor ner voae se amplifics de In pest primivi ia c. Diferente mal impor- nivelol_diféritelar pint ale encemntutui, vt ofa You. teal a crefernlud Io sligatoe Meelifzat dupt Rouen AS: The vertebrate fig. ed 3, WEB. Sounders Company. Puen, 1962), Rombencefalal si mewzicelsly) con- Ya_srupe_neuronale_asociate_func- {oval nervilor_cranieni. Acesin aa gonizaren sega monstmit In om. Pestii si amfibiile au 10 de ieni considerate fa i apar do cele 12 poreci crinienj prezente la mamifere (Tig. 1-4). Jn afara nucicilor ner ninieni, (run sr eee eet ae ronile care s¢ dlversfel se eomplich fda ox evolu Mlogenetia pri spo peice ier ae eee es legmentum 2 miezului neuron: veti- cular ca sistem de interconeciare multi sivaptict si multinewronals gi prin dere vyoltaren elnesali, tectalts stenieturilor en sol de integrare feercbelal, usherculit svadlrigemeni). La pest cerebelul primesie inpurul vestibular gi ced al liniot lanerade (vesti- bulocerebel). La reptile gi pisfiri (Fig. 1- §) predocrina aferengele provenite de la axiduyd spinisti (spinocerebel), iar ln mamifere apar conextunile indirecte ew sa cerebral, care ating cea mai complexitate la om (pontocer bel). in puralel cu complicarea fime- jionaki, volar sau creste progresiv La pegti $1 ambit tectumol mezen- ene Enea ie coinparativ cu cclelsite regivnd ale cre- erului (ig. 1-6). El ge mumeste t ope areig niruc Urevannesrfatines fe mare comptexitate si mind pe ick $1 proc- dorsal 2 ereieruls, pric cipate dle fa retin’, alte procese sen- roriale precum si in contvolul misci- tilor. La mamifere tectusul mezencefalic format din cofieutit superior si inferior este redus ex volun. mnese aferenjele dar este implicatDeanne syascara dc mens S [ietencetat Danan A Reis Popes comparaty al cereal In algatce (A) 3h gsc (Bh. Se vemarch apart feller ccrvbtasee a psi, (Modifica hapa Bare ML, Kietmn Jas Te Haman Neve ‘Sion, dn unaeoicotviewpobe,§* ed, Muzdetia, JD Lippinenit Conpacy, 1085), Testotlin, My i Lota etseir—_ a { Lebel opiie este echivalentul teciummulul merencefalic si atinge dezvoltares saximd fe pest (A) si smi (B, (Modifica pa Romer AS: The vertebrate bod 1.3, WB. Saunders Company, Philydetphia, 1962),Bolin olfact Fe ‘Poleotariat ‘Elisa optics 2 Hipetaismus [> te R. be aie | meres Corp aia Peat etfs Diagyamne compl car genie ogee NE mses ‘inoiapus Gaya vein oxups exfern! euncilu corel gi repredad lem bi Elogsietie A. vepile ecauael eps reprint fecwe se deri dorral siareatt fn vai senzorale et “Testo au Joos coblest Cale esata Coles rotor brani rene Terigaia motel | besahis FAR. dulhomceeres Siaemel mob io ea evalutive 9 structusilor sexvoasc in. scara vericbiatefor sal eel ah abs Furmagiane defer | imvetor prin ensexiunils cy aasmnundl @ repeciv eorpol svat, B, La uianulere dereckiren neocortex cate csi proces 0 constituie istogene- 4 josutnlu} nervos. Asemenca une} flings umune, neuronut o dats creat j pose A inlocuit. Acest de- ninism are expresie genici, iar res acest ‘esengials pent ne uurogenezd, este chimied si asiguratt sa. ine stream total (fin ea frst res efeventc ale sistemuh o%0r psvcipal deo om ASE Te vetebrate brie], 3. EB Rivas Coys Pally i, 162} tale ef aferenee vol al anger. (Moi, hex, $2 dex de o serie de fac: hu 1-1 saw biochinice woltare sub acfiuinen tinor factori ternto- geni au dropt consecint# aparitia unor malformayi a ciror gravitate depinde de precocitates actianit acestora. vi de crestere (Tabe- Pertunbiici ime wnicelet we modelului uni¢ de deeTabelat 1-2 Dilerse tipuci de f deere engoatenes se ran S ori de ecestore Ginsificnre Desumirea Cuochine Newowofine “Facigrul de eresiere nervoash ferve gronth factor (NGL Focionel newrotvotiecercbial Kruioedesived newouepie fier quDNe i Nemouephin 4,5 Frei Ciliary neurocrophic Ecior nenropoiesii ts i tent ional menrbrsiar de ‘Meiehrane-assocnied nero wave n rmasmiteratimulaing ctor Nev eneunamniator (MANS) Facsori cle eregiere ‘Neuropepiide Nowrotransnldter! r Tete joni epidaynredeeraicrs — Epideraal gowih Taeeor ECT) “isco de evegens neSinvieg Troblae youth fneters (REY Tuciof promocor ai eregeri’ _“TransTering growth facts (TUFL Tonsoni adrenccordvatcop — Adreviowrtiaatropin hones “Feciorul alfheratcral euvilgatropinel fang hormone cg harmon afznnt axel) Mewropepiidul ¥ Neuropeptide ¥ QS) Santen Neurotensth (PD spi hisidin Balen Peptice histidine Ralencine (PHD “Samaiaeiaina ‘esinontatin SOM Sidptans Substance PP) ii ear Vaoopreain (VF) Volipeptidud incninal arouelv Vaconeive jtentil pelypepimle wir; _Beeileatinn ser Serotonina Serotonin (127) Catecolamine Gatedholaming (CAPPeet # eed tenner - OD Bwlujia plait si a tububit ~ =, neural i uml dorso- Yentromedial neural Jateral nearoectoclerm! Le inceputul siptingnii a Seay ergs! cables Piranena—— ACY ts Ri grig: TO). AGGiSta we UA Fegment proximal mal __slazat placa cerebral’? ARE] [: ‘oiforinfagusint/placn spinal) — ae nig) pote Neural d Soniitecervical I t Placa cettion risen spies \~ Crea nevaia Futlenarse pliclor nowrale ineape in segiumen cervical. (Modilicat dup Jolunean RE: Huon ddevetepsenal evens. Jol Wily & Sons, NeW Vork, $958). Magill | poi ale seuralatich, Yi cpibestal ial, eral fa 2h pie noun yuiniss, apare placa nex! (Qheifeat’ dpi Johnson RE: Mena | deveopmenat anatomy. Jolun Wey fe ors, New York, 1938). hungal seal melon Fer Dee lier ate emerge nee Sem GS Gallic dik Jeter man deschymertl avtine jean Wes & Sine, New York 1967 ae eee ki restul ectorlermmulut gini_piveuiinente,nin_ median. Acest proces iiepe tn diva a 922 ba rive sanelor 5 somite cervicale si cs aud ii Gr aimminaiaren progresiviacclSt ici. Nevroporel antetior 6 in- ion ae: tubal Heural prinuiiiy commie aFeniiater aniniotler prin doul 6 Sei aiunte Te extrem Crests neural Setacul Newropoe posterior cris Feviounves pie nota detcrin # celukive neutosrloblastce din Noll J: The noma Praivln inradnthn to uetional anita 1 ee. Sess Compe. 11to egal ees Zona proximals, newralé, situati in- re nodulul primitiv gi plata procordala 2 dif fe Th ngierca Gate Mrarcat situat Intre ineu sana doacall § Hodulul priaiii, ca- Reine aime ssracierzesc! prin muki- a epiblastulut Finoluf nesegmentat. Dupi rie 2 20ce, linia prioiivh dispare gfe oblast situat di li a wbului nciral, are URimelor seymenue s- {neuruafio se fia mbulut neusd Prin fuzionavea marginilor sale are dirept_consccin malui supraiacent si formarea stic migrator lin plieilor new i refacere Jui acuroeciobl yersmul exten Acesta se dispene sub forma unel elalare unice sivwath sud eco 4G de tubul neural a Nivelud mezencefal Ail cranial At gi eaucal. Evolugin cres- lor TEMAS Se Gacterizcazk prin pro- owe histogeneticg intense, clemente Basblot Creasttmesta Bgi-te Peceecar eratcles le celulare rezuliate avine un poten- ial nrigraor si incucter. Migrarea e divectionad spre yinte de protei: nels fibrifare ale miserleei lulave $$ re drept renuliat fie realiza- { unor agregate celuktre locale. fe i unor primordia chron ovah gi vterioan o induc (Fig. 1-15). Sud recente ai demonsirar cl migrare cu ovigines in eves i ae realizusat sub TORI neu consttuind unul diner procescle cle ance sle neuritic dt evolution’ erestelr @) Din crestele neural jas masters Pesan ica gion Te pe teen ner lorcranien V, VII, VII, IX, X, gtiant vepctstv tin FEE gi parasimnaici. + celilele STF (small intensive fluoCenwetarea eggarseen sisters reves 43 ace een Nose ssowpate ews bia Sites parvas peli somatic PEO — Ge — IE sicenmocapatteie essay set egy met (ee — OD: See cimencenabte TS7B\, Clue crumsfine (meddos= reren stem APUD ec) “la ctotas evga peifetea ‘al Screen & Lepomsninge Celalle pigrentee (es ‘went retina st) Neg Stasis conjasive or pine aleargsrismult New York, Jalan WH & Sons, HIS). + siemiul neryos enteric, uicle Wteptoare — senxoriale Tele ciliate audtive, vestilulare, suai a elalele Sawin gi celle sote- We perisomatice ale ganglionilor PeNgne sora sleet + Giicle sisemmalsi AUD dl endodermal respi cle minaret t¢ ale glrdei tiroiee, wroctuti derivate din erestete neural, (Mowifaa deysh DeMyer W: Mero aratonos lu tireoglosil_ex_cony Seal » fesconiocivele medulasupransile, = paraneureni, + celulele de'tip 1 din strsciurile goattge [eorpusculul earotidian, gomunil jugular, timpanis, ccc) + melanobiasiele_ din tntregul or em GFestele Reurate induc: salui, tn spectal a pro. dale (rabeculae cranii), ehilele_puraloliculare calcito._, + dezvoluren aycurilor branbiale st slaren pare rilhyelor acestora on elemien- tele mezenchimale osteogeneticePeano gi re + diferengievea si maturarea odon- mitly este lormat dintrua cpitelin ., cBeblagllon precum siinitieres se cilindsie_psevdostratificat ale carn || Sefeidentnetin musuriidentari, — celule se tntind de la luptenul rubulii 2. diferengierea muschilor stelayi si neural pint le suprafiya aceshi “‘egpeler!_ai_stencttirilor derivate i minale ale aeestor cefule i Eedin arcurile bramhiale, sunt unite prin gonule ocludente ferent prin a diror xpoziti fabizate ale Intregulss og membrana limitanti =. Homi special a sepiului tunco- tremitiile periferice & | | Gaba scheleni libros abeozdw- acelagt tip de jonetiuni intercetulare gigia aparsului valvular cardiac. membrana Himiitantd extend in co! lates : near teen nee to ee cudara), Membrana Bmivanté totern’ Const in totalitatea transformé- are rol d= membran’ brealt, Dea ror in urma Girora neuroepiteliel hingul ei apar celule mari, ovoid cu 6 fnrensi activitare miteties, din at In tesut nervos. in contrast cu care rezultA celulele germinative care Jccatea potengiaiului migrator. de formens"i.um strat bazal continua. Srengiere si inductor al crestelor Prin mitoze suiccesive, ele genereni, GRivale, histogenera tubulul neural snaterialul celular enré migreazi spre ‘uemea2 un model unic. acelasi Ta rubuluf neurab Azesta apare Tebul nevral pri- forinae din evel san (Fig. 116): re fermen Steal epenainat genni) Strata (santana) evreneteblstlor Sucsal morginal a in Sura fuerchisictic. (Melfiet dip Fojza 8 WAR. Saunelers Company Plas, 1990+ stints! cpendimal, formar din eclule cllindrice take si celle dale germinative dispuse dliar in jurul ensalulei central; + stratal neuroblagGler (mantaza pcuroblast 2, formet prin mi: Jor rexslt cst clu tediv mitozele native aicurablag se detagenea di sseracul yes liv pierd eapacitarea de diviziamey + stratul marginal, forurat ein pre luongivile protoplasmatice wie eel= lelor din srarnrile precedente, Ele reprerin stratuvile ontoge- netice majore ale tubulvi nena, de In eave incepe procesnt de . malurare $i organi rave function Procesul de dilerentiere a blastitor in tubul al primitiv eristracifient este considerat dileritin diverse etape ale ceuluge? nenrohiologiei. His 1890}, Nellicker (1395) emi. ine Rainun y Ci Jogic, woria Gein ficcare 4 1 (1900) cosFiea poliBiotict sil provine ding-o celui stem eamcleristics, diferenjierea neuronal precedind-o pe cea glial, Sub: (1938), Wauerson (1956) si Fujita 0963) sustin teoria monofiletic cehuled stenr <, pluvipotente care glia cit si meuronii (Fig. 113), Rakie 1982) 31 Smart (1985) emit teoria of gofiletic’, can: forma elves in nenveepitelial print I cel putin dew varies dle celule sfee organize Tner-tm masked xgontsore Sermon gene 15 je gliale (PAYG), ei existentacelulelor neurcepiteliake PATG-negatve care yor deveri nevroni si a celor PAFC- positive cure vor deveni celisle liste Azesti autor st nc morfageneza ciferen radia a glist externa, epencimali $i Spatintizarea lor purit ale neuroblig Vlor primitivi dia suratul genninatiy spre manta, GWioblagti rai pistrenzd intact potengialul mitotic gi dav nastere reste le cave vor defi i elementelor slin- iva structurn spat pe care se dispun populagiile sue. ive cle neuroblast. Morfogenem neuronal consti in aren clin celula stem BARG=ncgar vila gencratiiior de neuroblags, care in fazele Imerchinetice migreazi stuce fe wi se dispun pe a spaninlizala, ghidhg de ps topkomatice primiive, newite pionier fe prin fenomeml ce neurotropism si ghidat pia eamne: slial, neuroblastal pierde neuritele pionier si devine neuroblast apolar. Acesta emite prebingi devine neurobiast dine aceste prelnngis s wricen glial ccundare i Una alongeste si devine axon, far coalaha se ramnifici 5) formenza arborele dendritic. rex Wand neureblastal mattipetar in fenomenelor de prececn- noasterc, reevnoagtere si postrec moastere, cesta se transforn adult (Le Douarin, 1989), In fenomen aces struc1G cestinansleygeniscne sero raves Sia pera Eeolugia segmenceh efarurvanaiems, WA, Savndcrs Company de fapnd ca neuron vecind nu stabi- se reciproce, Gi prelungiriie ler evolueuzd citre ink programati genetic (alt neuron, recepior, efector). Acest Gapt este dle- monsirat experimental pnuttipoi ese in mod necesar sini retinian transplant ft juva spindrii Tgi crimite axonul in nevrasulai pina in corput Intra} se Morfogeneza sistemuini nervas central DF Desvoltarea madievel spi Aporitia continu’ a ncurcblastilor suangaurs poretebsi lateral al gubalui zone dorsile mai sub in, placa alard. Aces- tes stint separate pe faja lor intern’ des sl Timitant, prezent dea lungul Fonegulad tab neural (Fig. 1-17) cca ser TUp nessa Spal Timitnt Zant peicpendipara Tubnelial Stan ha east sz) csi sanatoroset cei vsceromatoe Colona somstomenrie ‘seals CCuldea somcrnotore eels spinal al hot nencal (Modifica dey Bet AM: Tew elpin a) fe sune unite ventral prin placa Fundamentals, kar cele alan ‘uoite dorsal prin placa tecia, ambele fing, inguste, exchusiv gliogenatice. Fle suet slab veprezentare Ta, embrionul Placa bara conjine neuron motori ai cfrer axon stribat stratul mirginal si memb; ternli fornsind eidSeinile vent nervilor spieuli. Fi s eumeeteaz’ fie ou muscuiiniuira scheletina, Ge cu nev slicuari, ales ronii vegetativi postgai iferica dusting efectoriler, Placa alara contine nitt- Toni ai cfray axoni nu partsesc nev rosul Ei se numese neuroni central Gimermediar4) si pot fi comisurali, molate hind “elerenys si de nsocingie. Asani nent roniler comisurali cavers bazalli wait placa Sire strani marginal cone trolateral, cei ai neuronilor homols- Corali rimin fo stratul marginal de aceeasi parte, ay cel ai neuroailor’de sociayie ni wa. Prferarea neuroblastica si maturarea ne- uronall continu pana la epuizarea cantiativa « stratatui epeadinal, care ne teprezeniat de un singur strat AE Geile cpendinnale clinelrice inate lle fawitems’ hmnemut tibulal net ‘ngustat sub forma eanalulué central In yrma neestor probifenri, mmantaua sc Thyroas considerabi] formand sub staan cenusie an Soauil marginal este invadae de axonit ascendenii $i descenclenti de origine mechani son central care se vor Imieliniae finmiind substanta alba un e 3) \- oS Hedienven progres datorick interrater i restos soganteorec sienna acrose VT Plicil mediand pré- si postependimars, for mind contiaura cenusie. fn 20na plac fundianentale, cle rimén separate de tn gant bine reprexentat gi fn strat ful me dian ventral al miduvei. La nivetul straculii marginal, cordoanele dorsale vor fi imitate median de invaginarea ‘membranei limicante externe, sub forma septului median dorsal, Plicile bar salt se dezvolti tn special la nivelal emergenjei ridaciailor nervilor ce vor forma plexurile brahial si tombar. alare se extind cite linia Cent reeulan nire duva spingel sf coalal vai rach vetebrae tit sy (MuliGion dupa Moote Rls The Bevel pig Huwsean, Cicely Oriente? Embeylegs 1 cata i. Satin ters Compauy, Phitel ‘nh in. 1989),tay stexgrolamen sea ere veminenga lor InteralA determing rile medulare caracteristice, ial, maduva spinirii continu romb- cefalul In nivehil Hescurii cervicile, arte accentuata, cu contavicatea ort = Pisa ventral, Dupi edificacea trun- | ulut embrionuty sna, Sindy hil rahidinn. Derivatele meze “| ami, perimedulare ercer “rapt, Fl jiacit tn sSptimana a 25-0 a orfogerterel, comul medular aj ccnpi tent Tangimea } WScinile nervilor rahicieni alungite sropyrgional eu deplasares exudali _, Parilor de conjagare formeazi cada de cal” (cada equina), dn aceasti: perioad: morfologic prin newrs- 4 si aparigin corpuscatlo: sl,"Jar functional prin dlirectio- ca axodenciitich sf realizarea apsclor nenvaneceptoive. “ronale sf neuroefectoare. inglionit periferel se dexvoltsi pe ma Inateciahutui migrat din cres- =ngorona | neuro care formeaid atte ne- “wont, cit.g! calulele satelite (Zig. 1- 3, New2i3i bipolari ai ganglion !p¢ uasevl ridicinilor posicrionre Ue nérvilor spiral gi cei ai gang _[-FEr de pe maseul nervilor cranieni | oluen ettee unificaren orig Siihyiriter y cmergent’ inne’, denronul pseudounipotar. Exceptic newronii dévivaai clin etoblastul sendy care reimaa bipelurd (neu ~ronit in sgrnglional vestibuine Sea } ieustic Conti, olfactivi). Restul Niglionilor periferict apartin siste- pralui nerves veyetativ si migreazt Taterovertebral, prevertebral, previ ceral gi intramurel, unde nevroni etre Lorma, muleipotira neuronulul yegerativ Aranjaiea segmen- Wr a ganglionior spinalt si a cslor Tateroverebrali me meria somil ctefinitivt respect mein initials. Dispositia Lor este sccundart evolu mezodermnului paraxial, componentele netvului rahidian dezvolindt-se fm concardangi cu sicesta, OF Dezwolterse except To ziua a 23 a embriogenezei, neuroporel antetior se inchide prin- to Jam neurvepiteliats subsire, care va deveni lamina terminalis. 