Sunteți pe pagina 1din 15

CONCEPTUL DE ORGANIZA IE BAZAT PE CUNOA TERE ÎN MEDIUL ECONOMIC ACTUAL

LUCIA OVIDIA VREJA

lucia_vreja@yahoo.com

Abstract: Knowledge as a strategic resource for the economic activity (entrepreneurial resource) has gained major importance within the present society. The study attempts to define the main dimensions of a knowledge-based organization or, in a wider acceptance, based on intangible assets, according to the international practice and literature; at the same time, the study emphasizes the perspective of this concept for the economic environment. The main conclusion of the study is that the economic entities which value knowledge as a strategic resource are best suited to reach success, efficiency or a competitive advantage in the present globally connected economic environment. As a result, the volume and, more importantly, the quality of the investments in intangible assets have a direct impact on the performance of an economic entity.

Keywords:

organization.

intangible

assets,

intellectual

capital,

knowledge-based

1. Introducere În mediul economic actual, maximizarea valorii unei afaceri în timp r mâne principalul obiectiv al oric rui antreprenor. Entit ile economice (întreprinderea, firma, compania etc.) încearc s combine eficient resursele avute la dispozi ie tangibile i intangibile pentru a produce i comercializa bunurile (sau serviciile), principala int fiind câ tigarea unei importante p r i a pie ei, concomitent cu sporirea profitabilit ii. Dar competitivitatea nu mai depinde exclusiv sau m car într-o m sur considerabil de competen ele formale i de activele tangibile ale unei entit i economice. Activele intangibile ori competen ele intelectuale definite drept cunoa tere, în general de in, ast zi, un rol mult mai important în procesul productiv al unei entit i economice, în ob inerea de noi produse i servicii i, poate mult mai important, în crearea unui nou tip de rela ie cu clientul, reciproc avantajos pentru client i pentru vânz tor. Cunoa terea constituie o

coala de cercetare postdoctoral Economia transferului de cunoa tere în dezvoltarea durabil i protec ia mediului (Proiect POSDRU/89/1.5/S/56287), Academia de Studii Economice, Bucure ti.

resurs strategic pentru orice activitate economic , iar progresul actual din domeniul tiin ei i tehnologiei demonstreaz , cu certitudine, rolul cunoa terii în economia global actual . Economiile na ionale sunt, în acest context, din ce în ce mai integrate în economia mondial , prin fluxurile interna ionale de bunuri i servicii, investi ii, oameni i idei. Entitatea economic este, ast zi, gândit ca o institu ie ce integreaz cunoa tere, aceast no iune incluzând crearea, exploatarea, utilizarea, transferul de informa ie.

În anumite industrii, precum cele de înalt tehnologie, cunoa terea poate

fi mai valoroas decât resursele naturale sau propriet ile imobiliare de inute.

Succesul sau eficien a unei entit i economice este cu atât mai mare cu cât

de ine cele mai multe sau, mai degrab , cea mai bun informa ie i cu cât î i utilizeaz activele intangibile la maximum. În aceasta rezid locul actual al cunoa terii/activelor intangibile.

O evaluare sumar a literaturii de profil la nivel interna ional conduce la

urm toarele concluzii relevante:

De-a lungul timpului, au fost elaborate i dezvoltate numeroase defini ii ale bunurilor intangibile, în func ie de diversele abord ri teoretice; Exist o multitudine de termeni ce pot fi folosi i alternativ pentru a desemna ceea ce se în elege prin bunuri non-tangibile: active intangibile ; proprietate intelectual , capital intelectual , bunuri intelectuale , capital de cunoa tere , active bazate pe cunoa tere .

2. Activele intangibile delimit ri conceptuale

2.1. Defini ii ale activelor/bunurilor intangibile Literatura de specialitate vehiculeaz o serie de defini ii ale activelor intangibile, în func ie de obiectivul fiec rei cercet ri. O defini ie cuprinz toare a activelor intangibile face referire la sursele non-fizice ale unor poten iale viitoare beneficii, de care beneficiaz o entitate sau, alternativ, toate elementele unei entit i economice care exist al turi de bunurile monetare i tangibile 1 . În sens restrâns, bunurile intangibile sunt definite ca surse non-fizice de poten iale beneficii viitoare, ale unei entit i economice, care au fost achizi ionate printr-un schimb sau au fost produse intern cu costuri identificabile, care au o durat de via finit , au o valoare de pia diferit de

