Trebuie s remarc c...

n timpul prezent,
ca parte a aquis-ului comunitar, Directiva
anti-rasist a UE devine i ea obligatorie.

Cuprins
Preambul..........................................................................................
nsumri...........................................................................................
Bibliografie.......................................................................................

Preambul
Ideea de identitate european revine din ce n ce mai frecvent n discursurile politice i n mass
media. Mai mult, se construiesc i se finanteaz programe, att la nivel regional ct i la nivel european,
pentru a construi o identitate european care s mbine n mod armonios dar s i transcead identitile
naionale ale statelor membre. Raiunea acestei activiti de construcie a unei identiti europene este
evident, ea acionnd ca un liant al politicilor comunitare i ncercnd s mbine n mod organic o
creaie iniial pornit din motive economico-politice. Suprapunndu-se ca strat ulterior, ea este destinat
s contureze o imagine coerent i consistent a comunitii europene, s ofere acesteia o soliditate
conceptual care nu se poate obine din simpl mbinare contractual a statelor membre. Cu toate
acestea, identitatea european trebuie s lucreze att la nivel guvernamental ct i la nivel de individ,
pentru a da o cert greutate i validitate politicilor comunitare.
Dilema fundamental a UE const n faptul c publicul european, sau demos,de abia exist ca
o categorie recognoscibil, i aproape deloc ca un corp subiectiv sau ce se autorecunoate exceptnd
poate n mijlocul unei mici coterii de politicieni, administratori i oameni de afaceri europeni.
Identitatea este un concept analitic, ambiguu, cu multe sensuri contradictorii. Ea este fluid,
constant renegociat. Studiul identitii se regsete ntr-o varietate de modele teoretice, dar,
semnificative pentru tema discutat aici, sunt esenialismul i constructivismul. Prima perspectiv
trimite la teoriile care susin ideea despre o identitate static, regsit n acelai grad la toi membrii unui
grup. Exist o omogenitate a grupului, conferit de identitatea acestuia. Identitatea colectiv este un dat
esenial pentru toi indivizii.
Perspectiva constructivist argumenteaz identitatea edificat contextual. Aceasta poate fi
procesual sau inventat. Accentul cade nu pe esene, ci pe actorul social.

Obiectivele acestei lucrri sunt de a identifica si analiza modalitile n care se contureaz acest
concept de identitate europeana n realitate precum i strategiile de construcie ale acestei identiti.
ncercarea de a rspunde la ntrebrile: cine sunt europenii i ce inseamn s fii european? Aceast
tem am considerat c este relevant datorit profundelor implicaii la nivel naional (de cnd Romnia
este parte din Uniunea European) i la nivel internaional, n cadrul relaiilor din interiorul Uniunii i a
acesteia cu partnerii si.

