Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Detectarea Condițiilor de Mobilitate Urbană Utilizând Date de Călătorie În Timp Real
Detectarea Condițiilor de Mobilitate Urbană Utilizând Date de Călătorie În Timp Real
1. INTRODUCERE
Mobilitatea urban este imaginea funciei de transport a unui ora sau arii
urbane. Mobilitatea urban cuantific activitile desfurate de ctre populaie prin
investigarea deplasrilor realizate n vederea participrii la acestea.
1
l(v 1v 2)
v 1v2
(1)
Aceste date sunt foarte utile pentru iniierea unei analize a mobilit ii dar
pentru modelarea automat a acesteia este nevoie ca datele existente s fie completate
cu indicatori specifici punctuali pe reea, la diferite perioade de timp ale zilei. n acest
sens, este propus implementarea urmtorului sistem de management al mobilitii
urbane (Figura 1):
Datele colectate cu ajutorul tehnologiei GPS sunt transmise prin GPRS ntr-o
zon comun de colectare de tip cloud iar utiliznd aplicaia AROBS TrackGPS
(Figura 3) se obine o baz de date prelucrabil imediat. Baza de date este accesibil
oricrui utilizator nregistrat care dispune de credeniale iar datele pot fi accesate i
analizate fr nici o limitare spaial a utilizatorului aplicaiei.
2. REZULTATE I ANALIZ
Datele preluate din sistemul de management al mobilitii urbane pe o perioad
iniial de 10 sptmni de la implementarea sistemului au fost analizate statistic i
apoi au fost evideniate cteva observaii importante n legtur cu acest sistem de
monitorizare a mobilitii urbane.
Dup cum se poate observa ariile urbane au nregistrat o continu dezvoltare i
schimbare n ultimul secol, condiii n care modelul de mobilitare urban a evoluat de
la un concept legat de transport la o problematic global implicnd abordri
pluridisciplinare [6]. Astfel, studiul mobilitii urbane i gsete utilitatea nu doar n
managementul urban i gestiunea sistemului de transport dar i n agenda planificrii
i dezvoltrii urbane i stabilirii de politici de dezvoltare.
Implementarea la scar larg a unui sistem de tip TrackGPS pe autovehiculele
administraiei publice ar conduce la rezultate concludente despre indicatorii
mobilitii urbane ce ar oferi posibilitatea de a extrapola datele n vederea
caracterizrii mobilitii urbane din municipiul Cluj-Napoca.
2.1. Rezultatele datelor obinute
Datele furnizate de ctre cele cinci vehicule test au fost analizate mai jos prin
prisma ctorva indicatori de mobilitate specifici viteza de deplasare medie i viteza
de deplasare maxim, distana parcurs, durata de deplasare, timpii efectivi n
micare i durata de staionare.
Astfel, se poate observa c viteza de depalsare medie a celor cinci vehicule
variaz ntr-un mod ateptat (Figura 5): o vitez de deplasare medie sczut o are
autovehiculul de salubrizare iar o vitez medie ridicat o are salvarea. n general,
taximetrul are o vitez de deplasare medie peste autoturismele personale, cu excep ia
ctorva zile care prezint vrfuri ale autoturismelor personale.
80
70
60
autoturism personal 1
autoturism personal 2
ambulanta
taxi
salubrizare
50
40
30
20
10
0
0
10
20
30
40
50
60
70
80
180
160
140
120
autoturism personal 1
autoturism personal 2
ambulanta
taxi
salubrizare
100
80
60
40
20
0
0
10
20
30
40
50
60
70
80
salubrizare
taxi
ambulanta
autoturism personal 2
autoturism personal 1
50%
40%
30%
20%
10%
0%
12
autoturism personal 1
autoturism personal 2
ambulanta
taxi
salubrizare
24
27
5
11
585:14:46
546:30:57
480:00:00
360:00:00
240:00:00
120:00:00
162:20:31
54:16:10
86:02:18
0:00:00
autoturism personal 1
42:03:28
54:16:10
12:12:42
autoturism personal 2
75:24:02
86:02:18
10:38:16
timp
ambulanta
in miscare
taxi
0:00:04
salubrizare
durata de functionare
123:34:24
422:56:33
stationare motor
546:30:57
pornit
162:20:27
162:20:31
243:19:19
341:55:27
585:14:46
ori mai mare n cazul celui de-al doilea autoturism comparativ cu primul. Viteza
maxim nregistrat de primul autoturism n fiecare zi din cele 10 sptmni analizate
este n general sub viteza de deplasare maxim atins de autoturismul 2. O mare
diferen este remarcat i la nivelul distanei parcurse. Mai mult, durata de
funcionare a celui de-al doilea autoturism este de 1,6 ori mai mare comparativ cu
primul iar timpul efectiv n micare de aproximativ 1,8 ori mai mare.
