-Terapita antiiinfectioasa are inceputul in timpuri strave chi cand se

foloseau diverse preparate naturale.

-Primul antibiotic a fost descoperit de Fleming 1929 =- penicilina. Pt a
fi purifi cata a fost nevoie de Florey si Chain la oxford 10 ani.
-!930 Domagk descopera prontosil- o sulfamida efi cienta in tratamentul
infectiei streptococice.
Clasifi care Antibiotice sunt substante produse de
microorganisme si care apoi au fost izolate din culturi (sinteza
chimica)
Dupa mecanismul de actiune:
1.Inhibitori ai sintezei peretelui bacterian;
2.Inhibitori ai membranei citoplasmatice;
3.Inhibitori ai sintezei de Ac. nucleici;
4.Inhibitori ai sintezei proteice;
5.Inhibitori ai metab olismului ac. folic.
Spectru
-Antibiotice active pe bacteriile gram + initial
-Produse semisintetice au spectru mult mai larg cuprinzand coci Gram
negativi, bacili Gram pozitivi, bacili Gram negativi.
I. Betalactaminele
-Au fost initial substante naturale apoi au fost sintetizate chimic.
I.A. penicilinele izolate din mucegaiul PENICILLIUM NOTATUM.
*Mod de actiune- bactericid (omorator de bacterii) (bacteriostaticul
doar inhiba celula bacteriana si nu o omoara), pe peretele bacterian.
Inhiba sinteza prin blocarea enzimelor implicate in sinteza
peptidoglicanului.

CLASE DE PENICILINE
1. Grupa peniciline G-injectabila, activa doar pe Gram pozitivi.
Penicilina V (se administreaz a oral dar mai slaba/ are absorbtie
1

variabila de la om la om si depinde de alimentatie/ se

administre aza odata la 4 h / nu este la fel de efi cienta) rezistenta
la actiunea sucului gastric.
2. Grupa meticilinei- rezistenta la penicilinaz a stafi lococuluil (o
enzima a stafi lococului pt a anihila penicilina)
3. Grupa penicilinelor cu spectru larg- au actiune si pe bacili Gram
negativi. Ampicilina si derivatii ei (ex: Augmentin).
4. Penemii si Carbapenemii- semisintetice, rezistente la
betalactamaze.

TOXICITATE
-Scazuta
-Principalul efect secundar este cel alergic.
-1%-10% din persoane au alergie la peniciline.
-Necesara testare a prin i.d.r (intra-dermo -reactie, inaintea inceperii
tratamentului).

I.B.Cefalosporinele
-Cefalosp orina C primul produs izolat din Cefalosp orium acremonium in
1960.
Mod de actiune
-Bactericid, inhiba sinteza peretelui bacterian.
-Spectru larg, actioneaz a pe bacteriile Gram pozitive si pe cele Gram
negative.
Clasifi care
-Sunt multe generatii de cefalosporine:
1. Cefalotin, Cefaloxin (generatia 1)
2. Cefu roxin, Cefamandol, Cef oxitin (generatia 2)
3. Cefotaxim, Ceftazidim (generatie 3)

Toxicitate
-Scazut.
2

-Alergie mai scazuta decat in cazul penicilinelor.

-Pot da toxicitate renala prin mecanism alergic.
Rezistenta la betalactamine
-Prin produce rea de betalactamaze: Penicilinaze si Cefalosporinaze.

II. Aminoglicozidelor (sau aminozide)

-Primul din clasa a fost streptomicina izoltata de Waksmann din
streptomyces griseus in 1944.
-Alte aminozide: kanamicina, amikacina, gentamicina, tobramicina,
neomicina, spectinomicina (este un antibiotic placut pacientilor pt ca
se administre aza in doza unica in special in cazul blenoragiei) etc.
-Se administre aza injectabil.
Mod de actiune
-Se fi xeaza pe ribozomi unde inhiba sinteza proteica determinand erori
de lectura ale codului genetic la nivelul fractiunii ribozomale 30 S.
-Sunt bactericide.
Spectru
-Au spectru larg: coci Gram pozitiva, Bacili Gram negativa, Bacil
tuberculos.
-Spectinomicina doza unica in blenoragie.
Rezistenta la Aminozide
-Prin produce rea de enzime- acetilaze, adenilaze, fosforilaze care
inactiveaza antibioticul.
Toxicitate
-In tratamente de lunga durata (in tube rculoza6 luni -2 ani) ap are
afectare toxica labirintica : pierdere de echilibru, cefalee, ameteli.
-Afectare toxi ca auditiva: zgomote in urechi, scaderea audibilitatii,
surzire (ireversibila).
-Afectare renala: proteinurie, oligurie(urina mai putina- se acumuleaza
subst toxice in organism).
3

