Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Interiorul Corpului Uman NR 8

    Încărcat de

    Rebeca Opţional Balasa-Dan
    14 vizualizări23 pagini
    Interiorul Corpului Uman

    Titlu original

    Interiorul Corpului Uman Nr 8

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Interiorul Corpului Uman

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    14 vizualizări23 pagini

    Interiorul Corpului Uman NR 8

    Încărcat de

    Rebeca Opţional Balasa-Dan
    Interiorul Corpului Uman

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 23
    PEDIE COMPLE E CLINICA| NOU-NASCUTII PREMATURI: Prezentarea conditiilor speciale de terapie intensiva de care au nevoie bebelusii FIZIOTERAPIE: Imbunatatirea mobilitatii unui pacient care a suferit o interventie de protezare a soldului sau a genunchiului HEMATOLOGIE: Trecere in revista a notiunilor stiinfifice esentiale pentru analizarea probelor de sange ANEMIA FALCIFORMA: Boala care aduce protectie implicita impotriva malariei ~ sev 1791-6011 | | BS @ SIMJUL GUSTULUL Cum ne permite limba si diferentiem gusturile DSAGOSTINI oes u o01 004 Interiorul CORPULUI UMAN NUMARUL 8 - CUPRINS CCAZURIIN URGENTA: UUnbirtat devirts milo contndnartl safer ‘omnsgestpersistents De aera, adaescen ‘erols reel extremsiaelntepatur ealbins,arun nestor rgb itratureacs nae By Pippa Keech FIZIOTERAPIE: Proteza de sald si de genunchi Protezarenlrtropsta tots oldu 9 9 ge runchisu reprint in prezent opera de ut, arcu impiati maoreasupra mobili pacino. Ziterapajoacs unra een inrettabires ‘mobiltti pacer dupd cau suferioinervenie Chrurgcalade peoterare a acestoratcuai ma Se Noreen Sameon = Nosleen Helis, CCARDIOLOGIE- PNEUMOFTIZIOLOGIE. Reece ‘ebelusinsseut cu o una sau rai mult inant de termenarhtrabi hse doavoltein continue inaru- ‘ern dars-aundscut prea dvrome.Deoarece prace- sil de devsllarealoganelor continu ir sistemele organismal se upt s jung la parametr moral, ‘treble prota ineeun incubator De Michael Coren ‘SOEESEGSSPATGROGIES STS ee HEMATOLOGI:informati generale Arolzelede singe sunt uliat co intrumente fun amantale de clagnesticint-osrie args d tects ‘rol aralizeazarlul complex athemateiogul resent care splat De Keith Patterson fertilization for mary women. By Virani Belton ‘Cominutl acest publica este dostintexcasiv informant generate gu set eoneeput peru a Inloeu mafevasteproprarsive de doeumentars ‘ocieala sa ate publica esemanstoar. contin acest! publeti u tele fst in stop dlagnone sau de alamo lune foci ‘modieale, Pen cic problems de sanstate Teebuie sa va aatecopImotaeauna mediull dunneavossts de mite Autor aou editor acest! pubic nu pot Sc responsabiln eaz scour au eck apt I pesca av ‘sloncaca sau se ablne dala o numa aatune pe ‘pera ntormatior existent sn aconsta pub HEMATOLOGIE:Anomiafaleiforms Anemiafaleforma esto boald de s8nge Severs futranemtere ereditars re incdants manima lapersatnele de orgie africana, dar apare slinsid-estl Europe, Oriental Moi ln Be Keith Patterson [Te (CUM FUNCTIONEAZA MUGURIIGUSTATIVI Limba este acoperifi de mi de mugur gustatv care re parmit 8 diferente ot flu de gusturisiaste 8 ‘dentiicm egams larga dealimente. De aserenca, ‘mecsnicml qual are rola de ne impedica sa Inghiim orice est striat av otro. De Lisa White SS are LUNAACINCER. inte plate 17 120, misc Stl sunt puternice si ele vrfresimite mama. frst fcestl lum marcheaza miata pcioadel 36 ‘atin, Actiata organelrfetale se intensics, ceea ce dated reslerea solicitor asupra