TEORIA

lui

R03LER
StuCli-i- a,~wpt-a, ~tat-t-\'1M,te,i- s\'O'WI--i11-i-tOt- 1-11illaci-a gt-a,i-a,na.
de

Profesor

de Istoria

Rominilor
din Iaai ,

la Universitatea

I A t;; I.
TIPOGRAFIA

NATIONALA.

STRADA

1884.

Y. ALEXANDRT.

R~MrNjWR DE PE~TEMUNfr,

Teoria Iui RosIer.

INTRODUCERE.
In afara
sir de ani

de cercul nationalitatii
noastre se urmeaza de un
lupta indestul de vie, pe tarimul
istoric, asu-

pra unei imprejurari

din viata

Romlnilor,

anurne

asupra

in-

trebarii daca Rominii au parasit Dacia pe timpul imperatului Aurelian, ~i parasind-o, cum se face de 'i intalnim astazi
intr'un numer atM de insemnat dincoace de Dunare ?
Cu toate ca aceasta cearta intereseaza
pe Romini intr'un
grad neasemenat,
ea a gasit pana acurn putin resunet in sinul lor, de vreme ce dintre istoricii nostri nurnai Petru Ma-

ior 1) s'a indeletnicit

cu deadinsul

cu aceasta

intrebare,

iar

cei-I-alti, ~i cand au atins'o, a facut aceasta numai in treacet, ~i totusi 0 atare controversa trebue sa ne miste ; cad
este vorba de insusi dreptul nostru de a trai pe pamlntul
pe care '1 ocupam.
1)

~tim ca nu dreptul

hotaraste

relatiunele

Istoria pentru inceputul Rominilor in Dacia, Buda, 1812, ~i a

doua editie, Buda, 1837. Vezi ~i un studiu al nostru asupra c1lr!.ii
lui Rosier publicat ill Convorbiri Literare, an. 1875, p. 159 ~i urm.
D-I Hasdeu a combatut pe Rosier, insa numai in mod ocasional;
vezi Istoria critica a Romanilor,
Bucuresti, 1875 ~i Columna lui
Traian, 1882, No. 12.

dintre popoare, ci puterea, ~i ca deci nu de la demonstra~iuni istorice va atarna alcatuirea statelor ; dar nu e mai putin adeverat ca dreptul tot remane un element de care se
~ine sama, ~i de ace ea insusi acei ee-l calca in picioare tot
se indreapta catra dinsul, pentru a pune macar pe inchipuire a lui temelia pretentiilor lor. Puterea este un fapt, ~i ea
atare repune adese-ori dreptul, care este 0 idee; dar ideea
intru aceasta bate fapta, ca cea d'intai i~i are radacinile sale
in constiinta omeneasca, ~i deci nu poate fi smulsa ~i peri
nici odata, pe cand fapta se sprijine numai cat in privazul timpului, ~i este peritoare in fiinta ei, ea ~i cadrul in
care resare,
Este deci de cea mai mare insemnatate pentru Romini de
a se interesa de aceasta intrebare, ~i a vedea daca ei nu
sunt decat niste venetici in terile ce le locuesc astazi. Unii
istorici ai nostri s'au grab it a primi fara cercetare teoria lui
Rosier. Ast-fel Eudoxiu de Hurmuealii, meritosul descoperitor al documentelor din arhivele austriace, spune in Fragmentele sale asupra istoriei Hominilor ": "Poporatia Daciei-fu
retrasa in anul 271 d. Ch. din ordinul imparatului Aurelian
peste Dunare, pe ripa dreapta a fluviului, din causa indesirei navalirilor barbare. De atunci Dacia sluji timp indelungat ea drum de trecere pentru popoarele barbare care se
indreptau din spre Nord ~i Nordost catra Dunarea, Cand apoi se inalta in Moesia imparatia bulgara ~i prinse la putere, i~i intinse in secolul al IX-le granitele sale ~i peste Valahia, impoporandu-o eu numerosi Romini, care din Haemus
~i Macedonia emigrau bucurosi in frumoasele campii a le terii de la Dunarea, lucru la care 'i impingeau ~i desele prigoniri pe care le sufereau din partea ocarmuirii bizantine." 1)
1)

Eudaxiu van Hurmueaki Fragments zur Geschichte der Romanen

Bucuresti 1878, I, p. 185. De aceasi parere era ~i reposatul profesor Al. Lambrior.