1 Baruch Lev, Intangibles - Management, Measurement, and Reporting, Brookings Institution Press, Washington, D.C., 2001, p. 5, http://www.stern.nyu.edu.

cea a entit ii de in toare i sunt de inute sau controlate de entitatea economic 2 . Activele intangibile sunt v zute i ca active invizibile ce includ competen ele angaja ilor, structura intern i structura extern a unei entit i economice 3 . Activele intangibile reprezint factori non-fizici care contribuie la sau sunt folosi i în producerea de bunuri sau oferirea de servicii, sau factori de la care se a teapt s genereze beneficii viitoare de produc ie pentru indivizii sau firmele care de in controlul utiliz rii acestor factori 4 . În acela i timp, literatura de profil vehiculeaz o serie de defini ii opera ionale care fac referire la capitalul intelectual :

Capitalul intelectual include o serie de activit i, de la strângerea, codificarea i diseminarea de informa ii, la achizi ia de competen e noi prin instruire i dezvoltare, pân la procesele de (re)proiectare a unei afaceri 5 . Capitalul intelectual este suma tuturor cuno tin elor pe care le de in toate persoanele dintr-o entitate economic i care confer entit ii un avantaj competitiv pe pia 6 . Capitalul intelectual reprezint posesia de cunoa tere, experien aplicat , tehnologie organiza ional , portofolii de clien i i îndemân ri profesionale care confer un atu competitiv pe pia 7 . Capitalul intelectual definit ca suma bunurilor invizibile ale unei entit i economice, care includ, deopotriv , tot ceea ce tiu membrii organiza iei i ceea ce r mâne în companie dup ce ace tia pleac 8 . Capitalul intelectual reprezint bunurile ce permit unei entit i economice s func ioneze, constând în active de pia , active de proprietate intelectual , resurse umane i active de infrastructur 9 .

2 Ibidem.

3 Sveiby K. E., The New Organisational Wealth Managing and Measuring Knowledge-based Assets, Berrett-Koehler, San Francisco, CA. Upton, 2001, pp. 2-5.

4 Blair M. M., Wallman S. M. H., Unseen Wealth Report of the Brookings Task Force on Intangibles, The Brookings Institution, Washington, DC., 2001, pp. 9- 10.

5 Bontis N., There s a Price on Your Head: Managing Intellectual Capital Strategically , Ivey Business Journal , Summer 1996, Vol. 60, No. 4, pp. 40-47.

6 Stewart T. A., Intellectual Capital: The New Wealth of Organizations, Currency Doubleday, New York, NY, 1997, pp. xix-xx.

7 Edvinsson L., Malone M. S., Intellectual Capital: Realizing your Company s True Value by Finding Its Hidden Brainpower, HarperCollins Publishers, New York, NY, 1997, p. 3 i urm.

8 Roos G., Roos J., Dragonetti N., Edvinsson L., Intellectual Capital: Navigating in the New Business Landscape, New York University Press, New York, NY, 1997.

9 Brooking A., Intellectual Capital, International Thomson Business Press, London, 1998, pp. 12-16.

Capitalul intelectual include toate tipurile de bunuri intangibile, fie de inute sau utilizate formal, fie desf urate i mobilizate informal; este mai mult decât suma resurselor umane, structurale i rela ionale ale unei entit i economice, implicând i modul de angajare a acestora pentru a crea valoare 10 . Activele intangibile fixe sunt bunurile economice intangibile supuse evalu rii monetare i care pot face obiectul unei tranzac ii economice fie individual, fie ca parte a unei entit i economice. Activele intangibile sunt achizi ionate pentru a fi utilizate în procesul produc iei, fiind clasificate în urm toarele dou categorii:

- Patente, acorduri de copyright, m rci comerciale sau proprietate intelectual ;

- Situa ii reale, propriet i sau rela ii precum listele de clien i, reputa ia,

loialitatea clien ilor, structura organiza ional a entit ii i specializarea sa în

domeniul productiv, cunoa terea tiin ific sau tehnic . Existen a acestor elemente, în condi ii specifice comerciale i de

produc ie, confer o valoare mai mare entit ii economice, în compara ie cu valoarea atribuit activelor sale individuale 11 . Din defini iile de mai sus, rezult c principalele aspecte ale bunurilor intangibile sunt:

- natura intangibil ;