organismululmater, De ick Oatroy AZATIOPRINA, AZT, AZITROMICIN i aceast sectlune sunt incluse: un munosypresi snmodicaren:aninistatio rapa efector SIDA 41a aectunlor aracae gun decontracturant. lan Gocdmen COLABORATORI Meta Cowo BSS, URCRIRCRCH Ket Patron [EDITOR CONSULTANT Dr Comm setaetice ffamcanatemmanog canna rofesor Petr cae setulae ayszag "ney Cote sat arto, F Abrams MO,BS, | Lemon eget mons aca ae ma ae FRCS(E@), FACR ‘Serta ft Hema fs Ansar ee pct hanson aot membres | Aik Oe eren Sana Mes, [nennona eouecom nani | ReGaoe sergeant satan Nason [Fogamishiertondaetsdectan | Uses uae apie teanmosra Bru Seam es ates ands eee recat ‘Sednten ine rece oun Aichi fabmap ne Sar re Coe Gan Gens = | Sameaeckfisctomts omen Fee er ye fa [sara CSepu gee Gaga | OH ra cna esas Earewgh Acoso 067 | packs onto ae een Coe orgie aera an ‘Mites Beane epic peceae ‘ona re dea an Aas ‘odor Ween Ms 85, FRCS Biches esa chaps» sb ‘tre Af eu con {scones linegsgseceres oom Vacs MBBS BSc (Hor) Saetereter sae meee SPORCOS eatemar sed near Nese mase case a: cry eoe ‘peeinoatruprecon = Searle ae Timeacat ae cacewe nner. pe eee wocns neo, oRCOG Difeser ase: pros 2s ‘Ratatat Seaver unas heea Neror se ara ‘eonan iB Bei FRCGP DRCOG DOM. 5 ommesnen ee ser ae cou! rere Deron m Has iinie Dept tree sea bx te Seritzrsceteral aera cpt foo SreROL Hen Bae oer omer S28 eae Seer Re Coun) Peet Indigestie sau infarct? — fn drurut sau spre terenul de golf, Jahn a trecut si pela medi ul 64u de familie din cauza unei indigesti care nu fi mat trecea Medicul de familie i-a pus catova intrebsri si apoiainsistat siidea media o aspiring (ora maitarziv, John sestain camera de garda a spitalulu din localitate, unde a fost conectat ta Unelectrocardiograilaparat ECS) siis-arecoltat sange pentruana- lize. John era de parere c& oats aceasti apitatic era complet exa erat gi inutt, Aost de-a drep {ul gocat cand is-aspus 8 ind. geslia” sa era de fapt un infact ‘iecardic [atac de card produs de un eheag de séngel Tabloul clasical pacientuli paid teanspirat, eu @ durere covarsi: toareinzona central a peptul care se eitinde in os care brojl sting, nu este cific de diagnos fies ea infarct mioeardic. Oar de cele mai multe on, lucrurle nu Sunt chiar atat de evidente don era convins cb aves doaro indigestie, Cu toate acestea med cul de famiie 2 stabilt printr-0 ‘anammneza dealt, des a lust tin medicament antigcd =i mai multe din pastilele pentru vlcer fale tie, Gurerea lu John nu 3 Sisparut, Mai mult in acea dim real, chiar condi de repaus, stares lui John s-2 inrautatit hotarat si mearga ls doctor Indigestia este de abe’ poatio. nal -Seagraveaz fat inainte sau sting la tala 9 are legs TUL meselor. Inia, dureres lui “ohn 5-2 imbunstatt fn momen iele cand se odiinea sa stata in pal, dar -a agraval cind a ince 1 sostos in urgent, Jot a fst onciat ls un sper EOS, Acosta Imasoara ctvtatea elec ai ‘mie sjorlunor letras pe mombrol gf pratle trace al pacientuh ‘Cin apo de singe cite mice ‘end oat inpioicat dato epar {itunulobeteol eau este mk cin ‘at fos cara se ncroazi $ moare Aces enamen ete rat ‘har decor etre! mess) Le ea mugoiu produce tub ale ‘mull regula ecezacBr card fre, coeace deters o serie de art tin acest suai, ECE-re aunt Instruments esanala de iegnoste ma") le FR "Ci puts joace gol. Medicul de fami lie sta c& accentuarea dureri (a fort este un argument puternic panteu originea e cardiac La servicil de preluare urgent rmegicul carel-a consulta pe John rs a pulut constata