7
Oare asa sa fie intr'adever ? Teoria lui Rosler sa fie ea mai
presus de indoiala, ~i Petrw Maior, care combatuse pe predecesorii lui Rosler in aceasta privire, s'o fi facut numai cat
impins de fanatismul patriotic?
Cum se face atunci de insusi invetatii streini, ~i anume tocmai acei ce nu sunt interesati in causa, se declara in contra acestei teorii? Celebrul
geograf Kiepert observase Inca de mult ca argumentul principal care sta in potriva teoriei Rosleriane este imprejurarea ca ncercul in care se vorbeste astazi limba romina dincoace de Dunare, cade tocmai pe hotareIe vechii provincii
Dacia." I) Invetatii streini cari combat teoria lui Rosler, produc
in contra ei 0 serie de argumente, ce 0 sdruncina din temelie. Oare Rominii nu ar putea aduce ~i ei grauntele 10r pentru a spori lumina in intunecatul trecut al istoriei lor ?_Cred
ca a sosit timpul ea ~i 0 pana romina sa-~i spuna parerea
sa in aceasta intrebare, una din cele mai grele, dar ~i din
cele mai frumoase nu numai a istoriei noastre, dar in deobste a intregei istoriografii.
Originea acestei noue teorii nu este de cautat in dorinta
de a descoperi adeverul, ci cu totul in alte motive, care nu'si
au locul in istorie. Ungurii si Sasii din Transilvania apasau
in secolul trecut pe Romini intr'un chip cu totul neomenos,
~i chiar astazi, daca nu le rapesc ea alta data mijloacele vietii fisice, vreau sa le ucida viata morala, sa le desfiinteze
nationalitatea, inlocuind-o cu cea ungureasca sau germana,
Rominii vezendu-se apasat! protestau si protesta necontenit
contra unui asemenea sistem de ocarmuire ; ei i~i intemeiaza
protestarile 101' pe dreptul istoric, sustinend ca ar fi locuitorii cei mai vechi ai Transilvaniei, ca dreptul de cucerire
pe care '~i intemeiaza apasatorii pretentiile 101', ar trebui sa
fie parasit intr'un veac de lumini ~i de civilisatie ~). Lupta
')
2)

Lehrbuch der alten Geographie, Berlin 1878, p. 337.

A~a in timpurile din urma in conferinta de la Sibiu, Vezi Memorialul representantilor
alegetorilor Romini, Sibiu 1882.

8
intre apasatori
d'intai cautara

~i apasati fiind pusa pe terimul dreptului, cei

s'o curme chiar pe acest terlm, tagaduind Ro-

minilor

dreptul

tocmai

istoric

invocat

de acestia.

De ~i as-

taz! nu se mai poate lua Rominilor insusirea

lor de popor
latin, coboritor din coloniile aduse de Romani in aceste parti,
este lucru invederat ca mai multi scriitori
romani marturisese in mod respicat ca colonistii romani au parasit Dacia
pe timpul lui Aurelian.
Prin unnare, daca astazi se gasesc
Rornini locuitori in marginile foastei Dacii, ei trebue a fi re-

venit cand-va

de peste
Fiind verba

Aurelian.

Dunare, din Moesia, unde

de a readuce pe Romini

'i asezase
de

peste

Dunare, scriitorii protivnici acestora

se foloira de imprejurarea ca nici un chronicar sau document nu ar pomeni intr'un

chip lamurit

nordice

despre

ale Dunarii,

inainte

cobori epoca reimigrarii

la inceputul
Transilvania
vorbea

existenta

acestui

de veacul

Rominilor

popor

in

al XIII-lea,

in Dacia

partile

pentru

traiana

tocmai

acelui veac. Ungurii ~i Nemtii, fiind veni] i in

inaintea acelei epoce, eata ca ~i dreptul istoric

in favoarea

aeestora,

~i ast-fel se tae

Rominilor, cari

pana acuma se mangaiau eel putin cu ideia ca li se facea 0

nedreptate,
~i aceasta de pe urma ancora de scapare, Jasan du-se aruncati, ea 0 frunza batuta de vent, in voia intamplarii.
Nu e verba, sunt doi cronicari
pomenesc de Valachi in regiunile

ai veacului de mijloc eari

aceste, la venirea Unguri-

lor, pe cari acestia ar fi fost nevoiti a'i bate ~i a'i supune,

anume: Anonyrnus BeIIae regis notarius ~i Rusul N est or. Fiind-ca eel din urma pomeneste despre
guri in tara pe care ei 0 cuprinsesera,
locul unde

s'ar fi fost afland acesti

Valachii gasiti de Unfa1'a a hotari anume

Valachi,

apoi protivnicii

staruintei
Rominilor in vechia Daeie interpreteaza
ca Valachii lui N estor a1' fi Francii imperatiei Carolingilor, eari cucerisera

en

suta

de ani mai inainte,

pe

timpul

lui

Ca1'~1

eel Mare, Panonla de la Avari. Cu Anonymus notar lucrul

era mai greu ; el spune apriat rii Ungurii giisirii in Transilvania un stat romanesc
sub un duce Gelu, pe care
'I batura ~i-l supusera. Neputendu-se interpreta intelesul cuvintelor lui Anonymus, ~i fiind-ca el era singurul care pomenia fiira indoiala fiintarea Rominilor in Transilvania inainte
. de venirea Ungurilor, apoi el fu declarat de minciunos, chronica lui intreaga de fal~a ~i inchipuita, ~i astfel curatindu-si campul, protivnicii Romlnilor radicara pe el maestrita lor cladire,
Cu toate ca ivirea ideii parasirei Daciei de Romani, ~i reintoar~erea Rominilor in aceasta \ara dupa aproape 0 mie de
ani, nu este datorita cercetarii adeverului, ci un or uneltiri
reutacioase in potriva aeestui popor, eu tirupul ea a luat earacterul unei pareri ~tiintifice, ~i sub 0 atare forma se infato~aza ea astazi in istorie. Ast-fel va fi tratata ea ~i in aacest studiu.
I
ISTORICUL

lNTREBARII.

