1. Comunicarea verbal.

Cele dou mari categorii ale procesului de comunicare sunt cea verbal si cea
nonverbal. Este foarte greu de spus care dintre cele dou forme a aprut prima n
evolu_ia fiin_ei umane, cert este ns faptul c ambele au un rol fundamental n
organizarea si structurarea societ_ii actuale. Comunicarea verbal foloseste drept
unitate de baz cuvntul, care poate fi rostit sau poate fi scris si ulterior verbalizat.
Pentru a se realiza n_elegere ntre dou entit_i acestea trebuia s comunice
naceeasi limb si s foloseasc si un limbaj asemntor. Comunicarea verbal a fost
denumit si comunicare codat. Ea poate fi folosit intrapersonal si interpersonal de
la diad si pn la grupurile mari. Comunicarea verbal se realizeaz si cu ajutorul
func_iei semiotice.
2. Comunicare nonverbal.
Specialistii comunicrii denumesc comunicarea nonverbal si limbajul trupului.
Cele dou forme de comunicare verbal si nonverbal au strnit polemici aprinse n
ceea ce priveste con_inuturile mesajelor transmise. Majoritatea cercettorilor
consider c forma nonverbal are o pondere mai mare n con_inutul unui mesaj
dect cea verbal, datorit faptului c se sprijin pe mai mul_i analizatori cum ar fi:
cel vizual, cel olfactiv, cel tactilo-chinestezic etc. mai pu_in cel auditiv.
3. Comunicarea paralingvistic.
Comunicarea paralingvistic este foarte pu_in sesizabil n transferul si
contratransferul informa_ional. Aceast form de comunicare se refer la tonalit_ile
vocii, timbrul vocal, pauzele dintre cuvinte sau dintre cuvinte si gesturi, frecven_a
cuvintelor pe o unitate de timp, tremurul vocii etc. Sunt cazuri n care starea
interioar a unui individ este trdat de comunicarea paralingvistic, chiar dac
celelalte forme ale manifestrilor sale externe sunt _inute foarte bine sub control. De
asemenea, si felul de a fi al unui anumit individ poate fi perceput si decodificat
analiznd cu aten_ie modalit_ile sale de exprimare paralingvistic.
4. Comunicarea interpersonal.
Aceast form de comunicare poate fi considerat ca fiind un produs rezultat din
combinarea formelor verbale, nonverbale si paralingvistice ale limbii si limbajelor.
Unii autori consider c procesul de comunicare interpersonal se suprapune, pn
la identificare total, cu rela_iile interpersonale. Comunicarea interpersonal se poate
realiza ntre doi sau mai mul_i indivizi si e influen_at de mai mu_i factori, att
individuali ct si sociali. Printre efectele cele mai importante pe care le produce
aceast form de comunicare se numr si cel denumit Steinzor, care se manifest
n grupuri formale si nonformale. Cea mai utilizat form de comunicare
interpersonal este dialogul.
5. Comunicarea intrapersonal.
Comunicarea intrapersonal este, din punctul nostru de vedere, o form de
transfer informa_ional cu feed-back. Unii autori nu sunt de aceeasi prere,
argumentndu-si pozi_ia prin faptul c nu exist dou entit_i distincte, emi_tor si
receptor, participante le procesul de comunicare intrapersonal. Din punctul nostru
de vedere, cele dou elemente, emi_tor si receptorul, chiar dac fac parte din
acelasi Gestalt, care e fiin_a uman, au roluri diferite n sisteme diferite si anume: la
emisia verbalizat sau gndit de mesaje, organismul ajunge n anumite stri
receptndu-le, si prin sistemul nervos vegetativ d nastere la anumite reac_ii cu