-Pt evitare a efectului toxic auditiv, li se face audiograma pacientilor,

re fl ecta sensibilitatea auditiva, la 2 sapta se repeta audiograma si daca
sensibilitatea este grava se inceteaza tratamentul.
III.Cloramfenicolul si derivatii sai:
-Izolat de Ehrlich in 1947 din Streptomyces venezuelae (mucegai).
Mod de actiune
-Actioneaza prin inhibitia sintezei proteice atasandu-se pe fractiunea
50 S a ribozomilor (impiedica atasare a aa. la proteina nou formata).
Spectru
-Larg cuprinzand Gram + si Gram -, si actioneaza pe bacterii care au
perete defi cient ( Ricketsii, Chlamydii).
-Este baccteriostati c.
-Patrunde foarte bine in LCR si ganglionii mezenterici (folosit si in
meningite). Realizeaz a aici o jumatate din nivelul sau seric.
-Patrunde foarte bine intra-fagocitar si distruge bacteriile cu
supravietuire intra-celulara (ca in salmonella sau bacilul tube rculos
Ricketsii si Chlamydii).
Rezistenta bacteriilor
-Prin degrad are enzimatica.
Toxicitate
-Efect toxic grav pe maduva hematopoetica (aplazie medulara-inhibitia
maduvei hematopoetice se trateaza foarte greu sa deloc). Mecanismul
de determinare aplaziei era necunoscut.
-Sindromul Grey la NN. prin defi cit de conjugare a bilirubinei.
-Utilizare restransa la febra tifoida (salmonella), in meningita si in
ab cese cerebrale.
IV. Tetraciclinele
-Izolata in 1947 clortetracicilna din Streptomyces au reofaciens.
-Sunt bacteriostatice.
-Au fost foarte folosite pana s-au constatat efectele secundare la
gravide si copii.
4

Mod de actiune este controversat

-Se p resupune ca fi xeaz a diversi ioni metalici necesari bacteriilor.
-Se p resupune ca impiedica sinteza proteinelor prin impiedicare atasarii
aa. la ribozomi. Nu se administreaza in acelasi timp cu Cloramfenicolul.
Spectru
-Larg: gram +, gram -, bacterii cu perete defi citar.
-Se concentre aza bine intracelular, ceea ce le face utile in terapia
infectiilor cu bacterii care supravietuiesc intracelular.
Toxicitate
-Diaree prin dezechilibru fl orei intestinale.
-SUNT INTERZISE la gravide (efect teratogen-malformatie) si la copii
pana la 2 ani. Determina la copi o coloratie galbena a dentitiei si o
structura friabila a acesteia (este ireversibil). Se fi xeaza in dentina si
modifi carile se transmit si la dentitia permanenta.

V. Macrolidele
-Au fost izolate in 1952 de catre Ehrlich din Streptomyces erithreus.
-Cele mai importante: ERITROMICINA( se foloseste des, poate inlocuii
penicilina la pacientii cu infectie streptococica), LINCOMICINA,
STREPTOGRAM INELE.
Mod de actiune
-Sunt bacteriostatice.
-Pot fi bactereicide in conenctratie mai mare.
-Actioneaza pri inhibitia fractiunii 50 S a ribozomilor.
Spectru
-Au spectru redus actionand pe gram pozitivi ca si penicilina G.
-Eritromicina este antibioticul de electie in infectiile streptococice la
alergicii la peniciline.
Toxicitate

-Scazuta
-Pot da manifestari patologice minore digestive: greata, varsaturi,
diaree.
-Rar eritromicina poate fi hepatotoxica (in special la persoane cu
afectiuni hepatice preexistente).
VI. Rfamicinele
-Au fost izolate in 1952 din Streptomyces meditteranei.
-Rifampicina.
Mod de actiune
-Inhiba sintezxa ARN-ului prin inhibitia ARN-polimerazei si prin
inhibare a tran scrierii ADN in ARNm
-RIFAMPIC INA este un antitube rculos major. Atinge concentratii mari in
sputa.
Spectru
-Este larg dar se utilizeaza in mod normal in tuberculoza.
-Se foloseste rar in profi laxia meningitelor cu meningococ si in infectii
stafi lococice seve re.
Toxicitate
-Scazuta
-Poate sa determine toxicitate hepatica prin staza bilei (colestaza).
-Asociata cu hidrazida pot determina icter. Se intrerupe tratamentul cu
hidrazida urgent.
-Interfera cu hormonii diminuindu-le actiunea (in ADDison insufi cienta
de corticosuprarenala in care se administre aza hormoni si daca din
ignoratanta se admin rifampicina insufi cienta se agraveaz a pt ca
hormonii administrati sunt inhibati;si anticonceptionale).