Cel intai scriitor strein care se indeletniceste mai cu deadinsul Cll Rominii este loan 'I'hunmann; profesor de elocinta ~i
de filosofie la Universitatea din Halle. El facu cunostinta filii
de aproape cu un student romin din Macedonia ce se afla
la acea Universitate, ~i studiind dialectul vorbit de poporul
acelei provincii, fu condus a se ocupa ~i de istoria lui, cit
~i de istoria popoarelor cu care el fusese in atingere. Resultatul unui a~a studiu fu publicarea unei carti asupra istoriei
popoarelor resaritene I). El ajunge la incheierea ca Romanii din Macedonia sunt coboritorii coloniilor latine stabilite in
aceste teri, in urma cucerirei 101' de Romani, in mijlocul po1)

Thunmann,
curopaischen

Untersuchungen uber die Geschichte

Volker, Leipzig 1774.

der

ostlichen

10
poratiunilor de neam trae, care le loeuiau ab antiquo. Parerea sa asupra RominiIor de dineoace de Dunare este urrnatoarea: "Ei sunt frati ai eelor din Macedonia, eoboritori din
Tracii, eari sub numele de Ge~i ~i de Daci jucara un rol atat
de insemnat. Sub stapinirea roman a ei i~i insusira limba ~i
obiceiurile romane, ~i cind Caracalla le dadu dreptul de eetateni, ei luara numele de Romani
u se poate admite ea
imperatul Aurelian sa fi stramutat peste Dunare pe toti 10cuitorii Daciei; fitra indoiala ca au mai ram as inca multi
intr'o tara asa de mare ~i a~a de muntoasa, In timpul navalirii Vandalilor, Gotilor, Hunilor, Gepizilor, Slavilor, Avari10r ~i Bulgarilor, ei cautara mintuire in muntii lor, unde devenira insa nomazi. Navalirea Ungurilor 'i gasi in Transilvania ~i in Ungaria de dincoace de Dunare. Dar Valachii 0eupase inea de multa vreme Valachia ~i Moldova, ~i 'ei nu
se stabilira pentru prima oara aeolo in decursul veacului al
XIII-lea ~i al XIV-lea sub Radu Negru ~i Bogdan".
De la ivirea celor d'intai cercetari asupra Rominilor vedem
ca ideia cea sanatoasa, care priveste luerurile a~a cum au
putut sa se petreaca in lumea reala, ~i nu ie de calauz numai cat textele moarte tiparite pe hartie, i~i deschise ealea in
~tiinta. Mai tot-cdata cu aratarea acestei pareri favorabile
staruintei Rominilor in Daeia Traiana, vedem esind la lumina ~i parerea protivnica, si, lucru caracteristic, pe cand
eea d'intai eurge din pana unui profesor din Halle, cea de
a doua i~i gaseste aparatorul ei intr'un Sas din Brasov.
Fr. los. Suleer, care implinia in Transilvania dregatoria
de judecator, se ocupa ~i cu istoria, ~i el intreprinse
a scrie istoria terilor locuite de Romini I). In insusirea sa de Sas, el impartasia toata ura conationalilor sei asupra Rominilor, cuuostea pretentiunile aeestora ~i miseria
1).

Gesehiehte des transalpinisehen

Daciens,
vedea eu deosebire vol. IT 101-114).

Wien 1781 (a se ve-

11

m care 'i adusese apasarea seculara a natiunilor privilegiate,

i~i poate deci inchipui cine-va starea psihologica in care se
afla Sulzer, cand intreprinse lucrarea sa. Totusi trebue sa mar ..
turisim, spre onoarea lui Sulzer, ca daca patima sa i-a falsificat l~tionamentul, el n'a ascuns in ~od constiut nici un
fapt istoric, dupa cum au facut'o cei ce au imbratisat mai
tarziu parerile sale.
Sulzer este eel d'intai care -respinge in modul aratat mai
sus marturia lui Anonymus ~i a lui Nestor; apoi el sprijine
cu urmatoarele argumente parerea ca Rominii s'au format
ea popor din cola de Dunare, ~i ca au venit dincoace de acest fluviu prin veacnl al XIII-lea. Mai intai spune el, ar
fi greu de crezut ea Valachii sa fi suferit trecerea peste ei
a intregului curent al navalirii barbare, farii a primi in limba
101' macar 0 urrna a acelei navaliri,
Tot a~a de necrezut ar
fi ca poporul eel mai numeros, ~i care se pretinde a fi eel
mai vechiu al Transilvaniei, sa IlU se arate in aceasta tara
ea 0 natiune, sa nu se bucure nici de libertate de constiinta,
nici de drepturi civile, nici de proprietate, precum nici se
poate admite ea el sa fi perdut aseminea drepturi, daca le ar fi
posedat cand-va, cu atat mai mult ca cele mai vechi documente nu fac nici 0 pomenire de una ca aceasta. Apoi fiind ca trebne sa privim religia crestina a colonistilor ea perduti\. in timpul potopului navalirei, fiintarea reIigiei ortodoxe
la Romini nu s'ar putea esplica in mijlocul unei poporatiuni
catolice sau protestante, daca nu s'ar admite ca ei primise
aceasta religiune pe malul drept al Dunarii. In sfarsit Sulzer mai invoaca identitatea limbei intre Rominii din Macedonia ~i acei din Dacia, cari ar fi tot a~a de putin de inteles, daca s'ar primi 0 desvoltare despartita a acestor doue
ramuri ale aceluiasi popor.
Cap-va ani dupa esirea cartii lui Sulzer, gasim acea teorie
espusa din nou sub 0 alta forma de catre istoricul 1 Chr.

