Majestatei Sale Regelui Romaniei CAROL I.PRECUVINTARE Poate parea indrazneati intreprinderea de a serie in starea de astizi a stiintei istorice asupra poporului nostri o istorie a acestuia. Izvoarcle pentru cimog- tinta trecutului seu curg adese ori mumai in pica- turi; multe pirti a le istorici sale sunt ined niste ea- citori ce asteapti o deslegare. Rodul este imei ne- copt pe arborele istoriei noastre. S’ar parea ci cule- gerca Ini ar fi o gresiti pripire. Si cu toate aceste mu este astfelin. Istoria uni timp se clideste in totdeauna cu materialul adunat pint atunci. Dacit ar fi si asteptiim ca tot materia- Jul istoric al unui popor sii fie descoperit, n’am mar ajunge nici odaté si expunem cursul victei sale ; ‘i descvoperirile se fae neincetat; cunogstintele se intind si se adincese, miirind firi inectare orizonul istoriei. Timpurile din urmé indreapta necontenit cele ce se atla gresite in expunerile de mai nainte gi, po- trivit cu propisirea poporului si imbogittirea cunos tintclor, creste si se desvolti si arborele — istorici sale. Vie-care timp oglindeste in lucrarile istorice ce Je infatogazé cunogstinta de atunci a poporului a- supra trecutului seu. Fie care timp este deci in drept sit aib& istoria lui, incepind chiar de la accla al co- piliriei unui neam, cind dinsul un au esit inca din fagele povestilor.8 PRECUVINTARE Noi ercdem ch chiar _piaxit acuma, cu toata, porni- rea unci grabnice si pripite Inerari, preeum este in- treaga noastra desvoltare, izvoarele de cipitenic a le istorie)_noastre sunt cunosente, sau cel putin adunate. Viitornl va putea fart indoiali si moduleze eu mai mare precizinne corpul vin al trecutului nostru gsi s& infatoseze ochilor poporulni o figura mult mai deplina de cum putem s‘o fufitosim noi astiizi. Lineamentele jnsi generale eredem ci pot fi puse de pe acuma gi ci viitornl va putea nmmai rotinzi san polei formele pe care chiar ochiul nostru poate si le intrevazit, Intemeiat pe aceasta convingere am intreprins grea~ wa sareind de a expune mult bintuitele destine a Te popornlni romin, Departe de mine falsa modestie de a mé preface c& ponegrese instuni propria mea luerare, spre a atra- ge landele altora, ‘lotusi se poate ca mai nmlte iz- voare simi fi seiipat di videre, ccea ce este prea u- gor in istoria noastri, unde trebue si culegi stiintele, adescori ca albina de pe florile cele mai indepartate. Mam silit insa, pe cit mi-a fost prin putinti a fi complect. Mam ferit inst de eruditia goal, cireia fi place sa citeze, numat cit spre a minuna pe cetitor eu cunostintele autorului, Citafinnele care le am fi- cut erat neapirate, pentru a dovedi spusele mele, ceea. ce este cu atit mai de nevoe in istoria Rominilor, cu cit ea trebue ine ti in cele mai multe puncte. Atita pot asigura cia trebuit, pentru ao serie, si tese mult inainult decit ceca ce vezulte din citatifle nucle. Se va gisi poate inc& wn alt neajuns lucrarei mele, anime de a mu fi egald in stilul ei in toate partile sale. Aceasta insi cra peste putinti. Cind era vor- ba de a fixao dati, sau de a determina succesiunea. unor donmi, stint trebuia si iee caracterul une! discutit stiintifice. Aiurea unde simtiam pulsul cel mare al na-PRECUVIN TARE, o tiunei resunind in inima mea, la privelistea faptelor rete, sau la trecutul de durere a poporului romin, si fi vrut mise incalzia condeiul si povestirca lua un caracter mai literar, Eu sunt anume de parere ca istoria trebue si seruteze spre a atla adevérul, dar acestuia nu-i va sta nici odatitren, cind va fi in- velit in o haina frnmoasa. De aceea cred ci, de si istoria tinde a deveni o stiinta, serierca ci_nu trebne se inceteze a riminea pe cit se va putea mai mult si o Incrare literari, gi in timbinarea acestor doue earactere, sti toemai partea cea grea a formei in is- torie. Lucrarea ce 0 infiitosez natiunei mele este un sisteny si’si dee sami de succesitunea tu- turor imprejuririlor prin care dinsa a treeut. Siste mul fnsi nu este impus de o conceptic aprioristica a taptelor istorice, ci este rezultatul firese al inlin- tuivei lor. Nu credem ca si se poatd da sama astfel de complexul tuturor imprejurarilor istorici noastre, de- cit in modul in care le-am expus en. Poate si fie de indreptat in vre o parte, de adaos sau de prefa- cut aiurea. In marele lor trésituri liniile vor fi puse. yi la atita mumai poate nazui timpul in care traim. De accea cer, si cu drept cuvint, ca cei ec se vor ocupa de lucrarea mea, sii o considere in intregul ci si si nu se opreasc’ la o perioad& oare-care; cici bine inteles, intr’o intreprindere atit de vastii, era pes- te putinti a nn slibi cite-odati. Atita pot spune ca am scris aceste gese volumuri cu o egali iubire pen- tru toate timpurile ce se desfigurau inaintea mintei mele, atitacele de glorie si mirctie, precit siacele de durere gi ristriste, si as fi fericit, dact aceasta carte a neamului rominese ar fi imbratosata cu aceeasi