VII. Polipeptidele
-A fost izolata in 1947 din cultura bacteriana (bacillus polymyxa)
-Polimixinele.
6

Mod de actiune
-Actioneaza foate asemanator cu detergentii, se fi xeaza pe membrana
citoplasmatica a bacteriilor pe care o altereaz a producand tulburari de
permeabilitate si moartea bacteriei.
-Polimixinele se combina cu fosfolipidele membranei. Echilibrul osmotic
al celulei este rupt ceea ce duce la moarte a bacteriei.
Spectru
-Sunt bactericide
-Active pe bacilii gram negativi, sxcluzand Serratia, Bacteroides, sunt
active pe bacilul piocianic (inf. spitalicesti).
-Sunt utilizate in infectii urinare cu bacili gram -, in infectii cutanate.
-Colimicina face parte din clasa re spectiva.
Toxicitate
-Sunt toxice pt. ap aratul renal (desi se administreaza in infectii renale).
-Determina insufi cienta renala prog resiva insotita de semne neuro psihice.

Chimioterapice antibacteriene
-Sunt substante obtinute chimic
-Domagk descopera in 1935 ca un colorant folosit in industria
vopselurilor care vindeca soare cele infectat cu streptococ.
Sulfamidele
-1940- Woods si Fields descopera modul de actiune al sulfamidelor care
consta in inhibarea sintezei folatilor (ac. folic) prin analogie structurala
cu ac. paraaminobenzoic. Se blocheaza dihid rofolat-redu ctaza si este
inhibata sinteza bazelor purinice si pirimidinice.
Mod de actiune
-Inhibitia competitiva a PABA.
-Spectru larg: bacterii gram + si gram si actioneaza si pe paraziti
(protozoare).

Spectru
-Sunt bacteriostatice.
-Exista sulfamide cu actiune generala: sulfadiazina, sulfametoxazol +
trimetoprim (biseptol, septim).
-Sulfamide cu actiune intestinala.
-Sulfamide cu actiune pe Myobact. Leprae: Dapsone.
Toxicitate
-Accidente ren ale prin precipitare a cristalelor (formand caliculi).
-Alergii mai ales cutanate;
-Anemie hemolitica la bolnavii cu defi cit de glucozo -g-dehid rogenaza.

Quinolone si Fluoroquinolonele
-Sunt antibacteriene de sinteza initial avand un singur membru ac.
nalidixic si derivatii sai.
Clasifi care
-Acid nalidixic (Negram)
-Cip rofl oxacin, Norfl oxacin, Ofl oxacin
-Levofl oxacin
-Trovofl oxaci

Mod de actiune
-Actioneaza prin inhibarea ADN-girazei impiedicand replicarea ADN-ului
bacterian.
-Acidul nalidixic, descoperit in 1962.

Spectru
-Sunt bactericide cu spectru larg dar efi ciente in special pe bacterii
Gram-, inclusiv bacilul piocianic.
8

-Indicatii infectii urinare, genitale, pulmon are, biliare, etc.

Toxicitate
-Au efecte secundare grave la niv. cartilajelor si tendoanelor (tendinite,
rupturi) artralgii, artrite.
-Manifestari cutanate: fotosensibilizare, dermatite exfoliative.
-Digestive: greata, varsaturi, diaree.
-Neurologice: cefalee, fotofobie, insomnie, vertij, acufene(zgomote);
-Hematologice: trombocitoza/trombocitopenie, leucopenie;
Contraindicatii:
-Copii si adolescentii: risc de afectare grava a cartilajelor. Prudenta la
batrani.
- Gravide sau femei care alapteaza.
Rezistenta la antibiotice
-Rezistenta la chimioterapice s-a dezvoltat ca si in cazul antibioticelor
fi e prin secretia de enzime pe care le degradeaza pare sa fi e naturala
sau dobandita.
-Rezistenta naturala este inascuta (transmisa genetic). Bacilul koch nu
se treateaza niciodata cu penicilina.
-Bacteriile anaerobe sunt rezistente in mod natural la Aminoglicozide.
-Rezistenta dobandita. Apar si se multiplica mutante rezistente, fi e prin
transfer cromozomial (rar) sau prin transfer extracromozomial (des) de
la o bacterie rezistenta la una sensibila. Rezistenta dobandita poate fi
fata de un singur antibiotic (monorezistenta) sau poate fi
multirezistenta. Fata de antibioticele inrudite poate fi o rezistenta
incrucisata (ex: rezistenta la penicilina si ampicilina)
Mecanismele biochimice ale rezistentei.
-Produce rea de enzime inactivatoare (penicilinaza, cefalosporinaza)
-Prin scaderea permeabilitatii bacteriei pt antibiotice (forme L,
protoplastim sferoplasti)

-Prin elaborare a in exces sau modifi carea enzi. care reprezinta tinta de
actiune a antibioticului.
-Creste rea sinteze de PABA. (la sulfamide).