nico se bilitate la palparea pieptului sau #8 abdomenuliacestua, ceea ce 8 schaut si mai mult probabiita tea une direrimusculare, asoase sau a une indigesti, ECG ee ‘atin urgent2 2 confirmat sus piciunea medicului de familie cB Sahn avea un infaret miocardc Un traseu ECG misoa'3 activ: late electricd a iim, asta c ‘eventualeelezuntanivalut ug chilui cardiac (miocard) se pot cevidentia prin aparitia pe monitor ‘auinor modifica caracterstice, ELECTROCARDIOGRAMA Taeoul ECG de al sus aati apecta oleic normal ‘at contract! veircuare se ‘umagtecompiox 225. S-2 recoltat si o probs de sdnge pentru. verifica 0 eventu- 18 crestere a nveluul ename- or carsiace, Tesuturie necro- zate ellberes7® anumite prote- ine, care ajuta (a diagnostenren Und nfaret de mocara Din momentUl sos, vi Joho | 5-8 fost administeat oxigen iar dup8 stablirea dagnosticu lui de certitudine,s-au adminis: teat morting 51 bets-blocante fale itravenoass, Toate aceste ‘masuri jut a scaderes rsculu de deces, dar tratamentul ese: sialconsta in administrarea unel ‘gruperoativnoide medicamente ‘are au propritatea de a dzolva cheagurile de singe care produc infaretul. Acestemedicamente sunt compuse din enzime fibri ralitice care scindeazs fibrina proteina principals din struc epee sett alectnce = Inimi Acest £4 retovkcoa Alenumitacupradenivoare ST. In sori de trap cardotogics Intentia, John a fest cuplt moat ‘aun venilator mecanis alia ‘minstst oxigen pe macs. in ‘momento sta elagnostcuus ‘ol analgate gpontru czotvaroa ‘heagutl de sange format. tura cheaguritr de sange, Ast- fel de mecicaments au crescut semniicatv rata de supravielu- ite 2 pacientlor care sulerd un atacde core in interval de o ord dupa ce 2 ‘ajuns a spital, John era deja I tratament cu unul dintre aceste modicamente, care, ach este ‘administratin interval detrei ore de la debutulinfarctulul, scade riscul de deces cu 25-80 la suta. John a petrecut urmitoaretezle inspital. To primote TZore dela infarc, repausul a pat ete vital, pentru cl orice intensificare 2 citi cardiace poate duce la textnderca ariel miocardice de infaret. inatrelalis-apermis mers si, curdind, a fost externa Orie intrciere inte momenta de debut al infarctlu stnsitutiea tratamentului cu un medicament fibrnalitc, reduce mutt etcienta acestuia. ‘Cazul lui John este tipi pentru mul dntre pacient care jau deczia Ueno fatal de a aman prezentarea la medic, n Cds faptuli cd nu se simt bine Mary, in varst8 de 16 ani, @avut recent reactie seversls inte patura dealing. Medicul ei de familie se gandise c& ar fi bine s& urmeze 9 serie de inject de esensiblizare pentru a ate- hua modul violent de 3 reacti ona le eventualele.intepatur ‘ntimput unui meci de rugby, Andy 2 fost lovt in nas de cot und! Mversar. A incopul sh singe- exe masiv sa lost nevoit $8 iasd Gin terenul do joc. Intimp ce Andy sea spre iosire,undl din spec atria observatc3 nasul lu era devi foarte umflat peo parte, Andy 8 fost dus ta spitalul din vecindtale. Un doctor i-a ox3- minal nasul = era deviat spre stdnga si ambele nari erau pline de cheaguride singe. Medicus 8 uitat sin interiorul drier cu Bjutorl unui instrument nmi Specul nazal, pentru a examina Septulperetole dine cote dous parti ale nasulul gi a sesizat Aevieres Ww spre stinga, NU 2 fost nevoie de radiografie, deca rece partea osoass ~ osu nazal ze afi in partea de sus anasu: [ui Cea mal mare partea nasulu formats de carta] care nu st de peradiogratie, ‘Dupe seaptamn ae te accion th seve echiasele in jr! ‘ehior