c&l- dust cu care a fost produsi. Am impirtit intregul curs al vietei poporului nos- tru in patru perioade, care insii nu se potrivese cu10 PRECUVINTARE acele a Je istorici generale a popoarclor apusene, Ts- toria antica, medic, modern& si contimpurand se re- gitsese Ta Romi, fost iat ?un alt inteles si oprin- du-se ainrea decit aceleagi perivade ale istoriei apuser Impirtiren facuta de mine a fost urmatoarea. Istoria veche a poporului romin, ineepe la primele cunos- tinti ce le avem asupra firilor uoastre, si ta primele neanui ce le au locnit, spre a se opri la desesle- carea principatelor in secolut al XU-le. Ha euprin- de tot acel complex de inmprejuviri care coutribui la faurirea uationalititel romanesti. Din accasti perioada nafiunea romini esi en earacterul ef propriu, ca cle- mnent deosebit in sinul popoarclor iucunjuriitoare, a- carora inriurire o snferise. In aceasta primi perioada se cuprinde deci marcle fapt al formarci: nationalita- tei romitnesti, Despre o A politici, o istorie pro- priv zisi a poporulai nostra uu poate fi vorba, cit timp diusul stitu adapostit fn nimi Transilvanied. De iudata co cb se cobori la cimp, incepind a lega jaritsi fire) vieted agezate, se incepe pontru el istoria ni politica. Accasta tsi nu se putea desvolta peste Carpati, unde niavalirea maghiari, supunind clementul rominese, inidugi inci din fast pe subredul prunc al statului romin. Partea intii a istoriei romine se petrece in centrul Carpatilor ; a doua in edumpiile ce se intind din ci cite Nistra, Duniirea, si marea Neag In aceasta parte de a dona a isteriei popornlui ru, istoria victei sale polities, se deoschese insi trei_ restimpuri caracteristice, care constituese in viata lui tot atitea perioade deosebite, Elementul oscbitor al acestor perioade nu poate fi insti Iuat din faptele po- litiee, care nu cuprind ceva caracteristic de la secol la secol. De si se fntilnesc domnii stralucitoare si nea- timate, totugi atit inainte de cle cit si dupa dinsele gasin ‘rile ingerunrchiate, desbinate si sfagiate prin Inpte pulitice. Daca citim inst la viata cultural,PRECOVINTARE 1 cave tocmai pare a lipsi din tirile romine, gasim in, emtnd o deoscbire radicali intre momentele ci, care constitue tot atitea perioade deoscbite in istoria accs- tei victi. De la originea statelor Muntenici si Moldova, cle tricse sub inviurirea Slavonismalui, pani citrai. jumi- tater. veacului al XVI-le, la domnia lui Matei Bass rab si Vasile Lupu, eind predomnirea slavona este supluitata de acea a Grecismului, care ii ie locul si se meintine cu o putere covérsitoare pin catri in- ceputul secolului in care triim. Atunei revolutia ptme capit acestei none inriurivi stréine. popornl voméanese ajunge in sfirsit, dupa ingi sbu- cuunari a desvoltirei sale. acea romine: Incepe de la 1821 perioada Loma- wismulué in eave tri astizi. Asa dar istoria Roménilor se poate inyparti ratio- nal, dupa momentele insenmate a le desvoltivei sale, in patru perioade. I. [storia veche, de Ts ine pam ta 1290 a. formarca nationalitated romine. Istoria medic, de la descalecare pana la Mate araly si Vasile Lupu, 1290—1653 : epoca Slaro- nisnulud Hit. Istoria moder, de la Matei Basarab si Va- sile Lupu pina la revolutia ereceasc’, 1653-1821: daflvenia greced IV. Istovia. contimpurant de la revolutia cersed din 1821 paniin zilele noastre: epoca Loma- nismului, Mam oprit cu expunerea la faptul cel mare al uni- rei principatelor, adec& Ja realizarea celei intai din dorintele de reorganizare exprimate de divauwile ad- hoc. Pentru a pune in toati lumina hu, tabloul regene rarei noastre, ar fi trebuit si cuprind in el si indeplinivea celuilalt punt din programul lor: intemeiarea dinastiei, ;Si intre fn matea propr12 PRECUVINTARE ba chiar si. ating si incoronarea edificiului nostru po- litic prin proclamarea regatulut; cdci de aici abia in- ecpe pentru noi era activa a vietei noastre politice, pe cind, pina atunci, aproape intreaga noastra istorie nu este deceit reflexul adese ori neconstiut al istoriei straine. Am crezut inst ei nu este bine a intra prea adine dy timpul de fata, care nu poate avea pentru pro- pricle lui fapte privirea cea rece si nepiirtinitoare ce de lao expunere istoricé, As fi vrut si mé oprese chiar inainte deannl 1848, din generatia caruia mai triiesc inci barbati care au influenti asupra mer- sului inprejurarilor, Aceasta insi nue puteam face, i intreaga istorie a foastelor principate, gravitind. catré unire, trebuia si ajung si cu expunerea pind. la implinirca menivci lor secnlare. Mati fapte s’au inu- deplinit de la mnire incoace, si cind se va fi agezat pe timpurile noastre pinza linypexitoare a treeutului tndepirtat, generatiile: viitoare vor privi eu mindrie la dommia lui Carol I. Daca am socotit totn pot si o ating, ain facut’o din credinta ci dae pre- sentul trebue sit scric istoria trecutalui, acea a pre- sentului trebuc si o serie viitornl. Autorul.