- implicarea lor poten ial în tranzac ii economice;

- sunt subiecte ale evalu rii financiare i contabilit ii;

- contribuie la cre terea i dezvoltarea entit ii economice;

- sunt combinate cu alte bunuri (tangibile i/sau intangibile) în mediul

productiv, comercial i antreprenorial; - investi ia în active intangibile este realizat în scopul unor viitoare beneficii economice. O defini ie opera ional a activelor intangibile cuprinde categoria de bunuri identificabile nemonetare, în afara substan ei fizice, specifice capitalului i propriet ii intelectuale, care cuprind cuno tin e referitoare la rezultatele activit ii de cercetare-dezvoltare (materializate în studii de concept, comunic ri tiin ifice, tratate de specialitate, documenta ii, brevete de inven ii, certificate de inovator etc.), brand-uri sau m rci înregistrate, secrete comerciale

10 Guidelines for Managing and Reporting on Intangibles, TSER Programme, MERITUM, Tucson, AZ, 2002, p. 11. 11 Study on the Measurement of Intangible Assets and Associated Reporting Practices, prepared for the Commission of the European Communities Enterprise Directorate General, April 2003, p. 15 i urm.

i industriale, titluri publicitare, software, drepturi de autor, licen e de utilizare, activit i de instruire i educa ie etc. 12

2.2. Categorii i tipuri de active intangibile În func ie de obiectiv (analiz , evaluare, protejare etc.), o serie de demersuri au vizat clasificarea activelor intangibile, atât la nivel micro, cât i la nivel macro. Obiectivul unor astfel de demersuri este identificarea unui sistem de clasificare general sau cât mai larg acceptat.

O astfel de schem de clasificare este cea propus de Centrul de Cercetare

a Activelor Intangibile (New York) Vincent Ross Institute of Accounting

Research , care include 13 :

Prestigiul (valoarea companiei, brand-ului etc.); Rela iile avantajoase cu guvernul sau conven ii de neconcurare; Capitalul intelectual:

- Secrete de comer , sisteme de computer (software), desene, alte

tehnologii brevetate;

- Patente, m rci înregistrate, drepturi de copyright care cad sub inciden a sistemului legal de protec ie;

- Brand-uri;

Alte capabilit i de marketing, inclusiv publicitate:

- Capital structural;

- Resursele umane, sistemele de instruire, rela iile contractuale cu

angaja ii;

- Sistemul de conducere;

- Capacitatea organiza ional de inovare;

- Capacitatea organiza ional de înv are; Concesiunile; Francizele; Licen ele; Drepturile de exploatare; Portofoliile de clien i:

- Bazele de date cu clien ii;

- Loialitatea i satisfac ia clien ilor;

Rela iile i acordurile de distribu ie.

12 Zaman Gheorghe, Gherasim Zenovic, Evaluarea capitalului natural i a bunurilor intangibile, domenii majore ale educa iei pentru dezvoltarea durabil , Buletinul AGIR, Supliment

2/2010.

13 Baruch Lev, op. cit.

La rândul s u, EUROSTAT, în Al doilea raport european privind indicatorii din domeniul tiin ei i tehnologiei din 1997 14 , a identificat zece clase de investi ii intangibile:

Cercetare & dezvoltare; Achizi ia de drepturi de proprietate intelectual patente i licen e; Achizi ia de drepturi de proprietate industrial ; Publicitate i alte activit i de marketing; Achizi ia i procesarea de informa ii; Achizi ia de software; Reorganizarea managementului unei organiza ii; Reorganizarea sistemului de contabilitate al unei întreprinderi; Mijloace alocate pentru adaptarea la schimb rile politicilor guvernamentale din domeniul economic, social, legal, fiscal; Alte investi ii pentru inovarea produselor sau serviciilor entit ii economice. În 2001, EUROSTAT a elaborat o nou clasificare, în colaborare cu institutele na ionale de statistic 15 , prin care propune gruparea indicatorilor investi iilor intangibile în patru domenii majore:

Clasificarea indicatorilor investi iilor intangibile (EUROSTAT 2001)

Domenii

Grupuri de indicatori

Domeniul

Infrastructura TIC (Tehnologia Informa iilor i Comunica iilor) Infrastructura de internet Digitalizarea Activitatea din spa iul virtual ( virtualisation ) Mijloacele multimedia Utilizatorii de internet Cota de pia virtual

tehnologic

Domeniul industrial

Produc ia i comercializarea de TIC Capitalul de cunoa tere Performan a industrial Alian e între întreprinderi Noi tipuri organiza ionale de afaceri

Domeniul economic

Indicatori de produc ie Indicatori ai performan ei economice Indicatori de comer extern

14 The Second European Report on Science & Technology Indicators 1997, EUROSTAT, http://cordis.europa.eu/indicators/publications.htm.

to the intangible economy, http://www.ll-

a.fr/intangibles/statistics.htm.