15 mitatea rostralt 2 tubulul neural este acwun © eavitate Tachish care prezinti rel difatayii, veziculele corebrale primitive: prozencelal (creier antes rior), (oreiee ine), rorsbencelal (crcier posterior). Mezencefitlul este separat de. romb- enceftl pria Gexura mezencefatica istoul, cerebral primitiv), concavi ventral Perejii, veziculelor cerebrale aa aceeasi seructeri ca si segmnentul spinal al tubului neural. PRicile clare unite dorsal prin plaen tectali. sunt scparite prin suntul limitant de phi mezeneetal ieerme- ile bazale unite veneral prin fundamental. $3 etl limitane £2 pind ja nivdhet prozane |. Dimensiunile mari ale cavi- contiy cofalual lor veziculetor cerebrale primitive, primordii ale sistemului ventricularMatesn wvizstor v- Peelongze conta Ganglion spin intr "=o Pretungire pevteiet \> Sant Conta vente Com rte Redscina venta & Saterovensheal Rem eanianis Fig ta, Cl es ok TE Dervelisces sistemuled peeves perifecie din cerialal celular al erestelor net (Modifica dupa Burt AM: Texinut nf renranoweiny. WB. Saunders Corsnans, Phitelphis, 19,20 eentaen hasten sitesi wee vaiculed cercbrule prt Fest epi Nolie Js Te asnan brain fis fortiona ssay Cosnpariy. Si Lanes, Mos) Mcteacefo Mereneefst se explica prin faptul ch ele repre Zinta spayial de proliferare gi extensie nearublasticd| rial initial necompresibil pe cure sv dz inijieres mov pariets voli newracrainiul genczci la nivelul consti in evaginarea vezi tice care riman unite de pediculal optic. Densupra scestriia prozencefaluli apare sangul emisferic care tparce prorencefalul tn telencefil, sicuat diencefal, siteat caudal, sulers rostral, i Celelatte vericule cercbrite vepetate procere de niles Aewerming esurile cervien nencefilica (Fig. 1-21) Sel eile rials ties Pesca Mieleneetin—=—— , iia vesicule! proconcetli ave. Be Deznilierex grit sty cA. Finnie yang cu sine conecat ext vericula eptien pi pedal epic. Lamenal wibylal itis este tnehie rostral de vera An usr it flees si rater cerebral aie dictcet renal (Medien laps Noke J ri ola Mevsby Company $iIn siptimana a Gu, la nivelul rombencefalului apare o 2 3-n curbu- %4, flexura pontina, adltne?, angulzt coneav dorsal, care separk mielen- scefalul sinuat dorsoeaudal de meren- cel, sitat rostrovenual Flexura ponting este convexi’ veatial, conca vitatea’ sa dorsmlti divijata uransversal purtind numele de sang rombencefalic. Clasic, se aficma ci apariiia acestor eurduvi reprecincd rexultacul crester 0 gpatiul relay limimae al newroe jului priv. Actuatmente este demonstrit fapiul ef ele reprerinti elape morfégenetice stabi netic, care se destigeara pens realiauen form ereievuini unis a obliguerie normale a ar inigistoral aces: (ai proces de inilecswe asiali este frctorul de erestere neavoasi (NGE), activat de 35-AM Pe. Rezultated rmatemie al acestor eneefilu moclificdri este pemavesiculary ul unten prefigurens’ sister ena La, nivel rombencefalulal se fosa romboi prin extensis ului rombeucelitie. Inlesior, ea deo lan superior dle plaen cere mprenin Hi eetala cope beloas cu care delimiteaza veniriewlul al rombencefilic, Acesit se comtingd in merencefil ca apeductal cerebral uve, la nivelul eneetihuhns, formesse ventriculul al Mites, dicrscet tat rostral ee mina wentinalis, Inapoin acestcin, ef fry en vensiewdi ferelo cevchrate afue ta plin proces detelen communica em laa Becwlareaslorganarea scm ecwoe ZI » Dezvoltores miclencefatetui Apiritia flexurif pontine sia san- selsi rombencefalie au drept urmare evazarca peretilor laterali ai wbului neural lt nivelul fosei romboide, onde fundamentalé va devent sangul median, De o pane si de alta, in. plicile bazale se dezvo nuclei nator ai nervilor eranieni, organizatt Yhediolateral sub forma coloanelor somitici, brainhialA sf vegetativa., Din phen alara’ se formeazii in aceeagi online colomele nucleare senzitive bumbtomerice gi somatice. Se remsar- i tendinga clementelor branhiome- rice si vegetative de a meniine ra perturile cu sangul limitant. Din pas fea medliveaudali a piteit greazl grupe Heurobii jornss muclefi gracilis $1 cunentns. Din si medioventrati, migreacd Jul neuronal ab complexul olisar inferior. Placa tectali mimane wnicelulard si formenza reund cu pia mater valul cored n inferior, La extveiniiagile smyulul rombence. frie, acesta devine bogat vaseularizat si % Infimnda spre lumen, formand ple- utile coroide ale ventricubsha! al 1V-lea, i sMirgitul lunii a 4a; pe linia me- lana a wiunghiahti bulbar, ependimut seitlti ventricular devine cliscon- nm, formind orificial Magendie, « Dezvollaree:metencefalului HMetencefidul este linitat tntre Hlexe- Fle pontind s§ mezencelaica si cin el se Formeael puntea gi cerebeka Puniea prezinti 0 zona filogeneticasecon epson ston mers _ ge care rimane adiacentl sanyutei fc. Din placa sa brzali se | jeazl,coloanele nucleare sonzatice wmerice gi vegetative pontine, stot distal al pItci alare, cle, ncleare senzitive somatice i vestibulocahleari) si branhio- _vige (segmeniul poatin al naclou- | -sdgemina), Parten flogenesica noth = ine grupe nemonale migrate cin _ idle alae ‘ale mielencelaivtui “si vedcefalulud. F Bhi de velew : AtbcerebElease care, dupil tncraci- a Tiniei mediane, ctu 4 pedlungy tah cerebelos mijlocis. ECgrebelul deriv’ din scpmencele _pitler’ alare ritmase deasupra san- vi rombencelalic (Fig. 1-22). Odaut for forma mucleii fibreler cortice~ intra in me oats prirara ncerchel a Peay Sf Cee ~Gostdalers? re Br pa Winpele dezvel segment posto i pritwart cv deli Loh moaeiae Paleocene frit al pitelor slare romberceflice. B. Form Acowitel eerchelease prin proceso ele fol ex infian area acestuia, cele dowa placi se nese formind placa cerebeloasi, Aceasta prezint o parte centrala tn gustati, vermisul primiiy care uneste segmentele laterale, nial volumninoase, viltoarele emislere cerebelonse. La sfar- situl Jaci a 4a, pe suprafa cerebo- Jului apare Gaun posingdalar cre ae belul, partes cea niai veche filogenctic, farhicerebelul), Deasupra fisarii post nédulare rimine corpus cerebellf Pe suprafiya sa apare fisura primard care fl fmparte imtram Job (potenceretel) si unul posterior (nco- curebel}. Primordiile cerebelonse sunt alcauwice din cele tre niteuzi iaaimten sa vestibulocere suoteri ale ul shui neural primitiv (ependinal, mants gi marginal). ‘shot anterine (veil agente ‘om. AL Feaien piel eereeloase prin unren cx Baunior Intor cevchelosi primifel. ©. Eelienres secunila 3. (Meal ie fiypa Bait AR: oak ef arn oumnesns. Wake Sanders Conmprns. Pitadetp ii WON,Migrarea initia prin mamta ue strate) “margi determin’ apa a neurobiastilo~ stratului granular extern primity, care i pastreaxt capncitater proliteraciv’, devine eor- ticogenctic $ formearh toate vari (ele celulare ale st nici Sipimana a 20-2 proliferarea determing aparitia wirilor Reo! Jobulilor si folliler cerebeloas: Nusleii cerchelogi se dezvolt din i din zona peri- ventieul Pla qului rombencet lwetal, site medulire super ‘e Dezyallares mezenceloluh Mezencefilul veriel eerel silera modifi reprezintl singura primi’ care ney esentiale fy de special iginl newral Caviten sa, et sang! lindane ei dont, st reduce fermand ab wubulat cerebral. Din plage al obi Tam apare nai Wai an gay mmmsver cave separa coliculii inferior! de cei superior) cuilor verti Cresterea lor: determin’ aparigia al sungului evvelform, Histogenera plicit ala a colle peagul "2 sie cAI suraifiewt sl sit Prin fenomene de matcrialul provenit din plea Firmen’ muelent regu gi substania neagra. Placa bi audeii fermen note somatic ad nervilor 111 sh TY 53 Desens cgoisorn sie serves: 2 nocleul motor vegetatiy Edinger Westphal. Fibzele corticospinile corticopontine formeadk crtes cevebri (bazisul mnexenceflic) © Dezvoltsrea diencefalelui Intro ety cesivit Snchidevit neureparuli anterior cin pere se formenzi Inveral al prozencefalulu’, -vericula $ peclcuhal optic Acestea rfrnfin sub sanjl emisferic care ncefilul Ge diencefil diencefidice se Tor anew exclusiv pe seama plici alare Anterosuperior apare proeminenia awclewhti talamic, separa de cea colimienzi t Strocturile Dipotalamic? prin sane] hiposalanic ce unegte grificil interventsicular ea apeductul mezencefalic. Dorsal se dezvolti epitalamusul, separnt prin sulens dorsalis de pelul posteri tolamusuln. Get dot muclet sminsfiornsdinela-l Intro fant si uneost IwionewA Gingengial ta nivehul cowi- suri inqertalamice. Pokal posentor al tglamusuld se insinyenst Imre epi- talumus, care este s dorsomedial, P, care se dephseri dorroeavdal $1 tnveral, Materiniul plici alare, sitwat sol sanju bipotalarmic, Formen corpit mamilari, ia sl metatalamms (corpi” genicula i posterior niesior, cuudal Fai de chiasma optica, se evaginen sub forma infendibwialui din enre v2 Tua nastere neurebipotza. Mater nouroblastic din pereyi lateral, ai Infundiguies ormexed nesta) sire inl uuiler }ipotalamice, Placa tectali,24r sca egies el re subgre, s# tntinde de la Ia comisnra albA poste In regivaea rostrala este bogat vascularizati. si se invagineaza fer- mind plexurile corvide ale ventric lului al Jit-lea. fn regiunea sa caudal pretinii 0 evaginare care va da nagiere epifizch Cavitaiea ventricululut diencefalic cata fee nn ate Clee lene cs ale caus celle se specializeart diferit formand ependimocitele, taniciteie si celulele secretorit ale organelor cir- ieulare (01 ter minalis pi vioar aul subfornical, Sie on Ratbal otfeie 7 Ifneibeta Uiencet ia, 1981) a mieepinl praceaniul se telenceilfzare 9f aparilia pi ce organul vascular al Janel te organul subcomistiral) DEZvoUTaRes HPORZE Fsie concomitents cu aparitia 3 dewoltarea infiundibululid diencefalic. Acesta devernink invanginarea ecto. dermalai plsfomhil geri primitiv sub form pangit ful Ruthke, cave eveste dersal efitre infimndibul, pierde conexiunile cu stomodeunvl sf for meazii adenohipofiza, 11 timp ce par tea cea msi distal a infindibulului formears ncurohipofiza. ~ —— Pane ela y Dioneeftal ivan tapes sq Texel beloase, Tie finan Decides ts facto earn,© Dezvollarea telencefolulai Tucepe imedint dui inchideren neuroporului anterior prin. ap: 3). 1 ‘init a 5-2, perett li Zienlei teleucefalice se ey’ dtd pie isferelor cereale inceputul ra 1 for- Duzvourana mnsrenunt cuemanat Evolugis emislerslul corel mity ineepe li joneyiunen 5 fal pri cw lama ferninali cave Mimdae subrire, epen- ns ise SS Asa parastsiain Bui otfaciy Staite sucuesiow vuln seria fal G3 B. Gata Init a Lad alae De ral pans ‘coon! sfonde, unselea taney, WY Tea yee nde teencefiiearee A. Du sera ener ne lea uevine8 are drept vioate plasaren ill elfaets pe fa 1. 1Suph sting w Hew tvs presi erat ela spnepe ih wea nga ex i ovaeart det a sp swore psy secu es Sea 2 3 Il lf, (Medex ap Bor AN Saunders - Drewes $ agente sista mrs 25 dimara, si se fafenda in ventrieulii Jacrali formind fisura eoroidiana 3i piexurile coroide ale ventricitilor interai. Deasupra fur eoroidiene, pe- ral se agrovigs formnand creasta hipocarmpicl car amtrenati de procesul de teience- tHzare fnapoi si fn jos, se plascaxd pe plangew) prelangiti sfenoil yentvicululut tateral, “Ba rimane p: ralelt cu fisura voroidiant si re prezinté zona cca mai veche a scoariei cerebral reiele emisleralui cere’ Placa site tea vec a venticulula eral dorsolateral Fah stains rpmPereytrericutei telencefalice prim acolaagiceel stracuri, Der- sitcyea parienal este siarratt de oa te mitotick mai fatens In zon ba sli, unde apare pv ~“rigtelas, proemsinens ia lumenul veo- Jittdgr. Peretele telencefalic suprastri- “Avi daw le ere seoarts’ cence ‘SSmisleril cerebral se dezvolté rapid _| inerior si poserntateral, eu éxcepsin zone! parsstrinale, care rimane depr- rant, formand fosa cerebralii primii= jaa 1-24), luna a wi tartiu insula (17, Ghatin emisferici apare dup: 4 si cyoluea2i progres pink in 1 6. a viel inUauteine, etn ieeearacteristice ercierthti untan _s:int visible Ta fntregime. 