Aspecte generale privind problema identitii

n abordarea relatiei dintre identitatea european si identitatea national trebuie nceput prin a stabili la
ce se refer conceptul de identitate att atunci cnd se are n vedere Europa ct si atunci cnd sunt avute
n vedere natiunile care urmeaz a se integra n viitoarea Europ unit (printre care si Romnia). Cu alte
cuvinte, ar fi de vzut prin ce este caracteristic Europa n raport cu alte entitti continentale si prin ce
este caracteristic o tar ca Romnia n raport cu alte entitti national-statale. Aceasta implic efectuarea
unei distinctii ntre natiunea civic legat de teritoriu si de administrarea sa n folosul celor care l
locuiesc n primul rnd ca cetteni si natiunea cultural legat de un anumit mod specific de a
produce valori universale. De asemenea trebuie luat n consideratie dimensiunea cultural a Europei si
impactul cultural al procesului european al integrrii europene asupra natiunilor care particip la el
ca si asupra Europei nsesi.
n cadrul prezentei analize identitatea va fi considerat din perspectiva relatiilor internationale n care
subiecte sunt actualele state. Nu este vorba, deci despre identitatea unei persoane ori a unui grup etnic
sau religios, ci de sensul identittii unei societti creatoare de stat n contextul raporturilor pe care acesta
le stabileste cu comunitatea international.
Momentul istoric al redesenrii arhitecturii europene[1][4] a coincis cu, dac nu a determinat chiar
revenirea la temele culturii si ale identittii n relatiile internationale. David Campbell a recunoscut n
identitatea national instrumentul prin care un stat si disciplineaz societatea, apelul la identitate fiind o
strategie de stabilire a diferentei[1][5]. Astfel, cineva poate identifica amenintri specifice mpotriva
crora statul pretinde c are remedii specifice oferind astfel protectie celor ce se tem de acele
amenintri. n cazul Romniei o asemenea abordare ar pune accentul pe teme precum Romnia versus
Occident si versus Orient, Romnia versus Ungaria si Romnia versus Rusia[1][6].
n cazul procesului de integrare european paradigma identittii n relatiile internationale trebuie
utilizat n sensul punerii accentului pe asemnri mai mult dect pe deosebiri, precum si n acela al
distinctiei ntre deosebirile structurale si cele conjuncturale, ntre cele de esenta lucrurilor si cele de
natura lucrurilor. Utiliznd conceptul de identitate din perspectiva excluderii, Iver Neumann[1][7] a
definit constructia identittii europene ca si contrast al Europei civilizate n raport cu Estul barbar. Dar
n fata extinderii UE sau a ideii de unificare european contrastul este dominat de nevoia de a dezvolta
compatibilitatea si asemnarea ntre natiunea care se vrea parte a Europei unite (respectiv caut aderarea
la UE) si toate celelalte natiuni care doresc acelasi lucru si sunt deja ori vor deveni parte n proces.
n ceea ce o priveste, identitatea european trebuie s fie si rezultatul unui proces de negociere ntre
participantii la procesul european. n etapa actual a extinderii UE asimilarea aquis-ului comunitar
coincide cu redefinirea aquis-ului identitar, n special prin dezvoltarea de obiective strategice, de
conceptii si de institutii compatibile, att n trile membre ale Uniunii ct si n trile candidate.
Sub aspectul obiectului su, identitatea european ar putea cuprinde urmtoarele sase elemente[1][8] :
sinergia identittilor nationale ale statelor membre ale Uniunii Europene;
identitatea autorittilor centrale din Bruxelles (Comisia European, Consiliul European, Parlamentul
European) care se afl sub observarea permanent a statelor membre;
4

identitatea ca rezultat al unui comportament comun si al unor obiective mprtsite (dezvoltarea PESC
ar urma s reflecte cel mai fidel o asemenea identitate);
identitatea societtilor multinationale care activeaz n trile europene si care promoveaz interesele
europene pe piata mondial;
identitatea retelelor formate din grupuri socio-profesionale, institutii, organizatii etc. care promoveaz
actiuni, initiative si idei europene;
identitatea bunurilor, serviciilor, persoanelor si institutiilor din Europa privite n ceea ce au ele distinct
fat de restul lumii.
n contextul integrrii europene se pune problema dac identitatea national are de suferit de pe urma
procesului de integrare si, tot astfel, dac identitatea european identificabil pentru moment cu cea a
UE are de pierdut ca urmare a admiterii de noi membri n Uniune; dac pierderea de identitate este si o
pierdere real n planul capacittii de promovare a aspiratiilor legitime ale unei natiuni n concursul cu
celelalte; dac n cutarea identittii amenintate se poate descoperi ceva cu adevrat substantial de
natur a interesa destinul unei anumite natiuni, singur si n cadrul grupului european?