15

Statistic

activities

related

 

Indicatori ai investi iilor str ine Indicatori ai e-economiei (economia în spa iul on-line) Indicatori de afaceri Indicatori de dereglementare Indicatori privind produc ia i difuzarea de informa ie Indicatori de pre uri i salarii

Domeniul social

Indicatori economici, sociali i demografici Indicatori privind înv area/instruirea continu Indicatori privind standardele i stilurile de via Indicatori culturali Indicatori privind inegalitatea social Indicatori privind accesul la tehnologie Indicatori privind accesul la internet Utilizarea timpului

Concluzionând cele prezentate, activele intangibile pot fi divizate în trei sub-categorii: proprietate intelectual , active intangibile identificabile individual i active intangibile neidentificabile individual/separat 16 :

Sub-categorii ale activelor intangibile

Proprietate

Active intangibile identificabile individual

Active intangibile

intelectual

neidentificabile

 

individual/Prestigiul

(

Goodwill )

Ex.:

Active

Ex.: Sisteme informa ionale, re ele, structuri i procese administrative, cunoa tere tehnic i informa ii de pia , capitalul uman (în form codificat /instruire), brand- uri, echipamente, secrete de comer , sisteme software generate intern, desene etc.

Ex.: Investi ii intangibile anterioare încorporate în entit ile economice, expertiz de management, loca ia (vadul comercial), pozi ia de pia

intangibile care cad sub inciden a drepturilor legale sau contractuale:

patente, m rci înregistrate, sigle, licen e, drepturi de copyright, concesiuni etc.

16 Study on the Measurement of Intangible Assets and Associated Reporting Practices.

3. Organiza ia bazat pe cunoa tere dimensiuni La fel ca i în cazul activelor intangibile (cunoa tere), exist numeroase defini ii ale organiza iei bazate pe cunoa tere (OC) în literatura de profil. O defini ie cuprinz toare este una care integreaz patru dimensiuni, având în vedere c , potrivit autorului ei, gradul în care cunoa terea este parte integrant a unei companii este definit nu de ceea ce vinde compania, ci de ceea ce face i cum e organizat 17 . Cele patru dimensiuni esen iale ale organiza iei bazate pe cunoa tere sunt:

1. Procesul împ rt irea i crearea de cunoa tere include activit ile

din interiorul organiza iei, unele dintre acestea direct legate de produc ia sau

vânzarea unui produs ori serviciu, altele auxiliare, îns la fel de importante. Sub acest aspect, o organiza ie bazat pe cunoa tere se centreaz pe dou procese interconectate, care sus in activit ile de baz , respectiv:

valorificarea/utilizarea eficient a cunoa terii existente i crearea de cunoa tere nou 18 , prin aceasta urm rindu-se:

- transferul de cunoa tere la nivel orizontal sau vertical, pentru ca orice

informa ie/cunoa tere dintr-un sector al companiei s fie aplicat în cadrul

unor activit i din alte sectoare;

- transferul de cunoa tere în timp, pentru ca respectiva companie s beneficieze de experien ele anterioare;

- colaborarea între angaja i, inter- i intra-departamental , pentru crearea de cunoa tere;

- oferirea de oportunit i i stimulente pentru experimentare i înv are.

2. Locul grani ele/limitele cunoa terii se refer la grani ele unei

organiza ii, care, pentru a împ rt i sau a crea cunoa tere, pot dep i grani ele tradi ionale legale. În societatea actual , crearea i transferul de cunoa tere nu mai sunt circumscrise limitelor tradi ionale, legale i fizice, ale unei organiza ii. Dimpotriv , cunoa terea este adesea produs i transmis ca rezultat sau în procesul interac iunii cu o serie de entit i, de la clien i la furnizori, de la parteneri la competitori. Din aceast perspectiv , organiza ia bazat pe cunoa tere este un ansamblu de indivizi i resurse suport care creeaz i pun în aplicare cunoa terea printr-un proces continuu de interac iune.

