Perioada paoptista (1830-1860) are ca nucleu revoluia anului 1848.

Modernizarea societii romneti, independenta politica, libertatea naionala,

unirea provinciilor romane sunt obiectivele social-politice ale micrii paoptiste.
Epoca paoptista marcheaz nceputul literaturii noastre moderne.
Scriitorii paoptiti provin din clasele de sus, sunt educai in Apus, mai ales in
Frana, si devin promotorii renaterii naionale att prin mesajul operei literare,
cat si prin implicarea active in viata politica. Plini de lan, ei ncearc pentru
prima data o sincronizare cu Europa Occidentala, mai mult mimetica la nceput. E
de remarcat sincronismul dintre manifestul romantismului francez ( Prefaa la
drama Cromwell, de Victor Hugo, in 1827) si articolul - program Introducie ,
publicat de Koglniceanu in 1840. Scriitorii romani ai epocii asimileaz rapid
manifestul romantismului francez si aplica principiile acestuia, cu particularitile
curentului naional-popular de la Dacia literara.
Generaia paoptista determina nceputul modernitii noastre culturale, o
perioada de tranziie si de refaceri palpabile. Scriitorii paoptiti au vocaia
nceputurilor si de aceea disponibilitatea de a aborda mai multe domenii
culturale (literatur, presa, teatru, nvmntul), genuri i specii literare, mai
multe tipuri de scriitura. Polimorfismul preocuprilor individuale se explica in
contextul epocii.
Se dezvolta presa. ntr-o prim etap doua personalitai au rolul de
ndrumtor al fenomenului cultural-literar: Gh. Asachi i Ion Heliade-Rdulescu.
Articolele programatice ale vremii reflecta ideologia literara paoptista. La 1
iunie 1829 n Iai, ALBINA ROMNEASC, sub ndrumarea lui Gh. Asachi vzu
lumina zilei pentru ntiai dat. Puin dup ea se art i CURIERUL ROMNESC
n Bucureti, cruia i adaug n 1837 suplimentul literar Curierul de ambele sexe.
n Ardeal se remarc, dei cu o uoar ntrziere: Gazeta de Transilvania i
suplimetul su Foaia inimii (Foaie pentru minte, inim i literatur), coordonate
de I. Bariiu. Datorita ndemnurilor adresate tinerilor scriitori de Heliade - Nu e
vreme de critic, copii; e vreme de scris; s scriei orice ct vei putea i cum vei
putea, a fost posibil debutul unei ntregi generaii, intre 1830-1840: Vasile
Crlova, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac. Dupa Albin
i dup Curier, multe alte gazete romneti s-au publicat n deosebitele trei mari
provincii ale vechii Dacii. Aa, n puin vreme, am vzut n Valahia: Muzeul
naional, Gazeta teatrului, Curiozul, Romania, Pmnteanul, Mozaicul, Curierul de
ambe sexe, Vestitorul bisericesc, Cantorul de avis; n Moldova: Aluta
romneasc, Foaia steasc, Oziris; n Ardeal: Foaia Duminicii etc.
O alta etapa este marcata de contribuia lui Mihail Koglniceanu, redactorul
revistei Dacia literara, 1840; care au avut drept obiectiv exclusive literatur.
Programul revistei orienteaz literatur timpului; in cele trei numere aprute se
publica opere ale celor mai valoroi scriitori ai vremii (C Negruzzi, Vasile
Alecsandri, Grigore Alexandrescu), dar direcia imprimata se reflecta in toata
literatur epocii. Constituirea deplina a romantismului paoptist a fost marcata
de programul teoretic Introducie, redactat de Mihail Koglniceanu publicat in
primul numr al revistei.
La nceputul articolului, axat pe evidenierea necesitaii unei literaturi
originale si naionale, Koglniceanu prezint activitatea gazetelor romneti
aprute anterior fata de care Dacia literara urmrete sa aduc un suflu nou,
sugerat si de titlul revistei: Cele mai bune foi ce avem astzi sunt: Curierul
romnesc, sub redacia dlui I. Eliad, Foaia inimii a dlui Bari i Albina
romneasc, care, n anul acesta mai ales, au dobndit mbuntiri simitoare.
ns, afar de politic, care le ia mai mult de jumtate din coloanele lor, tustrele
au mai mult sau mai puin o color local. Albina este prea moldoveneasc,
Curierul, cu dreptate poate, nu prea ne bag n seam, Foaia inimii, din pricina
unor greuti deosebite, nu este n putin de a avea mprtire de naintirile
intelectuale ce se fac n ambele principate. Noua revist va respinge deci
coloratura locala si amestecul politicului, adresndu-se scriitorilor romani de
pretutindeni pentru a publica scrieri originale: O foaie, dar, care, prsind
1