12
En.gel, ~i anume iutai in Comentatia sa asupra espeditiilor
lui Traian 1), ~i apoi in istoria Moldovei ~i a Valaehiei ~}
Ideile
ratul

desvoltate

Aurelian,

de acest

vezind

autor

ca Dacia

sunt

urmatoarele

nu mai era

: Impe-

de aparat

con-

tra navalirii Gotilor, retrase din ea legiunile, ~i le a~eza in

Moesia, unde el crea doue Dacii noue, una langa rip a Dunarii (Dacia ripensis), alta mai in launtrul uscatului din partea Balcanilor (Daeia mediteranea).
Romanii stramutati
dincola de Dunare suferira mai intai navalirea Slavilor, cari se
stabilira
in mijlocul
101', introducind
in sinul nationalitatii
101'

erau

elementul
originari

slavon,

Mai tirziu fura supusi Bulgarilor,

(le la Wolga, ~i cari le impusera numele

aeela de Valachi (WolochcxWolga).

Bulgarii intinsera
rend domnia 101' pe ripa stinga a Dunarii, supunind
101'

regii

Valachia propriu zisa, Banatul

101', Crurn, incepu a stramuta

numer

de familii Valaehe,

~i Transilvania.
pe aceasta ripa

,,~i ast-fel

in ve~a acest

cari
101',

in cuputerii

Unul din
un mare
popor ia-

ra~i drumul catra vechia sa patrie."

Singura deosebire intre Sulzer ~i Engel consta in aceea ca
acest din urma urea mai sus emigrarea
Rominilor
pe ripa
stinga

a Dunarii

(catra

anul 813),

silit a declara de inchipuita

Fiind-ca acesti doi autori
tut dobindi elementul
semnata in alcatuirea
narii,

caci

asemenea
imprejurarii,

de numeroase

Transilvania,

precum

')

nu

este

Notarului anonym.
ea Rominil n'ar fi pu-

n'ar fi fost nici

din fiintarea

1)

chronica
sustineau

urmare

slavon, care intra pentru 0 parte

nationalitatii
101', de cat la sudul

Trausilvania

Slavoni, apoi
in cercetarea

~i prin

o-data

ocupata

inDude

gresita parere atrase ~i pe slavisti

~i Scliafarik dovedi mai eu seama
denumiri

~i din

de

repetitele

origine
marturisiri

slavona
ale

in
au-

I. Chr. Engel, Commentatio de esped. Traiani ad Danubinm e

origine Valachorum, Wien 1794.
I. Chr. Engel, Geschichte der Moldau und Valachei, Halle 1804.

13

torilor- bizantini, ca aceasta tara fusese tot atat de coplesita

de Slavoni in veacul al V-le al erei noastre, ea si regiunile de
.dincolo de Dunare. Pare rea acestui invetat, impartasita ~i
de alF slavisti, intre care citam pe Kopiiar, este ca "cele doue
trunchiuri ale rasei Valache, atit acel de peste Dunare, cit
~i acel de dincoace de fluviu, au 0 origina asemanatoare (nu
comuna), fiind esite in acelas timp din amestecul Tracilor,
Slavilor ~i Romanilor; de la veacul al VII pana la al X-le ei
statura in muntii Daciei, ai Macedoniei, ai Tesaliei ai Albaniei, ~i cand timpuri
s mai linistira, ei se respandira in campiile invecinate."

rz;:-;

Un alt invevk slav, domnul Miklosisch, se pleaca mai mult

catre teoria lui Rosler. El crede ca Romanii din Dacia au
fost en totii stramutati in Moesia de catra imperatul Aurelian, ~i '~i pune apoi intrebarea cand ~i cum s'a intors ei
pentru a se aseza in terile in care stau astazi ? "Ne pare
de crezut ca pricina acestei intamplari trebue cantata in cucerirea terilor balcanice rasaritene de ciitra Slavoni pe la
sfarsitul veacului al V-lea. Tot catra acest timp trebue pusa
~i imigrarea Valachilor catra partile de Miaza-zi, caci limba
101' fiind aceiasi, nu putem primi ca Valachii Macedoniei sa
se fi desvoltat despartit de acei ai Daciei." ')
Scrierea Sasului Robert Rosle "Romaenische Studien" 3)
dete 0 noua imboldire intrebarei asupra obarsiei Rominilor. La
fie-care rend al acestei Iucrari se ved resarind scopurile rautacioase ale autorului in privirea 101'. El incepe prin a arata
parerile sale de reu ca s'ar fi incuviintat Rominilor, din pricina asezarii 101' geografice, 0 insemnatate politica mai mare
de cum li s'ar cuveni dupa numerul ~i moravurile 101'. El
J)
2)
S)

Schafarik, Slavische AIterthiimer, deutsche Ausgabe, II p. 205.