Sloan

Management Review , Summer 2003, Vol. 44, No. 4, pp. 67-71. 18 Zack Michael H., Developing a Knowledge Strategy, California Management Review , Spring 1999, No. 41, pp. 125-145.

17

Zack

Michael

H.,

Rethinking

the

Knowledge-Based

Organization,

MIT

3. Scopul strategia de cunoa tere se circumscrie misiunii i strategiei unei organiza ii, modului în care aceasta inten ioneaz s - i serveasc , profitabil pentru ambele p r i, clien ii. Organiza ia bazat pe cunoa tere pleac de la premisa c una dintre resursele sale strategice, dac nu chiar singura, este cunoa terea. O astfel de viziune trebuie s fie înso it sau sprijinit de un proces de management bazat pe cunoa tere. În acest sens, managementul bazat pe cunoa tere se refer la procesul prin care organiza iile genereaz valoare prin exploatarea sau valorificarea activelor intangibile/intelectuale. 4. Perspectiva viziunea cunoa terii se refer la viziunea global i cultura care influen eaz i constrâng deciziile i ac iunile unei organiza ii. O organiza ie bazat pe cunoa tere aplic aceast resurs cunoa terea în orice aspect al activit ii sale: modul de organizare, ac iunea produc iei, localizarea, resursele umane, rela iile cu clien ii, imaginea proiectat etc., printr-un continuu proces de înv are, adaptare, readaptare. Din acest punct de vedere, organiza ia bazat pe cunoa tere nu este orientat exclusiv spre vânzarea de produse sau servicii, ci spre exploatarea cunoa terii (de exemplu, prin furnizarea de cunoa tere cu privire la modul de folosire a unui produs).

4. Transferul de cunoa tere delimit ri conceptuale De i este unanim recunoscut c progresul tehnologic i inovarea (cu alte cuvinte, crearea de cunoa tere nou ) joac un rol esen ial în cre terea economic a oric rei ri, în contextul economic actual la fel de important este i transferul de tehnologie, în elegând prin aceasta i preluarea, adaptarea i asimilarea noilor tehnologii. În general, autorii amintesc de trei aspecte esen iale ale unei strategii de cre tere bazat pe inova ie ( innovation-based growth strategy ) 19 :

1. o infrastructur tehnologic dezvoltat (incluzând sistemul educa ional, re eaua organiza iilor de cercetare, cadrul legislativ care protejeaz proprietatea intelectual i ofer stimulente pentru creativitate i transfer de tehnologie); 2. un set de politici orientate pe capabilit i în domeniul tehnologiei i tiin ei; 3. i o ac iune coordonat la nivelul politicilor i al institu iilor guvernamentale.

19 Koh Winston T.H., Poh Kam Wong, Competing at the Frontier: The Changing Role of Technology Policy in Singapore's Economic Strategy, Technological Forecasting and Social Change , Vol. 72, Issue 3 (2005), pp. 255-285.

http://portal.jnu.edu.cn/publish/uploadFile/2970/eWebEditor/20100701065643139.pdf.

Cum dezvoltarea unei infrastructuri tehnologice adecvate necesit resurse considerabile, o strategie de cre tere economic mai eficient pentru rile mai pu in dezvoltate poate fi bazat pe transferul i asimilarea de tehnologii. Mai mult, ob inerea de cunoa tere nou presupune i o mare investi ie de timp 20 , nu doar de resurse financiare sau materiale.

Pentru o economie care nu are resurse suficiente pentru investi ii majore în crearea de tehnologie, beneficiile progresului tehnologic pot fi materializate prin transfer, prin asimilarea i adaptarea tehnologiilor existente. i exist numero i autori care sus in c obiectivul primar al oric rei entit i economice este mai degrab acela de punere în aplicare a cunoa terii existente, decât crearea de cunoa tere nou 21 .

O strategie apreciat drept avantajoas a unei entit i economice trebuie s fie aceea de c ut tor de cunoa tere (knowledge-seeking strategy) 22 , de valorificare a tuturor oportunit ilor care apar atât în interior (în cadrul entit ii), cât i în exterior. La un nivel mai general, fluxurile de cunoa tere (tehnologie, idei, informa ii etc.) în interiorul i între state sau economii pot avea consecin e importante pentru productivitate i pentru inovare. În acela i timp, transferul intern de cunoa tere (intra-entitate) este la fel de important ca i cel extern (inter-entit i). Spre exemplu, cercet torii estimeaz c doar 20% din cunoa tere este înv at sau asimilat din afara regiunii de origine i doar 9% este înv at /asimilat din afara rii de origine 23 .

