PSIHOLOGIE MEDICALA

Apatie depresie oboseala deziluzie sentiment de culpatibilitate iritabilitate tensiune

psihica autoevaluare negative nervozitate
2 influenta asupra comportamentului vulnerabilitate la accidente dependent de
alcool si narcotice crize emotionale blulinie sau anorexie fumat excesiv
comportament impulsive tremor
Efecte cognitive incapacitatea de a lua decizii lipsa de concentrare amnezii
hypersensibilitate la cretitici inhibitie blocaj metal
4 efecte fiziologice hyper glicemie tahicardie tensiunea arterial marita
hypertranspiratie valuluri de caldura sau frig furnicaturi in extremitati
5 influente asupra sanatatii dureri toracice diaree vertij lesin cefalee insomnia
cosmaruri nocturne impotenta boli psihocomatice
6 lipsa de concentrarea conflicte la locul de munca productivitate scazuta frecvente
accidente profesionale
Stresuri boala reprezinta omul devenit bolnav isi pierde unu din atributele lui
mentale a starii de sanatate care le conditioneaza o adaptare normala la exigentele
inclusive la cele autoimpuse si este sinonim cu o stare de comfort psihic in acelasi
timp odata cu perceperea aparitiei boliii in cazul in care aceasta la nivelul
individuluiaceasta anticipeaza si o serie de amenintari sau mergand pana la
pierderea ei mai ales daca informatiile sale despre cazuri similar I sugereaza astfel
de posibilitati in campul vieti sale apar de asemenea in caz de imbolnavire grava
rupture capabile in anumite situatii sa se adanceasca sis a il faca pe bolnav sa isi
modifice daca nu statutul si rolul sau cel putin o insertie la nivel de group
Pana atunci satisfacatoare sau chiar ideala
Stes psihic si 2 mari grupe de agenti stresanti situatie de impas creata prin aparitia
si consecintele bolii discomfort psihic si somatic rep de un sir de suferinte fizice si
psihice inerente
Stresurile psihice generate de bolnav sunt numeroase si variate pe langa cele de
ordin general
Atata in natura bolii un infart miocardic in momentul declansari bolii constiinta bolii
cu anticiparea suferintei psihice sau trairea ei directa ca si evaluarea consecintelor
de ordin somatice majore si de durata si de propia sa experienta de bolnav dar si
celor situati la polul opus la nivelul intellectual ori cu tendinta de autoamagire de a
nega intrarea in situatia de bolnav si acceptarea
Exista urmatoare modalitati de recunoastere ale bolii
A ce-a realista rationala in cadrul careia un individ echilibrat emotional cu un nivel
de cultura sanitara satisfacator si fara problem existentiale presante considera ca in
fata unor tulburari de ordin somatic sau psihic aparute cu sau fara cauza aparenta
trebuie sa isi adaptaze comportamentul prin masuri igieno dietetice provizorii pana

la prezentarea la medic considerate obligatoriu sau sa se limiteze daca ele condula

la disparitia simtomelor iar acestea nu se mai repeat
B un alt mode de acceptare este cel definit ca o constiinta a bollii disproportionate
fata de substratul ei ignorarea bolii cel mai adesea ignorarea simtomelor se
datoareaza unei desconsidareri ale lor chiar de catre indivizii psihic normal si
attitudine realista in viata de zi cu zi dar aflati intr-un moment de puternica
incordare cu focalizare a intereselor asupra unor problem care-I fac surzi fata de
propriile lor suferiinte negarea refuzul starii de boala in conditiile constientizari unor
tulburari ce pot constituii semne ale bolii deoarecea este incomod pentru ca cineva
sa recunoasca faptul ca este bolnav in mod care modifica uneori substantial modul
lor de existenta sunt oameni care se simt deranjati si violent stresati prin siptul
faptului ca nu au voie sa iasa din locutinta cateva zile in timp ce alti sunt foarte
lingusiti in fata unor perspective mult mai neplacute chiar daca va recunoaste boala
nu va accepta starea de boala riscand agravarea simtomelor prin sfiidarea ei
negarea starii de boala in conditiile in care subiectul percepe o serie de sintome
care atentioneaza ca ceva nu este in regula cu corpul sau psihicul sau poate sa aibe
la baza
-

Amnarea deciziiei prin sperante vagii sau lipsit de gravitate intalnit atunci
cand intalnirea perseverenta a unui scop important nu-I permit individului sa
adopte situatia de bolnav chiar daca sintomele sunt evidente
Bolnavii ale caror sintome constientizate de ei sugereaza posibilitatea unei
bolii foarte grave situatiile sunt considerate situatii de stress.