1") Brzwouranss conruen sear gt -RiGOLEANTENNE 2, Expansidnea dorsokxcerali a verien- { A iclencetalice impinge o parte din ‘vatcrialul corpulud stzint deasupra gi apoi Indira talanrusului, pani pe afoul prehingirii sfenoidale a ven- ricuhgui Jateral. Fibrefe corticofiage $i — tomtigopete separi uceasti porgiune pariventricukodi care va forma caput, sompyl gi coada nvclevlui caudat si fauclevl lenticular format din jjune lateral’, voluminoast, putamen, 0 por dare are sigur origine (eleiicelilich. $1 ae 14. globus pallidus, de | pfiging dieneefalich, anterioari care conectyazi bulbi ok Saetivi, inv posteridr, intre stilpii dor- sall ai ulgonului cerebral, comisuree fornicis exre conectem’ crestele hipo- campice Corpul cales este prima formate ne comisurali identificabilé gi spare ca.un fascicul transversal care se de2- volta dinainie indarat fa aceiagi sens g proportional cu dezvoltarea emistere- lor cerebrale. DEZvOUTAREA BULTOLUI CLEACTIY $1 A ‘TRACTURILOR OLFACTYY Are lee di mental cel m ual al telencefalulai care este po «cu pkcodele size. Li nivel acestora se diferenjin celule neuro senzoriaie primitive cave, vor deveni neureni ollactivi. Acosta sgh imie ae rostral w telence- yinéaa sub forma efter neuront fre psi ca asonii ecluleinr neuro- senzoriale prinddiva, Alungivea lob Tui orbital antrenewt bulbul olfaciiy si ave rept consccing tracturilor olfactive. apa C1 Histagencza corticola Porneste de Ia aceleasi ret sir primitive (Fy. 1-1 Nevseblagtii renultati din primele unde mitetice in pozitie fig n potengial tia fe [or saind neuron strat st perfickal primitiv. Usinitoarele unde mitotice sunt, de asemenea, directs nate subpial. een ce fice ea tn sear corebr wade mite tice si imo’ in stratul celmigrayi periferie, dar care contine prelunghile miclinizate ale aeestora Projongivea frontnls a ventrienl Plevur eoride / os 6! Gar : Capenta iatemas—_f ‘Vertziculul 11 ‘Nocleul enfeutar — suis ¢ (Conda miele ‘veutriesluks ste pina frramahine eonsntrsih eae apare b) ene vile oterenssferice ncazA compu stint ire pare dumorerFala (ancl! emt § (nace Tenens sporese seta ba AMs Testook of acarsnuetenis, WB. Sauins sontrabezis mezenetaie. (MeliGeat up Bust soon, Mepis Anarene aphicaa Sud copie egttlor trace, rk ret Pi ofivtat on dezveitacea sa gouendna variate sos cee pate rita. de i Foe I en site. Freevnta. tor este a uste pani he defcte grave. incwspl epreinativ fa as dst.28 Decraesia @ rich cto lone ange St Ole urmetearcle variant haa bifeda cealhe Const in tsa cf arcoriter neurite, frit Tre ptitlor mak surcveente. Un i pnientar sour un mle oan poate falc sae lati care, el mat exes, este aguosticad pet tn examen radial intinlater ca mia ffeeventd este + bicutugetelak Reprints hernia dei eniter, archusids $1 a spatial “Waahokilan prin defetul ancuui newroh. foreménd 0 tumerd flictents hs tecencate; + _miclomeatagerct. Cone x evel trial ev cand eet aa + nicect Be fet de ie a meget postion dale + Sitiugemtotecctit Este 0 sialic fhassoningvdad se aso anima pe waa ide dct os ih malfrantia eo mai freeones «wuld Heid efrahitir fae fait t send wala (Uden mooncota) ee le Jui subscraliesdhon (hidroefolio eSruaatcameal i Halt opare in DETR art icrvcerkuloy. Aon, mmsenajlc Sykes. erificiler Laschhe st Margene. Ew pete fi asevints si ale malfirmatl one Sindvenit delta (opin bifid $f bento 2 phe gout occipital). ldrewmentctatia (absiuts on cule totes dime, erin tase fo erestantina) mati ba nivel cnc snut sence (pea belt eran gt 1 aublnereete (ipsa de desvelre 6 erp S089" carpulll ces. ventric ilnastis mil. taleacehlia ve eeetrale mich cu eivatc putin evident, pence (die erect misfit enna. een fer erhlart $a aver contrat, gle ocular tai uvitite seairienlord uniot). prec patie (corte erika le eagles), $ (defect wl Kas Salto hernia mening iu fase took. sine ete le vaseor cc difsite force de rar gens E26}, este parte cea sului, fape vellectat sa asinld a sustante’ ce rol canakilui cenural gi de dispozitin perifericd a substantet Eomponentele principale ale sistemului nervas Sistcumal nerves central (nevis) este de organiz, nusgiiEx-are organizare segment merici, si esie comectati cu receptorii sicfectovi pe calea nerviler spinal. Enulsteete (Gp Me, cobras (7a le Punter Cereb ul ‘Bond sahil Iv peluelpale le sisteanut Substants cenugie congine eotoae mneleare care Ne “sit mivclleazai impubsticile ner iferomte peviterice (input) sau eferente (outpn). Substamfa alba este organiza tn scicule metearii, descend feanstnit eferenele © (sistemele de deckingare si control al migcirilor) shsentitive, ascendente biseal $l anterekiteral) Encefilul este format din twrunchiud cerebral, cerebel, diencefil si telen- (sistemul Jem: e conecten7ii midu- vit cu dieneefulul. Find siitae inainten corebetnl GlesEginenAT ea: va spi Dane raf cgarzare sister ress ZO cerebrale. El contine substangi cenu. sie organizaté fie sub forma de muck fis sub forma reticaard Nuclei realize unele fancy re flexe ale trunchiulut cerebral si pot f dispusi pe macile magisirale ascendente si descendente sau au fnctie de integrare. Formatia reticulata a runchiutui cerebral ewe cea mai fntins§ 20nd raicilart 1 ereieralyi, cu kucalizare dlifuzs, day care contine centri de im Portangi vitala ai activicailor visce- ile, soimutice si psihice. Turebelul Are cen mai mare dezvol ‘OW $i primeste majoritarea alee renjelov vestibule (vestibulocercbel), proprioceptive (spinocerebal) si pulswile comticte privind ajustarsa iisclriior voluntare (pontocerebe) Pain aceste conesitni, cerebetul este inmplicat fa cchilibrn, toons muscular, wat Pesta locomoayie $i exectzaren mig efor ralumiare depringe prin expe- vient in TERCERA Jace lett dia tah nits Moola erie Tui ventr seori al Tea. cerebral. Valammustt este format a rulle regia nucleare eu fine; sen- vouenzoriale, motoril ¥ asociative, Este conectat eu t fe zonele cortieale, participaind Iu vealizaren anor impor lanie procese cogni ve si emotionale. Epitalamustl este format din trigo- nul habenular si glanda epifica gi re- prezinit o structura neuro-encocrin Hpotalannusul este structaia. st- Pevient de integrare a aetiviayii ve-ia egotare S ns ative. Este interconectat cu glanda (fiatoliza_ca_vispuns ‘acut_al_pere camfonuiat Ta secjiunea axonui ‘Weigert (1883) pus la punet tehnica bicromat de potasiu-fuxing acid pentru evidentires tect de mielin’, Fixae Yea eu aciel osmie (hiarchi, 1886) a perntis evidentierea degeneriirii mie- linei, cu care Guciden si von Monakow a descoperit conexinnile talamo- costicale ale cali opcice. Concomitent perfectionat microscoapele op- lice gi tehnicile de ikuminare 2 pre partelor neuroanstomice, apirind exmminarca in cmp srtanccat, humic A polarizatd, conuast de fuck, lumini ulbavictet’, ca si ichnicile de micro- dlsectie si microinjectic. Pervectiona- rea microscopulul optic sii la baza aparijid neurohistochimiei care, prin tchnici diverse, permite evidentierea ch intracitoplasmarica sau © une} anumite substance sate otransmigitorilor. Apartia microscopultd electronic a avnt drept consecinst aparigia biolo- gici celulare cao nous stings morfo- logic8, celula nervoasa flind tint! din- we domeniile prioritare de cerceiar Ite tehnict moclerne au permis delimitarea neuvonala prin auco-tne nerves sdiografic snus prin folosirea mar Kerilor migratori de-a fungi new- sitelor (peroxidaza de hrean si fliora- cromii). Prin aceste metede sa demonstrat Guxul axonal,- degeneres- eenge anterogradd, rewogradt ji uuansneuronali. Progresele ale genetic moleculare au permis prepararea unor antigen ex inal -specificitace «i sinteza anticorpilor mo noclonali ca marker pene varine secur macremaleculars neuronale Gin membrana, dtosol si citoscieled). Posibiitatea realizirii cultrilor de celule nervoase 2 permis elucidarea interrelattilor dintre neuron gi nevro- lis, deseay einen unor Gietord regla- secanismele miclinizarit 8 da miiclininari! si cole ale stabsilivit Grevi telor nervoase Tehnica ibs in sit fiat in 1969, 2 Rewt posibilt Joe Tiarea iatracelulwa a AND gi ARN celular pe seciivai-de organ, per inigind analiza modiicirilor in expre- sin genica Th cursul ontogenersi sata recupericti postlerional rispursul la adninistrarea nor me cicamente. precum si Trogresele 1h neursfisiologie au determinat dezvolturea_wnei ade- virate industrii de microinstrumente specializaie, cu ajuterul cirera-se ponte Tnvegistra (mieroelectrozi) acti= sitatea uni singure celsle sau a wnt zone din membrana eek tol microscepic, optic sn electronic: fe asemenea, sa perfetionat tehnica microinjectiler iontoforetice si cea a Llocasii selective a canalelor ionice, ceca ce a permis chic! camisme ale de set In ulvimele deus deca ca uner me vopagisii poent imagistice varive ca rezananta magadtin niciears, Tomekraln Sei pueHeata prin _emisia unui singuy feton, pasrindag th acelagi valoarea teliaicile lografie, Senbunuigie_prin metoda faregistarli__potenstuleler evatiiie Ga Taba raft In fine dup® 1970 apar primele ansplantare a nerves, oasplantal find reprezenest dle jesut nerves embrionar. Sa de monstrat ef echilele tinere wan tate pot acjion fnipompe Lolo- gice care of elivereze cemporar faciort ieurorropi seu neurotransiniyitosi. Telmicile de mai sus au fic parte din arsenatl curent al iavestigatiilor Reuroanaiomice, dar dezvokares for explozivi a dus ia stergerea granijelor Gintre neureanatomie si ueurolizio- logie, ev individealizaren wnor ramurl ngi ca neurobiolesin, nevroge neurofarn termenuil atica, acologin, conte inci generic de so in newrostinge.Bibtiegrapte ky Bien faradecion to Eabesotocy, 3 el. Philadelpiin, Saunders Coliege Publising, 81, Bave ML. Kieran J&s The Henan Nervos Syms An evsenlo! viewpotnt, OO ey Mili gD Lint Campy, 15, 3. Rolngn Wis faust: medicine! meres, al Masia, Bucmegt 1970 4. Bowsher De dumtcton tw, nenroenataiy. 2 tly Dlackiell Siendte Pubtcsuone Oxtorn 1964. 3 Burk AM: Testo of neurouastoms, Well Sander Corapan, Phen 1H ke E, Jacyina LS! Ninetenth-Cennure Origins of tewncenfic Cancea, Unieiy of Califor Pess, Berkeley 1987 Dekiyer Wi Rewraouatimy, Now York, Jolin itey 8 Sons, 13a Eaxtes JO: The undeestonding of the brain How York, MeGribil, 1972, % Huowhion We Hamn Emig, Malinars, Wiions and Wiking, 1972. {Odense Bl netomat ype ena date. Ed Siu Rowshnese, Crinege cet Ble Diciowar de emai eh itera, Bosnreih 1001 12.Jumson KE: Himes deeqnncna como: Joti sey & Sons, New Yorks ae W8Kable W. Tevahandt U,. dintrer We Nervous Seni -and: Senses OrgealCane, Maciest f tsman decom. lS Beaty Tete Verlag. Sign, 1988, M.Reugsku M, Haruna sr factor es ay lube wel etre ret Sctuterm cells from Renoyas gasnin Development 119, 1967-1078, toms ‘Reser DS, Mellon DA: Veuehrwe usa lndeton nesoderal tnd seaved Pavering Seieave, 266. 595.01, 190K, Larsen]: aman inbrsoge, Neve Vor Ghorchit Usinggione, 1899, Le Poussin Nenle Mi. Tan By Hallonet M Ributani M: Suuiving ruin develowncnt wih mailebick mewral chimerns. deta. Art. Nipper 4, 1985, Datta Hengocienna std sermoe 3S SB.Le Doumin Niesle Mz mbonnte aero hires in the study 9f brain eevelyines ‘Trends Neos, 2: 64-72. 1991, 19.Leviem 18, Koearaarck LK Te Nein Mtn Moe Bika, Onfod Ucivasy Pras, DiLamscien A. Keynes ie Srpmenml perm ef neucaneldertepment Ta the chek. heres, Nature 87: 424, 1989. BLuansden AS Sezmentation ond she eae ergantssion of indoratn devtopment. TRO News, 24, 1:5, 1995, SEMoore Ks Tae Aeveloning Mama. Cele Ontenied Enbrroicay, A" od. Philadelyhie 5 Sounders Company. 1988 28.Noltc J: The ima bran ination i finciaratcatoms, tea, Mashy Compa St. Lowa, 1981 MiPorticr MasieAadsleinet Le eponjutte earamits cmecis streenecias fonetiunnts «f ‘toomiquer Rew. exrol, 148, 1: 119. 160%, Richardson A, Nehwis J. Fedorot Micrise prosentnn ets anit devlanvee imicrentte, Nowepatbol. & At. New (First Astcrmational Symposium on Microptin) ed. RL0.Weller, 183-183, 1901, 2G.Rolwer M: The role oF rath fens in she Simin of ronropenesiz, Ete, J. Nevraeeh. 3 3008-1018, 1999, 27-Rowiur AS: The verebrate heap. ede WE. Savilers Company, Madadep hin 190, Publications Ine, New York, 1957 S0-Sonith JL, Schoemall Cz Fite evaenfe a) scare forces bending oie nese pla 7 Comp. Nau. 307: 995-236, 109], 34.nell RS: Ctheat Enbrelagy fur AedFeul Sudenes 8 ed Toston, Lite, Brown ant Company, 1983. Wood A. Thorogood P Poinern: of ef chorour anteciteg sumineencsie st noihecord forveatia in itiach tench femiryas. Dow. Dyn. 901: 151-169, 18 1,1 Recovers, 0 $ Anta, ain alma Ele Dang 2996 Cfosutul ACEOOS Nevin Clasiflearca newrontlor Structra neuromilul is Poroneoroni Hevioglia Macregla Microglia Anctoane aplicattHgtial se Rrmeaar Sheetalot iar Heurale iw y midura sph i iv mnaierialal erestetor aytere sistemul nervos perifetic $i leptomeniagele, In alcilirea tesuinlui nervos taut dowd componente majore * neuronil,celule diferenvnte, fa Capucliate de divigiine,feceeBh LEP Pecalzaie in secepHonaten Seterwvea gi wansmiieres impal Sul nervos. Bin punt de wae SHARC cholgie, of cones se ¥ eelulete inte {oer Suna de suntan a Prowetic, care pot Ht echivalaue slolaifie cu stroma orgunelor parenchimatease, Newronul Newrontl este unitate ca tira eg Gg s-4), Morfolpgic, neuronut este alciuit dia sempul celular si prelangicitesile. Con Pal ectitar ete partea neuromulué one congite muidleu! inconjurat ie tim i peritnie de © menitrang Siloti, Prefuagirile neuronate frou le) sunt repreventate de denulsteg axon, i stats IN a sistemulut ng CD Chasifciiet ricinitiitoe Marea vavigtaie mh, numa si de dimensiuni, for- tod de cmergenté i Fests 37 sen Bitlor, de mediator chime pro- ae imposibilt 0 chasifience unistg 2 accttora Fig. 29), Mi Mare diagramatic’ a nour. aut pe Imagini electronom! Eroscopice. (Modifcat dupa. Suef ie Cthcel Newwoancsamy far Medio Suerte, Topaemter LAU, Brown 2nd Company, 993) Gin funaie de marimea corpuiui Celuter si lungimea axonatui, neuro. nse clasficg faz ‘aracteristice neuroni- i dy 8 EE.hy We of fo Inemetreo Jntavewon Nearer Socal Zeproiser MoD SEANAL tae ee gene i eoetane aspectot morfologic onunlforn i coma at EB Giveshaterfunaytor ineepfinite Din ponct de vedere bicker se vespest’ eoutant fadelul input, grocrauea gi cenducercn (Oeatfnt dnp Kandel ER, Schwarz JI J cel. Prentice Half lsternationat x, 1931 + Golgi tip 1, cu corp celular mare si axon lung care conectea7S re- givni ale nevraculu as recepto- —- ii gi electorii, (nensonii picami- dali ai sconrgel cerebrale, neuro -nfi motofi din .cornul ventral ‘medular, neuronii senzitivi din anglionul spinel, ete): Golgi tip 1, cx corp celular de Gnicronenreni) siaxoni scuryi. ndesea inhibitort (reuronit Renshaw medulai), afiagi pe crouitele locale s cimensiini aii ile multisinaptice, multineuro- interneuroni); grep special de neuroni nale din nevia ip Wl reprezinta calulcle | amacrine, cclule Bir ! care conduccrea imputsului nervos poate f bidirectional den ~ lungul clendritelor “(celulale | amacrine din retin ppoteijninhsi ae segane ve Outpt easell TM: Prints af mara sence, 3” yup forma comput celatar, de- termnioath tn cea mai mare parte de model de desprindere a prehingiei- Tor, newrenii pot fi tis + piramidali, De vemarcat oi neuronil pot avex rice form’, Ti aproinal cxaceasta Je confers 0 semuiicay (Bin finaje de namieul sf modu de indere a prelungirtlor, neuron potli: esp: + unipolary, care ax numai @ pre fuagire, axonal, dendritele find sprerentate dear de 0 serie de pe suprafitn corpului celt- (rucleul ‘mezencefalie 31 ner: tvigemen): + pscudoanipolari, cu o prelungi re uniel ce sr divide imedjat"I", bragul periferic find den- rita, iar cel central axonul (ganglion spinal); + bipolass, cx cfte o prelungire Ja fiecare din cet dot poli (gan- pslionii acustic gl vesGbular); multipolar, cu un axon si mai multe dendrite repartizate new nifarm. uneori in "tafe dendri Hee". Cet mai miulji neweoni din, nervos cenuel sunt "Din punct de vedere functional euroni pot i + receptori, exre transmit aferent {eenbiped Ina de here ppulsnl nerves pre- terminagiile nervoase de Ia fornmajunile receptoare specializates + motori, care transinic eferent (cenurifing) impulsul nerves, spre organcle efectoare; interneuroni, interpusi intre pr mele doua eategorit in cireuttele locale sau pe efile ascendeate satt desceudente. ica dea genera gi jullvenfa wansmiterea imnpalsulvt nervos, newrorti pot: + excitétori, cu efect fxciieants + inbibiteri, en efect moderator. Jn fiancie de mediatorul chim: piodus si uileat Ja transmiterea im- palsilai nerves, neuron nergici (adrenalina), colinergid colina). GABAergic (GABA), ex. Activnea Ineifitanta sau inhibitorie se clatoresr mediatorilor chimtel. Ast- (el, neuronii GABA-ergis} sunt inhi- bitori, iar cel colinergicd sunt fac emi. Fesnaimrms BU OF Stricture neurornaleed @ Corpul celle Corpul celular {soma} (Fig. 23) are dimensiani variate, foire 7 $1120 mix croni dinmesri, col mai mic find neue ronii granulari din cortexe! cercleluhii neurenii Berz din scoarja cere genera, niisimea corpulat celular este Proportionslé co Iomgimea axomuli, grosimes $i bogitia dendritelor si samieatiilor grarbovizatilor sale tern niale. fn substanta conusie, Gireia partieipA, corpul neuronal esie conjurat de terminal xxonice, de Gite, cclule glfsle gf expt seas neuropilul. s Nocueut Steric, ca dimenshun joure S48 mt. cromi, mudeul este in general proportional cu mfrimea corpulu celular gi de cbice’, stunt central Necleoplanina, forma din gem nvlagii fine de AND, are un sapect comogen si cvntine de obicet um mv: cleol. Acesta este format din ARN intron invelig de ADN gi are rol ia Sinteacle nveleare (acizi nucleici, pro teine Gtoplasmatice), respirate si prov ducerea de energie. ‘Membrana nuclear, continwi Ia microscopul optic, upare electron- 4 bilaminarh microseepie ca 0 struct provizutf cx port. Crropeassia Gitoplasm: cavion (subsianye cave incoajom dleul),demmnire care apoi sa extinsulul corp celular, este Gitosolul conjine organite celulare fosol si citoschelet’ comme gi specifice neuronului, f mexron alfanotor Modest dup? Levitan 1B, kacen ford University Press. 