Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI

DEZVOLTARE RURALA
Master: Managementul Calitii i Inovaiei

Disciplina : Logistica Productiei

TEMA REFRATULUI
Relatiile Dintre Logistica si Distributie

Lupascu Pavel Daniel

Anul I, Semestrul II

Bucuresti
Anul universitar 2014/2015

Cuprins

1.Definitia complexa a logisticii

2.Continutul conceptual si obiectivele fundamentale ale logisticii
3.Misiunea logisticii
4.Sistemul logistic al firmei <componentele>
Distribuia concept si coninut; rol si funcii
Relatiile dintre logistica si distributir
I. Istoricul relatiilor dintre logistica si distributie
1. Perioada conceptualizarii
2. Perioada integrarii
3. Perioada dezintegrarii
4. Perioada reintegrarii
II. Interfata dintre logistica si distributie
III. De la distributie la logistica
Bibliografie

1.

Definitia complexa a logisticii

Logistica este un proces triplu de planificare, aprovizionare si onorare a unei comenzi care permite:

- anticiparea solicitarilor clientului;

- obtinerea capitalului, resurselor umane si tehnologice si a bunurilor necesare satisfacerii clientului;
- optimizarea si utilizarea retelelor de distributie a produselor, informatiilor si serviciilor necesare onorarii complete
si rapide a comenzilor la cele mai mici costuri.

2.

Continutul conceptual si obiectivele fundamentale ale logisticii

Practic, conceptual cuprinde toate activitatile necesare managementului fluxului de bunuri intre furnizarea de
materii prime si utilizarea finala. Aceste activitati sunt legate de miscarea si stocarea bunurilor, materialelor si
informatiilor si trebuie sa indeplineasca 2 obiective fundamentale: atingerea unui nivel ridicat de servire a clientilor la
cele mai scazute costuri posibile respective crearea unui sistem logistic care sa permita un raspuns adecvat la solicitarile
clientului.

3.

Misiunea logisticii
Consta in furnizarea bunurilor si serviciilor la locul, timpul si in conditiile solicitate de client cu obtinerea
unui maxim de profit. Indeplinirea acestei misiuni, determina o contributie semnificativa a logisticii la cresterea
profitului firmei si mai ales la crearea unui potential substantial de sporire a competitivitatii acesteia pe piata.

4.

Sistemul logistic al firmei <componentele>

Daca notiunea de sistem logistic poate fi extinsa la cea de canal logistic ea poate fi de asemenea si restransa
la nivelul fiecarei firme care face parte din alcatuirea canalului logistic. Aceasta cu toate ca o astfel de abordare nu
este agreata de toti specialistii din domeniu si mai ales de catre practicienii care au tendinta de a restrange aria de
cuprindere a logisticii strict la partea de distributie si transport a bunurilor.
La nivelul unei firme comerciale, sistemul logistic este format din trei componente majore: aprovizionarea,
activitatile de sustinere si distributia fizica.
Aprovizionarea include activitati de achizitie (procurare, cumparare) a bunurilor si serviciilor necesare
indeplinirii obiectivelor firmei si se refera la relatiile ce se stabilesc intre firma si furnizorii ei. De asemenea, in afara
de activitatea de achizitie, aprovizionarea presupune si activitati de transport, gestiune a stocuilor, depozitare,
manipulare, gestiune a informatiei.
Activitatile de sustinere a vanzarilor se refera numai la fluxurile de materiale din interiorul firmei, intre
diferitele stadii ale proceselor economice specifice. Pentru procesatori, in cadrul acestei componente, logistica are rolul
de asigurare a meteriilor prime, materialelor, pieselor, produselor in curs de prelucrare, in cantitatile necesare
desfasurarii activitatilor de fabricatie, in concordanta cu programul de productie stabilit. Pentru firmele comerciale si
de distributie, logistica urmareste asigurarea disponibilitatii bunurilor la momentul stocarii acestora de catre clienti
conform cu misiunea sa, in special prin gesiunea si coordonarea aprovizionarii si stocarii respectiv a informatiilor
privind vanzarile. In esenta, pentru ambele categorii de materii prime, materiale, componente, bunuri semifinite si
finite respectiv informatii.
Distributia fizica se afla la interfata dintre sistemu logistic al firmei si clientii acesteia, operatiunile sale
specifice urmarind sa puna bunurile la dispozitia acestora. Astfel obiectivele de marketing ale comerciantilor si
disribuitorilor sau asteparile consumatorului/utilizatorului final sunt indeplinite prin oferirea de utilitati de forma,
cantitate, timp si loc in sensul misiunii logisticii. Concret, distributia fizica include activitati de transport, depozitare,
gestiunea stocurilor, prelucrare a comenzilor clientilor, ambalare, management al informatiei.
La fel ca si in structura canalului logistic, eficienta functionarii sistemului logistic al unei firme presupune
accelerarea fluxurilor interne de materii prime, bunuri si materiale echivalenta cu o scadere a costurilor interne ale
functionarii firmei. Corelarea celor trei componente ale sistemului logistic, necesara cresterii eficietei, se realizeaza
prin intermediul fluxului de informatii. Schimbul de informatii in interiorul firmei si cu partenerii comerciali externi
faciliteaza planificarea si controlul operatiunilor logistice proprii unei firme.