2. Identitatea national si integrarea economic

Ce nseamn integrare european din punctul de vedere al identittii nationale? Rspunsul este diferit
dup cum ne referim la procesul de integrare n actuala UE sau ntr-o posibil viitoare
confederatie/federatie pan-european.
A adera la UE nseamn a te supune cu sau fr dispense de timp ansamblului structurilor care
reprezint masinria Uniunii Europene, asa cum a fost aceasta definitivat prin Tratatul de la Maastricht,
cu cei trei piloni de referint: Comunitatea Economic European; Politica Extern si de Securitate
Comun; Justitia si Afacerile Interne. Comunitatea European are institutii integrate. Ceilalti piloni
reprezint, nc, procese interguvernamentale.
Prin crearea Sistemului Monetar European si introducerea monedei unice, Comunitatea European a
devenit o unitate economic si monetar. Crearea Bncii Centrale Europene, ca institutie care asigur
politica de emisiune si de credit a Uniunii Economice si Monetare, este ilustrarea unui nalt nivel de
integrare concretizat n controlul supranational al activittilor economico-financiare. n msura n care
politicile monetare la nivel national au un anume specific tinnd de traditiile unuia sau altuia dintre
state (ex. o anumit relatie de autonomie ori de dependent ntre banca central si puterea executiv) sau
dac statele n cauz le utilizau pentru promovarea unor obiective specifice lor (ex. stimularea
exporturilor si/sau descurajarea importurilor pe un anumit teritoriu), ele constituiau o parte a identittii
nationale care se pierde sau, cel putin, este afectat ca urmare a procesului de integrare.
Este, deja, un fapt unanim admis acela c integrarea economic atinge sfera suveranittii. Competente
esentiale privind politicile economice si financiare relevante pentru dezvoltarea national sunt
transferate la nivelul institutiilor europene Comisia European, Banca Central European etc.
ntrebarea este n ce msur acest transfer de competente, mpreun cu aranjamentele aferente lor
transfer de resurse, protectia spatiului comercial intern al Uniunii s.a. asigur o mai mare eficient, o
mai mare functionalitate a economiei statelor membre ? Dac rspunsul este pozitiv si, de fapt,
cresterea gradului de performant a economiei statelor care se integreaz este chiar tinta integrrii
atunci transferul de suveranitate sau, altfel spus, reorganizarea exercitiului suveranittii nu duneaz
intereselor nationale ci, dimpotriv le serveste.
Este aceast problem de suveranitate si una de identitate national? Se poate pune, oare, semnul
egalittii ntre atributele suveranittii si cele ale identittii? Un caz evident este acela al monedei care nu
este doar un instrument financiar ci si un simbol national. n conditiile nivelului actual de integrare
european simbolul monetar se pierde. Cstigurile obtinute pe plan economic inclusiv al confortului
celor care fac plti transfrontaliere n numerar prin utilizarea unei singure monede pe teritoriul unui
numr relativ mare de state, compenseaz din plin srcirea simbolic-cultural. De altfel, aceast
5

simbolistic era deja erodat ca urmare a dezvoltrii tehnologice care a dus la nlocuirea operatiunilor de
plat n numerar cu folosirea monedei electronice.
O abordare mai profund a acestei dimensiuni esentiale a integrrii europene care este aderarea la
