Tema:

Utilizarea radiaiilor electromagnetice n medicin

Cuprins :

1. Descoperirea razelor Rontgen.

2. Proprietile razelor Rontgen.
3. Difracia razelor Rontgen.
4. Aplicaiile razelor Rontgen.
5. Construcia tubului Rontgen.
6. Electronii i pozitronii.
7. Alctuirea radiaiei Rontgen.

Razele Rontgen
introducere
Razele Rontgen razele ce se obin la frnarea electronilor rapizi n tuburi cu
vid. Aceste raze minunate ptrund prin corpuri netransparente pentru lumina
neobinuit. Gradul de absorbie al acestor raze este proporional cu densitatea
substanei. Deacea cu ajutorul razelor Rontgen se pot obine fotografii ale organelor
interne ale omului. Pe aceste fotografii se disting bine oasele scheletului, inima
.a.m.d. Acum n ara noastr o dat pe an toi cetenii trebuie s treac aa
numitul examen flouorografic. Cu ajutorul razelor Rontgen se fac fotografii ale cutiei
toracice n scopul de a descoperi nceputul unei boli nainte ca omul sa aib senzaii
de durere.

CUPRINS
1. Descoperirea razelor Rontgen. Aceste raze au fost descoperite n anul
1895 de fizicianul german Wilhelm Rontgen. Rontgen tia s urmreasc, s
observe ceva nou acolo, unde muli savani pn la el nu observau nimic curios.
Acest talent deosebit i-a ajutat sa fac o descoperire remarcabil. La sfritul
secolului XIX atenia general a fizicienilor a fost atras de descrcarea n gaze la o
presiune mic. n aceste condiii n tubul de descrcare n gaz se creau fluxuri de
electroni foarte rapizi. Pe atunci ele erau numite raze catodice. Natura acestor raze
nc nu era stabilit exact; se tia doar, c aceste raze i iau nceputul de la catodul
tubului. Cercetnd razele catodice, Rontgen a observat n curnd, c o plac
fotografic din apropierea tubului era stricat chiar i n cazul, cnd era nvelit n
hrtie neagr. Dup aceasta el a mai observat nc un fenomen uimitor. Dac
nfurm tubul de descrcare cu un ecran de hrtie muiat ntr-o soluie de
platinocianur de bariu, acesta devenea luminiscent. Cnd Rontgen inea mina 3

ntre tub i ecran, el observa pe ecran umbrele ntunecate ale scheletului minii pe
fondul contururilor mai luminoase ale ei. Savantul a neles, c n timpul funcionrii
tubului de descrcare apare o radiaie care ptrunde puternic, necunoscut pn
atunci. El a numit-o raze x. Ulterior acestei radiaii i s-a atribuit cu fermitate
terminul raze Rontgen. Rontgen a observat, c aceast radiaie apare n locul,
unde razele catodice (fluxurile de electroni rapizi) se ciocneau cu peretele de sticl
al tubului. n acest loc sticla lumina cu o lumin verde. Experienele ulterioare au
artat, c razele x apar la frnarea electronilor rapizi de orice obstacol, n particular,
de electrozii metalici.