valoare de feed-back de genul: emo_ii puternice, crampe abdominale, transpira_ia

palmelor, fric etc. Comunicarea intrapersonal este foarte important la unele
persoane, n special n procesul de nv_are sau memorare a unor texte.
6. Comunicarea de grup.
Psihosociologii consider comunicarea de grup ca fiind o extensie a comunicrii
diadice. Comunicarea de grup se poate realiza n trei moduri diferite: individ-grup,
grup-grup, grup-individ. n cadrul grupului asistm la o multiplicare a comunicrii
interpersonale n forme si modalit_i diferite. Comunicarea de grup are efecte foarte
benefice n cadrul diferitelor forme de psihoterapie aplicate n tratarea diferitelor
devian_e comportamentale cum ar fi: alcoolism, dependen_ de droguri, dependen_
de tutun etc. 7. Comunicarea mediatizat.
Comunicarea mediatizat are nevoie de un mediu de transmisie pentru a se
putea derula. Prin comunicare mediatizat n_elegem: vorbitul la telefon, internetul,
ascultatul muzicii prin intermediul diferitelor aparate si comunica-rea prin massmedia.
Referitor la mass-media se poate spune c aceasta este comunicare
mediatizat, deoarece se realizeaz printr-un mediu de transmitere, dar aceasta este
ncadrat la forma de comunicare asa-zis de mas. O caracteristic fundamental a
comunicrii mediatizate, care o diferen_iaz de comunicarea asa-zis de mas, este
reprezentat de faptul c ea este accesibil oricui, fr o pregtire foarte minu_ioas
n acest domeniu.
8. Comunicarea asa-zis de mas.
Dup cum am afirmat si anterior, comunicarea asa-zis de mas este specific
mass-media si e o form de comunicare mediatizat. Caracteristica fundamental a
mass-media este c aceasta se adreseaz unui numr foarte mare de oameni. Ceea
ce o diferen_iaz pe aceasta de comunicarea mediatizat, descris anterior, este
faptul c foloseste specialisti din domeniul stiin_elor comunicrii.
9. Comunicarea esopic.
Comunicarea esopic e o form indirect de transmitere a informa_iilor. Mesajele
sunt transmise receptorilor prin intermediul fabulelor, aluziilor, cugetrilor, analogiilor,
similitudinilor etc. O form extrem de inteligent de comunicare esopic este
dezmin_irea. n ceea ce priveste limbajul de lemn, considerm c acesta se afl sub
umbrela comunicrii esopice, dar e opus acesteia, deoarece, prin intermediul su, se
doreste mascarea anumitor aspecte si direc_ionarea auditoriului spre amnunte mai
pu_in importante.
10. Comunicarea politic si electoral.
De la nceput trebuie s facem o diferen_iere clar ntre cele dou forme de
comunicare politic si electoral. n timp ce prima se refer la toate aspectele
domeniului politic, cea de-a dou se realizeaz doar n timpul campaniei electorale.
20
Caracteristica principal comun a celor dou forme de comunicare este
inten_ionalitatea. Exist mai mul_i autori care au ncercat s defineasc aceste
concepte, dintre care, cei mai importan_i credem c sunt: L. Belanger, D. Wolton,
Roland Cayrol, Camelia Beciu, Ioan Drgan, Marius Ghilezan, G.Thoveron.
Comunicarea politic are drept scop principal crearea si men_inerea imaginii actorului
politic la cote ct mai nalte n preferin_ele electoratului, precum informarea si
persuadarea alegtorilor prin valori ale unei anumite ideologii. Comunicarea politic

foloseste trei strategii si patru reguli de baz pe care le vom prezenta n continuare:
Strategiile comunicrii politice :
1. proiectarea,
2. aducerea la cunostin_a opiniei publice,
3. verbal si nonverbal.
Regulile comunicrii politice :
1. pstrarea coeren_ei,
2. adaptarea la prezent,
3. crearea si men_inerea unei identit_i proprii,
4. coordonarea.
11. Comunicarea de ntreprindere.
Comunicarea de ntreprindere e specific att institu_iilor de stat ct si celor
private. Ea se refer att la circuitul informa_iilor in interiorul institu_iilor
(comunicare pe orizontal si pe vertical), ct si la fluxul informa_ional dintre o
anumit institu_ie si mediul extern acesteia. De obicei comunicarea inter-sistemic se
refer mai mult la legtura institu_iei cu mass-media
12. Comunicarea public.
Aceast form de comunicare are loc ntre institu_iile statului si popula_ie. Exist
mai multe tipuri de comunicare public: cea de nivel nalt, cum ar fi comunicarea
21
preziden_ial sau ministerial, sau cea realizat prin intermediul diferitelor regii
autonome etc., precum si comunicarea local realizat de ctre primrii si prefecturi.
13. Comunicarea publicitar.
Acest tip de comunicare se refer modul n care sunt prezentate pe pia_ anumite
firme, produse si servicii. Institu_iile cele mai abilitate n acest domeniu sunt agen_iile
de publicitate, iar produsele cele mai evidente sunt spoturile publicitare.
14. Comunicarea educativ.
Prin intermediul acesteia se ofer publicului informa_ii referitoare la diferite
domenii ale stiin_ei, iar mijlocul cel mai des folosit pentru rspndirea unor astfel de
informa_ii este televiziunea.
15. Comunicarea organiza_iilor societ_ii civile.
Societate civil este datoare s aib anumite opinii referitoare la realitatea
nconjurtoare. Prin intermediul organiza_iilor societ_ii civile sunt semnalate anumite
probleme cu care se confrunt popula_ia. De asemenea, aceste societ_i au un rol
fundamental n strngerea de fonduri pentru persoanele care sunt sinistrate ca
urmare a unor catastrofe ecologie, a unor conflicte armate etc.
16. Comunicare paradoxal.
Comunicarea paradoxal este un instrument de dezinformare n special pe timp
de rzboi. Acest tip de comunicare foloseste din plin cenzura. Prin intermediul
comunicrii paradoxale se amplific victoriile proprii pentru a creste moralul trupelor
si se minimizeaz orice cucerire a adversarului.
17. Comunicarea interna_ional.
Comunicarea interna_ional are aplicabilitate n dou direc_ii: n cazul dialogului
dintre organiza_iile societ_ii civile si marile centre de putere ale lumii, care trebuie s
22
_in cont de opinia public si n cazul comunicrii dintre reprezentan_i ai diferitelor

state, situa_ie n care comunicarea interna_ional se transform n comunicare

diplomatic.