sistemul monedei unice, ne conduce, ns, la observatia c nu soliditatea monedei duce la soliditatea
unei economii ci, exact invers, tria economiei d trie monedei. n consecint, pentru a asigura
stabilitatea monetar este nevoie de politici macroeconomice adecvate. Aceasta aduce n discutie
politica fiscal care, la rndul su, este legat de o anumit conceptie asupra politicii de protectie
social. Iar atitudinea fat de protectia si asistenta social este nu doar o chestiune de ideologie ci si una
de mentalitate, de cultur; deci, de identitate. Multe dintre trile cu puternice traditii legate de ocrotirea
social (ex. trile nordice) doresc, de aceea, ca politica bugetar s nu intre n sfera de competent a UE.
Mai devreme sau mai trziu aceasta se va dovedi o imposibilitate. n consecint, solutia va fi aceea de a
defini n comun o identitate a Europei sociale care s sintetizeze identittile nationale actuale n
materie. Exercitiul este departe de a fi lesnicios mai ales dac ne gndim c la diversitatea deja existent
n cadrul UE va trebui s se adauge si obiceiurile societtilor apartinnd fostului bloc sovietic pentru
care solidaritatea social nseamn, adesea, eterna asteptare ca altcineva s-ti rezolve problemele.
n fata unor asemenea probleme de mare complexitate Romnia ar trebui s caute drumul mpcrii a
dou tendinte aparent contradictorii si anume: eficienta si generozitatea. Aceasta presupune, pe de o
parte, acceptarea si promovarea msurilor viznd cresterea concurentei si a flexibilittii pe piata muncii.
Pe de alt parte, protectia social va trebui s se manifeste aproape exclusiv pe terenul pe care se asigur
reducerea dependentei individului fat de actiunea factorului politic fie el national sau international sau de riscurile decurgnd din functionarea nestingherit a mecanismelor pietii, respectiv n domeniile
nvtmntului (autonomia prin cunoastere/calificare/educatie), snttii (autonomia prin vigoarea
biologic) si ocrotirea mediului (autonomia prin securitate ecologic). n fine, solidaritatea social
focalizat la cei vulnerabili, marginalizati si exclusi ar trebui trecut cu precdere n responsabilitatea
societtii civile.
Integrarea economic european are un impact asupra identittii nationale si atunci cnd este vorba
despre formularea programelor de dezvoltare ca si despre structura productiei la nivel national. ntradevr, multe state au o identitate economic rezidnd n practicarea unor activitti economice pentru
care exist traditii dar nu (mai) exist avantaje comparative. De asemenea, n unele state exist traditii
privind consumul anumitor produse (n special n domeniul alimentar) pe care Uniunea le socoteste
nocive pentru sntate si le interzice comercializarea pe piata european.
Astfel de probleme se pot rezolva prin recunoasterea dreptului la diversitate la nivelul Europei unite,
n conditiile promovrii unui sistem al subsidiarittii globale apt a conduce la cresterea flexibilittii si
adaptabilittii mecanismului de adoptare a deciziilor (inclusiv pe terenul economic si al politicilor de
dezvoltare regional). Un asemenea sistem trebuie negociat si proiectat mpreun de toti membrii actuali
si viitori ai UE, de ctre toti cei ce au vocatia construirii Europei unite a viitorului.