Reguli generale de alegere a antibioticului in terapie

-Antibioticul ales trebuie sa fi e activ pe tulplina bacteriana (izolata si
identifi cata), conform antibiograma.
-Antibioticul ales trebuie sa difuzeze bine si sa re alizeze o concentratie
activa in focarele in care este localizata infectia.(unde se concentreaza
antibioticul in organism bila, sputa etc)
-Antibioticul trebuie sa fi e cat mai putin toxic, mai ales pe zonele in
care pacientul are deja o patologie p reexistenta. Se tine seama de :
alergie, sarcina, insufi cienta renala, hepatica etc.
-Calea de administrare (oral, I.m, I. V) sa corespnda localizarii infectiei,
dozei care urmeaza sa se administreze, si urgentei obtinerii unei
concentratii active.

10

PARAZITOLOGIE

MALARIA
-Este o boala parazitara determinata de un protozoar denumit
Plasmodium malariae.
-Protoz oarul face parte din clasa apicomplexa pt. ca are un complex
apical la ME prin care se fi xeaz a pe tesutut.
-A fost descrisa si in scrierile lui Hipocrate.
-in fi ecare an 200-500 mil de cazuri noi si in fi ecare an 1-2.5 morti.
-4 specii sunt implicate: P. falciparum, vivax, ovale si malariae. Alte
specii de plasmodii infecteaza reptile, pasari si mamife re.
-Malaria este raspandit prin femelele de tantari ale genului Anopheles.
-Cele mai multe cazuri sunt date de p. falciparum si vivax ea
falciparum determina boala cea mai severa.

Ciclul de viata
Plasmodiile trec prin mai multe stagii.
-1 stagiu este sporozoitul care este mononucleat, lanceolat infectios pt
om (7 micron lungime si grosime de 1 )
-Sporozoitii sunt rpodusi pri reproducere sexuala in intestinul tantarului
care este tantarul anofel si migreaz a catre glanda salivara.
-Cand inteapa omul injecteaza sporozoitii din saliva in vasele sanguine.
11

-Sporozoitii odata ajunsi in organism ajung la hepatocite si ajung cam

in 30 de min de la inoculare. La celula hepatica apare prima
multiplicare asexuata.
-In celula hepatica se dezvolta intr-un multinucleat schizont
multinucleat. Rezulta 2000-4000 de schizonti. Acesti paraziti denumiti
schizonti rup celula hepatica si intra in celulele san atoase. Aceasta
faza se numeste schizogonie extraeritrocitare si dureaza intre 5-21 de
zile.
-Intre specii exista dife rente la vivax si ovale maturizare a hepati ca
dureaza pana la 2 ani.
-Parazitii hepatici care hiberneaz a se numesc hipnozoiti.
in Eritrocit trece prin mai multe faze :
-Faza 1 de inel pecete (culoare bleu in MGG se vede la microscop)
nucleu rosu asezat excentric.
-Faza 2 de amiba, parazitul creste in dimensiuni, marginea lui este
neregulata, nucleu ramane unic.
-Faza 3 de pre rozeta in care se p roduce multiplicare a nucleilor fara ca
sa fi e urmata de separarea citoplasmei.
-Faza fi nala de rozeta (sau margareta) mai multi paraziti uniti fi ecare
avand nucleu si citoplasma bine determinata . Se rupe rozeta si se
distruge hematia.
Patogeneza
-Dupa ce au distrus celule hepatice, parazitii ajung in hematii si incepe
stagiul eritrocitar al parazitului determinand aspectul clinic al malariei.
-Parazitii care se multiplica intra-eritrocitar duc la ruptura eritrocitelor,
la infectare a altor eritrocite si la maturizarea parazitilor. Eliberarea
parazitilor din celule, declanseaza o serie de mediatori ai raspunsului
imun.
-Citokinele, sunt mediatori eliberati de celulele imune, intermediar de
oxigen de reactiv si alti produsi celulari eliberati in RI. Acesti mediatori
imuni impreauna cu eliberarea parazitiilor conduc la simptomele
specifi ce malarie (febra, anemie, frisoane, stare de slabiune).
-In infectia cu falciparum, eritrocitele infectate adera la peretii vaselor
mici pe care le trombozeaza si la hipoxie tisulara locala. In creier
determina malaria cerebrala (aproape 100% mortala).
12

-In rinichi apare necroza tubulara acuta si insufi cienta renala.