Distribuia concept si coninut; rol si funcii

n teoria si practica economic se utilizeaz mai multe noiuni crora li se confer aceeasi
accepiune si anume: miscarea mrfurilor, comercializarea mrfurilor, dar distribuia mrfurilor este
cea mai cuprinztoare. Specialistii au formulat numeroase definiii ale noiunii de distribuie, dintre
care am selectat cteva, pe care le vom prezenta n continuare:
totalitatea proceselor economice si tehnico-organizatorice privind dirijarea si transmiterea fluxului
de bunuri si servicii de la productor la consumator, n condiii de eficien maxim1;
ansamblul operaiunilor si proceselor economice determinate de circulaia (miscarea) mrfurilor de
la productor la consumator2;
politica de distribuie cuprinde totalitatea deciziilor care se refer la o asigurare a treptelor de
desfacere subordonate cu performanele ntreprinderii3;
procesul de distribuie este structurat, dup unii autori4, astfel: traseul (ruta) pe care l parcurge
produsul pe pia; ansamblul operaiunilor economice ce nsoesc, condiioneaz si desvrsesc acest
traseu (vnzare-cumprare, concesiune, consignaie etc.); lanul proceselor operative la care sunt
supuse mrfurile n drumul lor de la productor la utilizator (consumator);
alegerea si gestionarea modului de optimizare a disponibilitilor unui produs sau serviciu pentru un
numr maxim de consumatori relevani la un cost minim (nu implic numai furnizarea bunurilor sau
serviciilor, ci si miscarea acestora n interiorul organizaiei)5;
n viziunea marketingului modern, distribuia este un concept complex ce reflect: procesul
circuitului fizic al mrfurilor, relaiile ce apar pe pia si ansamblul activitilor ce marcheaz trecerea
de la productor la consumator al produselor, incluznd n mod concret6: traseul ce-l parcurge marfa
pn la consumatorul final; canalul de distribuie; operaiunile economice care marcheaz
trecerea succesiv pn la intrarea n consum (vnzare, cumprare, concesiune, consignaie, etc.);
distribuia fizic sau logistica; aparatul tehnic ce realizeaz operaiunile (reea de uniti, dotare,
personal).
n ultimele decenii, distribuia a devenit una din cheile elaborrii mixului de marketing eficient:
coerena dintre deciziile privitoare la pre, produs, comunicare, promovare, servicii, alegerea canalului
si a formulei de distribuie este unul din aspectele eseniale ale unei politici comerciale7.
Relatiile dintre logistica si distributir
I. Istoricul relatiilor dintre logistica si distributie
Raporturile dintre logistica si marketing au constituit obiectul multor controverse: unii specialisti
au considerat ca logistica face parte din domeniul distributie, altii au considerat ca logistica a dobandit
dreptul de a exista independent.
W.Harris si J.Stock au identificat patru etape a evolutiei relatiilor dintre logistica si distributie.
1. Perioada conceptualizarii
In a doua jumatate a sec XX, consecintele revolutiei industriale au determinat cristalizarea
conceptului de distributie. Se impunea identificarea unor mijloace mai rapide si mai eficiente de
deplasare a materiilor prime si a produselor finite. Astfel a aparut nevoia serviciilor intermediarilor cu
scopul de a crea o retea de distributie pentru produsele firmelor prelucratoare si agricole.
2. Perioada integrarii
In primele decenii ale sec XX domeniul logistic a trezit interesul mediului universitar. Cele mai
importante tendinte care s-au manifestat in perioada respectiva au fost: extinderea pietelor, concentrarea
populatiei in mediul urban si dezvoltarea accentuata a productiei.
Decalajul dintre necesitatile intreprinderii si stadiul incipient al investigatiilor referitoare la
distributia marfurilor a generat intrebari privind cauzele absentei unor studii sistematice in domeniul
distributiei.
Pana in anii 1950, distributia si logistica au fost definite ca integrate din punct de vedere
conceptual. Functiile intermediarilor au constituit unele dintre temele majore din aria distributiei, care
au fost abordate de specialisti de marketing.
3. Perioada dezintegrarii
Treptat in anii 50 si 60 distributia si logistica au inceput sa fie considerate activitati si discipline
distincte. Principali factori care au generat aceste noi perspective au fost:

