Starea de veghe (vigila) este starea organismului corespunzatoare unei activitati

nervoase, racterizata de o mare capacitate de receptie, analiza si sinteza a informatiilor

generate de stimuli internii externi, pe fondul unei reflectivitati crescute si al unui
comportament volitional nuantat avectiv. Starea de veghe constituie premiza si fundalul
necesar desfasurarii activitatii nervoase superioare.
In mentinerea starii de veghe un rol conditional deosebit revine sistemului reticulat
ascendant activator (SRAA) (a se vedea sin euro-anatomo-fiziologia Substantei reticulate
prezentate la curs).
SRAA asigura aferente corticale difuze si nespecifice pe cale talamica si
extratalamica. Tonusul SRAA este intretinut, pe de o parte, prin colaterale de la caile
senzoriale specifice si, pe de alta parte, de legaturile corticale circuite cortico-reticulocorticale. Ariile corticale ce asigura proiectii reticulate suunt:
- zona senzorio-motorie (post- si precentrala)
- campul frontal al ochiului
- regiunea perieto-occipitala
- prima circumvoluntiunea temporala
- varful lobului temporal
- portiunea mijlocie a girusului cinguli
- circumvoluntiunea superioara de pe fata mediana a lobului frontal.
Pe langa acestea, tonusul functional SRAA este realizat si printr-un mechanism
autonom, intretinut prin factorii umorali.
Riencefealul si nuclei septali intervin de asemenea in mentinerea starii de veghe
facilitate de reactii afective .
Interventia SRAA in starea de veghe se realizeaza printr-o actiune fazica de
trezire si printr-o actiune tonica de mentinere a starii de veghe.
Reactia de trezire poate fi declansata prin urmatoarele mecanisme:
a. Exitarea receptorilor periferici sub actiunea stimulilor din mediul inconjurator. In acest
caz formatiunea reticulate este activate in special prin colateralele din cai senzoriale
specifice.
b. Activarea formatiunii reticulate prin stimuli interni. In acest caz excitatiile ajung la
hipotalmusul posterior si de aici in sistemul reticulat. Ex: trezirea indusa de foame
c. Activarea formatiunii reticulate prin excitatii corticale. In acest caz, stimuli din mediul
inconjurator au semnificatie motivationala, de ex: auzul numelui, sau plansul copilului,
situatie in care nu intensitatea stimulului conteaza (ca in varianta a.), ci semnificatia ei. Pe

baza acestui tip de trezire se pot crea reflexe conditionate de trezire.

d. Trezirea spontana, facultativa, se produce in abesnta unor excitanti externi sau interni.
Se datoreste cresterii excitabilitatii neuronilor sistemului reticulat pri disparitia oboselii
sinaptice, ceea ce determina cresterea activitatii SRAA.
Mentinerea starii de veghe are ca substrat activitatea tonica a SRAAprintr-o serie
de mecanisme de autointretinere:
- Mecanismul somato-muscular. Starea de veghe determina o crestere a
activitatiisistemului reticulat descendent facilitator care, prin sistemul eferent al
motoneuronilor gamma, determina cresterea tonusului musculaturii somatice. Hipertonia
somatica excita proprioreceptorii musculari, excitatie ce se transmite cailor
proprioceptive ale caror colaterale activeaza SRAA.
- Mecanismul neuro-vegetativ. Starea de veghe este eminamente ergotropa dominare a
tonusului vegetative simpatico prin activarea hipotalamusului posterior. Aceasta activeaza
direct sistemul reticulat, cat si prin mechanism endocrin medulosuprarenal.
- Mecanismul cortical. Activitatea corticala crescuta prin circuitul reverberant corticoreticulo-cortical realizeaza activitatea sistemului reticulat si mentinerea tonusului cortical
crescut.
- Mecanismul endocrin. Mecanismul endocrine se realizeaza prin mai multe verigi, dintre
care mai importante sunt: medulosuprarenala si axul hipotalamo-hiopfizar in special prin
vasopresina. Atat adrenalina cat si vasopresina activeaza sistemul reticulat, cat si direct
tonusul cortical.
Cu privire la meditatia chimica cu rol in reactia de trezire si mentinere a starii de
veghe, iin formatiunea reticulate au fost differentiate doua sisteme de trezire: adrenergic,
cu sediul in tegumentul mezencefalic, ce induce trezire corticala cu reactie motorie si
cholinergic , cu sediul intratalamic si riencefalic, determinand trezire fara reactie motorie.
Aspectul comportamental al starii de veghe este potentat si de un sistem dopaminergic
nigrostrial cu participarea sistemului extrapiramidal.
La o scoarta cerebrala este hotaratoare in realizarea starii de veghe (decorticarea
suprima starea de veghe), dar aceasta nu este un fenomen pur cortical, ci implica
participarea unor structuri subcorticale reticulate, talamice, centrecefalice.
Sistemul centrecefalic reprezinta un ansamblu de formatiuni nervoase
subcorticale (formatiunea reticulate mezencefalica, nuclei talamici nespecifici si
hipotalamusul posterior etc.) implicate in determinarea fondului de vigilenta al
constientei.
Electroencefalografic, starea de veghe la adultii normali se caracterizeaza printr-un
rtim alfa sau beta. Pe masura ce activitatea cerebrala este mai intensa, frecventa undelor
este mai mare si iimplicit, amplitudinea lor este mai mica. Starea de veghe fara

preocupari, va face sa predomine ritmul alfa, pe cand in timpul unei activitati intelectuale
sau solicitari senzitivo-senzoriale intense, predomina ritmtul beta.

STUDENT
FLORIAN (MOTI) CRISTINA MIRELA
AN I SEM.I