-In intestin apare ischemie si ulceratie ceea ce conduce la sangerare
gastrointestinala si la bacteriemia secundara intrarii bacteriilor
intestinale in ci rculatia sistemica.
-Mai apare anemia prin mai multe cauze: prin hemoliza (distrugere
mecanica directa exe rcitata de parazit), prin fagocitoza (eritrocitele
infectate nu mai sunt recunoscute ca self de fagocite si sunt
fagocitate), prin hemoliza autoimuna.
-In infectia cu falciparum apare hemolize masiva care conduce la
hemoglobinurie si la insufi cienta renala boala fi ind numita febra
neagra.
-Tratamentul cu anti-amalarice poate sa accentueze hemoliza, in
special daca pacientii p rezinta defi cit de glucozo -6-fosf at
dehidrogenaza.
Manifestari clinice
-Cel mai caracteristic simptom este febra.
-Alte simprome comune sunt :frisoane, cefalee, mialgii, g reata,
varsaturi.
-Mai pot aparea diaree si du reri abdo.
-Evolutia este ondulanta alternata cu crize si cu perioade de bine.

-Criza paroxistica de malarie cuprinde 3 faze:

1. Faza dureaza 15-60 de min si este caract. de frig si frisoane.
2. Survine la 2-6 ore si este faza febrila 41 grade C, apare cefalee,
gre ata , varsaturi.
3. Faza fi nala 2-4 ore durata si febra scade. Febra este determinata
de ruptura hematiilor prin maturizarea schizontilor.
-In malaria cu vivax si ovale schizontii se maturizeaza la fi ecare 48 h si
apare febra terta iar in infectai cu p. malariae febra apare la 72 de ore
(febra quarta).
-Febra in malaria cu falciparum poate ap are la fi ecare 48 de ore, dar
este de obice neregulata, fara o periodicitate distincta.

13

-Aceste patern-uri de febra sunt de obicei observate devreme in timpul

bolii iar ab senta feb rei sincronizate periodice nu exclude diagnosticul
de malarie (exista malarie care nu are pattern de febra).
-Splenomegalia este comuna (splina fi ind cimitirul hematiilor).
-Hepatomegalia, icterul, hipotensiunea si du rerea abdominala.

Diagnostic de laborator
-Anemia normocroma, normocitara.
-Trombocitopenia sau leucopenia.
-Hipoglicemia, hiponatremia, teste modifi cate de fi cat si rinichi.
-Pot apare a semne de coagulare intravasculara diseminata (CID). Apare
hipercuagulabilitate urmata de consumul factorilor de coagulare si
hemoragii mutliple. Acest sindrom apare in foare multe boli (can cere,
anemii hemolitice) si se trateaza in sectii de terapii intensive deoarece
pot murea prin hemoragie.

Manifestari clinice
-In falciparum cele mai grave consecinte sunt malaria ce rebrala si
anemia severa.

Apararea organismului
-Susceptibilitate a la infectia cu malarie este reglata de factori ereditari
si capatati.
-Este clar acum ca siclemia care este cauzata de prezenta unei
hemoglobinei patologice HbS protejeaza impotriva infectie severe cu P
falciparum.
-Pacientii cu siclemie pot fi usor infectati dar rar dezvolta malaria.

-Defi citul de glucozo -6-fosfat dehidrogenaza ca si alte hemoglobinopatii

(talasemia si hemoglobinopatia E), de asemenea p rotejeaza impotriva
infectiei cu malarie.
14

Epidemiologie
-Este transmisa prin tantarul anopheles, congenital sau prin transfuzie
de sange infectat.
-Tan tarii anopheli sunt hematofagi.
-Infectie f recventa in mediu rural.
-Rural este frecventa in Africa.

Tratament
-Infectiile necomplicate cu malariae, ovale, vivax si cu falciparum se
trateaza pe cale orala cu cloroquina. Din scoarta de arb ore.
-Medicamentul este foarte efi cient, bine tolerat si ieftin.
-Falciparum a dezvoltat rezistenta la mutli derivati ai cloroquina.
-Pacinetii cu falciparum necomplcat se trate aza cu : mefl oquina sau
chinina plus doxi ciclina.

Prevenirea
-prin cehmop rofi laxie sau prin evitare a vectorului (tantarul)
-Se folosesc insecticide.
Controlul epidemiologic
-Este foarte greu si foarte difi cil.

15