a Andy in frei hiurput OL w oust sa repeze ‘neem post nai URGENTE: Cazuri in urgenta Alergie la o intepatura de albina de albind care arf urmat ins tratamantul nu fusese incdini- fiat. Medicul de familie -2 dat lui Mary, ¢8 masurd prevent, o sering’ preumplut’ cu 0 s0lu- tie dluats de adrenalind ge care $8 0 aibd (a ea in permanenia Ea a fost instruté ¢3, dacd ar fi 0 fractura nazala Andy a fst tris la specials tl ote-rino-laringoiog [ORL] de gard in acea dups-amiar4. El a ‘aranjat ca Andy fe examinat in ines ORL, dou ze ma: tara (ind Andy a ajuns ia clive, edemulincepuse 58 scad8, astil ‘ncit cirurgull-a fost mai usor 53 evalueze dovierea, Acssta ira txarinat lui Andy nasul ilainte- Tio casa se asigure cSnu exist vreun hematom sub mucoasa septuluinazal. 0 astlel de acu- ulare de sange se poste infocta Siposte duce la sitrueya cara [Mu care formenzs sept nazal fostinepati din nou, £835 injec teze solia fn musth coapsei. De asemenes, pentru atenuarea simmptomelorslergice| sau pre scr anthistaminiee sub forma detablete, Cateva aile mai traiv, Mary seaflath gtdsing, nda fostain now infepati deo albin’, de data Sceasta nbrat.inedtevasecunde 2 simtitofurniedturd in piel sia ‘nceput si respire cu dffcultate Sea produs 6 constricyo (a nive lu gatuli, din eauza inflam ‘mucoasei care ciptugest fain gele si cale respiratori, ir fata 15-3 umfet Mama lui Marya injectat imei solutia de adrenalin in coapsa lui Mary. Apoi 2 transportai-o rapid direct la departamentul de ary desvliat reste legit severe jepstrd dean. Fata git atau unt acdc) ‘eeprom cla In acoste ‘tatu eae nevoiege vatamert nodal de urgent, deoarece ast ae react pote aa ‘Andy afost internat int=unult din Saloanele clinic. A fost progra mat pe lista de operatit ach: urgulul ORL pentru 2ua ur Tn sala de operate i s-a adm ristrat un anestexic general Nasul su a fost apoi repus io pozitie normals. Chirargul 2 introdus un instrument micut in interiorul ni ia ridicat pere tele nazal pe parlea pe care fusese infundat Apo 2 indrep urgent al spitlulu din apron fre, alat la doar cateva minute de mers cumasina La sptal, medicul a examinat stent antebratul iui Mary acu Aloinel ere incd in piele. Nu a ‘ncereat si it scoata eu penseta, pentru ci risea sil fach s8 eli= Tnine'simai mult arav5 in pele. Aga ea seos acul cu ajutorul lamei unui bisturu Medicul a sesizat palearea Piel iar la auscultatia toracolu) 5 auzitzgomotele tipice spasmu: (Ui ingust3ril bronhiolster [mich ci aeriene din plsman). Pentru CBidejai seadministrase inject. cu adrenalin, 2 decis ca ca $8 ‘mana interaaté pentru supra Veghere. Daca simptomole sar fineautat =a fl admin strat 6 nous injectie cu adrenalin s) luna eu hidrocertizan Din ferere, Mary 9 rspuns favorabl a tratament sia dows 2a fost exteraata. Toiodats, s-au cut toate demersunile nece- sare peniru a grab: efectuares Injector de desensibiieare de care Mary aves atta ne tat prin aplcares unel presiun! directe pe exterioral nasulu In interiorul nritor s-2u intro dus mese din ifon, iar deasupra nasului 9 fost aplicat un pan iment adeziv care <4 I protejeze de alte eventual lovitur ‘sc odatd cu fracturares nasulu are loc 51 0 deplasare, Aceasta se datorears mai ales deplasiri cartiljul care ales tuleste cea mai mare parte a peretelui noral. Cateodata este Ins fracturat $ osul nazal. Dac haul este repoaiiont in cateva aile de la traumatism, manipu- larea si repunerea carat in pore normala, va mule mat faci, Dac¥insS tratamentuleste aminat, nasul