3. Identitatea national si securitatea european

Prin Tratatul de la Amsterdam (iunie 1997) a fost dezvoltat, sub aspect institutional, pilonul Politicii
Externe si de Securitate Comune prin creerea Grupului de analiz si planificare de politic extern a
Consiliului de Ministri al UE si prin numirea unui Comisar pentru politic extern.
Un alt pas cu importante efecte institutionale a fost decizia Summit-ului de la Koln (iunie 1999) de a
crea naltul reprezentant pentru politic extern si de securitate. Prerogative n materie de politic
extern mai au Consiliul Ministrilor de externe, Comisia european si Presedintia UE.
Dimensiunea pur militar a UE este, pentru moment, mai slab dezvoltat. Aprarea Uniunii tine n
primul rnd de dezvoltarea Uniunii Europei Occidentale organizatie gndit de ctre trile membre
6

(care au aderat la Tratatul constitutiv din 1954) ca un cadru european de aprare comun. UEO nu si-a
construit o comand militar integrat ceea ce a fcut ca alianta s rmn pe hrtie.
Obiectivele stabilite de naltul reprezentant pentru politic extern si de securitate si de Consiliul
European de la Tampere (octombrie 1999) se refer la crearea unui nou Comitet politic si de securitate si
a unui Comitet militar al UE sprijinit pe un stat major cu atributii de aviz si consiliere[1][9] .
Potrivit celor existente n prezent se poate spune c UE impune luarea deciziilor n domeniul militar si al
politicii externe att la nivel interguvernamental ct si la nivel supraguvernamental. Delegarea unor
competente ce tin de suveranitate ori exercitarea acestor competente ntr-o manier indirect este
indiscutabil si n aceast privint. Nimic, ns, din datele actuale nu sugereaz existenta unor efecte de
ordin simbolico-cultural si din acest punct de vedere nu se poate determina cum aprarea si politica
extern comun ar atinge sfera cultural a identittii nationale. n sistemul curent, nici simbolurile
militare nationale nu sunt periclitate. Este, ntr-adevr, posibil ca pe viitor integrarea european s
determine schimbarea unor politici cum ar fi generalizarea recurgerii la armata profesionist dar
aceastea rmn aspecte functionale. Optiunea pentru o armat profesional n contrast cu traditia armatei
populare intr n discutie oricum, fie c statul n cauz ader la Uniunea European, fie c nu.
Dincolo de aspectul simbolisticii, problema adversarilor traditionali si a aliatilor traditionali nu tine nici
ea de identitatea national. Inamicii si aliatii se schimb n functie de evolutia jocului de interese si a
echilibrului de putere ntr-un mediu international el nsusi n schimbare.
Ceea ce poate face integrarea european pe terenul identittii este s determine iesirea din cultura
independentei spre a se intra n cultura interdependentei si, odat cu aceasta, nlocuirea diplomatiei
distributive cu diplomatia integrativ, abandonarea jocului de sum nul n favoarea strategiei
proiectelor comune, precum si ntelegerea faptului c securitatea prin multiculturalism, democratie,
dezvoltare si cooperare este superioar securittii prin confruntare, dup cum geo-economia este
preferabil geo-politicii. Pentru ca o asemenea schimbare n planul identittii culturale s aib loc ntrun timp rezonabil va fi nevoie de un program de informare si educatie public de o deosebit amploare.
Numai un asemenea program poate schimba mesajul ereditar la nivelul masei critice a populatiei,
provocnd tranzitia de la instinctul rzboiului (care este, de fapt, firescul biologic) la instinctul pcii.
Este de anticipat si chiar de dorit ca mprtsirea unei asemenea identitti ideatic-comportamentale la
scara ntregii Europe s determine o adncire a integrrii n domeniul politicii externe si de securitate
comune. Aceasta va duce la aparitia unei adevrate identitti europene de aprare, cu att mai necesar
cu ct n fata amenintrilor neconventionale pe care le poart cu sine globalizarea, problemele securittii
nu pot fi rezolvate dect n comun. Dramatismul confruntrii n curs de desfsurare ntre lumea
civilizat si terorismul globalizat probeaz o atare afirmatie.
Statele relativ mai mici si mai vulnerabile din Europa Central si de Est par mai bine plasate spre a
ntelege n sensul cel mai constructiv nevoia unei politici externe si a unei identitti de aprare europene.
Se dovedeste astfel c esential n realizarea ei este nivelul compatibilittii pe planul valorilor politice, iar
nu nivelul dezvoltrii economice.
O Europ unit dotat cu institutii politice proprii care s genereze si s gestioneze identitatea european
de aprare si securitate va permite si rezolvarea relatiei transatlantice n sensul ntririi, iar nu al slbirii
ei. Existenta unei baze tehnologice apte a permite o echitabil mprtire a poverilor aprrii ntre
America si Europa si ntelegerea, ntr-un context debarasat de complexe, frustrri si prejudecti, a nevoii
de a combate pericolele globale cu forte pe msura dimensiunilor globalizrii, vor conduce spre aceast
concluzie. Romnia trebuie s mearg pe o asemenea cale si s sustin un asemenea curs.
4. Identitatea national si valorile socio-politice europene
La Consiliul European de la Copenhaga (1993) Uniunea european a luat hotrrea ca statele asociate
din Europa Central si de Est care doresc acest lucru, i pot deveni membre de ndat ce se vor dovedi
7

capabile s satisfac anumite cerinte de ordin economic si politic Criteriile de la Copenhaga.