economiile potentiale de costuri in domeniul logistici;

reducerea costurilor a devenit o prioritate in vederea cresterii profitabilitati;

in scopul cresterii eficientei a aparut interesul pentru sporirea eficacitatii activitatii de
distributie.
Exista convingerea ca firmele trebuie sa investeasca mai mult in distributie. In privinta logisticii
se considera ca desfasurarea activitatii cu cel mai mic cost ar conduce la cea mai inalta eficacitate.
Relatiile dintre logistica si cererea pietei sau satisfactia clientilor nu erau clar definite si erau
caracterizate de concepte cum sunt costurile standard, bugetele flexibile, masurarea performantelor.
Abordarea sistemica promovata in managementul general este aplicata in sfera logisticii, ceea
ce faciliteaza analiza costurilor logistice si aparitia conceptului de sistem logistic integrat. Comunicarea
cu alte domenii, se realizeaza in arii cum sunt: controlul stocurilor, aprovizionarea, managementul
depozitelor.
Imaginea aplicativa a logisticii aspectele asupra carora s-a concentrat atentia specialistilor in
domeniu, reflectau o orientare practica accentuata: alegerea amplasamentelor depozitelor, stabilirea
rutelor de transport, proiectarea si amenajarea depozitelor, prelucrarea comenzilor.
Aceasta tendinta era in totala opozitie cu evolutia distributiei, care era marcat la vremea respectiva
de teoretizare. Abordarile de distributie pragmatice se aflau pe un plan secundar in domeniul cercetarii
academice.
Dezvoltarea conceptului de orientare al distributiei a insemnat focalizarea asupra consumatorului
efectiv.
In paralele cu noul concept de distributie apare si evolueaza conceptul de distributie fizica fara
ca la nivelul intreprinderii cele doua functii sa fie totdeauna corelate.
4. Perioada reintegrarii
Incepand cu anii 80 se desfasoara un proces de reintegrare a distributiei si logisticii in SUA,
responsabilitatea operatiunilor logistice revin compartimentelor de distributie in 20 % din intreprinderi.
Separarea logisticii de distributie nu este benefica pentru intreprindere cu ajutorul logisticii,
distributia ofera utilitate in timp, loc si posesie solicitate de clienti. Orientarea de distributie permite
logisticii obtinerea unui avantaj competitiv in privinta satisfacerii cerintelor clientilor.
Integrarea logisticii si distributiei are un dublu efect:

distributia poate indeplinii in mai mare masura rolul de componenta a strategiei globale
a intreprinderii;

aplicarea conceptelor de distributie referitoare la comportamentul consumatorului

faciliteaza indeplinirea obiectivelor logistice legate de nivelul serviciilor.
II. Interfata dintre logistica si distributie
Practicienii in mod traditional au pus accentul pe cresterea eficientei activitatii logistice prin
minimizarea resurselor implicate. Prioritatea acordata eficientei s-a concretizat in:

mai buna utilizare a mijloacelor de transport;

reducerea duratei de pastrare a produselor;

procese noi de manutanta a materialelor.

Exista insa pericolul de a crea un sistem logistic ce functioneaza cu cheltuieli minime, dar este
incapabil sa asigure nivelul de servicii logistice solicitate de clienti (cu efecte negative asupra
pozitionari intreprinderii asupra relatiilor cu clientii, asupra numarului de clienti si a cotei de piata.
Pentru domeniu logisticii eficienta nu poate fi unica masura a tuturor lucrurilor, este necesara
considerarea simultana a eficientei activitatii. In timp ce eficienta inseamna desfasurarea unei activitati
intr-un mod potrivit, eficacitatea echivaleaza cu realizarea activitatii potrivite.
Avantajul competitiv al intreprinderii pe piata care opereaza este conditionat de urmarirea
concomitenta a eficientei si eficacitatii logisticii.
Eficacitatea operatiunilor logistice trebuie sa fie evaluata in raport cu obiectivele care stabilesc
performanta de distributie a intreprinderii.
Activitati de natura logistica sunt considerate adecvate numai in masura in care concorda cu
strategia de distributie a intreprinderii.
In esenta conceptul de interfata se refera la acele activitati care nu pot fi conduse eficace in
cadrul unei singure arii functionale. Existenta interfetei este rezultatul separarii activitatii intreprinderii
in diferite diviziuni organizatorice (departament, compartiment, servicii).