poate incepe si 8 consoldeze in poze wciosss va nevoie si ie rupt din now peniruai sereda forma iil Ca sa evite orice inlecti, este tant ca medicul chirurg 63 angele din septal e asemeneaeltrebuie si 52 asigure e8 septul are poate Contrala,astfet neat pacientul poata respira pe ambele ni Andy 5-2 videcat bine; dup forea 9 lund, a putut juca rughy fdinnou FOAIA 2 Terapia de recuperare postoperatorie a soldului si genunchiului Procedurile de protezare a articulatiilor deteriorate de sold sau genunchi imbunatatesc semnificativ mobilitatea si amelioreaz8 durerea pacientilor. Tratamentul de recuperare postoperatorie este esential pentru maximizarea acestor beneficii. Primete artroplastl totale de gold {aTS| au fos efectuate in erioads anlor 1950, dar erausortiteesecu lui din cauza lips atta materia leloradecvae, cat gia unelmetode salide de foare. Cu toate acesta, {in 1961, Sir John Charaley a obinut tn progres major cu metoga sa de -artroplaste cu frctune seszuts {au protezaartculara. care com: bind o components acetabular din olitien’ de densitate cres- uth, cu 088 metalic [do bee dinotetinoxdabil, Daca acestea ‘se adau93 un iment acrile pentru fracea tel metalice de la nivel coansel, ATS devine oprocedura de incredere side succes, STRUCTURA Seldul este o articulate de ip bls ncavitate, care eombin’ migca rea Uberd cu stablitaea, pen- tru supertarea grevtali corpulu De ta introducersa ATS au exis tat numeroase tipuri de forme ale componestelar, dar este pre ferat goldul -Charnley” pentru ATS de rutind a vsti, Pentru cei cu structurd osoasé de slabs calitae se practcS, in general, ‘imentareacomponentelor 1a loculdefiare. Pentru persoanele mai tinere fexsta 51 opttunes ATS necimen= fate, care pot fin principal, de dou felur: presse, in care ‘sul asigura mentinrea une fics strdnse, si cea acoperité cu un ‘rat pos, care are @ micd des- chidere la suprafata componente protelice pont a stimula ereste Fea sul g dp’ proezare Ccavitaton articulate! goku, ‘ews num plac resietant, vo ‘ipo ia" do of! mont, ‘trata ou iment toma isculare implicate 1 PROGRAMUL DE RECUPERARE Pacientulva fi evaluat de Kine terapeut nante de operatie. Vor fi montorizateforta muscular’ si Mlexibiltatea iar pacientlu | Sevor aria oserie de exerci si proceduri pentru a-{familiariza U Ingrjreapostoperatorie.Atat ‘in artroplastia de gold c3t si To ea de genunchi, este important 2 pacienti sé nu suprasolicte nous articulaie, pentru a evita ‘eventuala dsiecsre sau lezare, roplastia totala de sold Intunetedetehnicechirrpcel foosts Lunee grape musculro an jure paul ‘proteza por dotagate de pee pent 9 ‘aaragateapoila. oe pe parcurs! opera ‘Kinefoterapoutl va lucra ge pe anurie “grape muceulore pont a nan artouia ‘postoperstori ‘luteus maximus mare tear) — Calimairare mij dn ofgarem ose epeneabl de ononsa la eer ayaa Sartore (eroton Fe tea gate rivet gruel care ar aduce prejuicievide Une Bune recupersi, Durerea este adeseori un tor limitaty al retaceri fave bile, or a programului ‘lous coapeala rv poi Artcuiata detip.bs.catato" ‘otaul {Caputo (hom eis) so indo hr acerabusu cavtt) cet ae — Face exonsia gerunchl ‘Sabzears vane do nsemanes ee roa extra ca Dreptut femurat aco extra arbala neld gorunchut ‘item comps aro oc rata otal ‘ooat mn teoe peste artes (rr taba orem Impede tiocarea in ormrha ce elder eo rkew hime lente _Aceste exerci: reprezints 0 parte eseniiald a programului face de recuperare §i pentru cd st wora-muleaza circulatia sangelui s1 sel inc, ca