ndeplinirea respectivelor criterii presupune ca trile candidate s fi realizat: a) stabilitatea institutiilor
care garanteaz democratia, statul de drept, drepturile omului si respectul pentru protectia minorittilor;
b) o economie de piat functional, ca si capacitatea de a rezista presiunilor generate de competitia si de
fortele pietei interne a Uniunii; c) disponibilitatea de a si asuma obligatiile de membru, incluznd
aderenta la scopurile uniunii politice, economice si monetare; d) s fi creat conditiile pentru integrare
prin adaptarea structurilor administrative, astfel nct legislatia Comunittii Europene s fie transpus n
legislatia national si implementat prin structuri administrative si legislative.
Criteriile de la Copenhaga descriu limpede transformrile pe care o natiune trebuie s le sufere pentru
a fi acceptat n cadrul Uniunii Europene. Unele sunt legate asa cum s-a artat anterior de
dimensiunea economico-monetar a UE. Altele vizeaz capacitatea de a contribui la edificarea unei
politici externe si de securitate comune. Procesul de aderare poate fi lansat, ns, doar din momentul n
care sunt ndeplinite criteriile politice care descriu compatibilitatea trii candidate cu valorile UE.
Acest element indic faptul c la temelia tuturor lucrurilor stau valorile considerate a fi "valori
europene si anume democratia, statul de drept, drepturile omului si respectul pentru protectia
minorittilor.
Nimic altceva din procesul de integrare european nu se apropie mai mult de tema identittii nationale si
respectiv, a identittii europene, dect valorile civico-politice care stau al baza democratiei si a
drepturilor omului. Aceste valori au fost definite n timp si istoria lor poate fi chiar istoria integrrii
europene.
nc din 1948, Congresul de la Haga asupra ideii europene considera Europa ca pe o unitate spiritual si
cultural a crei esent politic rezid n promovarea drepturilor omului si a progresului economic
realizabil doar prin msuri de integrare sectorial[1][10] . C unitatea de principii civico-politice nu
poate dect s se ntreasc n spatiul UE, o arat elaborarea si adoptarea ca declaratie politic, n luna
decembrie 2000, la Nisa a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii europene. Ea va reprezenta, cel
mai probabil, nucleul unei Constitutii europene cu sanse s devin legea fundamental a Uniunii.
Romnia trebuie s se implice alturi de trile membre si candidate att n redactarea acetei
Constitutii ct si n efortul ca ea s capete valoare juridic.
Ajunsi n acest punct ne putem pune din nou ntrebarea n legtur cu ce anume s-ar putea pierde din
identitatea national ca urmare a unei asemenea integrri politice? Afecteaz, oare, integrarea politic
anumite valori nationale?
S notm c valorile europene pe care le-am invocat sunt sistematizate prin codificri ale UE formnd
un sistem care cuprinde:
normele interne fiecrui stat n parte, privind drepturile omului, gndite ca expresie a principiului
subsidiarittii;
participarea trilor membre UE la sistemul international de protectie a drepturilor omului;
instrumentele specifice elaborate n cadrul UE. Centrul de greutate extra-national al acestui sistem
rezult din apartenenta tuturor trilor membre ale UE la Consiliul Europei.
Acestea fiind spuse se impune s observm c Romnia ca si toate celelalte tri candidate este ea
nssi membr a Consiliului Europei. n consecint, principiile civico-politice fundamentale
extranationale ale UE au fost deja asumate si chiar asimilate prin aderarea la Consiliul Europei. n
nssi Recomandarea formulat de Adunarea Parlamentar a Consiliului Europei referitor la admiterea
Romniei, ca si n alte documente al Consiliului, au fost cerute anumite transformri institutionale,
legislative si de atitudine care, odat operate, au fost susceptibile s modifice specificul national
romnesc (ex. introducerea institutiei avocatul poporului/ombudsman, specific trilor nordice, dar
necunoscut n Europa Central si Oriental; dreptul individual de recurs la Curtea European a
Drepturilor Omului pentru toti cei nemultumiti de solutiile n materie pronuntate de instantele nationale;
dezincriminarea homosexualittii si a lesbianismului; discriminarea pozitiv n problema minorittilor
nationale; toleranta fat de sectele religioase etc.)
8