1991), in carts, rok LK: TheOnGanrts conuNE Complexul (aparatel) Gelgi este jy fvarte dezvoleat in celula nervoasd, pyind strinse legaturi fi reticutul endopiasnsn sub fp i ce diferis meusiuni (vezicute vacuale, cisterne} diate perinuclear, fa nivelul co- axonal sal butonilor terminal In complexul Golgi proteincle sintet zate la nivelul corpusculilor Nise i lucaomilor fikert suferi modificri chi ice variate dupa ene, sub fora de sunt citeionave spre batonil terminal, Suudii recente au demonstrat implicnea complesului Golgi in. pro- tesele de endo § exucito plindite tn ine {reg eorpul relular precum site dend lagi asun. pind in cele mal miei fica. Sunt caracteristice seiunilar €u ciivitane metabolies fmtensh, ea tn vcturile pre $1 pos Mitocondeiile suet aportantd funetie s mitacondei- lor este dle a produce 4 cal sub forma ATP, ea este wtliznth pen- bu siiteze proteice g ansportionic, acti ures delimitute de © membran teict_bogn Devenite aciive eda popro- in enzime hierobitice i cu ruperea ile cle ele Vinca gradeazt hidrolitic protein js neurotransm Centrozomau! se prezinit sub forma grunahii fine (cemtvioll) incon- urate de 6 mast de citoplasma dari. este tn neuroblagti sich este Teserbamy 84 considerat absent in neuronul matur care nu se divide, Sar plrea ci in neuronul adult ceatrozomul ar avea maj mult rol in generarea san men- sinerea neurombulilor deckt in divi- riunea celutin OncantiE srscietcn Corpusculli Nissl (corpit dgroiziy Viribili 1a microscopnl optic, au fost identificati la microscope electronic ca mase de reticul endoplasmacic as0- ciat cu vibozomi (Fig. 2-4). Se gisese in corptl celular al titurer neuronilor slin dendrite. Lipsese fp axon sila * nivelul jonctiunti sko-somatice, consti- Fipe. wind un reper peatra consul ascnal Stni inai bine reprezentagi fn neuroni: motori decd tn cei senzitivi. Rolul lor, ca gial ribozomilor liberi prezenti in citoptass teine uilizate th scop structural (edi- este de a sintetiza pro-Tea aN wre 2 Aearea citoscheletulut ne ral {codificarea informatiei, ‘ansportori proteici membranari, rotransonigitori pep ronal) sau) scetigturaLe CrTOPLASMATICE “fix alara organitelor destise in cto sitma, se psesc 0 serie de pi } ligoluscina. pigment galben re- Soa. aitat din actvhates fioroinal, “Ya ciral cantitate creste od: { varsta. Apare initial in ganglionit > spinali, pentru ca spre batrsneye Si fe prezenti si in ctoplasma nevronilor cortical (1+ pouromelanina, un metaboit e- l at din sincera catecholami- nelor, sc giseste a substanja 11+ complexe care comin _matzle; se ssescin alte rone ale SNC: cups im lecus conralent, zing in hipo- camp. fies fn mucleal ocvlosnotor. Ciioschieletul este forint din newro- ‘ybuli s ncurofilamente : Nedrotubulii s# ncurofilamentelc: La niicroseopul optic 2 ‘evidenga 0, rejea intracitoplasmatica de: Glamente sun (Fig, 2-5). Studiile de microscopie e- Jnecronicé au evidentiat in jea structri complexe fibrilare cu finrgctrul tntre 10-3 neurptubuli si neuroGlaneate, ack godin swounithgt proteice difert wc abit in dendrite si axon, sin corpul celular. Neusotubult avea vol tn cresterea si rege nerarea axonwlai ja Dysul axonal, tn timp ce newrat ansfinere. fost pusti ig neurofibrile 0 am, numite mmentele nu rol de Wig 2- Noneezentare disgramatiek a neuroftbrt Ielor Snte-va siguron motor din scossia corcbrall . MENMRANA HEUROMALE Membrans neuronald Tisitears Ik perilerie citgplasina corpulvé celular sin prelungislor sale. Are a suruecturd coracteristick e@ contribuie Ia recep- generarea si uapsnv impulsului nervos. Este alcituith dine trun cable strat/cle molecule fosl6- Tpidice (compongnta hidrofubt) pe ale catui suprafele, exterioard sf in- terioari, stint dispuse noleenie proter jce, cea maim, slonare: rea @ parte dintre cle caversind tondi grosimea membra nel. Avestea constitvie, componente bidroGlt. la nivel careia camalele prin ewe tee 3 selectiy Na*, K*,'Ca* Se descriu dowd tpurt-de jonice: storFenders AB Fig. 2-6. AMON! Yara A. Anjecto) components} forfolipidice hdzofobe a membronct eclvlers. BL epartiia siontlor gt esionitae te me yusteted cepranaatatt ut Form + deschise, prin care are Jor tre ceren pasivi a jonilor in sensul gradicntului de concentratics + celuzate, care In randul lor sane Higand-dependenie si voltaj-de- pondente, postsinapt rea neural { sunt deschise prin ‘eg Fitorulul Gigand) de aint struccuei specilice de traasfe nic activ prin membranele biologice si presupun interacyianen dintre nowro- Cigand) sinipiie specific, avartajes spiokel righ ionic pe core il eae Testun ofrctrnantenny, WEB, Sanders Conapasy Sora i extraesiotae G. Gemponents ce. Mlolfient Aumph Bunt AM doschidle saw tl Inchride. Receptorii sunt sirveturi molec lare proteice membranare, dotate cu un tusk gexd de disc pabile st reeunoasi_ncurowansmi= JRlorul specific, aflat in concentra micl $i pasagere, din smulitudinca sltor molecule asemanatoare si in concentiati semnificativ mai ma caznl neuronulai, reeptoris member nei postsinaptice sunt dotayi cu spe Ricitate stereochimict peneru mediato- a citoplas a membrane’, consine proteine si enzime specifice deci jochimice in Tg, care duc In eleetcle friologice specie (Fig. 27). in \gatoare ale renetiad came Resifior Recaplonligand aa Prowina G Canal one ae) ESTE f Mec PreseinaG sein Peincipial euplait 1 lor secwiri sennalul este cransmiis p possinapticg daverita inter receptor ce action Mesajut recept supratia cahilel este ransmis. i acelulir prin intermediiul aga-nam silor mesageri gecansi, care declan, seord invvacitaphasmatic rea it. asmiterii iafiacali nervos. Printre substaniele incrimina secuad sunt: AMPo, Ca"* gj i fonfoinodidelar complexe © [PEP cmesager secund Adin ATP sup ace tin lane yi are el craci al i Gaunaniterea pein membrana 4 Semutuiné primit de receptor. ae 2 print mesages i Tig cee reiunG! neuroteansinggteimre: Sepivr poate avea drept rezultet acti w Tnscivaren adenibatcchei, de eresteren san scldderen nives Tulei citeplasmaiic al AMP, care doter- celve prin tal mesunism (Fig. 248): st ven! reeeprorulul Rs (recepier ste mutator) ave ci nrmare cuplare unei Protcine regtatoare Ge (proteina sti- muilatoare} cu GTP membrunar, Acest adenilatcicaza site complex actives ice care, In yrezema Mg, cca 4 cliberaren in citoplasmé 4 AMPc din ATV. Prin acest mecanism igi exercitf actiuiea cutechokuminele (ree eeptovii By $i fs Paralel fanetioneaz win sistem ine ibitor ie larei care se des oar’ astfel: stimmlarea receponulai Inhibitor Ri determin’ euptarea prow teinel regiaionre Gi (proteina inhibi toare) cu CTP membranar, rezukaind inactivarea edenilatciclazei si scdclerenMEMBRANA crrosa1, aie £28. Mecanismate jn (Modlin dp Boctemtsiry 20" oh, Pretuiceet Ball nivelului citaplasmatic al AMPe. Prin acest mecanism actionears catecho= laminele (receptorii cy), somatostatin sidopamtna (receptorii D3). AMPs igi exereiit actinnea de sager sccund prin activarea protein Kinazei A care catatizeart defosfori- Jkrea fosfoproteinelor cu aparitin chee (clor lizinlogice exvucteristice (1 Excesul ce AMUe este inactivat hi Aroliic le fosfoctienterazi prin mecanis- ee. Ciul fiber citosolic poate proveni din urmgioarele surse: jul exiracelular, umenbranare de actvare gi inhibigie a adenilatciclazed, Motiay RK, Granner DR, Mayes PA, Rodwell VW: Harper's sional Ine. 3988, + depozitele mirocondriate, + reticubil endoplasinatic, + citoschele: Calciul dit lichidlul extracefutier fae tra in colult prin canalele voluaj st li gand-Jependente, prin mecanisme ac- tixg de schimb ionic fie cu Na”, Be cit HH, Dupfi tdeplinires aciunti de mesager seciind, caleiul poste fi pom Pat inafera celulei, de asemenea prin schimb ionic. Acest meennism acti new cu'consum energetic printeo pomp ATP-a2i dependent, ca gwd vansportul Ca gn ambele sen- suri (Fig. 2-10) ‘Sea mai mare cantitate de caln 1 roteinklinze! Agha SE yeh Murny RS. Granner DK. iliyex PA, Ret 1 198). { el, Promfeetlst! Inverisdanal i po inuacelular se giseste In mitocon 1 | 1 reticulel endephismatie, de unde ~ dente fi mobilizat, aviind drept urma- __-Fe cregierea concemuajiel ealciului li ber intracitoplasmatic. Calciul cito- | \ plasmatic se leagi de doit proteine i _ (caldum binding protein - CBP): col- (7 modudina gi tropenina G. Exist gi al- Titracelulare care leag’ “SHU, dar in neuron rolal lor ese Sahai redus (calcimedina). 11 Colmaduliaa este un potipeptd ad care prin Ssarea caleului forment ese) Goecalmedulin’, Ageia. ac le proeine Preteinkinaet A (wes FOB perce Iniologice Aetermin Moan: i: Dtumer a hinchenisn S17 Gveazi earimele ‘celulare care de- dlangeari efectele tiziologice duipii un mecanism similar cehil al cuplitit AMPe cut proteinkinaza A. ‘Troponin: C, cu structura as: nitoare calmodidinei, in prezemga cal chului ionic, participa la vealizarca me- PPietaboliti fosfeinosttidetor ca saesageri secuizi TPrtersegianes Reandreceptor mchi= Tizenzi ienii de caldu ditt rezervoarele sale sub acjiunen unior prot de mie- olism ai fosfoiagritieielor fintraceli-Tent unses 47 . mien mnesyger socnnd ve exerci pl Supa Nreny RK, Growier DR. ail 10: pe receptor © prin in- aa CG netiveass fostate dilimoziiolJ-5-difosfal (PAP) 3 inoriolifastat GPs) si dixcile glicelrol (DAG, + 1D elibereazt esl ein nitocone didi gi veticulul endoptasmatic: + DAG adivewa Cafostolipidst- inrink Dinghies! os ee Ne alma C3fesots 4 Pricing RARE Forlogeosine RASPUNS FizioLoGIC © syeciliee. (Mor yer PA, Redhsell Ys Harps biochemitey 3Y Hall Internationa! tne, 18) invest eave FosCorilear4 prow cu apzrifia rispunstlu: fiziclogic. Mediators chimici care actionenzt prin cregterea Ca intracelulor Tee die torité influxului pr dependendente, fie datovits elibersrit din cleporitele intraciteplasnratice sub neqiunca fosfoinotidelor, Taminele (6 sonseavinl sa II, histom stanga Py cole LH-RH TRH. canalele Figand stechor avetiicolina (receptorii |. vasopresina, angiotensi- na (Hy ub oritocina.BE festa ri 0 / Cosme vous osrenpiny - Conduceres potentialului de acgiune Suni Feprezeniate de proceine com lene care waversead stracul bilamni dic formind caaale hidrofiie, Hite fonofori. Aceste canale au se. inal si permit wecerea io- specific Ja sensu gradientalui ‘ockimic, produeind “eurenge fajeritatea acestor canale se dex rispins ta minime ale potenalului dle membran8, proprietate finda. care permite generarea gf Testboa of nevcoanainy Te axon. Ja ro sunt Inchise, dar permuneat se tnregig weard schimburi ionize tranimen. re reduse, probabil prin-o ca tegorie separatd de cansle ionice, us aceste canal Prineipalete cane ionice volaj-de- pendeate sunt ccle de snd i potasiu, care au rol in_menjinerea puten. Sialulut de repnus, precum $i th des polarizurea saw hiperpolarizavea seni. branei fn cursu! aparivei po:entialeloy locale, Ml eepolaieiai celal Lateteanen se Ine mai rispaide fa ae WA, Sounderscalele de calciu, 1 58 butonii terminal, sune implicate tn Special in rransmiceren sinapticd. Canalete de sodfu se caracterlzeagt + ptia Fig. 2.11 > selectiviatea absolut pentru soda, accivare mpidi volkaj-dependen- “ta (@eschidersa canalubit in tim- pul depotarietri, + inaaivare rapid volta 1 (tchiderea eanaluh bilirer patein Canalele de pox Ramitie heter inchise, ia activate) penden- lui gi vestan lului cle repaus). asiu formeazt. 9 ‘ogend fn care unele sunt altcle permanent deschise (Fig. 2-12). fn cimpul depo. eK desis timpal depot fens exe een Tespectt. 4 potenyalubs’ membranan a IH, Jeselt THe Printer 9 ial ne, 1991) ‘hfe la mentinerea ect Fest nenes 49 levigirii membranei, ele raman deschise producind un eflux de potasin care persisil pe toatl durata depola. viii, Aceasta are drept consecings cresierea clectronegadivityi fete! in ferne a membranei cehulare si favor zeani vepolarizarea, Ale canale de porasiu sunt act dle ealciul citasotic direct satt pri termediul unor mesageri secunai. 4 centribuie la mentinerea echilibralad colciului extra gi intraceiuian. 2 Prelungitile neuronal Sunt _reprezemate axon (Fig, 2-18), de dendcite si Wich. B. Canal de K permeatil tn dutta Nitra foui tra gf extrccala ap fe sepa. (Modifea dupe Kandel Eh, Of mesral ettice, I oa Prenatal1S reamdnees ‘DENDRINEE Prelyngisi scurte sle eorpului éelur ritele sunt specializate pantry si rieuronal (conducere celulipeti. ~sLgtconsiderate en extindert ale -cor- opal eglufar pemere a mir [ erecepse- Acbosin ‘een aa Oa epee ae 7 eqerentares depron [6 quoter mulipotar, ea wuGi dendidet si _pgson ling, de pret ) gENow 2 apefate corpult celular unt Gt- ‘acteristice diferitelor regival ale © teuh {sj repartmarea lendsitelor sis nervos. Diametrul lor scade fi de corpul Cele mit Hine pe mu celular i 80 TAN amilicagii denduitice 3 pe supratiya . Granada centata reprecint Irigasa conusable Nis (i De cele mist rua ont a este conse uti stctitottaxeudut $1 neipe peo inccear, difiacaxs spre perifvia c- ue care se baioniecans fer nucle ‘e ingins ta pevifete, Sone dosing te hsiuate iscemice, eromatoliza ese revit, Begenerrca tmnsnecronala se awit wt pe erowuatole® ¢ onsen dgenerarca.stiuctucloe pestsingptet consecutht lesen re sw soit corded ecalar presie anawpite (Fig, 323) Bepwciiea negra exnsie 4 slomerasa curstera su fi ‘usar euuegate. tr eave structure iflvitai nw mia ete recaznest Ein se betdlaste tr med nesmal iy ne wr Mica okt te posal bn wdetd of consti chanel hiee ital: diggs Beale Alsckaes care 5¢ amit. oc prin nena grest ireverstbi, ‘Senirals. Carp se. rol Islenizat. ex meh exe centric, pistenrd un Race bozoinal pesixée ee poste mi gem regenerarea nenroimlid, Celle Swan Degenerare trsmeuressA, Conai foveruperi contin axon {ui presnapr fa nema posing predic ula tof exrrse vanes ue exec ete. by62 Peawntacres Paiarea cepiter asec se sefera te ceporitele onermale din citeplasma pessoa ri in ri ceospuscit Cony fi boete Paskinsr). : “REAG(HLE NEVROGLIBE ‘Sant fc general sespeefen dkgeneoaie see proliferative, couscetive einer : newronoke, duc enracterstic fecirai tip de colds gh Ite mad pariiakir In anon genera le mojo tea procerdor potas il resi prin dendinizar core, oad ticanga ete enontriit prin mecentone fore. Toate afetsal a te de denltinnare ey prsanea rac ttc exc Studieanclede demic te err. mieinegencsa ete afta St cae oie ent fect gente care se trun metotolsis Ipldie abcrant, ce alercasd stcbiltotr g¥ reaistrte rndcomeleeialeinizare (leaco- Astrea: stent nerves ecutral ox perder pesconale sini, Clicet (astegcea estaend se vera fa preesul hati ont se resent pri 9 iffroren astroctlor ence Ialecesc structete neurone istrase. Se formas astfil 0 “centric” care se any ified progresirhalsenind can heats jesutul nerves Iezot crete reactiorcas in ociagt mod to ajentaten efeaitor sistent fire state. Ma Aenond ogpactel ee “ih snkor prolrot se alegese bu bastonag”. Present lor india iti onic en in peralizia genenil pragresiet (PCP. excefilita cooked hue tind). in recon necroze prolfferaica condi, ruckul devine retunft siete elreglice nap 38 fogactse resi nerranets (neuronafagh) realizdind sot rete! itregtia Bibitegrafie 1. foow fi, Hada K, Savor Te Vowel ff single myeisnation -occis of «aig desdrvcre f cure fy video Cell Surat. Func. 20; 59-70, 19 2. Herne RM Ph Noshy-Year oak Ine. Si. Loni, 1983) i sani A. Htosley Ml, Dahl Ds Hsalaronie Brodtal Bs The Cen Merve Sytem Sree tere and Function, Oxford University Pees New York, 1992. G. Tart AN: Textbook of aewroonmimy, WB. Saunders Company, Philadelphia, 1095 /. nvijanson Lia J, Miers Pawel). Rathbone MP: Stinlation of etroeve 2° lime esraeetiar sir. fat. Easy, 788: 419-453, 1095. A. Binkemore WE, tation of sited cells ewraich, 14,8: 828-597 Dei JB Te the CRS, Trends 7, 1091, rinine melootdes end meclearider iin, 7 170-182, 1999. Cons PM: Meurvreincy fe oeicine, Je Lippincor Company. Piledelphin, 1898 reutsfelds OD: Cortes coronene rmeviral end festonelarganiation ef hecover, Oxford University Press, 1995 V0.David JP, Falle Bianco Catherine, Ver verse 7. Trigard 1, D? Menze C, Delon courte Ai Villdscemaar eereival onno nade de fa zeceton glole, CR. Sel. Paris Sciences te Inve, 317, 730-283, 1084, LoFresinand Gauherine, Lacag Py Labor dete G, Durand J. Vallat JM: The prelie- ralon of metire Sgodendracyter in viro is Mtiantene tos ase flbroblast growth fact iu baited by allgadendrcrie-type2 aatrox Sar pewueun Da Dy 188% 517-320, 1008, 12.Gould Sf, Howard St Gita diferentiaion to the ermal aver of fool end preterm infer bein, Pedlatr, Pathe, 25-36, 1988. La.Kable W, Leonlirds Fe, Plrer W: Nerves “Syeram ated Sensory Organ Color AlacText ff Homen Anciomy, wl. 8, Georg Thies Verlag, Storigar, 1986. Viudaracea JP, Rodrigues-Gahin Ati Gy, Rosblsmit WK, Wellenhelnn KM, Lymm {WT Afrcninis reequor dependent eri. Of wlusphorilaen C is the deceoping human feted cone renvous sper. Bralt Res., O28 9, acter JS Lie J Giied etorgenciy ad Udevelging neurtransaiier msteoe, Pot. Dev, Nemtebiol, 2, 9::298.250, 199, B.tevieus 18, Kacunarek Lk: The Noun! Celt vetoes Blogs, Cxfoee Univers Pros. 1991 63. WMwrtay Granner DS, Mayes PA Rodwell VWi Harper's bincher: cd, Freniice Hall Imicrnational ine, 18S 1B.Migwwenhuys Rs The noocortesAn over ts evolutionary development, serxcurat or Panierion and syreploegy. wet. Youbet. 