parte inte- incalires’ musculara, Acest irre [ueruesteimportantmalaestna Dostoperatori, pacientul va fi inte de inceperea exerciilor ma invslat sa facaslexereii de es intense. intreaul program este piraiiesidecontrolal duceri, _concepat astalineat 38 indepl- eased cerinfeleindividuale ale pacientului, iar knetoterapeutut va deavllao reali profesionalé apropiat fat de pacint, pentru a-iajuta asf 33s depageases durrea steama. Exerciilefzice ajuts pacien ti 53 se adapteze ta noua art Culatie ge po nevi char si Feinvels deprinderile motrice de haz’, Migearile simple, .auto- mate” ~ precum cobor3tut din recent riot eimplscum at sau imbrécatl - vor trebu feiccensproteelde told dt Sole revinute in cele din rms “rcutaye mova neaureroass, acest ‘Aoeaata a av un impact uo ‘Seupr chirurgie onopedies. 1 devin a dous *F —atur& gi pacientl se adaptears tat de infectle va itercurerte, ‘mol als eu vis sinial respirator, fe produe bronsiltas sunt rs: Dpunzbtoare de cestere ratel mor. ‘alt pe parcursu ei ‘Boalepumonara ronie poate Ductularteral deschis este un vas de singe care face legatura Intre aor sartera pulmonsr’ si care permie circulaielsangvine ‘8 gunteze plémani fetal Inrmod normal, acest canal se inhide la scurt timp dup nagtere, dar in azul prematurilor, in special al ‘lor foarte bolnav, acest fono ‘men nu mai are loc incazulpersistenteineinchide- rilleanalului arterial, cordul bebe lusulur va avea 0 sarcing ingre raid de circualia suplimentars prin acest canal, tradusd clinic printr-otrecvents cardiac’ foarte Acceleraté un puls cu amplitu dine mare, Persistenia ductulul vt prelungt menfinerea suport {ui ventilate, Inchiderea ductului arterial poate fi ajutatd de adm fistrarea unor medicameate ca indometacinul (un antinflamator ‘nestroidian, dar tn unele cazuri teste necesar’ interventiachirur- sical ‘oxigenarea singel fetal ee face ‘mal ales prin placom sto! cd. ‘hits ou tun de adapta Dentnsen single os oats guts Homatologia esteoramura pa logie care stuiazdcelulete sang mente figurate), maduva ‘1 sistemal limfaticy pre= cum si componente plasmatice implicate in funcionarea si regia rea lor. Are legSturi cu dscipli- nele de iiopatologie, microbiols- ie §i hstopatologe. In sistemul medical romanesc exist o conls- rare siransd itre medici hem tologi care suntirnplicst in aspec tele clnice si medici de laborator, «are se ocups de aspectele para clinice ale hematologi Laboratoarele. standard. fur 1izesz8 analize hematologice de rutina, cum af hhemeleucagrama completa; teste de congulare, eterminarea._grupelo de singe 513 compatible sangyine Servicile mai mari ofera analize ‘mull mai complexe gi snume: teste citogenetice (analizs cromezomiala), recllare si conservares cro genic celulelorsangvine sia celor Provenite din miduvacsoass, iagnosticul sindroamelor hhemoragipare si a tulourarilor de coagutare, Capital PATOLOGIE: Hematologie 62 Informatii generale on Studiul sngelui si al tesuturilor hematoformatoare poate aduce multe date referitoare la organismul uman si la bolile si tulburarile de care sufera acesta. Acesta este obiectul de studiu al ramurii medicale cunoscute sub denumirea de hematologic p> & furizarea singel sa deriva telor de singe pentrutranstuzi, Aiagnosticl si tratamentul de speciaitateal leucemilo:, teste de histocompatitaten vederea transplantulu de mduvd osoasa Multe din tulburdrile hemato logice sunt consecinta ator bol si teatamente care afecteazd func Wonarea celuelor sangvine, aga ‘um este cazu chimiote