Prin transformarea Consiliului Europei ntr-o organizatie cu adevrat pan-european organizatie care
include si Federatia Rus s-au creat premisele unui proces de constructie si dezvoltare permanent a
setului de valori si principii civico-politice europene pe directii convergente. Acest proces este din ce n
ce mai mult unul de sintez, iar rezultatele sale sunt cu att mai valoroase cu ct sunt caracterizate
printr-un sincretism mai accentuat. El demonstreaz c nu orice traditii constituind elemente de
identitate merit a fi pstrate, dup cum atest si faptul c orice popor are o contributie pozitiv de adus
la patrimoniul valorilor europene. De asemenea, practica evolutiv a Consiliului Europei ca si cea a
OSCE indic faptul c drepturile omului nu pot fi privite ca o dogm fr riscul alimentrii unor
tendinte centrifuge n cadrul procesului european. Promovarea valorilor esentiale legate de conceptul
drepturilor omului si care alctuiesc nucleul dur al identittii europene, trebuie s se realizeze de o
manier pragmatic prin edificarea la nivel national ca si la nivel european, a unor institutii compatibile
cu folosirea crmizilor nationale reprezentate de traditiile pozitive ale fiecrei tri implicate.
Integrarea european poate s mearg spre aprofundarea directiei initiate de Consiliul Europei, dar nu
s-i schimbe natura. Astfel, prin mecanismul plngerilor la Curtea European pentru Drepturile Omului,
instant care ofer persoanelor fizice dreptul la remedii obtinute la nivel continental, autorittile
nationale sunt controlate printr-un mecanism supranational[1][11]. Noua Cart a Drepturilor
Fundamentale mai face un pas n directia recunoasterii drepturilor economice si sociale ce pot fi
completate n cadrul unei Constitutii europene asigurnd o codificare cu generalitate european.
Asa cum n materie de economie Romnia va avea de optat, n cadrul unei Europe unite, ntre un Euro
puternic si un Leu traditional dar debil, tot astfel, pe terenul valorilor civico-politice ea a trebuit s
aleag ntre o civilizatie european de sintez n care va aduce tot ceea ce este mai bun si mai integrabil
dintre elementele identittii sale nationale si un spatiu socio-cultural unde justitia era perceput n
functie de conjuncturile politice, unde institutiile publice puteau interveni n viata privat si dicta
inclusiv orientrile sexuale, unde membrii minorittilor erau tratati n mod diferentiat fat de membrii
majorittii, unde pe msur ce societatea se polarizeaz exclusii se vd lipsiti de orice beneficiu al
solidarittii sociale. Ca urmare, temerea de a pierde identitatea national prin integrare ntr-o
Europ unit, se dovedeste n general irational sau/si artificial.
Desigur, n conditiile recunoasterii "dreptului la diversitate", regulile de natur civico-politic
necuprinse n codificarea Consiliului Europei si al Uniunii Europene vor rmne s supravietuiasc
precum parte a unei identitti nationale subsidiare. n ceea ce priveste temele identitare esentialmente
culturale precum limba, traditiile istorice, personalittile, specificul creatiei artistice, mentalittile de
viat, ele nu se supun unui control n cadrul institutional european. Nu este mai putin adevrat, ns, c
anumite tensiuni pot s apar n unele cazuri speciale. Ar fi de amintit, astfel, politicile europene n
domeniul educatiei care cer ca alte popoare (n special, vecinii) s nu apar n manualele de istorie ca
inamici. Un alt exemplu este legat de tendinta de a limita exercitarea liberttilor religioase de ctre
minorittile religioase pe temeiul unei esentialitti confesionale de un anumit fel a natiunii majoritare.
Asemenea teme sunt ns si parte a dezbaterilor interne dintr-un anumit stat si nu doar component a
procesului european. Dintr-o atare perspectiv se poate spune c identitatea national si dezbaterea
cultural care o reflect se bucur n Romnia si de suficient demnitate si de o considerabil
prolificitate si de o substantial tolerant pentru ca din dinamica lor intern s se mplineasc un specific
n acelasi timp si romnesc si european. n acest sens, romnii pot sustine cu temei c au vocatia
natural a europenismului; c rmnnd ei nsisi pot fi, totodat, europeni.
D. Concluzii
Europa "cooperrilor avansate, altfel spus, Europa cu 21 de viteze, "avizat" de Summit-ul din
decembrie de la Nisa, este un cadru potrivit, desi nu neaprat ideal, pentru desfsurarea proiectului
politic romnesc. Este o formul n care Europa ne-ar "astepta", dnd posibilitatea celor dou proiecte al "lor", indispensabil conservrii stabilittii politice si pcii continentului si al "nostru", orientat ctre o
Europ unit si de sintez - s se desfsoare n paralel.