2. Proprietile razelor Rontgen. Razele, descoperite de Rontgen, acionau

asupra plcii fotografice, provocau ionizarea aerului, ns nu se reflectau n mod
vdit de la orice substan i nu se refractau. Cmpul electromagnetic nu influena
asupra direciei de propagare a acestora. ndat a aprut ipoteza, c razele Rontgen
sunt unde electromagnetice, emise la frnarea brusc a electronilor. Spre deosebire
de razele de lumin ale spectrului vizibil i ultraviolet ele au o lungime de und cu
mult mai mic. Capacitatea mare de ptrundere a razelor i alte particulariti ale
acestora se explicau anume prin lungimea de und mic. ns aceast ipotez
necesita dovezi, i aceste dovezi au fost obinute abia dup 15 ani.
3. Difracia razelor Rontgen. Dac radiaia Rontgen reprezint unde
electromagnetice, ea trebuie s manifeste difracie fenomen propriu tuturor
tipurilor de unde. La nceput razele Rontgen treceau prin fante foarte nguste fcute
n plci de plumb, ns nu s-a observat nimic asemntor cu difracia. Atunci
fizicianul german Max Laue i-a venit ideia, c lungimea razei Rontgen probabil e
foarte mic, pentru ca s se poat observa difracia acestor unde la obstacole
create artificial. Doar nu se pot face fante cu dimensiunea de 10 8 cm, deoarece
aceasta e tocmai dimensiunea atomilor. Dar cum putem proceda, dac razele
Rontgen au anume acest ordin al lungimii de und? Atunci rmne unica posibilitate
de a folosi cristalele. Ele reprezint structuri ordonate, n care distanele dintre
atomi dup ordinul de mrime sunt egale cu dimensiunea atomilor, adic cu 10 8
cm. Anume cristalul cu structura lui periodic este dispozitivul natural, care trebuie
s provoace neaprat difracia undelor, lungimea crora e de acelai ordin, ca i
dimensiunile atomilor. i iat c un fascicul de raze Rontgen a fost orientat asupra
unui cristal, n spatele cruia era situat o plac fotografic. Rezultatul a coincis pe
deplin cu cele mai optimiste ateptri. Afar de pata mare central, pe care o
ddeau razele, care se propagau dup o dreapt, au aprut pete mici aezate
regulat n jurul petei centrale. Apariia petelor mici a fost explicat numai ca rezultat
al faptului, c are loc difracia razelor Rontgen la structura ordonat a cristalului.
Cercetarea figurii de difracie a permis de a determina lungimea de und a razelor
Rontgen. Ea s-a dovedit a fi mai scurt dect undele ultraviolete i dup ordinul de
mrime este egal cu dimensiunele atomului - 10 8 cm. 4

4. Aplicaiile razelor Rontgen. Un adevrat triumf al analizei radiologice a

structurii cristaline a fost stabilirea structurii moleculelor ADN-ului (acidului
dezoxiribonucleic), care intr n compoziia cromozomilor nucleelor celulare ale
tuturor organismelor vii. Aceste molecule sunt purttorii codului genetic, adic a
informaiei despre structura organismului viu, transmis prin ereditate. Toate aceste
realizri s-au dovedit a fi posibile datorit faptului, c lungimea razelor Rontgen este

att de mic, nct cu ajutorul lor se pot vedea n principiu structurile moleculare.
Se vede, desigur, nu n sensul adevrat al cuvntului, e vorba despre obinerea
figurilor de difracie, cu ajutorul crora, dup o munc mare depus pentru a le
descifra, se poate restabili caracterul aezrii spaiale a atomilor.