Miklosisch. Die slavischen Elemente im Rnmunischen. Wien 1862
Romaenische Studien, Untersuchungen zur alteren Gcchichte Romaeniens, Leipzig 1871. In aceste studii autorul intruneste ~i indeplineste niste lucrari de mai inainte.

14

nu se teme de a intalni la cititorii germam invinuirea ca ar

urmari scopuri poIitice in studiile sale; "alt-fel este insa lucrul cu Rominii, ai caror ochi deprinsi cu intunerecul apucaturilor nationale, nu pot suporta nici cea mai mica raza
de lumina, ce ar cadea din afara asupra lor, ~i unde stricarea cea mai intinsa a moravurilor respandeste tot feIul de
neincrederi." '} Dupa niste asemenea apretuiri asupra poporului, cu a caruia istorie voeste a se indeletnici, el intreprinde
a trezi din nou teoria lui Sulzer ~i Engel, fara a pomeni
insa nicaeri de numele lor, spre a-si da meritul descoperire i
unei idei, ce in ad ever era vechie de aproape 100 de ani 2)
Rosler mai apropie inca timpul reintrarii Rominilor in Dacia traiana ; el sustine ca Rominii trecura pentru intaiasi
data Dunarea in timpulluptelor intreprinse de Valachi in unire
cu Bulgarii in potriva imperatilor bizantini (sfarsitul veacului al XII-le).
"Adese-ori siliti de It cauta 0 scapare pe
malul sting al Dunarii, Valachii nu intarziara a se incredinta despre foloasele ce le infiito$au pentru viata 101' de pastori, campiile intinse ale Munteniei, ~i mai multe familii, mai
multe obstii satesti alesera mai degraba a~ezarea pe malul
nordic al fluviului de cat espunerea la jaful ~i resboiul ce domneau in vechia 101' tara" 3). Cu toate ca Rosler i~i sustine
tesa eu 0 neinduplecata hotarire, ceea ee'l impinge la 0 multime de talmaciri false, de inchipuiri silite, de etimologii peste
putinta, nu i se poate tagadui 0 mare ~tiinta in desvelirea
')
2)

3)

Ibid. p. VIII.
Se pretinde de catra prietenii lui Rosler ea acesta n'ar fi cunoscut scrierile predecesorilor sei, Pentru un invatat ea Rosler,
greu de crezut I Compara Iung, Rorner und Romanen in den Donaulandern, Insbruck 1877 p. 237: "dass Roesler das Buch seines Vorgangers nicht kaunte, als er gleichwohl uber den Gegenstand sehrieb, mochte ieh ihm keineswegs zum Lobe anrechnen
wie das einige seiner Freunde thun, um post festum noch glei,
chsam eine Art Priori tat fill' ihn zu retten".
Rom. Stud. p. 117.

15
temeiurilor sale, ~i cu deosebire un talent insemnat in amestecarea adeverului cu falsul, ast-fel ea sa le contopiasca
intr'un tot nedescurcat.
Carte a sa, care trata 0 intrebare oare cum noua in ~tiinta
istorica (scrierile lui Sulzer ~i Engel fiind aproape uitate), atrase in curend numerosi impartasitori ai parerilor sale. Lipsind 0 teorie protivnica, care sa fie sprijinita cu aceiasi caldura, ~i pe un tot asa de bogat material stiintific, cei mai
multi imbrati~ara ipotesa lui, ea ceva mai presus de indoiala ;
ea patrunse in cartile de istorie ale popoarelor interesate a
o sustine ; profesorii ~i invetatoriiTransilvaniei
~i ai Ungariei 0 predara de pe inaltimea catedrelor 101', ~i Rominii se
vezura ast-fel de 0 data deposedati ~i in teorie, precum erau
de mult in practica, de drepturile ce le aveau asupra insa-si terei 101', spre marea multamire a protivnicilor, cari le tagaduiau impreuna cu intaietatea in regiunea Carpatilor, dreptul de a fiinta ~i resufla libel' pe pamentul stramosilor 101'.
Nu intarzie insa a se ivi 0 reactiune ; invetatii straini ei
insii simtira cat de neintemeiata era teoria lui Rosler. Cel
intai care se rosti improtiva ei fu d. W Tomaschek, profesor
la Universitatea din Graz, in 0 dare de sama amanuntita asupra cartii lui Rosler. 1) Acest invetat atrasese inca mai inainte luarea aminte asupra imprejurarei ea nu trebue numai de cat a se induce impreuna-desvalirea a Rominilor
din Macedonia cu acei din Dacia din 0 "pretinsa identitate"
. a limbilor 101'; ea asemenarile acestor done dialecte se pot
prea usor esplica din identitatea elementelor care concursera la alcatuirea popoarelor ce le vorbesc. 2)
Domnul Tomaschek insa nu remase credincios parerilor
sale; el se apropie mai tarziu de teoria lui Rosler. In 0 dare
J)
')

Zeitschrift fur oesterreichische Gymnasien 1872 p. 141-157.