190; 307.337, 1994. 1o.Richardaon A. Neubans J. Fedoroff “Miciogiergeltoreeis and development of intemal, Newopstbol. & Ayn Nema (Gist Joternaionnl Syonpesburs ow Nero pla), ed, ROWellet, 163-185, 1994. ‘2OSafin By Sichnler DA: Celis on ahe edge ‘eundary ssuracytes ond newont. Persp. Dev. Nemobial, 9, 3: 875-359, 1904 BUSime ¥, Porter IT. MeCerth vy, 21° RD Newraligand recepior heterogeneity cas rostrosli, Pessp. Develop. Newrobist, 3004 ‘Seis, 3° eG, Boston, Title, Brown sand Company, 195! . vw P. Besmevedh EE, Dawibe JR, Reagan T}, Sando A: Medica? Nevoscencestin Approech 19 Maan. Palholng and Physioiogs by Sons end eves, 3 edn, Boston, Lite, Brown and Company, 1994. E UZinng S. Fedorell S: Tucrortons da vio, ex Neronomicratio ew opaeal, 9‘Neuroenarse line. Site prs ccarot ‘teva, B, 8 Asa there, uae eden 1g 736 Fibeabe newoase Fibtele nervoase centrale Fibvele noroase patferice Fibrete nervoase mi Structura nervilor periferit Gsifcoren tibrelor newoose Anotimie aplicatt“webuie sh! Jibra noevonsd ese repretentatt de una dintce prelongirile neuronale ine conjurstl de nevroglia specifics, dife- _ Fentiat, in fonciie de localirare, cen- wea cvasiconstanti axon gi bra nervoash impune 0 preci site anatomo-funetionalé. Intraneveae nial, Gbrele nervoase sunt reprezentate numat de exonii mielinizati ci trac Carilor subsanje’ albe sau de axdni gf dendritele aparene nemielinizate ale neuropil. intre Pentra nersii pesiterict Jvstopunerea func fonali a clementilui centifug (efe Tent) axonal sla celui centripet (ale Tent) dendritic. Apare astfe! nethinea a8 dendriti axoniforms, prekingire Ia nica, conectata SH teceptori, care conduce cenivipe: influsul ners. Centrace cle axenul sais dendita ax xoniformi, lbrele newwoase sunt incon Ne pe lor parcursul de o enc de pends de calite glile dlesive i periferiel ig, +1). enural teaca de este produsi de oligodendro- site, jar th sisterul nerves parilecic, ea ste produst de cellele Schwann, Gre- simea seostei tec a impus dasiicarea brelor nervonse in miclinieate gi nemie- Rnizate. In fibrole nemiclinizate teaca cde vviuling este foarte subtire sf vi humal li micrescepul electronic, tn Gimp ce in fibrele aul ana groasi gi copul optic Din punct de vedere topogeatic, fr rele nervonse pot clastic Jn sistemulnervos a micros. Fic mesese BS teale si perifecice, intre ele existind diferente de seuctura $i [unctionale. epreventire compacstivl s emul sxon miclcizat in sistent mer. vos central sl pesifese. Mictina stigoden- 3,70 dnp ee 1 perience ‘eteste pradesh de clin Schwan, Fiurele nervoase centrale Fibrele mictinizate sunt reprezene de sada Gor teagi de mielind este sin- ‘ent de Slgodendodels imei culate. UN oligedendroat participa la inteliaizarea mai muliar axoni, fbrcleNuri i “Texcnde mieina (Feo z x ‘Apeetal wnat eligpdendreett Interisecieslar cave asoclark Mucclé wervonse op y+ ,Aéincente prin punt ctoplasimitise. L. “fervoase rezulate | prin pung proioplasmatice exise de 1 colula gliatt Fig. 5-2) locele nemicHintrate sunt reprezen tate de segmente zxonale scurie care _ inmpeeuni cu glia cemtrala formeaxt glewsopllal si care sunc Snconjurate de o Lj eaca os mielina subsite, secrenatt de Sbtdtenclcoetick Fitrele nervoase porilerice OF Fibrele nervoase mlelinizate Formeazi nersit somatic si componenta pregnnglionara a eferentel ‘egetative. Fibra nervoasa micliniza din axon gi din cectle sa Forrmathire nerroose OF Fig. 5-8. seoiiune transversal urmitearéle ele ACA DE NIGLIMA, Inconjoass s0- Tenm de care exe separath printeun iv peviaxonal, demonsirabil mama clectronomicroscopic (Fig. oTajelegere corectia dispovisiet edi de mielia’ (dasic deserisi ca hind Sormata din lamele concentrice), considerim necesard prezentarea histogenezei mie- Finis. aeGmemua oT de 3-4), Proces dinamic, nsformare x ea poate fi patie ai cle omogeneza celWlel Selnyann. fini _——__________ ‘Miclizizarea incope din leaa'a G-a.a ‘ogi inermuterine g se prelungesie de-a TIGA introgli pevdoadle de erester: Initial cella Scivian se. dispune pertaxonsl, preventing un pol muctear sian gol prolifera Ya ura prin malar Laxonelal, ment nind permanent contact eu, axolensa Dupi o primi spiri de S60, el inua sub polul nuclear, mentinand raportel cur asolems $i forme ew fata iatersé 2 Reestuia mezoazonul_primidiy. Potul prolilerativ continua inruarea in jurul swomului, formind o teacl spiralash ewe apozijia membrane! phismatice a celulei Seliwvann pe en cig formvensi Ja nivelul polului proliferativ mezoaxo- ‘ul intern, far Ia nivelul polului mu mezoaxomul extern. Sensul inculirii al- termeni, Bind orar ai respectis antigrar necnotiuni abicarate. Pe misura in-nului citoplasma se retrage spre polul nuclear, spatiul inveacelular Bind ou pat de © matrice proteict reticulara pe care se dispune maverialul lipidic, mielina propriu-zisi. Dup& tratare au sole Rpidict pencru fixare, scheletul proteic inne sub forma une) struc uri reticulare qumith meurocheratin’. oes, Seas Nucles Msxoason nism Fig. Blupele seecesive slo procesulai de nicroscopul electronic miclina sub forma de lamele concencrice num, Intre 1-50, este acu cel al spirelor de Snsulare gi determin grosimea teci de mielina (Fig. 5). ‘Membsrana celulei Schwann este formati din dou unidigi membranare, intern’ si extern. Prin recragerea cito- phsmei spre polul nuclear in tiipul inruliri celulet Schwann, unitile interme, citoplasmarice ale membranel a Jung in contact $i formeazs ‘cate, electronodense. Aporitia unititilor externe formene!l zone mai putin dense clectronomicroscopic. Lamelele de miie- lind apar astel separate de seri repe- tate de Tnil inaunecate si humninonse. eaea de miclin’ este intrerap lei tenale regulate, nurite nedur Ras identifieabile im seeyiune longitud atic optic, et gi electronomicroscupie (Fig. 8-6}. La nivelul lor axonul emite colaterle, Zona nusdt sedi) membran: potengialului d= aetiune. En este limiiael cle expansivnite cigiti- forme concentrice ale cet care, reduc considerabil com emei cx lichidll extracelukar. La distangi de noducile Ranvier, se lsese lamelele concentsice ale tec de wsolemel re al eansini- cacti t= © spatialt dine drici cu extremitigile incurbate gi ve~ contact intim ou axolci riferch este cen_ma nodal] Ranvier, Eve cia Eaternt limitea spatfal periaxonal Segmentul dintre douk soduti Ran- fer se nuumteste Internod si corespuncie tunel singure celte Schwann, Longines, sa, inure 1-8 am, este proporgionali co Giameinl frei, fbrele mai subtirt vind imternoduri mia scurte.‘Teaca ce mielin’ a fbrei intraney. raxiale inconjoara sxolema pnd la ni Yelal loculai de iesire din newax gi este de origine oligodendrodtart. Extra. Aeuraial, tence de mielind este produ St de celulele Schwann si se iince nit ip apvopirea ramifienyiter termin: Zona de tranzitie Obersteiner-Redlich linia diate cele dout seg. mente, intra - si extranewrascl, SCIWANN. Exe format din ale miclinoseeretoave ne rea- Ineaw3 un invelis discontiauy pentra filvele miclinizate, fecare celult Schwann eovespanzind unui internod. Bee lace fh cand Glvelor nemielinizae, cehila bre nerve mists Se tease Schwann nu mai formeazt o teach axo. thi perissomal Bine conus, ft Gniet, cf asociant prin, invaginati siteplasmatice mai mult axon Fig. 875, Cate Fig. 3-6, difupectl clecronomicrscapical unui ned Ranvier. B Reprcrentare iegramae bleed aaa Redals, in car tmitatea membranara fmernn n chek Sere stubtead axolewa lini soma nod a aceseia spatial echlar[hin crestele neurale si, dupa fiz ini- ati migratoric, realizeazi ddul anieli “poggnetic, finalizat cu asocierea Ta pre- a wvasi, formaréa si mente vaaturi aceperi complet teaca de m1 RS pect tori cr un nucles-ovalar incon. jurat de citoplnemi. in eave predomina miocondsille g¢ complexul Golgi. Po. laritatea inigiall a eclulel Schwann se pistreasa, naceul Sind situat perife: gi superiicin}; cioplasma se continu nivelul caezoxxonulai extera cu spira superficiala a tecii de exieling (Fig. 2-7) ous §chditan uslea esl Sehr ‘Aspeetol célolet Schwann raportat Ia siacs de miclingy Se remarct siwayla cerita pote ps indeting eple intrery si spatial pesisuomalfinsinc de pelut prolifera reac dle anterman. Acestex reprezinAceasta pistreack permanent contactel cu axclena, Ln seqjune longitudinal prin fra nervoast mielinizatd apare: sub fortma incizurilor SchmideLanterman, ‘care interesen2i toate laminele mielinc Cella Schwann ave rel metabolic st trofg pentru axon. Ea sveniine sta biltatea concentratiet jonice in spagisl periaxonal si tennsightarlos Intre axon si celula Schwann exist 0 stransi interdependent, cresteren 2x0 alii reprezentind semaalul inductor pentrn multiplicarea si diferentieren celulelor Schwann, Pe de alt parte, ce- Jul Sdvaan are rol esengil in regenerarea si remielinizarea axonilor dup’ procesul de dh niteazl difuestea newio- wallerian’. cling si Schwann, formema un complex func sional net jabil, 12 care waca d ind asigura conducerea sliatorie a rului nerves, izolarea si proteciia Gre! nervoase, iar teaca Schwann to fidtatea genersla a axonulet TEAGA ENDONEURALA. La periferda tecii Schwann se glseste © membremi bazald comin, neintrerupil la nivelul nodurilor Ranvier, care prezinti o structura bilaminara formats din fibre de reticuling. Unil avtori consider’ teaca endonevrals alcituitt din membro- a plasmalick a eclulel Schwann im- pretn® qt membrana barsll. (nevro- ema clasic descrisi la microscopul ap- tic). Alt afitar’ eslor dow structuri gi fe colngene adiacerte ale entio- nervuiti, wate fa wn koe tkcituind tence endoncursla. Ba separa celcla glials de cendonery. Fle neveate 74 Gi Pibrele nervease nemilinizate Sunt deprezensate ailor vegettsi posgunglionari $d axoniforme ale ciror termina Ubere receptioneae’ durerca somatic sau visceral, Aceste prehingiii neuronale cu ciamesrul sub 1 4 sunt eonti- nnute fn invaginagi ale membrane! celu cova, cave este aplicad direct pe sxclems, Emitind un spatia periasenat de 15-20 micreni, De cbicei o Schwann proper Fig. 8-8. lal miclinogenec Te Mbrcle nervous ne ‘tiniauesomatdee 1 vegemuve, Accia pro upone codes seach a toni snulter soni ia Gtoplaswa celule Schwann. La nivelul invaginacii, mezoaxonut esie reprerentat de apozitia color segmente, ale membranei ce Schwann, care-perniite fe comunicarca ix spayiul endoneural, Lie exterior zarea temporari a axolemei In nivelul sinapselor "en passart™ cuacteriTp ener Jonchunilor neuro-efectoare vegetative ‘Zena nada aanolom = Sins St Sp ra muscular needa Fi 5-9. a cera Rbrelor vegetative, exterioriznren sranzitorie & axslemel realizeoat shnapse ‘Sc tip special “en passant”. OF Structure nervilor perfferil Fibrele nervoase periferice sunt fe de iesut conjunctiv dispus sub forma a wei tec care, diniuncew sunt (Fig. 8-10}: + endonery, focongju donervul este format din nume roase bre de colagen cx disporitie longitudinals si fbroblagi dispersay si Inveleste tenea Schwann, de cue este scparat prin membrana bazali. fn en- donesy se capilarizeaxt vasa nervortn sii au originea eapilarele fimfiice ale nervului Perinervul grupeazit mai mult: fibre nemvonse in fascicule. nexvul este tenea cen mal externa a nervilor porferii i este foranat, a st perinervul, din tesut conjunctiy libros. ‘Acest sintema conjunctiv de solida we coajine pediculi arterial tevitow care sfargesc prin capilarele ce formeazi bariera hematoncurali, vene ¥ limtatice, toate impreunt suind vasa nervorim. . Se gasess, cle asemenea, fibre nezvor: se vegetative destin ati tede a vasclor sau akiturate nervulsi somatic pe un traivct deverminat, nen trv a so distribui elementelor vegeta e din teritoriul sas (glande, rius- chinl neved al firului de pan). Clasificarea fibrelor nervoase sree nervonse pot fi el silicate dopa: diameten, Inagime, pre- renta sau absenfa tecii de mick uronii de origine, distcibutia perife- 3305 ga central. Functional, cle se pot clasifica to functie de: viteca de conducere, ix recfia conducerii impulsului nerves , dlasificaren unanim acceptati \cjie de diametrul Hbrei si viteza de conducere a impulsului nervos.a Abensrvosse Jt Fig. 3-10. A. Reprezeutarea diagram ® wnat nery perifric. B. Ia scat pl in boleiaj ve abserva ea torte sucurile conjunctive epi , ped = $i encomen: voase ste lie porte, 88 SUN ane p La om, fbrele nervoase ax: diametrul cuprins fnirc J-20 yt sl siteza de conducere tntve 1-120 ns, @ relitie bine determina intre grosimen fibrei nervoase, distanya intre nodurile Ranvier gi viteza de con- clacere. Cur eft droumferinga axonefol este mai mare, eu atat teaca de miel.na este mai groust sf cu cit internodul este mail lang, cw atit vise de conducere este 3 m/s sunt miiclinizate. Gasser gi Erlanger au: grupat fibrele nervonse in trciclase-principale notate rele cu vitezst AB Grupul A incuide mai muke sub ivitiuni: &, By. Contine fibre somatice alerente $ eferente mviclinizate. Grupul B conyine fibre eferente Preganglionare vegetative pugin mic. Tinizate. Grupul GC’ contine fibre nemicli- nizare. Fibrele din grupul Acc sunt cele mai grease si am vitezs de conducere cen mai mare; flbyele gruptini G sunt cele ‘maj subsiri si au viteza de conducere cea mai mica (Tabelutl 3-1).74 halen Spleen 2 _ 272 Chisificarea Sbrelor neridase Jolie Bemard views” Faas cones Tia WP coeecae: 5 Pees “Aferent Blerent be Jor? G0A20 mecsnoneeeptod ay adapuare —— Shra rvneeula| Tents [ip Merkel gl Rudi) sas evtenfisal cu sapida (ip Facin?) vermin contre fnicd 5 ra bape ont tendlocase Ah eee ce ae eee ‘AB BIG 50-90 rele “in buchet” nle fusului iva musealas® he ae pees Li | Pag eae a0 eae oe fusurilor (oes ee ay 3080 renoraeepion gi nee ep 3s 58 Bireie vegerative _pfeganglionae r GGR srmrceapion Hi necicepion impairs i ssinpates Lloyd a jntrodus o alti clasificare, rmugehii somatic! (Tsbelul 3 sestrinsii doar Ja fibrele aferente de le Tabelil 3-2. Clasificares aisrentelor smuscnlare . so) Un na momen LE ee Sign tmewies = rele apiralate tending se fe Fovaivl nensnpessruly argent oh Tape "Tn tebe” ale feel neuronal je nec voase [vere A capsule i fast wiser rrodicepesrit oir owaseht == cs eeeFivsewewsece 7S Anatontie apticata Afectoria nerwiai ponte intecesn ecelome, coxopinsen, eaca de mfein® sae trace conju. 