20 Carlile Paul R., Transferring, Translating, and Transforming: An Integrative Framework for Managing Knowledge across Boundaries, Organization Science , Vol. 15, No. 5 (Sep. - Oct., 2004), INFORMS Stable, pp. 555-568, http://www.jstor.org/stable/30034757.

21 Grant Robert M., Toward a Knowledge-Based Theory of the Firm, Strategic Management Journal , Vol. 17, Special Issue: Knowledge and the Firm (Winter, 1996), John Wiley & Sons, pp. 109-122, http://www.jstor.org/stable/2486994.

22 Martin Xavier, R. Salomon, Knowledge, Transfer Capacity and Its Implications for the Theory of the Multinational Corporation, Journal of International Business Studies , Vol. 34, No. 4 (Jul., 2003), Palgrave Macmillan Journals, pp. 356-373,

http://www.jstor.org/stable/3557180.

23 Peri Giovanni, Determinants of Knowledge Flows and Their Effect on Innovation, The Review of Economics and Statistics , Vol. 87, No. 2 (May, 2005), The MIT PressStable, pp. 308-322, http://www.jstor.org/stable/40042905.

Fluxurile interne de cunoa tere sunt un determinat cheie al tig rii de putere 24 sau, cu alte cuvinte al ob inerii unui avantaj competitiv pe pia . Transferul de cunoa tere la nivel intern necesit atât o structur ierarhic formal (pentru centralizarea i structurarea informa iilor), cât i rela ii informale (sub forma interac iunii sociale), ca mecanisme de coordonare 25 . Problema transferului de cunoa tere intra-entitate este, poate, chiar mai critic decât cea inter-entitate 26 , având în vedere c avantajul companiilor/entit ilor economice (nivelul micro) fa de cel al economiilor (nivelul macro) const tocmai în utilizarea mai bun (inclusiv prin transfer) a cunoa terii de inute de indivizii i grupurile din interiorul companiei (care poate fi sub forma informa iei de ex. cine ce tie sau sub form de know how de exemplu, cum s organizezi o echip de cercetare) 27 . În pofida multitudinii de teorii i defini ii, atât ale activelor intangibile, cât i ale modului de utilizare i transmitere (transfer) a acestor active, toate aceste teorii au un numitor comun, respectiv, importan a cunoa terii i existen a nevoii de cunoa tere pentru orice entitate economic 28 .

Concluzii Capitalul intelectual sau capitalul de cunoa tere, materializat prin îndemân ri, cuno tin e, experien e, proceduri i sisteme organiza ionale, infrastructura de inovare etc. constituie o surs major de plus-valoare nu doar pentru entit i economice, ci i pentru na iuni. Organiza ia bazat pe cunoa tere implic o concep ie mai democratic a entit ii economice, în care fiecare angajat execut diverse activit i, prin aceasta înv ând diverse lucruri cu privire la procesul de a transforma

24 Mudambi Ram, Pietro Navarra, Is Knowledge Power? Knowledge Flows, Subsidiary Power and Rent-Seeking within MNCs, Journal of International Business Studies , Vol. 35, No. 5 (Sep., 2004), Palgrave Macmillan Journals, pp. 385-406,

http://www.jstor.org/stable/3875201.

25 Tsai Wenpin, Social Structure of "Coopetition" within a Multiunit Organization:

Coordination, Competition, and Intraorganizational Knowledge Sharing, Organization Science , Vol. 13, No. 2 (Mar. - Apr., 2002), INFORMS Stable, pp. 179-190,

http://www.jstor.org/stable/3085992.

26 Grant Robert M., op. cit.

27 Kogut Bruce, Udo Zander, Knowledge of the Firm, Combinative Capabilities, and the Replication of Technology, Organization Science, Vol. 3, No. 3, Focused Issue: Management of Technology (Aug., 1992), INFORMS, pp. 383-397,

http://www.jstor.org/stable/2635279.