5.Construcia tubului Rontgen. n prezent pentru a obine raze Rontgen

sunt elaborate dispozitive foarte perfecte, numite tuburi Rontgen. Ele sunt mult
superioare primelor aparate, pe care le-a construit Rontgen. Catodul reprezint o
spiral din wolfram, ce emite electroni datorit emisiunii termoelectronice. Cilindrul
focalizeaz fluxul de elecroni, care apoi se ciocnesc de electrodul metalic. n acest
caz iau natere razele Rontgen. Tensiunea dintre anod i catod atinge cteva zeci de
kilovoli. n tub se creaz un vid naintat; presiunea gazului din el depete 10
5mm ai coloanei de mercur. n tuburile de Rontgen puternice anodul se rcete cu
ap curgtoare, la frnarea electronilor se degaj o mare cantitate de cldur. n
radiaie util se transform numai circa 3% din energia electronilor. 6. Electronii i
pozitronii. Radiatiile catodice care izbesc in drumul lor anticatodul, inclinat cu 45 pe
directia radiatiilor dau nastere radiatiilor X sau Rontgen. 5 Electronii sunt respinsi de
catod si atrasi de anticatod, iar in urma interatiunii dintre electronii si atomii
metalului din care este confectionat anticatodul, au loc fenomene care genereaza
radiatii X sau Rontgen. In cazul interactiunii electronilor (-e) cu protoni din nucleul
atomic, acestia emit perechi de particule electroni (-e)-pozitroni (+e) si se
transforma din protoni in neutroni si trec de pe orbita fundamentala pe o orbita
superioara. Electroni (-e) si pozitroni (+e) emisi formeaza radiatiile care sunt
alcatuite din electroni, particule incarcate din punct de vedere electric negativ si
radiatii care sunt formate din pozitroni, particule incarcate din punct de vedere
electric pozitiv. 7. Alctuirea radiaiei Rontgen. Aceste particule avand sarcini
electrice diferite se atrag si se neutralizeaza reciproc printr-un proces de anihilare A,
in urma caruia rezulta doua particule (o) neutre din punct de vedere electric, care
sunt emise sub forma unor cuante de radiatii X sau moi, care sunt identice si au
caracteristici asemanatoare cu radiatiile radioactive emise de nucleele atomice in
procesul dezintegrari nucleare radioactive. La revenirea neutronilor de pe orbita
superioara, pe orbita fundamentala, acestia emit fotonii nucleari (of) Xd duri si
diferenta de energie dintre cele doua orbite nucleare. In cazul interactiunii
electronilor (-e) cu neutroni din nucleul atomic, acestia emit perechi de particule
electroni (-e)-neutrini (on)) si se transforma din neutroni in protoni si trec de pe
orbita fundamentala pe o orbita superioara. Electroni (-e) si neutrini (on)) emisi
formeaza radiatiile care sunt alcatuite din electroni, particule incarcate din punct
de vedere electric negativ si radiatii X sau moi, care sunt formate din neutrini,
particule neutre din punct de vedere electric. 6 Protoni nu au o situatie stabila pe
aceasta orbita superioara si revin pe orbita fundamentala, emitand fotonii nucleari
(of) Xd duri si diferenta de energie dintre cele doua orbite nucleare. Aceste radiatii X
nu sunt purtatoare de sarcini electrice. Radiatiile X au o mare putere de patrundere
si proprietatea de a fi absorbite de tesuturile moi, oasele capului, metalele grele si
plumbul. Rontgen a iradiat mana sotiei sale, obtinand prima fotografie in care
apareau oasele minii si verigheta sotiei. Sotii Curie descopera radiul, totodata si
existenta a trei feluri de radiatii nucleare radioactive , i emise de acesta.
Acestia au observat ca, radiatiile radioactive beta si alfa sunt deviate de un camp
electric format din doi electrozi, unul avand polaritatea electrica pozitiva (+), iar
celalalt polaritatea electrica negativa (-), iar radiatiile gama nu sunt deviate.

Radiatiile sunt deviate si curbate foarte puternic spre polaritatea electrica pozitiva
(+), fiind alcatuite din particule care au sarcina electrica negativa (-), electronii,
radiatiile sunt deviate de polaritatea electrica negativa (-), acestea sunt compuse
din particule care au sarcina electrica pozitiva (+), pozitronii, iar radiatiile nu sunt
deviate de polaritatile electrice pozitive (+) si negative (-) a celor doi electrozi, fiind
particulele neutre din punct de vedere electric si alcatuite din neutrini si fotoni
nucleari (0). In interiorul acestui metal radioactiv, radiu are loc un proces de
dezintegrare nucleara radioactiva care duce la transformarea spontana a nucleului
atomic, in urma caruia din interiorul acestuia sunt expulzate particulele nucleare
subatomice electroni, pozitroni si neutrini. 7 Urmarind cu atentie alcatuirea din
punct de vedere al sarcinilor electrice si proprietatile radiatiilor anodice, canal,
catodice, X si comparate cu radiatiile radioactive , si se poate constata cu
usurinta ca sunt identice, singura deosebire importanta consta in faptul ca, prima
categorie de radiatii se obtin pe cale artificiala si pot fi usor controlate, iar radiatiile
nucleare radioactive sunt emise spontan si total necontrolat de metale sau
substante radioactive.
CONCLUZIE Razele Rontgen i-au gsit foarte multe aplicaii practice importante. n
primul rnd n medicin. Nimeni nu poate indica numrul exact de oameni, viaa
crora a fost salvat datorit diagnosticului corect stabilit la timp cu ajutorul razelor
Rontgen. E clar, c acest numr e foarte mare. n al doilea rnd, cu ajutorul figurilor
de difracie, pe care le dau razele Rontgen la trecerea lor prin cristale, se stabilete
ordinea de repartizare a atomilor n spaiu structura cristalelor. Pentru substanele
organice cristaline aceasta nu e att de complicat. ns cu ajutorul analizei
radiologice a structurii cristaline se descifreaz structura celor mai complicai
compui organici, inclusiv proteinele. n particular, a fost determinat structura
moleculei de hemoglobin, care conine zeci de mii de atomi. Cred, c descoperirea
razelor Rontgen este cea mai important descoperire aplicat n medicin, care a
contribuit la dezvoltarea acestei ramuri.