5 Aséema pec fis nie mee fee chtaite fan care Bocas rm Shee potent dete akan rdf Betta Af omqnesanae cant icon’ si picket tek cporia Nvcestzior# pareteslar in Lert pect (compres mir sciatic paper ete pe ted potas peta Vicker peste ices" detrinind sein oe grab “amu. Ct Nate anne nerves pects fl realizatd prin hipotaraic Foal sou opi cara anesthe, gent farmeaceog ear Indep rte ao ckl onic la vcd rapt montana, sempheara x sarstin$i Woceat eanaice esa. Comat, date conchlaata, cit nivel der ing Praga (stabifcate mation) scour potofiale de acme ete nent Avophastin pote fi efectata fr ke! cxolane, care mu mat poate le acute sou cronies ae ceri, Prin fexiune acuta balege Iie era continustait anor prin cetcnca totale @ nervuie. dlocerove, stv, trace seu scsi (Fie 1} nacre sical tm Segment dita ol wwe Tit de fl! explant ape depenrarce rmullertand. asetd de ermtaict eeaivals sh atofe result. Le nivel Ecaniat cect const i plreaashech arma ce fiagmestarc distal of axoynle pines nivel buteailer tern Schwan se baonisecat, rina se Fegunentnns sub forme eonpscllor mi ire are eee smacafige cal Schisann reste de segenvare toa a este eopbilé Sigererarea woleud ete mats de degree rts 2 Tapa ETD Tad presimal al axoril tangas sub fore wnor meron (are se dinjeard eétve mase edleloe Selvin regenerate dupa elninarea il. Avestea se dispun in Jura mlretubulior forse un meoaxen mini subfre si cx ( intone dee. Dial, mitre se waren ssh frna user nt Dito a ncrenuse de un geod ds reaperare functional, moi nf eet in cael svt ner. Acasta seeped prin acca ch etait intr nym onal rt mel Acc len ine a fibro de ove sss erin ale feta Result ace rvernterewote se tice ce pria sera gr calor prodnceeenconsitont ‘antrecia viel mug oer deol ie Tea de siti yaote fi afeciota primar in Beit genes, bmmalagice see intsicofi. Sirpiennotelegia envactadsticd se incedreazd® in sindreamele te shoes ic ric can sea cove (pag. ©).tie prin train, tosh rea charge cei rl tote este stu ete ard fibrci mervoase perifcrice. A. Sel inotor periferis"B..Oup% sectianen ttatia axonnte clemernele tek in seen 3 yi mpare eh igocite de mincrofage. tue terusial phere cen routitoliza, C. Preeemil de vegenerare ai sisi prowiana al sxe Rewrogiad, 2 2 prin Fammugieiren ivetet de runt subi. Cebalele Seliwaimn formes jc sc dispune central proliferind trepiat pe trascul iniiat at azo Refaeeren contineitays connie este tvmints che retaecie tet de mela, salud, D. pe sihiats Gngeatare age intl),Pec nerecse distresd Isevata seemestara a narra peifite dar abcess anastomacder din eds «3! epinery Peaizeaza de obictta br cree to ) Aiporstect parestezit) $1 motes (fic este obigatocie Hibtlegrafie 1, Base ML, Kizennn J4 The Penan Mer Srstem sin anoronised stexpeing, 6 at Thiledephin, [8 Lippinoont” Conysany, 1993, Higher O, Noble Ms Mousicement of rime ia olisadendacgtessad kstrneyte {O-2A) pio. senltnre ise cellar procese tinct frm Aliferentntim or distion’ Dev. Biol, 1 525.534. 199), 3. Boy jt Aeurmeinionie, tx JP Cheeret = Aroionie einige, Paris, Spctuger-Verling, 090. 3. Treva Ps The Cent Meron Sot Sin tre ant Funcom, Osiond University Press, Now York, 199% ‘Chrsjanaon i. idles Pana Reuhibinie MP: Suinutatio af eso py Nforion be murine and orang actors ides nl machete. Cin 7: 175-188, [hr |i. Crosby EC: Cacavtuve Anatomy ofthe Ner= vrs Staten, New Vor, Medill Publi 19, trclatccolterala of natismelor inpovtante nar pot fcuprings tr mase cabal san (\ tharkseatc ka alc ocgare, antrentcd intertrial respecte telocts senaitne (lurve ‘i f (hipotntd). be aeeste cazur, cra chisel nt shing Company, 4962. 9 h, FallewDiaaico Catherine, Ve gud B, Di Mena CG, Deke courte At Vielltacamenteietbral norms cad de a nition allele, GW. Sei. Paste, Setces dleta vic, 317, 749-733, 1994. Lauder JM, Liu J> Glia? heterogenctty end Aerelaping mawotinsnincr seems. Per. ex. Nettobiol, 2, 2289-250, 190, Lzorthes C2 Le settme nerreus peri sigue, Paris, Mason ot Cle, 1971, Leviron 1, Knerwarck Li: The Newry Celt and Molecalar Bios, Oxford Uni. versity Press 199) - Sill RSs Clingcal Neuraeatony for Medal Suudenis 3 ed, Bowen ‘omypasy, 1 ‘erloresen Fi folugia sltewuad meres, Eek DBuerest, 978, Lite, Brown and ola fii Metis BIBLIOTECA UME. IAS! WE BARCOD: 1618762688Se Arete, Hoan Dan lag 1996 Sle uretiibe membranei neutonabe Potehialul menibranur de tepaus Poteniclut Local Potanfcll do acne Propagarea petentiallor de acphiineNeuronul este unitatea functiona- Ip sistemulat ucrvos care are caps- cftetea de a weeptiona, conduce si asmifteialGemapile prin sodifieere mies piembranace fn structurile nervease superioare, unit Reuroni previnta o diferenticre iculara, care const in capaciiten codiicini caiaie. §1 a stocitif informagjel sub forma memo- ea de acisitate a nenronnhy declangava de stimuli specific se rea a2 ptiit nedilicareadiferenselor potengiat electric local. Surmaren po- tenjalelar Tornte-decitnsécel potenti LT de gelhune, care se propagt de Ja up neuron li all prin Satermedial sinapsslor. Poten{ialul membranar de reyaus Membrang neuronaki este polari- zala, imtre suprafeyele sale i mia jonilor, predominant pozitivi le exterior gi negativi fa interior. Aceas niial este generac i pentru protcine si uni iobi anorgaaici i per meabili pentru cei mai muly)ioni anorganéi, Fone merironetncunel: 7. + pompele ionice, dimre care pom- Patt taal centre sum de energle, mentine electro pegativa faja intern’ a anembre nei, : Astfel, fn repans, fonii de potasin: tind si difuzeze th sensul_gradientulul de concentra i, lec din imieriorul spre exteriorul cl Iusul de K” este imitat des onli pozitivi extracelulari care ing 1 ogativi iniracelolari care tind 654 Goa in in or Potentiaftd membranar de rapaus repre 2 f 13m mins’ de gr iontal de eoncentratie care faves aA cflisul de K*, gi clectrigs, devermi- anti de "geura aniortiea” ce se opune ‘acestel miseri, Lonul principal activ $1 mobil implicat in meitinerea poten- Jialului miembranar de reprus este io aul de potasin, dearrece penta cl membrana predint pern xii (Fg. 4-1). Cresterea concentragiel XC iy media] extracelular, indiferent de sur sTisate Timiteaza eflsul prin mem brand, tare devine mai putin polari- sail (bipopolarizire). Scaderea con- centragic: X* in mediul extracelular creste gradientul de concentrage si ded ‘eflaxul acestor ion prin membran accentind electronegativitatea fejei sale finterné {hiperpolavizare). Avind in vedere dependenta potensiatului membranar de repaus de Sonu! de Polasiu, acesta mai este denumit "potential de potasite’.deat cea Se fle » Bt L. cee Oo =i gO | cy 2 Ceneraren parent eae implich modifies caacieriice ale penneabig teearpstte pets fon de ada 3 pou prin capable vellajlepeneie, Rest ate Hl expresiacleciicdcierth a potentztelor de Na” 31K". A, Din sunsaren lor mayen anya de actinic Gisie pla), fa snypel dern scenwor fenomrene, suit evar tate eloar a parte dintrecviicle de Na‘ 3i "Tense am tamale Na are uel ‘rorthmuks sepsan (gan setivats (lb) iunerbte fg, far aamicle de Re doe eres inejou) atime (th). B. Varia munsiubi! de eaede ioire, exivene naan peter cen ‘Wn comparatie, coneentrayii Na* rama este de_50-100 oxi mmai_putin an intluengeszd decisie pote szai_pt membrsnar de repnos, decurece mem- Kt fall pereseubili pentra Na deeit pentra in plus, extragerew Na” ctoplas-‘matic este obieetivel principal al po pei Na'-K*, hipernatremitle ee cep: s08¢ cupaciea sade fimctionare tle ter Wien cellars, ee ENE Potentialul local Stinlorea unei zone timicate a membrane! eelulare deterinind 0 acti vare localizati, eu Tuperea echilibrului clecu'pchinmic nuwniti potential local poate xparea in orice zont nemveli 218 (receptor) sa Fir coniaet glial s oetervlemi, Potenialul local se msinifests pein + depolirizare, in cazut evesterit cinflisnlat pentra ionit de sodiu si galcing + hiperpola pot 1? dle elo + proportionatizaten gracl below procese cu intensicaien stic moth We, in cxaud aecene cfluxuini pentru joni de 0 influsuli pent jon Spice deoscbire de potengialul de setitine ele locales + sunt geadate $i aditive-(se sumex- stint ma atternie’ deve 0 depolwizare mai mare gi Succesiuien stimulilor determing Wn potential mai mare deca cel broduss cle un singur sina; pe toa durais aplicaei Hilti fh anuanite celles fn ak reste chiar ect stiniulse Fea persis (adapiareys prin su + nu se propaga, dat tl niire aga nivel crivic, pot genera un potential de acy * hiperpotarizirea nu produce po- Pui entrant ccmnle BA tential de actiane, indiferent de magnitudines ei Potentiatnl te actions Potentialel de actiune (impuisl Rervos, poteniialul de vart "spike po- fentiat) cepreziacd inversare: $1 complet @ polarit neuro: i FAURE Tontlor catori Ge sodiu, urmat de vevenirea ime- Raa potentiatul de repaus conse. floss de_potasi le permenbilitate freeventi de suc- cesiune, chisr daci valonren stimula. lui depasee pragul.- Dach yaloarea Prag nui este atinsa, mt apar modi civi de permeabilicme membranari gi stimulirea rimane fSr8 rdspuns. O- avi inigiae potengialil de actiune, se Propagi rapid ira a-gf'altera valoaren (non-decresental, ~ Ta hivelol netconuiui, poteniatal local $i potentialul de acyiune sunt eo- relate functional; de exemplu, inertn neuron motor, potenjialele locale de 'n nivelut dendlsitetor si corpul lar se sumcaz sf depotarizeaza conul axonal declansind potentiatitl de ace Segmentul initial al asoduled (Fig, 4-2). Gu cit vatosrea sumel po- tenjialelor locale este mai mure, en ata Becventn potctziutulal de acginne crese. Deci, frecvenja potentialctor de axon este direct propor tionala cu suma algebrick a pocentk lor locale excitatorit § inhibitorii ale| Pe mipraiga mena repans (9, potengn taal exiatar(depelneise) (osm 9 (©. a ive! eons neon exe generat peter pore consti compultt P ronal, Suecesiunea po- ai Fispunde la ali sti tenjinlelor de aeqiune generear’ "tre B inja acsstel periods are 0 put de imptieur? care determi Tuna tremuritor d Se sealzeaai ventiall a potentialulal de seyinne re sila bara conducerii nerwosse. In concluxie, potentfatal focal re lect varia permanenth a stiri de sctivitate a neromul din su ‘Traducerea clectrofiziologicl a aces meee este tasers area auserosilor stimuli exci ori sau: inbibjori transmis pe cifes Greuite convergente. Neuronul sistem de de depolarizare la +35 mV. Imediat u: 5, acrit 2 efluxulul ioniler de poia Depolorizares, repolar: agit? onlectcment wea gi post: doar ca Trecvenji. Avonml fimctio- sii perioada refrae- news astfel ca un computer digital cael vp tard absciuif iF Gave membrana new {aumeric) |= 5 Fiat mosieand neresale 83, event o av me Fig. 4-3. eee eee Repreventarcs jcalicd's potensislutut de acjfone Gi Propagarea poterfialdor de cofiune in fibrele nervoase nemieliniznte, canalele de sodiv: voltajclependente sunt disteibuice uniform pe suprafita oleinei. Condacersa potenfialuhii de actinic i Depolarizarea uni zone membre. ore produce un caren: fonie suficient pentre acthvarea canalelor de sodiu adiacemte si asilel potensialul de actie- ne se rispaindeste’ sec sindu-se centrifug (V5 ngial, deple- 44). iBS iimepite umbels Fig F-2. “Fn fbrele nervonse wielinizate, po- tengjatul de aeyiune se wransmsite de ha ny tiad Ranvier Ja alts (conducere sultaiorie) (Big. 1-8), Benamervsl se bie Peal pe densitaten extrem de mare a camalelor de sodi vole)-dependente (a aivelul nodavitor Ranvier § pe per= jlitates membrana’ sefened imernodale, datorati pro- nengel text cle mrivlina. Astfel, nolul desing un focur de depolar Bibtegrapte enue RM Phy slg ok Tite, Se Leis, 1993 exks MlalyVenr 2 Rue AM: Teubkok of meuruanitniny, WB, Snes Company, Philadel hin, 108 3. Cony TM: Newescence iin meting, J.B, 1 veot Caspian, Phitlelpii, HM ang WE: esis metic lay, fel Peri HI Iiermatfoal Ties |i. Fahey ACE Tron of act phys SA Phietsh, WHS Sautelers Company. 1s, Gi. Dslies Fists anid, eda He, Fel ‘Meath, Dueareg, $99 T Johann PC. Conk J8, Ganong WE Ditch of pssokogs ete eames siomar of jleyee ketene ys 3 -Anieviean Physic! Soviet Gomchceres potensialutul de acstune in Abra nervnns’ aielinirad ‘ntimieraaselor exnale de sodiu veliaj-dependenis. Dermes Dilitacex_membranaes sefiews tre givnile imexpadale se-tadueepviny- un important, flux. jon, intracelalay care “curge" he fay. internii-a inane brane} si seenteviori In nivelul urmvteculud hod wtivinelca palele de soalitt si genevinelun now inllus ionic. Poet, Meeyiawl 197 8 Youwlel FR Sewanz JH, Jena 1M Piper Ia Tt of reunal ice, 8 ec, Pre tional toe, HL 9. Levigny 1B, Baers Li: Mae Mamet ud After Bislogs, ston vers Presa 001, Hh.stines Rosemary, Muller 13: Actin pate il nein ir pera mano seni, J: Nearose. foqsises9M1, 1906 TH Snel 1S: Clinieal Meera fr Ate Sade, Sel, ig, roi sv Company, 192 Westuorelaudl Tantsua F: Mero Meare ers: Anjimaet 19 Anatom, Peas en! Pigsonage ty Sere anal Levels, Sil Barston, Livle, Brown anil Campy V9Peron 9, $ AnH Nala eters eo a, 906 Comunicatea nenzonahé Sinapsela 7 Sinappsele clectrice Sinapselechtisice Principatele lise de reurotramsmtpatest Nesromeduslatort Gicvitele nevconale Circuite convergente Gircuite divergent Circulte oscllarte Anctomie aphiceta36 Comiokoee nama) de nansele, <0 Ginapsele represingi zone de apod- | fig Siternelironal’, specializate anato- ‘mo-funcysial, Ja nivel efeora are loc Sansmitecea impulsii nerves. Ele o= SpA aproximativ 50% din suprafata sStinbranei neuronale, deoarece Recs: {re neliren poate stabili 50. pfink la [ ogad' de contacte Siaaptice, Definind 4) | inigiad mural Tegatera intre seuroni 4+ Ghgjygtoa, 1097), rermennl a fox ex ee Siteriot sila jon! funile acestora cu | poxeptoni gi efector Dacre diversivigi anatomice si ncyontale a scructusiior nervons: | te Gili de vealizat 0 casiticare unica sapselor pede clas in electrice Apar primele pe scara animal, sunt _scafacierisice nevercebratclor, rare Ia ~sortelyratele inferioave, si se inctl- hese uneort sila mamifere si om | gpapia electrica este zona de apozi- [sikitGochimic, nu se evidentiaz’ veri le sinaptce gi vespectiv neuromedi- 1éi-in components presinaptica. fur aschimly sant pus th evidengi proteine | pang bi —drofle imtereelulare $i eae unexe 6 12) gunile centrale ale membranelor pre- | (7B possinaptes printro apex jeoncetéare care re strinsi (Ba nm) (ig. 5A). Acesea congins so nitle fonice cu 0 conduetanga semniti- catiy mai inaiti decit cea a cunt volaj-dependente, Funcyonel, carcinile electrice presinaptice tree direct in heu- rooul possinaptie rapid si cu inticziore raptici minim’. Conduceréa eleceric poite [i idivecjionala, La om acest ip de sinapsk se gtiseste {a oliva bulbar’, nncleul vesdbular tates ral, nudew mezeneefalic a trigementi- lor lui, cortexurile cercbelos si cerebral. GB Sthapscl chtintce Reprezincd mared sna} selor ka asinap- * naunilere gi om si prestipiin cli- berarea nel xian’ chitsiee (neuro- A treceren inp ¥ se aeatonaley, «+ neuro-efestoare, Utdiels deus Ups vor 6 oa ioxprena co ne le sineme a fwocepioare) gi cferenté (motor. posentele neuro veipa la vealizarea sinap- neuronal cobra poate prevents particulare. Gorpul celular sau.dend tele pot prozenia spini sinaptic! (gema- aspectsConmmienen omens BF entra, reshape A Membant Toma possinapticn| Srapticn Fain cxtaeelutara (7 Fig 5 Mndetnt molecular al sins fin sinapyied Gob postrinaptice BL Ficeat syeslath pevitie Schwartz J11, Jessell TM: Princales of neural zcienec, 8% ed, Prentice-Hall Imiee nations tre, 1991}. Jam 2m twinge, pot Sealaa Snapse tra ip sinapsa Ta distongi teaca gliahi ie cle wre componenta presimiptici nu es “mentele sir tecbutonl tetminal el 6 zon extraglial naxolemel oo pptice si favorizea “nicarea fantel sinaptice cu lichidules- aired lene sr eee sills ere cel mai adesea, cu un efector vegstatly. ala» ci ny | bvien aapecte specifice in simipsa la Tulogilic exerciat pe acclagl neuron Participaren nevrogliei -poate:Sinapsa Gry | Sinapesreiprorg ova neta Zon.on sind teu mpee. (Wlloms PL Worwick 8 Grey's aamiag, 37h od. ‘Gh Churchid Livingstone. 