Managementul eficace al activitatii presupune dezvoltarea cooperarii intre functiile intreprinderii.

Managementul eficace al activitatii de interfata intre logistica si distributie face necesara urmarirea
permanenta a activitatilor de distributie care au impact direct asupra domeniului logistic.
Exemple de activitati de distributie aflate la interfata cu logistica pot fi considerate :
stabilirea obiectivelor de distributie: alegerea pietei/segmentului tinta, gradul de
acoperire teritoriala a volumului de vanzare si nivelul de servire, obiective care determina
amploarea si valoarea resurselor logistice necesare;
proiectarea produsului, datorita influentei sale asupra tipurilor de spatii de depozitare
si mijloacele de transport, cat si a gradului de utilizare a acestora;
Stabilirea preturilor prin posibilitatea de recuperare a investitiilor din domeniul logistic
si de asigurare a dezvoltarii infrastructurii logistice capabile sa asigure nivelul dorit de
servire a clientilor;
Proiectarea campaniilor de promovare in special in privinta momentului de declansare,
a ariei teritoriale si cantitatea de produse vizate care impun un anumit nivel al efortului
logistic;
Alegerea canalelor de distributie mai precis selectarea tipurilor de intermediari (cu
functii importante sau complexe) la care va apela intreprinderea pentru vanzarea
produselor sale, decizie care determina gradul de implicare a propunerii intreprinderii in
activitatea de distributie fizica
Din perspectiva logisticii, activitatile de interfata care pot fi conduse mai eficace prin corelarea
lor cu activitati de distributie sunt numeroase, printre ele sunt de retinut urmatoarele:
aprovizionarea - ca urmare a influentei sale asupra capacitatii intreprinderii de a indeplini
cerintele clientilor sub aspect cantitativ, calitativ precum si a periodicitatii livrarilor;
localizarea depozitelor - fie amplasarea spatiilor de depozitare de tip traditional pe termen lung,
fie amplasarea centrelor de distributie, deoarece poate influenta capacitatea intreprinderii de a
oferii clientilor un serviciu logistic rapid, de a asigura disponibilitatea produselor intr-un interval
de timp scurt;
managementul stocului - prin modalitatile de reducere la minim a costurilor de stocuri ca
urmare a revolutiei IT, care permite aplicarea unor aranjamentelor optime, raspuns rapid,
aprovizionare continua si reaprovizionare automata;
onorarea comenzilor clientilor - sub aspectul intervalului mediu de timp de la primirea
comenzilor de la client pana la livrarea produselor la client, precum si sub aspectul oferirii
produselor comandate in cantitatea si sortimentul solicitat de client;
ambalarea de protectie a produselor - contribuie la inlaturarea deteriorarii marfurilor pe
parcursul fluxurilor logistice, asigurarea nivelului de zero defecte cu impact asupra imaginii
produsului si intreprinderii furnizoare, precum si a costurilor totale.
Obiective

Criterii
Acoperirea
pietei

Circulatia
produsului

Cunoasterea
si controlul

Mize
Reteaua de distributie trebuie sa permita produsului sa
ajunga la cel mai mare numar posibil de consumatori
potentiali. Astfel, grupurile de supermagazine si
hipermagazine sunt de neocolit pentru distributia
produselor alimentare.
Intreprinderea poate sa-si asigure realizarea obiectivelor
de vanzare optand pentru canale care ii permit controlul
asupra retelei de distributie (controlul pretului, campanii
promotionale, aprovizionari etc.).

retelei
Competenta
retelei
Capacitatea
Supletea
de adaptare

Priceperea distribuitorilor este esentiala cand produsul

necesita instalarea la client, pregatirea utilizatorului sau
un servise post-vanzare (bunuri durabile, produse
industriale).
Reteaua de distributie a intreprinderii trebuie sa-i permita
sa ajunga la clienti acolo unde doresc ei, chiar daca sunt
infideli; intreprinderea trebuie sa anticipeze evolutiile
perceptibile ale canalelor de distributie (exemplu,
dezvoltarea vanzarii la distanta).