Brumalia et Rosalia de acelasi in Sitzungsberichte del' Wiener
Akademie 1868 p. 402.

16
de sama asupra cartii d-lui lung: "RomeI' und Romanen
in den Donaulandern", D-sa sustine, improtiva ideilor sale
demaiinainte.caidentitatert
demonstraid a limbei Daco-Hominilor cu aceea a Rominilor din Macedonia, 11 impedeca
de a primi parerea ca ei sa se fi putut desvali intr'un chip
separat; ~a singura deosebire care 'I desparte de Rosler este
ca acesta pune obarsia natiunii rornanesti in Moesia pe cand
el, Tomaschek, 0 gaseste in rornanisarea poporului Bessilor,
care ar f trait in regiunea centrala a muntilor Balcani, de
unde apoi Rominii s'ar fi indreptat catl'a doue parti, spre
Nord in Dacia traiana, spre Sud in Pind ~i Tesalia. ')
Aceasta intoarcere a d-lui Tomaschek catra teoria lui
Rosler este cu -totul proaspata. Inca in 1876 d-sa 'i era
protivnic. Intr'un articol intitulat "Zur walachischen Frage"
d. Tomaschek, lamurind un loc din Cinnamus, care vorbeste
de niste Vlahi in anul 1167, ~i pe care Rcsler '1 potriveste
tot la Rominii din Sudul Dunarii, indreapta catrii acesta urmatoarele renduri : "Critica negativa cu tot spiritul cheltuit
intru sprijinirea ei, totusi are partile sale slabe, ~i fara 'indoiala, se vor gasi inca temeiuri in contra teoriei lui Rosler,
pe care nu le vor putea resturna toate silintele sofisticei " 2)
Cum se face de d-l Tomaschek care inca in 1876 se indoia
foarte mult despre identitatea limbilor Macedono ~i Dacoromina, primeste in 1877 aceasta identitate ea demonstrata,
cand in acest restimp nu aparuse nici 0 Iucrare a~a de insemnata asupra acestei materii care sa'l fi hotarit a'si schimba
parerea ? aceasta remane 0 ghicitoare. Nu e vorba, d-sa ne
spune ca dupa 0 mai serioasa cercetare a acestor limbi, s'a
convins despre identitatea 101', pe care l'a inceput 0 pusese
la indoiala, Atunci d-saai-a esprimat intaia parere cu u~urinta, ~i un invetat care a facut odata un asemenea pecat
')
2)

Zeitschrift fur oester. Gymn. 1877 p. 445.

Ibid. 1876 p. 345.

nu ~tim pentru ce, nu l'ar face ~l in alte rinduri. D-l Tomaschek ne va da deci voia a nu da 0 mare luare aminte
spuselor d-sale, de vreme ce ele sunt in stare de a se schimba
de astazi pana maine, fara ea alte isvoare sau cercetari sa'l
fi impins la schimbarea parerei sale, ?i numai cit fiind-ca intaia~i data nu luase in destul de serioasa cercetare materialul adunat.
TonuI scrierilor d-lui Tomaschek asupra Rominilor este apoi aproape identic cu acel a lui Rosler. f;li d-sa vadeste un
simtiment neprietenos catra obiectul cercetarilor sale, care
se vede cu deosebire in cea de pe urma a sa scriere asupm aeestei intrebari, aparuta in 1882 '). Aici d. Tomaschek sprijine din nou parerea d-sale despre obarsia Romtnilor din
poporul Bessilor. Este cunoscuta plecarea autorilor dupa idei originale, ~i d-l Tomaschek, crezend ca a gasit 0 ideie
noua, pentru care se pot aduce vr'o done, trei texte ~i inscriptiuni, se grabeste a trambita urbi et orbi descoperirea sa,
reuegand cele spuse de d-sa cu un an inainte, ba chiar eombatendu-si propriele pareri eu 0 inversunare de tot hazlie.
Fiind insa ca d-sa singur aratase, ea 0 descoperire proprie
a sa, ca ar fi gasit pe Romini pomeniti de Nichet.as Choniates
inca in anul 1164 in stinga Dunarii 2), apoi este nevoit sa
urce ceva mai sus epoca emigrarii Rominilor de peste fluviu
in Dacia. D-sa 0 pune intre anii 1074 ~i 1144 (admirati precisiunea cronologica l), in care restimp "ambii termi ai Dunarii ar fi ascultat de acelasi staptn."
D-I profesor Bidermann de la Universitatea din Graz propune 0 teorie noua in privirea -obarsiei Rominilor, care inea
este inrudita cu aceea a lui Rosler. El face sa se nasca acest popor tot peste Dunare, ~i da 0 obarsie comuna tuturor
1)
')

Zur Kunde der Hanius-Halbinsel, Wien 1882.