1989), sifacionii necro Dupfi caracterele cleetronomicras- cruel in Hichidel extracelular si copiee. tiv VEY, Gr; ‘cnsia actiunii medintorului sele sinapss, pe zonele de coperite de gle. sinapti i z say T este tsi- methici, materialu! ctoplasinatic dens fiind inal gras in segment posrsinaptic. Vexiecilele sinap sare fae simipsi, cu sunt sferice, Functional, sinaypse~ nilsic,. posibitiaitile de ke de acest tip sunt excitatori asinpsclor find multiple.» sinapsa de tip Gray IV in care sme TERT UGE TIE alispus simetrie, Presi poxtsinaptic. Fonetional, ceste simapse sent inhibitor,Ba Sea, Bay Se as Glo od, B Lge ul winapi. (MuliGest fllMors, Watloms endl il ‘wp Carpenter iKiNs 19764, Comsmiccee irate 8 MBS dtaman Meronnetoany 7th Randel ER, Sehoeare ft, "eunieeTall Toternational tue,‘Sinaped eli form de voxicule care, prin te Modifeat dip Mart AN: ders Company, Philsdelplia, 1998). superail morfalogis evidentjat clectro- ata de rent: [ypullcescopic este reps “ailele pot G Rbere in citéplasma din ye apropierea siniaptoporilor. sau atagate microrabulilor. Dupt aspect, dikme= wen gid pled, yeziculele pot fe:20-60 nm, Himtiat In periferie de ne- vwroglic. Fl este traversat de filamen.e fine proteagticunice, cave dvepU! sitaptops i giannis miedintorlai caine spe possinaptict. A CPR pli local, st valoae sen lig S45 le potent de aegiome pe Comins sernety 91 Membrana postsinaptici se pre~ inti ca o inigrosare a neurflemel si se extindé in citoplasm’ priau-o rejea seticularA subsinapticl. Pe suprafata se gisose receptor specil fitorulul Ia acest nivel acyio- Z-endimele enre il leseomper nea FONCHIONALTTATEA SINAPSEL neuronal (corpuseui Nissl, aparatal Golgi) si transportat prin flux axonal in, butonii, terminal Nearshor- ridicl pot sintetzngi gi Ja nivela) acestora. Ineliferent de pro- vonienA sf strucuurd chimici, neuro- iytorul este stoent seb forma vEdoulclor presinaptica, 2 denyt caracterize electronomticros- copie sinapsa inactiva. Stocaren inte- researd ait neuropepiidele sine 2 tn orpul celular tribozomi), cat si J nenrohormoni sintetizagi minal. Se asige canititea fineyfoniiti sinaps nd: riumul stimulirit pre: este pe cel al sint velo Im event tardiv, we ajuns ba vehil membsanei presinaptice deter prin deschiderca cnnalclor specifice, un influx de Ga" cure se cu- cx ATP-ul membrane} veziculelor sinapzice (Fig. 5-6). Aceasta 2dera SEs92 Comins ma te sina Peri si prin exocitoz’ elie. rea2i mediatorul chimie in farita 5} vaptice. Veziculele sinaptice de nose i tip elibereazt cantitigi egule de me tlisior (Guanie), ia medie 160 pentru Aecare dlesearcare. crsnsenitorul waverseaz fin. inaplicd si se Gisemsii pe receptorul specific din mem osisinaptics permesbilitatea unor canale ionice (Ca, Na", K*, Cl), Cuplarea 85 CU receptor depinde de o anumitt concentrate (nivel cide) in fanta sinap- Gk, seideren acesicia dleterminand des cuptarea, Aidt timp cit dureazd excay Gistoral este continu eliberne in faa. 1 sinaptiet. Dupa atingerea nivelulai title, este indepartat de aici prin mai mute mecanistie * inctivare enrimatied Fig. 5.7) Acetiealion este hidroliend® de Colinesterazi pan te colina $i ax cet; recuperate activ prin mem. brani postsinapticl, ce vor refice acetilcotina sub actiunea aces. Wanslerazei. Catecholaminete sunt meabolizate sub actinnea mono. aminoxidare’ (MAO) $i catechol. CONT, osigen-metittransh Jn sinpscecofcagice 3 ror menbiring Bsr sete 6. eva cerca pn sap syeie nt ent che in Era (fin penn erstege. Mecantsi roeny + Guitholir nuptie: in neuronnl possi dune $4 inactivare th spayiud cella * recupezare pre mii de vezicule, ha iv Papticd subs for prin endocitors hil sinaptoporilor (numa PENEW citecolimine). tant de conse incor (Fig. 5. Tinta medi catechola- ‘ortlul chimie este re Prezentad cle recepiorii membraned Bosisinaptice. Accgtia au © mare speci. Uicitate, legand un singue meciitor sau Substanje cu strucuned chienica foarte asenianAtoare (agonist). Pe de alts "lel seurvinedtatorutal fate a Consaterea nacenalt 9 si nursdrenergics multe tipuri de receptosi (neetiicotina acdoneiaa pe veceptorit muscarinic s hicotin pe re ceptor adrenergici), Astfel, aceligi mediator poate avea elvcte di, ferite, th fanctie de put de receptor Nt descris $i receptori pe: inem- bruna presinaptica (autoreceptori} on. Te, activati cle presenta mediatoru, pic, reallzeaz’ un sistem de modulare a elibeitiri acestuis, in funciie de tipal mediator, th special de cel al receptoruh svonul postsinaptic se cbria do. ‘ipuri de rispunsuri (Fg, 5.9) + potenyial postsinaptic exciiator, + potential postsinapiic inhibitor weoven sesronal presinapie otf J aL — Posen ‘euro presnaptie ae saiene tn Potential postinsetc exciton (PPSE) IW de asfawe ele tn Foienfialul poxsinaptic exeitator “@USE) este produs pein depolaviza~ yea membrane! postsinaptice, El are 9 salonre de 100 :V pana ta sete pren mic pentru a declanga gi gir un potential de acyhine posts ~ Snaptic. Dar, pe membrana neuron: postsinaptic functioneaza in acelast timp i de anti de sinapse exe = vor sunt generate ‘eptentiale asemiinieo: nave, propagatt gragat citve poll xenal, poate init un potential de ucgiume excitator. Acest mecanism are © importangt major tm imtegravea gi modularea activitisii neurenale Meeanismul de producers a potenisleler posts; ettrom presinnys spre aetna pos si congectigg gensrarcs ial pocenys Tonal exeitator se inten bs etenta passage | Sotebiar rr oo terea potenti oa sell necaets, Totenjiatel postsinaplic inhibitor (PSI) este produs prin biperpotarim- tea membranel posisinaptice, Cat 31 cazul PPSE, pe supralata inembranei neuronale pot 1 activate concomitent init de unity postsinaptice i vii, Prin swinare, potentialele propa gile citre conul axonal pet produce un clect inhibitor, bloctind apariiin po- ialului de acjitme. Deci, hiperpo- larizarea membranei postsinaptice este echivalenti cu fnhibigia, R Camctinme runcposate ter AE + transmitevea impulbsultii vervos se face predominant unidicee-ional spre membrana pestsie napticd, dar gi bidizecsional (si- apse reciprore). in snapsele re- proce Siecare versant: ein prezintd 0 zoni presinapticd (cv vericvle) $i respectiv pustsinay- silt (cu rejea subsh Inhibitor in sens opu cransmiteren nervoasi este ine + cantitatea de mediator cliberatl Ia fiecaré stimul ereste proper sional en freeventa stimuliils + stimularea preiungiti determi ni epnizarea stocului de mediator, blocind transiniterea impul- sulni nervos; * membrana postsinspticl este in- excitabiti electric, © Single neato fodome Se reali: nal gi inte bmonii termi- + Rbvele muscuare striate, * fibrele miocardice, + Sibrele muscu So nete Lorik, + celulele 5 SINAPSELE NEUROMUSCULARE STRIATE Suat napse Tneapsulate, zealizate We ramificayia terminalia. a une ne eon alfa mowr gf filbra muscu scheleticd (plac movorie). In a aborda fibra muscular, axonul ish pier fsb Mimnfine 2 coperit de tcaca Schivann (celle telo- fale). Li nixelpionctitnij, endon: ol Bikred inte de e teaca dé mi yul se conus ee eidomisin rnuseulsr fesea nerone'a 95 =, prerentind © Fags perife- coperita de celuta Schwann gi 0 fyi presinapticl tn raport cu sarcole- ma. Accasia prezinut invaginag (pb: vr jonegowaie, aparatal subnevesl) i Giuci de 1 §1 separate de aproxima- Sv 09 urs, cite mérese supe mem bnmed postsinaptice. mediatorul chimic este aceiileolina, iar activaren receptorior, ait nicovaici At $i muscarinic are ea rezuleae eor- teacgia muscular. Acetiteolina rimf- ne in contact ca membrana posts naptiel aproximativ I nis, Gind apui distrusi tepid pencrn a prevent excite rei muuscultre, Jonepiusaz neuRonAO CANDICE Sunt sinapse vegetative newro-elec toare, in care zxonul neuronulut vege: e exteriorizens reales 5 posse niecardului nodal sur con ipse Jementul axonal presinapt prozinil toate strueturile carne ce (vedicule, tocosicti etc), Lanta sh aptica este mini legs postsinaptic dalizme. fa suructurt spe- [SMVAPSELD NEUROMUSCULAR NETEDE Se realiz i inire axonii nenront Jor Vegetstivi postganglionari si fibrele sauscuinre netede din peretit viscere- Jor, arterctor, din iris si de Is nivelul irului de pr. In comparayie cu placa motstie, i putin cife- sunt ned sutlate 5196 Conmacare munvnkt muschiul_netwd or con- 8, un axon stabileste si se "en passant” cu mai multe fibre mmusculare. Pe de alt parte, nu tone fibvele mnisculre sunt covecs pile, qunsinisin impulsului necvos ‘du-se din aproape in apraape ‘ermediul jonciuailor tip "gap". sinaptied este de aprovimativ Iu. in muschiul neted cu contraetie ra- ids si precist, ua axon coniacteaed shuapde dour efteva fibre mmnseulare gi fiecare ase inervatie proprie. Fanta si- napiich este de aprox Axon! jor de este it de teaca Seliwann fn satu sit terminal gi, continue fr uni de pe supratita electorie lor, este in contact pe 6 suprafata mia stfu extracelular. Aceastd siviice posibilitates diftearii new rtismigitocilor, precium si actiu- het imedulatoare a unor hormoni ye. sserali sau local Mediator! chim sinapselor nee vro-efectoare simpatice este noradce- - far cel al sinapselor parasim- patiee, acetilcolina. La acest nivel au fos evidentiaie serotunina, nena Peptide, addenina, cu rol de nevrouans- sau modunre, Sis PSELE NEUROGLANDULARE. Atl © structurd asem mem- fine! represen wut celulelor secret si bine veprezentate fe pk i grew de evidengiat ka Cele endocrine, jar medulosuprarenas prboege dete Are simpatice pre- © Singpsele nevroréceplocre Se realiveuci inere dendritele new. ronilor sentitivi din ganglionii spinali i nervilor cranieni gi celtlele sen. le sw structurile veeeptoare pew riferiee. Ele vor ft d rise odact cy aceste: Principalele dase de netrotrans- ailfior’ Transmiterea impulsuhi nervos la nivelal sinapselor se reatized2% prin intermedlial unor clase variate de stik- stante chimice numite (medi Kori) (Vas Pesstra a fi cemsi mivuor neurotrans tori chimici, neuro- 5-1) twebttie urotransmititori. “Prin modificarea capacititit celulei Bisponde Ia un stimu, eve _~ bibuic la siabilirea graciulwi de excica Ditate al sinapei. Pot avea actions moderatoare sau fa- © catanth tn foneyie de receptorel asupra neazi. Aceastii ahernangi de agjuni creste complesitatea procestti informayiet la nivelul Becirui nestron, i Anire nearotransmiavor dulaior pu exist o dininege veti, ci + avind o fonetis sav aita dupit rec apabili sa convertase un nal nerves Tau-wn semaal chimic 1 sunt consideratt neurnsectctori Prodgsii ler pot acyionn ca neuro wahsmilitori seu neuromodul imerioral sitemubsi nerves ssw pot eversuy in singe nesionfnd Ja distant. celulele ginti, sitaayie in care se nescnenrohormoni Circuite neuruuale Unitiinire ei prin difesitete ipl de slnapse, neuronii se organizeari fa six ‘Een! nervos cextal sub Keim de cir calte neuronale. De © complexitate extrem de varisti, dle asigura adaptarea supld, fini, adecrati a organisnaului Ja mediu. Oricht cle voriat ae 6 simsetwrate, dy cuitele neuronale funegoneszi pe web modele dle organizare: + convergent, vorgent, * oscilant, 1 Cirewite cossvergente ‘Un aumtir variabil de neuroni pre- sinaptici foc sinapsti cu newt onl po stinaplic prin. terminatiile lo sau r anifientitie cokierale ale axanilor. § apsele vealizate pot fi facilitante si inhibitorti Posibilitagite de: realiza intereo- nexiunilor nenronale deptguse prin muliituctines ji diversitates Jor orice icercare dle reprszentare diagram: Gch, ele find practic iafinite, Modeled chsig de convergent ar puiea fi re. prezentat de trei neuron care fac sk napsti cu nevironul a, i Seetiienonet sau int bitorie, Newronal Beste, altturi de ceilali neuron, cei lergeat penirs neutonul @ sf Irclitant pentru neuconul 3 (Fig. 3 Potentislul de actiune se propagi nori-decrementa] arc prin axon, eft gi prin colateraiele sale, far nusharel cvantelor de mediator eliberme in sinapse depinde strict de freevenga “trenurélor de inpuisurt™, permiggine! Un exemphy tiple complesst ali intilnege in corsul ventral duvet sping i, unde pe netrremm!motor somatic converg axoni ai nev- sonilor din ganglionul spinal ee intra in aleinuiren vEdlicinié dorsale a nervului spinal, fibre ale cailor piramidale, fibre ale sistemului de control al snigctrit gi itvoni ai imemenrvailor de tip & Circuit neuronal coavergeut, Deoarece intrun circuit conver gent se realiz, {AA sinapse tsccita Ti Circuit nowromal divcigent i: cine lvengeug: I (a sim netran fnlititor (ent Commerce melt 89 torli cit gi inkiblorii, rispunsul new Fonului postsinaptic reprezinta soma algelrici a potengialelor postsinaptice, excimtorit # inhititasii (PPSE si PPSI), explicind astfel fencmenul de stumare spatial, Di Cireuite strergente Axoniil neuronului presinaptic re- izeazi prin rawnificagile sale cola terale § terminate sinapse di tp, jubibitorii sam excitztorii, tic de mediatorul chimic, eu un nv- * mfr varisbil de neuroni postsinaptic Gig. 5-11), Un esemphs tipie de divergengi fl constituie eferenfa simpatici pre gaaglionord, unde neuronul medular (Presinaptic) conectensh peste 20 de nevroni dintre ganglioy i100 cewmisoncemuiot Cel mai adesea, cele dow tipuri de cireuite, convergent si divergent, se 1 exemplal suugestiv find re- prezeniat de calea optics, tn care mai puuite celule cu conuri (cu excepyia cclor din mactta Irtea) si bastonage converg spre un neuron bipolar $i i aseneiien neuroni converg spre un newton multipolar. La pivelul corpului geniculac lateral fiecare fi 4 tractului optie (axoni ai, neuronilor huuhipolid) se ranificd formAng si se ci mai multi neuconi ai acestuin, ite Un circuit oscilant 5 be Chistents angi colates s anvanlui cre reuliz deurenl 0 snaps Aceustt menjine o depuls lung ronal dhupt ince Clrewit escilantsiepla. Circuitele oscitunce complexe ime plicit existenta mi excitaiar si inhi mulior néureni, inbibitor. Asuiet de eireuite junct nn rol considera in secs cesiunca autiviviqilor nervoase ext ear ter cidic, cam aon eictul yeghe-somn stu alter; eitant comples, cag wanieneass newton facitaan ib} st Enhiton= Tz Diversitatea asocierii neuren'tor hi cireulite, practic infinite daiorits con- vergenlet gi divergentei, explict vs abiltaiea rispunstrilor Ja. stinulare sito cazall sistemelor nervoase evolue ‘te, It raspunsuri indlividuslizate, Mat ull, orginizaren for in sisteme vative’ suplimeinare cu posibiliuaten inurarii suceesive in fimetie, previne su- Praptncrea temporal a perioadelor velfctare ses {i"oboseala" sinaticg. Un model tachis, circukir, cle este reprezentat de cir cuticle de tip feed-back (retrocontrel) forward (eontrotsinterograd) 14). ate neon into (gy 4 nihitic presimlicd pe com hin alt secon PMS Acenies un Singur pot H menoneturonile, ext memenren, san ew mit nul intermenroni, fn funciie de t pe! ultimulit interneuron, exci su inhibitor. civeuiiul de tip te hack peste f pozidy sia nega Or ale realizead st partat mite Tinear, cireuitele neuroe ‘\cesten pot fi speeifice si nespecifice. Gaile neivoase specifice