apie, De asemenea, multe din afectunite hematologice sunt descoperite Probe de singe inndrmpltor la analize uruae - de ‘exemplusiagnosticu de leucerie ponte suspicionst pe baza rer fatului nei hemoleucograme de rutina etectuateintr-un con- text nfectos, mai cegraba decat ca rezultat al solictarn exprese a rediculul de tare Timpul de singeare tesoacs Descrienea ComPonenteLor SANGELUI $i a FuNcTiLOR AcesToRA Globulee roi ‘nalts dlobueor ro (evoske fu emai este icluna fa major tatea investigatilo: hematologic Die acasioa, ee mal ural sur hemeleueograma — nundratoaea aldara si vies do. sedimortsre 5 hamatior (VSH]. VSH mascara £3 de repede se depun etoctalo Intrun tub destolss este un nes- oral tele last, Globulee abe Glebuele abe feucoctee) sunt responsabila de apirarea muna a rgprismul is az de infect Cl ta fecvent sunt nvesiqateleuco- penis esderea numarvli do glo- bul abe, el ma soos din cauza chimioerpil sau radotrepie) ' leucostoze (reste numsta- iui de globule abe, de obsess. punsalorganismulilaaparta una infect “Trombositele(plachtele sangvine) ‘Tromeceestcskiee car pe- tigpi i formsres cheagutlor co singe. Ges mal ecvers tlburre Dlachetra este probabil romboce "romboctot, de evioare aon pee Spectareate,impieste n nies formant cheopurlor de sange sup traumatisme. Coa mal recvnts steele osie omboctopnta eee ee toperia, ale seterea ab ita nor mal a numérul pacheteor sang ving, vers, in wmboctoes, ate loc ‘roslreanieobignitl a rural do Buccs, aparua de obi) dupa © ‘Singeroe sau o vous crea, Congulares Testl_uaial de coagulate poarts rumele de timp. de. prtrombina? = protembia find. 0 components 4 Séngold care determin’ formares fibrne 0 proting din choagutle do singe. Ete ulizt penitu monitor teres tatementull aneeaapuart co ‘warfarin, Paces po tsa po ‘tu deficente de coast dobandte Se cee me: mute orca temutat al une: sfecuni hepatic so unt defict de ‘amin Gat facorlor de eoagulars ‘ar pacing emo‘! pot cuter! de ndngertr echimoxe prelungile ‘sau chiar spontane PATOLOGIE: Hematologie Instrumentele de lucru Hematologii lucreaz& un numér de investigatii reglementate si metode automatizate de studiu al sngelui. Progresele inregistrate in tehnologie si tehnica stiintificd permit diagnosticarea unei game tot mai largi de afectiuni Hemoleucograma (Numdrs- I Frtil de singe ementalorfiguratelFrollut de singe eau de mad oareaderutna acelule- oroat este colorat cy clara lorsanguine este ura incele mai specalgi apo examinatia mico- Azualevesigal hematologic, stop. Metoda se. ullzear3 pe Aparatelefelestepotnumsra ies scar (args pentru stil poe Care cali gi mdsoard concen- i formet st mimi de eaule trafiadehemagobing sangvine~"ca test diagnostic Se cc propria a rumeroase bal de Rata forma cheapor deinde S8N98 ae otf entfcate dups deunnumirde Y2proteine, numite 22P&ctul microscopic celular. factor de cooplare,prevete nM Viteza de sedimentare a Condi normale plasma sang. hematitr SH Vins, Aceast até poate msu-Implicpunerea singel ecoltt ‘at prininducereaormilchea- pe anticoagulant intun tub sub Gull simdsurarea impuluinece- resi mSsurare impulinecesar far atetul proces, fe pin flo- Gepunertlabulelor reg. Acest thes rpr erbacw tube, flea teat axa ul a ca intestr de Une stapena de coon Tuburi~ bool presses testi, csi Tle de eeaguare inc Remoila penvurmiries evil bol siboalaChismae omen fx Electroforeza Sionalie FAC SeraresceueiorsctraenrnTrec'es unui curent_ electric Ehenee mfx ete 0 metoda Roreemnurescgjotiecs aracrpmarcay mt