Aceasta nn este esact. Locul din Nichetas fusese cunoscut
lui ~incai; vezi ,Chronica Rominilor sub anul 1172, p. 219.

~UniversitgLss
"Loom Bhga- Sl8IU
I
_
!

BIBlIO~TECA ~NTRA~

.. mv.
, ;~r.

O~
1\ '

20

inca


18
Rominilor, atit celor din Dacia cit ~l celor din Macedonia;
dar el i pogcara nu din Traci romanisati, ci din un element
celto-liguric, care ar fi fost foarte numeros in aceste parti;
deosebitele ramuri ale acestei rase, s'ar fi imprastiat apoi
mai tirziu. ')
Doi alti inviitati, mai statornici in parerile lor, cari combat teoria Iui Rosler, sunt d. lulius lung ~i d. Ios. Ladislaus Pie, ambii profesori la Universitatea din Praga.
D. lun.Q este autoruI mai multor scrieri insemnate in privinta Rominilor 2): d-sa '~i pune ca tinta sa dovedeasca ca
Romanii tratasera Dacia intr'un chip deosebit de cele-l-alte
provincii ; ei voira sa faca din aceasta tara 0 stavila de aparare contra barbarilor, pe cand pe de alta parte minele
iei de sare ~i de aur atrageau un numer nesfarsit de cetateni romani, in cat elementuI roman se Imulti aice intr'un
mod cu totuI afara din cale. D. lung primeste ~i d-sa indepartarea Romanilor din provincie, cand Aurelian retrase legiunile; d-sa insa adaoge ca "masa poporului dac, care nu
cunoscuse de cit greutatile, nu ~i folosul staptnirei romane,
remase pe loc, platind noilor domni birul pe care'1 platise
celor vechi, ~i ne pastrand ea amintire din epoca romana de
cat clialectul seu, parintele limbei romine de astazi."
Tesa d-lui lung, desvalita cu multa putere, intalni insa 0
opunere aproapo obsteasca, ~i teoria lui Rosler paru a pastra
inca isbanda in aceasta lupta incordata asupra obarsiei poporului romin. Ast-fel, afara de d-l Tomaschek s'a mai ros')
2)

Die Romanen und ihre Verbreitung in Oesterreich, Graz, 1877.

Die Anfange del' Romaenen in Zeitschrift fur Oester. Gymn.
1876. - Roemer und Romanen in den Donaulaendern, Innsbruck
1877.-Die romanischen Landschaften der roemischen Reichs, Innsbruck 1881 p. 314-381.

i9
tit inca in potriva lui lung ~i pentru Rosler d. Gaston Paris ') ~i d. Schwicker), acest din urma Ungur.
Cel-alt autor care sprijina staruinta Rominilor in Dacia
lui Trajan este cl. 10s. Lad, Pie 3). El iea eu drept cuvent
in bagare de sama ca daca Romanii ar fi trebuit sa paraseasca Dacia in vremile navalirei barbare, ei n'ar fi putut gasi
niei 0 scapare in Moesia, de vreme ee aceasta din urma a
fost tot a~a de devastata ea ~i Daeia de eatra barbarii navalitori, D-I Pie apoi se sileste a descoperi in documentele mai
noue urmele vechi ale Rominilor din Dacia, 0 metoda din
eele mai nemerite, intru cit pune fapta positiva in locul ipoteselor.
Ne ramlne de pomenit inca un nume, pentru a incheia ~irul autorilor care s'au indeletnicit cu chestiunea romina. Este
acel al d-lui Paul Hunfalvy, membru al Academiei unguresti.
Dintre mai multe scrieri 'ale acestui domn asupra Rominilor
noi vom alege numai doue care se indeletnicesc eu dinadinsul de aceasta chestiune .. Cea mai veche este Etnografia Ungariei 4).
Autorul espune intr'insa ideile urmatoare : Cind au ocupat
Ungurii Ungaria, ei n'au gasit locuind aici de cit pe Slavoni,
care disparura mai pe urma, fiind absorbiti de elementul romanesc, a caruia aratare in Transilvania ~i Ungaria este mult
mai tirzie. Rutenii nu s'au putut cobori in aceste parti de
cit dupa intemeierea dinastiei lui Rurik, care dadu unei pal'ti
')

2)

3)
4)

In Romania, re~ueil consacre it I'etude des langues et des litteratures Romanes, 7 eme annee 1878 p. 608 et suiv. Un alt autor
frances care primeste teoria lui Rosler este C. de la Berqe, Essai sur le regne de Trajan, Paris 1877 p. 48.
Das Ausland, Ueberschau del' neuesten Forschungen auf dem Gebiet del' Natur-Erd-und
Volkerkunde, Stuttgard, 1877, No. 39,
1878, ~o. 10 ~i 1879, No. 12 ~i 15.
In scricrea sa:
Die Abstammung der Rumaenen, Leipzig 1880
Ethnographie Ungarn's ubertragen von Prof. H. Schwicker, Buda
Pest 1877.