O serie de diferene ntre indicatori se pot explica pe baza locaiei de baz a
celor dou autovehicule, pe baza caracteristicilor tehnice ale vehiculelor i aa mai
departe dar trebuie luate n considerare i caracteristicile personale ale conductorilor
auto. Astfel, se pot evidenia o serie de caracteristici socio-economice distincte ale
celor doi conductori auto, A1 i A2:
- categorie de vrst: A1 40-50 ani, A2 26-30 ani;
- sex: A1 feminin, A2 masculin;
- stare civil: A1 cstorit (un copil), A2 necstorit;
- ocupaie: A1 cadru didactic universitar, A2 inginer;
- ultimul nivel de studii ncheiat: A1 doctorat, A2 studii superioare;
- categorie venit lunar net: A1 sub 2000 RON, A2 peste 2000 RON;
- vechimea n calitate de conductor auto: A1 10 - 20 ani, A2 10 - 20 ani;
- temperament A1 N/A, A2 N/A.
Cu aceste detalii personale cunoscute se poate observa c nu doar detaliile
tehnice au un aport n desfurarea traficului ci i caracteristicile socio-economice
influeneaz indicatorii specifici de mobilitate i deci circulaia. Se impune deci o
analiz viitoare mai extins a comportamentului n deplasare a conductorilor auto a
tuturor celor cinci vehicule test. Pentru a crea o imagine ct mai corect despre
impactul comportamentului n deplasare n mobilitatea urban se vor considera i
date despre consumul de combustibil i originile i destinaiile deplasrilor.
Se poate sublinia nc o dat c populaia creeaz traficul prin deplasrile sale
n vederea desfurrii diferitor activiti dar suplimentar are i un aport major prin
comportamentul n deplasare al conductorilor auto n caracterizarea traficului i deci
a mobilitii urbane.
Un alt factor care ar trebui s ridice mari semne de ntrebare este dac suntem
contieni de cantitatea de timp de nefuncionare zilnic a unui autovehicul. Astfel, n
Figura 11 este prezentat situaia celor cinci vehicule test pe parcursul celor 10
sptmni de studiu. n afar de autovehiculul de salvare i salubrizare care sunt
utilizate n serviciul comunitii i deci ntr-un procent mai mare din timp,
autoturismele personale prezint o rat de utilizare infim.
Se poate observa deci importana i necesitatea permanent de mbuntire a
facilitilor destinate circulaiei pasive care angreneaz un volum majoritar din parcul
auto urban, pe o perioad foarte mare de timp.
salubrizare
585:14:46
26077:48:35
taxi
162:20:31
26501:07:59
ambulanta
546:30:57
durata de nefunctionare
26116:57:39
durata de functionare
autoturism personal86:02:18
2
26577:26:34
autoturism personal54:16:10
1
26608:12:19
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90% 100%
BIBLIOGRAFIE
[1].
PU, W., LIN, J. J., & LONG, L. (2009). Real-time estimation of urban street segment
travel time using buses as speed probes. Transportation Research Record: Journal of the
Transportation Research Board, 2129(1), 81-89.
[2].
[3].
[4].
ILIESCU M., CADAR R.D., CIONT N., Aplicaiile dispozitivului MC Locator n cadrul
sistemului de transport urban, VIth International Scientific Conference 'C.A.R. 2013',
ISBN 978-973-100-289-7, Bucharest, 2013
[5].
http://www.trackgps.ro/
[6].
11