Compatibilitatea
canalelor

Rentabili-

Costul

tatea

intermediarilor

Este vorba despre evitarea conflictelor dintre

intermediari, care nu beneficiaza cu totii de aceleasi
avantaje de pret, livrare, service etc., cand acelasi
produs este distribuit prin mai multe canale concurente
(de exemplu, mari suprafete comerciale, comercianti
independenti, cataloage pentru vanzarea prin
corespondenta etc.).
Este criteriul cel mai important: producatorul trebuie sa
compare avantajele oferite de catre intermediari si costul
pe care trebuie sa-l suporte pentru a le utiliza serviciile.
Un indicator generic este raportul dintre rezultatele
obtinute/ mijloacele folosite.

III. De la distributie la logistica

Exista autori care afirma ca logistica nu este sinonima cu distributia fizica. Printre acestia, M.
Christopher defineste logistica [5] drept un proces de conducere strategica a miscarii si stocarii
materiilor prime, materialelor, subansamblelor si produselor finite de la furnizori catre clienti. In aceasta
optica, logistica este deci, preocupata de managementul fluxului fizic care incepe cu sursele de
aprovizionare ale unei intreprinderi producatoare si se termina la punctul de consum al unui produs.
Distributia fizica este privita ca un concept mai restrans decat logistica, fiind preocupata doar de fluxul
produselor finite de la producatori catre consumatori, nefiind implicata in fluxurile de materii prime,
materiale, semifabricate etc.
Philip Kotler defineste distributia fizica ca pe un proces care comporta planificarea,
implementarea si controlul fluxurilor fizice de materiale si de produse finite, de la punctele de
provenienta ale acestora la punctele de utilizare, astfel incat sa fie satisfacute cerintele clientilor si sa se
obtina un profit[15]. In aceasta acceptiune, distributia fizica apare ca o notiune care se suprapune peste
logistica. Totusi, Kotler face distinctie intre distributia fizica, pe care o considera ca fiind o activitate
mai traditionala si logistica, care este mai orientata catre piata. Astfel, conceperea distributiei fizice
incepe cu capatul liniei de productie si cu produsul finit, dupa care se incearca gasirea unor solutii
generatoare de costuri cat mai mici pentru a aduce marfa spre client. Conceperea logisticii ia in
considerare, ca punct de plecare, clientul cu nevoile si cerintele sale si apoi urmeaza gasirea solutiilor
prin care sa fie realizate produsele.
Prin urmare, putem afirma ca daca distributia are o directie din amonte catre aval, logistica
porneste din aval, de la nevoia sau cerinta unui client si merge in amonte, dincolo de producator, pana
la furnizorii de materii prime. Pe aceasta logica s-a construit si notiunea de lant logistic (supply chain),
ca notiune care urmareste sa-i uneasca pe toti participantii la circuitul unui produs de la concepere si
pana la consum. In acest mod, principiul fundamental al oricarui lant logistic este ca cu cat ne departam
de consumatorul final catre amonte, cu atat variabilitatea comenzilor creste.
In mod concret, daca survin mici modificari in cererea finala, comenzile detailistilor catre
angrosisti devin fluctuante, cele ale angrosistilor catre producatori devin haotice si unii producatori pot
sa treaca in somaj tehnic, iar altora sa li se solicite sa produca mai mult decat au capacitatea. Acest efect
se numeste efectul biciului cu care se strunesc boii, deoarece curba care arata cresterea variabilitatii
comenzilor urca pe masura ce inaintam spre amontele lantului logistic. Solutia pentru a preintampina o
asemenea situatie consta in schimbul de informatii si colaborarea dintre participantii la lantul logistic.
Prin urmare, logistica nu pune doar problema distributiei din aval, respectiv a produselor care
se deplaseaza de la producatori catre clienti, ci si a celei din amonte, adica a materiilor prime de la
furnizori la producatori. In acest mod, putem privi relatiile dintre distributie si logistica ca de la parte la
intreg, respectiv distributia reprezinta o parte a logisticii care incepe cu producatorul si se incheie la
client. In plus, daca orientarea distributiei este din amonte catre aval, logistica are o directie inversa,
respectiv din aval catre amonte.

BIBLIOGRAFIE

1.
2.
3.
4.
5.

http://www.agir.ro/buletine/460.pdf
http://www.eam.ase.ro/Media/Default/Admitere%20Master/2_212-235.pdf
http://bv.ucdc.ro/bv/M_3_Logistica_si_distributia_marfurilor_Burda_Alexandru.pdf
http://www.scrigroup.com/afaceri/transporturi/Relatiile-dintre-logistica-si-93844.php
http://catomt.utcluj.ro/id1077/2010/Rapoarte/R04%20LogisticaFirmei.pdf