20

din SIavoni numeIe de Rusi, de unde se trage acel de Rutean. Serbii, de ~i au putut sa se afle in Ungaria ea 10cuitori singuratici inca din vremile navalirii 101' in Europa
meridionala, nu se inmultira in aceasta tara de cit de la intinderea Turcilor in peninsula Balcanului ; tot asa este ~i cu
Slovacii, al caror numer spori in Ungaria dupa resboiul Husitilor. Germanii sunt cunoscuti ea mai noui in teriIe unguresti de cit Ungurii. Incheierea este ca Slavii, singuruI popor ce ar putea Ra se certe cu Ungurii de la intaietatea asezarii in tara, fiind disparuti in sinuI Rominilor, care sunt
veniti mai tirziu, Ungurii sunt, dupa dreptul istoric, singurii
stapanitori legitimi ai terilor in care se afia ei Iocuind impreuna cu toate celelaIte popoare. Metoda intrebuintata de
d-l Hunfalvy, care este de a adrnite de adevarate toate ipoteseIe care plac scopului ce urmareste, ar fi putut stabili tot
a~a de usor ca Ungurii sunt cei d'intai locuitori ai Europei.
Aceasta teorie, a careia tendinta politica n'are nevoe de a
fi dovedita, este tratata in deosebi in ceea ce priveste pe
Romini cu toate amanuntimile inchipuite, in cea de pe urma
scriere a d-Iui Hunfalvy: "Rominii ~i pretentiile 101''' '), Dupa
cum se vede chiar din titlul ce'l poarta, lucrarea d-lui HunfaIvy este 0 seriere de aetualitate politica, provocata dupa cit .
se vede de congresul Rominilor Transilvaniei, tinut la Sibiu
in Mai 1881, in care acestia, rezamandu-se pe dreptul 101' iRtoric, cer din nou autonomia Transilvaniei, amenintata eu totul de a fi maghiarisata, de cind a fost incorporata regatuIui unguresc. Condus de Rosler, pe care'I intrece in multe
punte, d-l HunfaIvy se sileste de a dovedi neintemeiarea basei istorlce, pe care Rominii i~i razema drepturile 101' asupra TransiIvaniei, ~i prin urmare zadarnicia acestor drepturi insusi. Autorul respinge chiar un spectru mult mai amenintator : regatuI daco-romin al viitorului. Cartea d-Iui
')

Die Rumaenen

und ihre Anspruche,

Wien 1883.

~l
Hunfalvy

are deci un scop afara

sluji _unui interes

.bura expunerea

politic.

din sine insusi,

Ce lucru

adeverului

poate

acela de

insa mai

de cat ingrijirea

mult tur-

de un interes

actual?
II
P ARASIREA

DAGIEI.

Du a ca.Dacia cucerita de--Traian, remase

Romanilor, timp de.1...Lde ani., ea fu parasita

ub stapinirea
lie. catra .impe-

ratul Aurelian, care nu mai putea apiira imperiul in potriva navalirei Gotilor. I...tQ.ricii Romani- cari amintesc aceasta parasire a provinciei
piscus zice,
dar~i

locuitorii,

arata

infiiti~aza

ea deplina .

ca nu numai ~giunile
cari fura asazati

acela~ lllcru

cu cuv'

.As.td:e.I

fura.

JIJff!liu Vo-

etrase

din Dacia,

in Moesia 1). Sextu,s Rufus

maiscurte,..

anume

ca Romanii

ar fi fost ~mlltaJi
din Dacia, care fusese perduta pe timpul imperatului
Galienus 2). In sfirsit, Eutropius adaoga ca
colonistii ce au fost retrasi din Dacia erau din orase ~i de
la tar a : ,,(Aurelian) parasi Dacia
vezend Iliricul ~i Moesia
pustiite ~i ne mai putend'o apera, ear pe Romanii, adusi din
orasele

~i ogoarele

pe care 0
Moesii." 3)
')

2)

3)

numi

Daciei,
Dacia

i-au asezat

~i care

astazi

in

mijlocul

desparte

Moesiei,
cele

doue

Aurelian, c. 39: "Quum vastatum lllyricum ac Moesiam deperditam videret, provinciam trans Danubium Daciam a Trajano constitutam, sublato exercitu et provincialibus reliquit, desperans eam
posse retineri: abductosque ex ea populos in Moesiam collocavit
appellavitque suam Daciam, quae nunc duas Moesias dividit."
Breviariurn c. 8: "Dacia Gallieno imperatore ammissa est; et per
Aurelianum translatis exinde Romanis duae Daciae in regionibus
Moesiae ac Dardaniae factae sunt."
Hist. ram. 9, 15: "Provinciam Daciam, quam Trajanus ultra Danubium fecerat intermisit, vastato omni Illyrico et Moesia, desperans earn posse retineri: abductosque Romanos ex urbibus et agt'is Daciae in media Moesia collocavit, appellavitque eam Daciam,