ce pat Ese care san pe cilevapeh= pu cellar, pe aca. mart Fe een asiceneteaavereiers ivensinnattsesinerre faerie he eeeioe es oo eer caeieeriee ie un suport de celucza ace- automata de olare # dtertelor isa eames 2 Serena cece SefermeacSast-_ pian asr 5 se mascara ds ‘onatiarmasoarstmou! fel beni eu aopectearacteiatie. persia speed. Dierenerl Mai iecesm depunertioriirun De exempu,n anemia aeerm,finese potlacs rinmarcareacelv- {woe sels Est untstutl ada eat loss peru dete” lear uaricrp- meted str celica (Garai Hamogtobnnelocsnormialotal -colullar pon lubheccatist Alte subiecte de imunologie care vor fi prezentate in numerele viitoare ale revistei Anemia fletoma feu. Tuburarle orcas op homatl in seca) est 0 ‘ coagulare sunt dost! do I frecvente includ: bem ‘ike A, bosle Chrismas 8 vesttean boala Wilerand, Tesile abiand. Ete do coagulare,anaizele biochimiceprecum scele tromboctare vor contrib ‘Grad de sevrtat a boli Ia eotfcarea factor este iflenat de 0 serie le coagulate absent, pr Ge factor genet. iting afl un manage tment elena bol. FOAIA Pentru evtarea reactor netavorabie Ia efetuares tine tranfuz, este nace ford determinares pre 3H a companbitag Sin (elf ol masa error: {ard sau plasma. Laborato fl de transi de singe asigutd pe cit pos sigu: ‘anta ula numerons. lor derivate de singe po cree elbereacs spre a fotos n cure itarven thor chiral, RETRO Productia defictard de ANEMIA: FOAIA. hamati,ltensiieares pro- Ea SSSA cosull co hom sau “ orders de singe dato Fata nor hemoragi ope Zima tot ates cauze de ‘nem. Alociunes nce TRANSFUZIA: Sts elecuarea "de teste Alagnostce pens sabi roa caueoir exact pe. tialogerea tpl deat ‘mort eapabi =a smolioeze eet tuburate rovers PATOLOGIE: Hematologie Anemia falciforma Capitola 62 FOAIA2 Anemia falciforma este 0 boalé de snge care afecteazi mai ales populatia de origine african’. Cauza este genetic’, deci boala nu se poate vindeca, dar prin intelegerea mecanismelor fiziopatologice, efectele sale se pot tine sub control. ‘Anemia falcitorma este 0 boals de singe ereditara. Este deter Iminats eo. mice mutate in Structura ADN-ului (care deter smin$ inzestrarea genetics a fe c&rul indivi, ears asigur cod ficarea unei unital din molecula de hemoglobins nurnta lant 46 B fbstal-globins.Iniocurea unui ‘singur amingacid unitate alan= {ulul proteic - are ca rezullat hemoglobin cu propriettifizce sichimice anormale Hemaglobina este proteina ete csenlll dn hema, ore ore eae Capoctatea e's teas oxgenct eRe Ginpumin 3 de ot elbere oem shaltteanriorsicicorsn eae ates Graanism Boslncecesrs cops, let Cisea singe ceatronspore etaieeaapeaeratam Sogerut dor sparta sumerss, aaa Stlor comptcatt asocate bo, aaa este urmarea medificarilor d2 forma si marime a ertrocitelor circulant. Crea aposia (de decomponsare anemia poste i decangat de ‘moc ag cau desniratre, Debutenrs bse, cv dure, nectare ‘enna ei hemature(einge tn und). Ertroitele normale au forms dscoidd biconcavs; ea le per- mite s8 se strecosre” prin cap larele inguste care se desprind ena ile modficate au forms de seceré sau serifund 51 sunt mult mai Figdo,ceea ce ace adesea ca cle 3 rlmnind blocate in capilare, ‘duccnd La congestia_acestora Cd presiunea oxigenuitncon- jutor scate,celulele se defor — ‘meaz’ sav siclizeaz, iar hema- lobina 0 cristalizea2 Iproci- 11) fit. Acest fenomen creeazi un ‘Simptomaro.ocie Mute petsoone eu anemie fal forma sunt aparent sanstosse, cu Tetea§ moat ular ‘xcopiaGiesor acute, Cele

    S-ar putea să vă placă și