28 Foss Nicolai J., Knowledge-Based Approaches to the Theory of the Firm: Some Critical Comments, Organization Science, Vol. 7, No. 5 (Sep. - Oct., 1996), INFORMS, pp. 470- 476, http://www.jstor.org/stable/2635285.

intr rile (inputs) în ie iri (outputs). O astfel de organiza ie necesit un mediu în care angaja ii de la fiecare nivel devin agen i independen i, î i asum responsabilit i, experimenteaz , fac gre eli i înva , în procesul continuu de îmbun t ire a performan elor entit ii economice 29 . Managerii nu mai sunt, în organiza ia bazat pe cunoa tere, creatori de reguli (rule-makers), iar angaja ii nu mai sunt persoane care respect cu stricte e aceste reguli (rule- followers), dup cum nici entit ile economice nu mai au la baz exclusiv resurse tangibile; dimpotriv , companiile trebuie v zute ca alian e pe termen lung între entit i creatoare de cunoa tere independente, fie acestea indivizi, echipe sau alte organiza ii 30 . Este aproape un truism s afirmi c orice entitate economic ce activeaz în mediul economic actual este bazat pe cunoa tere. Cunoa terea este, cu certitudine, o resurs important a oric rei entit i economice i numeroase entit i economice au adoptat conceptul de organiza ie bazat pe cunoa tere. Numero i autori apreciaz cunoa terea ca cea mai important surs de avantaj competitiv i de performan superioar constant 31 . În mediul economic global actual, performan a unei entit i economice depinde într-o m sur din ce în ce mai mare de volumul i calitatea investi iilor în active intangibile. În acela i timp, performan a unei entit i economice este legat de crearea i, implicit, comercializarea de bunuri sau servicii inedite, inovative. Investi iile în active intangibile demonstreaz importan a acestora în contextul economic actual. Spre exemplu, în SUA, în 1982, la fiecare 100 dolari investi i în ac iuni ale companiilor din domeniul produc iei de bunuri i din domeniul minier, în medie, 62,3 dolari erau cheltui i pentru achizi ia de bunuri tangibile (precum terenuri, fabrici, ma ini i utilaje, echipament). În 1992, doar 37,9 dolari din 100, investi i în ac iuni, erau cheltui i pentru achizi ia de bunuri tangibile, mai mult de jum tate fiind cheltui i pentru achizi ia de bunuri intangibile 32 . În 2000, totalul investi iilor anuale ale corpora iilor din SUA în active intangibile s-a ridicat la un miliard dolari, echivalând valoarea investi iilor sectorului productiv în active fizice (în principal propriet i, fabrici,

29 Spender J.-C., Making Knowledge the Basis of a Dynamic Theory of the Firm, Strategic Management Journal , Vol. 17, Special Issue: Knowledge and the Firm (Winter, 1996), John Wiley & Sons, pp. 45-62, http://www.jstor.org/stable/2486990.

30 Ibidem.

31 Drucker F. Peter, Managing in a Time of Great Change, Harvard Business School Publishing Corporation: Boston, Massachusetts, 2009, p. 229.

32 Stewart T. A., Intellectual Capital, New York: Doubleday Dell, 1997, p. 33.

echipamente), ridicat la 1,1 miliarde dolari 33 . În prezent, este foarte posibil ca valoarea investi iilor în active intangibile s o fi dep it cu mult pe cea a investi iilor în bunuri fizice. O atare situa ie a dat na tere unor noi forme de competi ie i, simultan, de cooperare, între entit i economice i na iuni. i, a a cum remarca T. A. Stewart, cunoa terea este mai valoroas i mai puternic decât resursele naturale, întreprinderile mari ori finan ele substan iale. În din ce în ce mai multe domenii, companiile care au succes sunt cele care de in cea mai bun informa ie sau care o folosesc cel mai eficient i nu, în mod necesar, companiile cele mai puternice 34 .

BIBLIOGRAFIE

1. Baruch Lev, (2005), Intangible Assets: Concepts and Measurements,

Encyclopedia of Social Measurement , Vol. 2, New York: Elsevier Inc.

2. Baruch Lev, (2001), Intangibles - Management, Measurement, and

Reporting, Brookings Institution Press, Washington, D.C.

3. Blair M. M., Wallman S. M. H., (2001), Unseen Wealth Report of the

Brookings Task Force on Intangibles, The Brookings Institution, Washington,

DC.

4. Bontis N., (1996), There s a Price on Your Head: Managing Intellectual

Capital Strategically , Ivey Business Journal , Vol. 60, No. 4.