pisirea Consens nr 107 dea lungul lor codajul informational a stimulutui initial generat ta nivelal Peceptornlui periferic. Ele au pe traiec- tal for putin’ neuroni tora dau putine colate condlucere este mare $i se project be scoaria in aii imitate si specifice flecire) forini de sensibititae. Valozres lor informationala remar- ibill tg sporesce selecivizaiea prin pre- 7en\a circuitelor inhibitocit Taterate, Giilor specifice fino. ia lateral’ mentine, prin cemrast, acuratejea stimuilel spe, cific supriniind "raiajud de fonds (nhibitie de contrast) (Fig. 5-18). Chile nespecitice sant formate din Inntus} de newroni pe medel iv Sent, apt ce duce tn dispersin tear pero-spayiall a iinpulsuui Cotmeraleie axont Permilind difuein semnalulul inigiai, viteza de condueere este itd sinapselor multiple $3 profeeia ste difttzi, To: devine reper informajionala ial, core cific, avaind © valpare redus (Fig. 5-16), Cel mai seprezentativ model de i esperifce este sistomnl caticnlnt age tivator ascéndent. Astfel de circuite interneuranale se por fetdtai fungul newsaxuin (chile motueti gf senzitivey, cat gin ne de integrare: contexutile cerebral si cerebelos, roving, builb olfaetiv, etc, De ascmenea, circuitele neuronal compl A baza edifice! Finesii psibice (memoria) sino, Seaneiesen neoroas 193 Anatonsie apticuta Fransfirl toanssiniptic ab infsretid poste {1 sanifcat trmssiioe atte de eel ot $i de exceeds casemate Aste seit oo lace SE erates) tines emanate ges pad a sm eeseegtere fla puta cane Stadetea notastulut eavactatarare rar eect Mperpetasaces eres valores abe SM agent deren Acs wiv ant pain exit rece rege Solin mish ge Gree parslsit cena ae efele inves, reduced maka aol a mie de ois etcainind sire nil de Mpc hig care se fastatact Secu e depaitzare Cael exiercd ca wx Stina ut snemonane yortstaqptce Mpeciteta sates waar pete de rps ex exgtova ect # apurtin aanays Spoon In cel cai ete mcr Aa get pc regen Fipcronia ponte asta asic aes: fa avd sir od chee hiprenobihiate ar 8 transite, ior anon pre ett escent). ah este offctota i sua partiador de aetluctnenteiecare actin pe secures pestsdinpthes Cgandtids), tlc repel secepenh dete 7 src stich a eae nertransintiee tfonoite nermckt aucun inde de face aes care se citer di fen pst Paha pai ae cott bull una reson det ae ff esi eter by excel msn wy ” fagutult drains ‘Maries eacrn, care se roc pia eesteva suit membnons murders Aceste mafiear or aw trades cried ifr. Dans apa in stremete sraTeriels rote este wierd sf qpar Semealll encwnae facifare ‘music se ‘hoor ce) in sista mate pot apnea peta, face. plentewa fre ssc In sttemad cegntte par taitaran ale wtectutt 4 emponagnent eherant Bioliograpie h dSeonae Us Esmee of mse piste, 4. Coun PSL: Mureriaer melee ie Mosby Year Book. Inc. 1992. Lippincot Compmyy, Philadelphie. 1903 Dane ee Dieta oN cia Merlyaveer ms ceca eames aaa pips Book tne Su. Lon 174 7" ed, Philuleiphis, WE Sate Testhonk of nemaanerme. WB. Gonapainys LING,102 commmisoees marmris Meritt veuress, 1995 & Kapeicl ER, Schwarte JH, Jewell TM: itmieoes of newt serene, 3 ed, Promice- Mall Taiernazonal Tuc, 1991, 8. Klrwieva Marla Mz The hlstory of neuro. Depts OL Framers in meurvendorriveey, 18: 998-321, 1998, ©. Rinwdieva Maria M: The history af new: eprdes (1), Feonieer tr meuroeneocrinaiogy. 17: 196-133, 1995, to.Lévisan 1B, Racemarek LR: The Newel and Motecular Bests, Oxford University Pers 1991 U.Beinek Rotemezy. Muller TE: Aton po tenle inbiction se’ depts on aera ee tnion, }, New os. 18}:2585-2501, 1906, Ia.Seciey RR Sephiens TD, Tate Ps Aran ‘nd pipigs, 2° ey hlesky Year Book Ie, 1902 18.Snell RS: Cini! Meereariony for Bedtead Suedons 8% ed, Boston, Lite, Grown and Company, 1992 Mtoe Bary Fe Mad Nemec! ‘an Approach Aen, Paty and Pla ogy by Sra wed Level, 3" ty Boson, il, Brain asl Con pany, TNHeweonetom ink, Ske meron Conte , SL Bowe, Hea Estar EeleDan, 196 Mauna spindsii Conigurate externa Raportrils mane spin ‘Shuclura inter a midwvei spina Substanpa tarasie Substonte alba Soa ete me Acivitoteo reflexd oc méduyei spinarit Reem Spake Aastomie aplicaté re ee eee106 ard gtr Miiduva spin este segmental sic- erviui nervos cencral sieat in caualul sahidian.. En are forma ini ellindru de tesut nenos, Jung de 43-45 um. Este ugor ua amuzoposterior avind dae jucwrul transversal de uproximativ 12 mim si cel sagital de aproximativ 6-10 mat. Greatstea fa duke emte de cca. 25-80 ¢, = In stadifle Umpuri ale omogeneze! Frenatale madova si eanalal rahicicn au aceezs! Jangime. Ulterior, coleana veriebsali creste mule mai rapid in sens caudal si isi dezvolti curburile sale friologice. Plasata in canal rahi- ian, indus spiosrii urmeaz% aceste cu. buci, dar mut] ocupain intregime. Limit supesioass corespunde uiui plan orizontal care trece prin Limita inferioasa corespunde miflocrtai corpulut celei dena dous vertebre lombare. 2 spindicit pretinta acelea; regiuni ca gi coloana verebrals, Mriiz existe © corespondengt sirfcta verte brommedulara (Fig. 6-1), Avestea sunt » cexticald superioar’, $ em, co- respumtftoare primelor trei vertebre cervicale, + cecvicaili inferioart sau umilt- tera brahial®, 10 om, corespun- witoare vertebrelor C,-D,; + toracalé, 20 cm, corespuncaion- revertebrelor DeDius + Jombaci sau tmflimua lombars, 9:10 cm, corespunziteare verte: brelor DieLys © comul medalar, segments! ser- minal al maduvei, 2 cm, cores Din varful convloi medular se des: Piiude filam terminate, o prelungire lial de sprowinay 20 crn, acopeiivh de pin mater care sirbate aysiu sub- aralumoidian §i famdol de sic dural ti sc insert pe faa dorsnld a cvccisulul Datoriti: crestorii vertebre-medu Tore inegale, ner spi drusnal lor spre ghurile intervertehrile, au 0 dlivectie obiek tn jos i mata, cu atat mai accencoutd cu eft emeruenin lor este mui aproape de conul medular. Asifel, nereit spinali Jombari si sacratl au o directie aproxpe sertical mnind imprec * coade de cal Raunt an impus stabilir selativ precise 5, for- 2 cu filom verminale como-chirurgicsle ay tunci coresponddenye capofivele spinouse ale vertebrelor, vsor de ideniifcat, f originea medulard (radienlsra) a ner vilor raligieni. Aceasté corespondene 1, stabil Gifecit, Gav cont in vied necesar de diferenta de lungime dine vertebrald si miduva spin fn sens cranio-caidal, segment dulare sunt din ce fn ce mai sus situate S48 de scyincmicle vertebrate. Deci, prin abordul canals! rahidian Ja nivelul unei anumite apofize spi nosse, se descoperi un se Gular mai distal. Conform proceder hui Talmage-Pecle, acesta se identifick: * peotru vertebrete GyDjp sc 20 Ugh dia 2 la mumirul apofize spinoase respective (ex. Apofiza spinozst « vertebrei D, corepunde segmentuls vidacin'lor perech nevi rakidieni dorsi sie Ds Rejersmtarea diau Sia wecch de Forse a emda celor 5 seymente medulare lon. bare; + apotiza spinoasa a primei ver lombare caresprinde s¢BOR senso avait Configuratie exterioara 1, Suprafiya exterioard a miduvet spi- Til prezinia o serie de ganguri longitudinale care Himitewzt feyele si cur- ‘Bi oanele medulare (Fig. 6-2) “". Fata ventral este cuprinss tote aturile ventrolateral dea tungul ‘ora ies ridacinile ventrale, motor, nervilor spinsli. Ea presine’ fisura i, care separt cele do U8 cordoane medulare ventiale Fisura median’ ventrall se tntinde SP pe foutd lungimen midi ant Fagust © profiane (2 mam anes Iba. este wn jun ne sepurat prin, Ii este cuprinsa iaire Cormutcual Fata dorsata Condonut feral, ‘Centon vent io Sea es Tonctia 6 > eee aphiig. medlelar cereal gantul medias cele dau corel clare dorsale, isura median’ dorsi se tntincle pe toa Lungimea midluve’, este sue pevticialt, evazata. gi din profianzimea ci se desprindle septal median dorsal For rune glisld care separ ecle don il fincigule peaclis. in vegiunen es vicald"€Sraonn! darsal med pro- at santa) paramedian (interme: iar) cove deliniteans fascieulul gra- ccifis (Gall), siamat medial de foset pnentus (Bateeitchy, situ hacer al. Feiele euprinse samurile ve! Hi dorsy SF corespund supe ale corsloanelo Fee a il mei or Af Sinwleasostin : = Gooformatis extecfoac8 a miiduvel spintrit reprecentsth by nlvelol emul tegmentRaporlurile maduvel spinarit Miduva spindzti are raparturi cu pereyi canatulai vabitan prin inter= mediul_meningelor spinale si spa- shila poridnral (Fig.6-3). Anterior, se gisese corpnrile gi dis- curile intervertebrale, ucope‘ite de li- gementul vertebral comun posterior. Raportul este important decarece, desi mai aproplatéi d@ peretele po: terior al otenchiului. maduve gt nery spinali sunt cel mai frecvent afectati eT Spal pedir“ une oranpverakt_ prin en Dues tater terverteheni, le ners ropes en yavele verte, fe sy seve plexint venogse inmrail Cheer Geo Taine Ver i saliian | ‘gor. 1986), =r z ae Fa ee a SZ iglonul spiny id poricir. venteal yt posterolaterd, se 1. (Mex Serco Sesto and Sesors OrgemeCoor Ae of Hunan Azra, va ide cde 109 Ge leziunt cu punct de plecare ante- ior (Fracturi sau tastsi ale corpurilor vertebale, hiernierea nudeula? pak os af disculut incervertebral, tamori). Lateral se gisesc pedicnlit vertabraii si giurlle interveriebrale, prin care ner- i Plidsesc canalul rehidian. Posterior, miduva spininii are ra- porturi cu baza apofizelor spincase $1 lamete vertebrate, unite prin Higa mentele galbene. Acest complex re- previntt peretele chiruzgical al cana- Juhi vahidinn, (Corps recat ccereleal fe afvelad uned ght exter, formeara tect penta Fe In acest nivel. gamgonad are vente apt Rable W, Leanlinitt 7.10 pera ptt Struciura Intern’ a maduvel sulnari Te sectitme transversal, maduva sBingeit apare format din substanti ie dispus& central sub form serdi H si substane& alb& dispust la pesiferie. Dispozitia concentich ac Li lor doua tipurt de substansa nervoast roptezinté lilogenetic un modet vechi + ex organizare, si la om este caracte- | | (Sica numei maduvel spina. Pariea din miduva sping care cOlspiinde wnei perechi de nervi spinali se numeste segment medular + sau mielomer (Fig.6-4). Tieearé din cele 31 de miclomere pri meye prin ridacina dorsila corespun- |) zatgare axoait neurosiior dic gangtio- > nikyspival. Accgia sunt fibre 1 Misrotentitie sf somarosen “1 ritoriul de crigine al ibvelor exterocep- Eig se numogte denmatom (Fig 6-5) Pri Jina ventral’ mivlonieral VY Comal dort Cordon et (ig 6-6). CD Substanfa cenusic sce dispesi sub forma a dont. brate orientate anteroposterior, unilg prin comisura conusig, e1te prezintt In central sf canshil ependimar. Acesta are un diametcw de apre- ximatiy 0,1 mm, confine liehid eefislo- rahidian, iar Iumenti su este cip- tusit de ependimoctia. Canalul ependimar se tniiude pe toatl Iungimen indduvei spindii gh se tering Ip nivel ganulyl, medulyr inuo,portivne dilagang, (vencriculul ). Superior se deschide Ja nivelul vaghiglujinferional wenteiey- Lele Forma caracterisel a substantet cenugi permite deserierea coarnelor venzale si dorsale, dilavite ca aspect si structurd (Fig, 67). [Cans epentinee a Corsa thsshe des Raclent dora Clshe Tae Aspect carmeteriaie a subsiantcs cents pe seeyivaw srmererata Hi dorsal esie mai sulitive, mai Nuig $i ajunge th apropierea peril cde ne Sepianat gust de substinya a A zona marginala Lis Meactsl dorsotat Cor se deseriu un A conn soi conus, o ingustare mia pat gf ‘es seegmrent posterior, eapul. eave prox marginal prin apex. Ht carinii dorsal este nec terior, bara, 1 Hinelineg succes Teste mat vahnuines, Kapesurl substang albiven|y cemuse deserege pr geese din ren li spre cea suerte fl descendente, coinpacte in regginnes ceryicals, se epuizenzi trepiat in 5) Schima substantet alle, stan cenusie a cornulied vertu, i cole sporese siren Blrelor lenie rorgresiy dorsale sie nervilor spinal Neuironii substangei c dupa forma st aueleare longitudinale. extiime de-a tungul mai mea seqgnienie mes Pe secpiune transversal ftubracl aspeet laminar, mai sles nivelul eoviuhni ders into: hatte cu vifte roman de IT Rexedd a deseris 10 famine x (Fig. 6-8). Tneepind de ia peviteris carmutn dorsal icesien suits incle F-¥ care apart corms lui dorsal:Mikinn spnace 173. Zona marginal oh Comisuee coouste Nyctea! caput omalul doves) Nocleu Tac Iimemmediolateral Colaans motore Tatras Colour motorie edit Aspectul compsratiy alg lor nucleare medulere gi Jarafoatiei Rexed, “ Teeuina VI care éorespuinde bagel tive prin sade dorsale ale nervitor oer lost sfipseste fn seg- spinal, Uni axoni st se lor aces- mmentele Diaby: ior amine formeadi tracuiti acon * Janiina VI care corespunde omi- dente, ta special exis spinotalamice. stil cenusi sl cornu laeral mina TX discontisud, plasatl fn th * lantina ITT ox pozitie variabity inne fa cormul ventral, a by difertenivelori medulare, Sind metotio, iar axe plasatiin general in baza cornue TX Gna Ini-ventral, + Humina TX este discontinns, Rind mg eM selaminele Vins VITE, Rauatiele Vil, WITT 4X atcha Tnmina X care ocups comisura co substanfa fundamentals, care ‘use din jurul canclutti epencinar, ait saracisre: © Shuck foeisnlé a leinelor ee eee maitveche a midavel spin’ meblore * topografic, se interpre tntrezo- Laminele Rexed sunt grupate fine. nele motor si . Monit in sensitive, motorit $1 interne. ona intermediae dare, * Finctional: Laminele I-VI au fonctii sensitive ~ primese flbrete sensibiltig’ pro- ai priimese aferente somatice si vepetn- Prioceptive inconsteme 51 een-IA wide gtr | gn neuron de exigine ai trac tutiior spinocerebeloase; ©. congin newronit vegetativi pre ginglionari niedvla = sunt scdiul unof procese inte- ny, grative medulare. Toate cele wei zone ae substanget c= \Souugit au urmStoarele earactere communc: ‘© coafin interneuron cut rol inbibie ler sau faciBtant core realizanz + conésinnt multiple in’ caer! ace~ || Ieiag segment medular say} segmenie medulave diferite + alerenjele lor provin din trl saree ~ periierive, prin ridacintle dor sale ale nervilor spinal: = rentrale, dela cle descend: "bral runchiul cerebral. , +o locale, de la interneuron ace- 4 Jeiagi segment sou ai segmen- telor supra-sisubigcente, Soreal si contine neuwoni Gusik | paicibrele © C8 ale sidicnil dofiale ale ueruilor spinali (Fig. 6-9). > AxGhit lor forneaz’ o parte a arac- Tor spirotalamuice-costORtezale st Aeneas aii ae eee gelatinoast Glande) are o importangi dedsivt in ne colea cru stinulii nociceptivi, dupa rele aalamie, sunt perceputi la nivel cortical; * spre neuronii_jaminel Tt, unde ralizeaza glomerululsinaptic des- cis, al GiFui medisia chimic este, sle asemenca, substanta P. Avo. xii neuronilor din laminiele 1Y 51 Wwale ctiror dendtrive participa ka realizarea glomerutuh 24 componenta paleospinatn mie& a fosciculnini spinoralamic tera) Ei fast memeroase colate- Fall f foemaga retiewbi a ma idului cerebral ree Heike vegetative gine insoyexcsti- mulal dureros trenspinaie, Ih Bune, sughig, madifighi cardio. Sisomotavi respiratori, ex laninei + pecalen polisinaptien a vefle. xufai de flexie, ew posibi iradicei si gencyatizis, Procesivea meiajulei nadicepriv pee vifaic presipune modulares in sens faction sa inhibitor, eare arc loc pre Pondevent in nivelul foaming’ 1 gi uni putin fe lamina 11} (Fig. G10), Mise iitané al nersajuldi pricier on ‘Ti aa a erenicle pelterice 9 gia? pall sfagpateaniifponea nearee ‘nite. yaaa “ ie formen- ce explicit + spre neur Eat Peearece im laminele If si (iT ine temeurani opioidergici sunt foarre

Neuroanatomie Clinica Sistemul Nervos Central Vol I I Petrovanu D ST Antohe Il Varlam Iasi 1996

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Neuroanatomie Clinica Sistemul Nervos Central Vol I I Petrovanu D ST Antohe Il Varlam Iasi 1996

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și