Panouri fotovoltaice

Un panou solar fotovoltaic transforma energia luminoasa din razele solare direct in
energie electrica. Componentele principale ale panoului solar sunt celulele solare. [14]
Panourile solare se utilizeaza separat sau legate in baterii pentru alimentarea consumatorilor
independenti sau pentru generarea de curent electric ce se livreaza in reteaua publica. [14]

Panourile fotovoltaice pot fi considerate ca fiind generatoare de curent continuu,

alimentate de lumina solara. Cand fotonii avand o cantitate suficienta de energie ciocnesc o
celula solara, acestia elibereaza electroni in structura cristalina si ii forteaza printr-un circuit
extern (baterie sau sarcina de curent continuu). Electronii revin la polul opus al celulei solare si
intregul proces este repetat. Tensiunea de iesire a unei singure celule solare cristaline este in jur
de 0,5V la un curent direct proportional cu suprafata celulei (aproximativ 7A la o suprafata de
aproximativ 39 cm2). De obicei, in fiecare panou solar, sunt inseriate intre 30 - 36 de celule (plus
la minus), pentru a obtine o tensiune nominala de iesire de 12V (17V tensiune de varf). Panourile
solare pot fi conectate in serie sau in paralel, obtinandu-se astfel matrici solare pentru incarcarea
bateriilor de 12V, 24V sau 48V. [14]

Panouri solare fotovoltaice Kyocera

Un panou solar este caracterizat prin parametrii sai electrici, cum ar fi tensiunea de mers
in gol, sau curentul de scurtcircuit.
Pentru a indeplini conditiile impuse de producerea de energie electrica, celulele solare se
asambleaza in panouri solare utilizand diverse materiale, ceea ce asigura:

protectie transparenta impotriva radiatiilor si intemperiilor

legaturi electrice robuste

protectia celulelor solare rigide de actiuni mecanice

protectia celulelor solare si a legaturilor electrice de umiditate

asigurare unei raciri corespunzatoare a celulelor solare

protectia impotriva atingerii a elementelor componente conducatoare de electricitate

posibilitatea manipularii si montarii usoare

Se cunosc diferite variante de constructie a modelelor existente de panouri solare. In

continuare descriem constructia modelului cel mai raspandit in momentul de fata. [14]

Constructia unui panou solar obisnuit

Un ecran protector (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) pe fata expusa la
soare

Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc siliconic) in
care se fixeaza celulele solare

Celule solare monocristaline sau policristaline conectate intre ele prin benzi de cositor
[14]

Caserarea fetei posterioare a panoului cu o folie stratificata din material plastic rezistent
la intemperii ( fluorura de poliviniliden sau tedlar ) si Poliester

Priza de conectare prevazuta cu dioda de protectie, respectiv dioda de scurtcircuitare

(vezi mai jos) si racord

O rama din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare si

montare, pentru fixare si rigidizarea legaturii [14]

Fabricarea panoului solar

Fabricarea incepe intotdeauna de pe partea activa expusa la soare. La inceput se
pregateste si se curata un geam de marime corespunzatoare. Pe acesta se aseaza un strat de folie
de etilen vinil acetat, EVA, adaptat profilului celulelor solare utilizate. Celulele solare vor fi
legate cu ajutorul benzilor de cositor in grupe (siruri), care mai apoi se aseaza pe folia de EVA,
dupa care se face conectarea grupelor intre ele si racordarea la priza de legatura prin lipire. In
final, totul se acopera cu o folie EVA si peste aceasta o folie tedlar. Pasul urmator consta in
laminarea panoului in vacuum la 150 C. In urma laminarii, din folia EVA plastifiata, prin
polimerizare, se va obtine un strat de material plastic ce nu se va mai topi si in care celulele
solare sunt bine incastrate si lipite strans de geam si folia de tedlar. Dupa procesul de laminare,
marginile se vor debavura si se va fixa priza de conectare, in care se vor monta diodele de
bypass. Totul se prevede cu o rama metalica, se masoara caracteristicile si se sorteaza dupa
parametrii electrici, dupa care se impacheteaza. [14]

Caracteristici technice
Parametrii unui panou solar se stabilesc, la fel ca si cei pentru celule solare, pentru
conditii de test standard.
Prescurtari ale termenilor mai des utilizati

SC: Short Circuit - Scurtcircuit

OC: Open Circuit Mers in gol

MPP: Maximum Power Point Punctul de putere maxima

Tensiunea de mers in gol UOC

Curent de scurtcircuit ISC

Tensiunea in punctul optim de functionare UMPP

Curentul in punctual de putere maxima IMPP

Putere maxima PMPP

Factor de umplere FF

Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei

Randamentul celulei solare [14]

Incarcatorul solar
Incarcatorul solar se monteaza in circuitul sistemului solar, intre panoul solar fotovoltaic
si baterie. Incarcatorul solar asigura o incarcare eficienta a bateriei, pe care o si protejeaza
impotriva descarcarii profunde si scurtcircuitelor, protejand in acelasi timp si panoul solar
impotriva unui eventual scurtcircuit. Incarcarea bateriei este realizata prin metoda PWM (Pulse
Width Modulation = Modulare a Duratei de Impuls). Bateria este incarcata folosind un tren
continuu de impulsuri de curent electric, impulsuri a caror durata este modificata automat de
incarcator in functie de gradul de incarcare a bateriei. Modul de functionare a unui incarcator
solar este exemplificat prin figura de mai jos: [14]

Invertorul
Invertorul este utilizat intr-un sistem solar pentru a obtine o tensiune utila de 230V,
folosind ca sursa de alimentare bateria, incarcata in prealabil de panoul solar, prin intermediul
incarcatorului solar. Tensiunea de 12 volti a bateriei este convertita in 230 V de catre acest
aparat. Printre facilitatile pe care le pot avea invertoarele se numara: protectie la scurt-circuit pe
intrare si iesire, protectie la suprasarcina si supraincalzire, protectie la supravoltare si subvoltare,
afisarea puterii consumate si a tensiunii bateriei etc. Invertoarele au ca si caracteristica principala
puterea nominala, care reprezinta consumul maxim admis la iesirea de 230 V. O alta
caracteristica importanta a unui invertor este forma undei de iesire. Astfel, exista invertoare cu
unda sinusoidala pura sau cu unda sinusoidala modificata. Invertoarele cu unda sinusoidala
modificata sunt mai accesibile ca pret, dar nu se preteaza la echipamente electrice sau electronice
care folosesc motoare alimentate direct la 230 V, pentru care se utilizeaza invertoare cu unda
sinusoidala pura. Modul de conectare al unui invertor intr-un sistem solar este exemplificat prin
figura urmatoare: [14]