5. Brooking A., (1998) Intellectual Capital, London, International Thomson

Business Pres.

6. Carlile Paul R., (2004), Transferring, Translating, and Transforming: An

Integrative Framework for Managing Knowledge across Boundaries, Organization

Science , Vol. 15, No. 5.

7. Drucker F. Peter, (2009), Managing in a Time of Great Change, Harvard

Business School Publishing Corporation: Boston, Massachusetts.

8. Edvinsson L., Malone M. S., (1997), Intellectual Capital: Realizing your

Company s True Value by Finding Its Hidden Brainpower, New York, NY, HarperCollins Publishers.

9. Foss Nicolai J.,(1996), Knowledge-Based Approaches to the Theory of

the Firm: Some Critical Comments, Organization Science, Vol. 7, No. 5 ,

INFORMS.

33 Baruch Lev, Intangible Assets: Concepts and Measurements, Encyclopedia of Social Measurement , Vol. 2, 2005, New York: Elsevier Inc., p. 299. 34 Stewart T. A., Intellectual Capital, p. 33.

10.

Grant Robert M., (1996), Toward a Knowledge-Based Theory of the Firm,

Strategic Management Journal , Vol. 17, Special Issue: Knowledge and the

Firm , John Wiley & Sons.

11. Guidelines for Managing and Reporting on Intangibles, (2002), TSER

Programme, MERITUM, Tucson, AZ.

12. Kogut Bruce, Udo Zander, (1992), Knowledge of the Firm, Combinative

Capabilities, and the Replication of Technology, Organization Science, Vol. 3, No. 3, Focused Issue: Management of Technology, INFORMS.

13. Koh Winston T.H., Poh Kam Wong, (2005), Competing at the Frontier:

The Changing Role of Technology Policy in Singapore's Economic Strategy,

Technological Forecasting and Social Change , Vol. 72, Issue 3.

14. Martin Xavier, R. Salomon, (2003), Knowledge, Transfer Capacity and Its

Implications for the Theory of the Multinational Corporation, Journal of

International Business Studies , Vol. 34, No. 4, Palgrave Macmillan Journals.

15. Mudambi Ram, Pietro Navarra, (2004), Is Knowledge Power? Knowledge

Flows, Subsidiary Power and Rent-Seeking within MNCs, Journal of International Business Studies , Vol. 35, No. 5, Palgrave Macmillan Journals.

16. Peri Giovanni, (2005), Determinants of Knowledge Flows and Their Effect

on Innovation, The Review of Economics and Statistics , Vol. 87, No. 2, The

MIT PressStable.

17. Roos G., Roos J., Dragonetti N., Edvinsson L., (1997), Intellectual

Capital: Navigating in the New Business Landscape, New York University Press,

New York, NY.

18. Spender J.-C., (1996), Making Knowledge the Basis of a Dynamic Theory

of the Firm, Strategic Management Journal , Vol. 17, Special Issue:

Knowledge and the Firm , John Wiley & Sons.

19. Stewart T. A., (1997), Intellectual Capital, New York: Doubleday Dell.

20. Stewart T. A., (1997), Intellectual Capital: The New Wealth of

Organizations, Currency Doubleday, New York, NY.

21. Study on the Measurement of Intangible Assets and Associated Reporting

Practices, (2003), prepared for the Commission of the European Communities

Enterprise Directorate General.

22. Sveiby K. E., (2001), The New Organisational Wealth Managing and

Measuring Knowledge-based Assets, Berrett-Koehler, San Francisco, CA. Upton.

23. The Second European Report on Science & Technology Indicators 1997,

EUROSTAT, http://cordis.europa.eu/indicators/publications.htm.

24. Tsai Wenpin, (2002), Social Structure of "Coopetition" within a

Multiunit Organization: Coordination, Competition, and Intraorganizational Knowledge Sharing, Organization Science , Vol. 13, No. 2, INFORMS Stable.

25. Zack Michael H., (1999), Developing a Knowledge Strategy, California

Management Review , No. 41.

26. Zack Michael H., (2003), Rethinking the Knowledge-Based Organization,

MIT Sloan Management Review , Vol. 44, No. 4.

27. Zaman Gheorghe, Gherasim Zenovic, (2010), Evaluarea capitalului

natural i a bunurilor intangibile, domenii majore ale educa iei pentru dezvoltarea

durabil , Buletinul AGIR, Supliment 2/2010.