Integrndu-ne n zona de "geo economics" a UE, singura n care decizia are deja un accentuat caracter
federal sau supranational, Romnia va beneficia de implanturile de productivitate pe care liberul schimb,
fondurile structurale si stabilitatea indus de calitatea de membru al UE, le vor atrage.
Dobndind un drept de "co-decizie" pentru zona de "geo politics" - specific pilonilor
interguvernamentali ai UE - n ceea ce priveste politica extern, securitatea, justitia si afacerile interne Romnia va putea s promoveze proiectul propriu de modernizare.
Dup ce Europa unit dotat cu o suprastructur politic reprezentativ va lua fiint, Romnia si va
pstra libertatea de decizie esential n cadrul sistemului subsidiarittii globale care va realiza echilibrul
ntre vechile identitti nationale si noua identitate european. "Momentul de ruptur se va anunta singur:
politicienii si elita romneasc n general vor sti cnd am depsit cu totul faza n care identitatea politic
national nu mai este n nici un fel pus n cauz si cnd putem deci s investim aceast identitate n
cadrul unui stat federal european"[1][12].
Europa viitorului nu poate fi dect rezultatul unui proces de unire a Occidentului cu Orientul att sub
raportul spatiului ct si sub cel al valorilor. Pe planul celor din urm, avansul Occidentului nu poate fi
contestat. El este rezultatul unei experiente istorice refuzate Europei Centrale si de Est. Acest avans
singur nu este, ns, suficient, spre a transforma "Europa-Piat" de astzi n "Europa-Putere" de mine.
Pentru a fi viabil, Europa unit va trebui s consacre "dreptul la diversitate" si "dreptul la solidaritate".
Aceasta nseamn a lega concurenta cu justitia, eficienta cu generozitatea si respectul diversittii cu
egalitatea sanselor.
n msura n care doresc s depseasc prin unitate actualul lor deficit de putere si insecuritatea dedus
din el, natiunile europene vor fi obligate s nteleag c identitatea lor se compune din elemente
negative sau obsolite, care trebuie abandonate si elemente pozitive care trebuie conservate. (n Romnia,
spre exemplu, nrdcinarea principiului umanist privind respectul diversittii s-a transpus, pe planul
raporturilor interconfesionale, n deschiderea bisericii ortodoxe ctre un nou tip de relatie cu
catolicismul a se vedea n acest sens istorica ntlnire de la Bucuresti dintre Papa Ioan Paul al II-lea si
Patriarhul Teoctist si ctre acceptarea, chiar dac fr entuziasm, a activittii cultelor neoprotestante.
Aceasta a impus schimbarea unor elemente de identitate ale ortodoxiei romnesti, schimbare
materializat n ntinerirea ierarhiei si, mai ales, n abandonarea rezervei fat de implicarea n activittile
de asistent social. Pe un alt plan, cel economic, nevoia integrrii pe piata intern european i conduce
pe romni ctre abandonarea culturii improvizatiei sintetizat n expresia popular las c merge si
asa pentru a-si asimila cultura rigorii/ a lucrului bine fcut, asociat n mentalul colectiv cu
Occidentul conform zicalei lucrul bine fcut este lucru nemtesc.)
La rndul su, Uniunea european de astzi va fi indispensabil s observe c problema ei nu este aceea
de a-si transfera modelul n jumtatea estic a continentului, ci de a asista trile de acolo n constructia
unor institutii compatibile, bazate pe un set mprtsit de valori si executate cu "crmizile traditiilor
nationale".
n ceea ce i priveste pe romni, ei sunt interesati s nlocuiasc o impredictibil cooperare
interguvernamental n care intr mereu cu handicapuri, cu un statut cert implicnd drepturi garantate si
obligatii limpede asumate. n acest context, Romnia trebuie s scape de complexul elevului codas si ssi nsuseasc pozitia arhitectului responsabil de viitorul casei comune europene, la un loc cu ceilalti
arhitecti din Apus si din Rsrit. Ca europeni, romnii nu risc s-si piard identitatea ci doar s rateze,
prin timiditate sau miopie, sansa de a-si furi propriul destin.

Identitatea politic a cetenilor UE

http://www.enri.partium.ro/knyit/ered/Identitate.pdf

Identitatea cultural a cetenilor UE

10

Identitatea economic a cetenilor UE

Concluzii

Bibliografie

Link-uri
http://www.mdrl.ro/_documente/info_integrare/romania_si_viit_europei/identitate.htm
http://alexandruherlea.wordpress.com/2010/04/23/identitatea-europeana-si-largirea-spreest-a-uniunii-europene-cazul-romaniei/
http://doctorat.snspa.ro/sites/default/files/doctorat/dascalu%20roxana/rezumat%20lucrare
%20de%20doctorat%20Roxana%20Dascalu.pdf
http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.5-6-2009/05-CSchifernet.pdf
http://foaienationala.ro/criza-de-identitate-uniunii-europene.html
http://europolity.ro/wp-content/uploads/2013/05/Nr.-13-14.-2012.pdf

11

12