politica, s-ar ndeletnici numai cu literatura naional, o foaie care, fcnd

abnegaie de loc, ar fi numai o foaie romneasc i prin urmare s-ar ndeletnici cu
produciile romneti, fie din orice parte a Daciei, numai s fie bune, aceast
foaie, zic, ar mplini o mare lips n literatura noastr. O asemenea foaie ne vom
sili ca s fie DACIA LITERAR; ne vom sili, pentru c nu avem sumeaa pretenie
s facem mai bine dect predecesorii notri. ns urmnd unui drum btut de
dnii, folosindu-ne de cercrile i de ispita lor, vom avea mai puine greuti i
mai mari nlesniri n lucrrile noastre. Dacia, afar de compunerile originale a
redaciei i a conlucrtorilor si, va primi n coloanele sale cele mai bune scrieri
originale ce va gsi n deosebitele jurnaluri romneti.
Apoi sunt prezentate cele 4 puncte ale articolului-program:
1.Combaterea imitaiei scriitorilor strini i a traducerilor mediocre: ngrijorat de
srcia literaturii romne, ale crei opere se puteau numra pe degete, Ion
Heliade Rdulescu lansase un apel ncurajator ctre tinerii scriitori: Scriei,
biei, orice, numai scriei! Interpretnd ndemnul din punct de vedere
cantitativ, multe publicaii ale epocii au ncurajat o literatur mediocr, adesea
imitat dup creaii siropoase occidentale, pervertind gustul public. M.
Koglniceanu avertizeaz asupra pericolului unei astfel de literaturi, care elimin
criteriul estetic. Dorul imitaiei s-a fcut la noi o manie primejdioas, pentru c
omoar n noi duhul naional. Aceast manie este mai ales covritoare n
literatur. Mai n toate zilele ies de sub teasc cri n limba romneasc. Dar ce
folos! c sunt numai traducii din alte limbi i nc i acele de-ar fi bune.
Traduciile ns nu fac o literatur. Noi vom prigoni ct vom putea aceast manie
ucigtoare a gustului original, nsuirea cea mai preioas a unei literaturi.
Istoria noastr are destule fapte eroice, frumoasele noastre ri sunt destul de
mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti i de poetice, pentru ca s
putem gsi i la noi sujeturi de scris, fr s avem pentru aceasta trebuin s ne
mprumutm de la alte naii.
2. Crearea unei literaturi de specific naional: n loc s imite scriitorii strini,
romnii ar putea furi o literatur autohton, inspirat din istorie, natur i
folclor. Preluat din estetica romantic european, aceast tripl recomandare se
va regsi n operele paoptitilor.
Istoria noastr are destule fapte eroice, frumoasele noastre ri sunt destul de
mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti i de poetice, pentru ca s
putem gsi i la noi sujeturi de scris, fr s avem pentru aceasta trebuin s ne
mprumutm de la alte naii. Foaia noastr va primi ct se poate mai rar
traduceri din alte limbi; compuneri originale i vor umple mai toate coloanele.
3. Lupta pentru unitatea limbii: lul nostru este realizaia dorinei ca romnii
s aib o limb i o literatur comun pentru toi. Eforturile colii Ardelene de
unificare a limbii sunt continuate de paoptiti, care ncearc s formuleze
normele limbii literare, respingnd exagerrile latiniste i plednd pentru
introducerea alfabetului latin. Alecu Russo, ntr-o serie de Cugetri publicate n
Romnia literar respinge curentele latiniste care prin sistemele lingvistice
propuse nstrineaz motenirea naional. Aadar, foaia noastr va fi un
repertoriu general al literaturii romneti, n care, ca ntr-o oglind, se vor vedea
scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, bneni, bucovineni, fietecare cu ideile
sale, cu limba sa, cu tipul su. Urmnd unui asemene plan, Dacia nu poate dect
s fie bine primit de publicul cititor.
4. Dezvoltarea spiritului critic: spernd ca prin impunerea acestor reguli s
creeze un sistem de valori pentru publicul romn, M. Koglniceanu introduce i
conceptul de critic obiectiv, subliniind c analiza critic se va face numai
asupra operei:
Critica noastr va fi neprtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Vrjmai
ai arbitrarului, nu vom fi arbitrari n judecile noastre literare. Iubitori ai pcii,
nu vom primi nici n foaia noastr discuii ce ar putea s se schimbe n vrajbe.
Literatura noastr are trebuin de unire, iar nu de dezbinare; ct pentru noi,
dar, vom cuta s nu dm cea mai mic pricin din care s-ar putea isca o urt i
2

neplcut neunire. n sfrit, elul nostru este realizarea dorinei ca romnii s

aib o limb i o literatur comun pentru toi.
Prin precizarea surselor de inspiraie a temelor dar si prin diverse trimiteri la
trsturile romantismului
(aspiraia spre originalitate, refugiul in trecutul
istoric, aprecierea valorilor naionale si a folclorului, mbogirea limbii literare
prin termeni populari, arhaici sau regionali), aceasta devine un manifest literar al
romantismului romanesc.
In sfarsitul articolului-program se precizeaza ca "va cuprinde toate ramurile
literaturii noastre" si va fixa structura revistei: "n partea dinti vor fi compuneri
originale a conlucratorilor foaiei; partea a doua va avea articole din celelalte
jurnaluri romnesti. Partea a treia se va ndeletnici cu critica cartilor noua iesite
n deosebitele provincii ale vechii Dacii. Partea a patra, numitaTelegraful
Daciei, ne va da nstiintari de cartile ce au sa iasa de sub tipar, relatii de
adunarile nvatatilor romni, stiri despre literatorii nostri" , adica Compuneri
originale , Articole din alte publicatii , Critica operelor nou aparute ,
Telegraful Daciei.
Epoca paoptist se remarc si printr-o activitate febril n sfera ntemeierii
de instituii culturale. Se nfiineaz primele societi culturale: Societatea
literar, Societatea filarmonic, Asociaia literar a Romniei. Prin activitatea lor,
societile
culturale
amintite
stimuleaz
i
favorizeaz
dezvoltarea
nvmntului superior i a nvmntului artistic n limba romn, editarea de
ziare.
Societatea sprijin nfiinarea de teatre cu repertoriul n limba romn,
stimuleaz creaia literar original, cercetarea folclorului, publicarea
documentelor istorice vechi, traducerile valoroase din literatura universal.
Din iniiativa lui Ion Heliade Rdulescu i a lui Gheorghe Asachi se pun
bazele teatrului n limba romn. Astfel, n 1840, la conducerea Teatrului
Naional din Iai vin Mihail Koglniceanu, Vasile Alecsandri i Costache Negruzzi.
Sub conducerea lor, se pun n scen creaii originale romneti destinate s
educe publicul i s critice nedreapta ntocmirie a ornduirii feudale. Teatrul
Naional a funcionat din 22 decembrie 1846 n noua sal a Teatrului cel Mare de
la Copou.
Universitatea din Iai, ca instituie modern de nvmnt, a fost fondat la
data de 26 octombrie 1860. Universitatea este continuatoarea simbolic a vechii
Academii Vasiliene, nfiinat de Vasile Lupu, n 1640, urmat, la 1707,
deAcademia Domneasc, fondat de Antioh Cantemir. n mod direct,
Universitatea din Iai se trage din Academia Mihilean, creat la1834 de Mihail
Sturdza. n noua sa form, ea a fost inaugurat la 7 noiembrie1860 (26 octombrie
stil vechi), n prezena domnitorului Alexandru Ioan Cuza, al crui nume l poart
din 1960.Un important rector al facultatii fost chiar Titu Maiorescu.
Koglniceanu conchide:Acelai popor omogen, identic ca niciun altul, acelai
nume, aceeai limba, aceeai religie, aceeai istorie, aceeai civilizaie, aceleai
instituii, aceleai legi si obiceiuri, aceleai dureri in trecut, acelai viitor de
asigurat si in sfrit, aceeai misie de mplinit.