Sunteți pe pagina 1din 2

Acestea fiind spuse, s aflm care sunt alimentele cu cel mai crescut nivel de proteine:

1. Soia conine nu doar multe proteine, dar multe minerale, vitamine i fibre. La 100 de grame de
boabe mature de soia, prajite uscat (fara ulei) avem 39,58 g proteine, la 100 g de boabe mature de
soia, fierte avem 16,64 grame de proteine.
2. Oule ieftine i pline de proteine; consum-le ntregi, cu tot cu glbenu i albu pentru a
beneficia de bogia de proteine (un ou ntreg mediu - 46 g - prjit conine 6,26 g proteine).
3. Somon surs important de proteine i acizi grai Omega 3, nutrieni eseniali petnru
meninerea sntii.
4. Brnza de vaci 16 grame de proteine la jumtate de can de brnz i gust de-li-cios!
Amestecat cu fructe sau legume este i mai bun i ofer toate substanele nutritive de care avem
nevoie, plus o mare cantitate de proteine.
5. Carnea de vit plin de aminoacizi, blocuri de proteine care ajut la dezvoltarea esutului
muscular, zinc, fier, magneziu i ali nutrieni importani.
6. Iaurtul 16 grame de proteine la o can de iaurt. Sun bine, nu-i aa? De asemenea, aceste
iaurturi au cantitzi duble de proteine i folosesc jumtate din cantitatea de zahr folosit n cazul
altor iaurturi obinuite.
7. Sardinele proteine, Omega 3, vitamina D pe toate le gsim n banalele sardine. Mare grij
totui s le consumai din surse sigure. Cel mai indicat este s le consumai proaspete.
8. Proteine din zer este alegerea de top a culturitilor i probabil va rmne aa pentru mult timp
de-acum ncolo. Potrivit unor sondaje realizate n rndul sportivilor, proteinele din zer sunt cele mai
eficiente n dezvoltarea masei musculare.
9. Carne alb de pui sau curcan se gtete rapid, este ieftin i este o surs grozav de proteine.
10. Fructele n coaj lemnoas constituie gustarea ideal, sunt practice i nu sunt perisabile, spre
deosebire de o ciocolat de exemplu. Migdalele, nucile, fisticul, cajuu, alunele de pdure sunt
excelente surse de vitamine, minerale, grsimi sntoase i fibre i pot fi luate oriunde, le poi uita
n birou, n ghiozdan sau n dulpa pentru mult timp c tot la fel de gustoase i pline de beneficii vor
fi.
2.Din punct de vedere chimic, proteinele sunt compuse din carbon, hidrogen, azot si oxigen care
se combina pentru a da nastere lanturilor de aminoacizi. Alaturi de glucide si lipide, proteinele se
incadreaza in clasa de substante nutritive a macronutrientilor.
Organismul foloseste proteinele pentru a construi, a repara si a mentine functionale aproape toate
tesuturile care il alcatuiesc. Orice miscare fizica voluntara sau involuntara din viata noastra
necesita clipa de clipa contributia muschilor.
Proteinele sunt cunoscute in mediul stiintific drept piatra de temelie a sistemului muscular. In
alcatuirea acestui tesut intra aproximativ 75% apa, 20 % proteine iar restul de 5 % sunt grasimi,
glucide, vitamine si minerale.
Proteinele inhiba pofta de mancare, cotribuind la pieredea in greutate. Totusi, cand sunt consumate
in exces proteinele sunt folosite de organism in locul caloriilor sau sunt stocate sub forma de
grasime. In schimb, un aport prea scazut conduce in mod cert la pierderea masei musculare pentru a
fi satisfacute nevoile organismului.
Cele mai bune surse de proteine sunt alimentele de origine animala: carnea de peste, carnea de
pasare, ouale, lactatele etc. Exista insa surse vegetale care furnizeaza o cantitate semnificativa de
proteine fiind indispensabile vegetarienilor sau celor care postesc. Este vorba despre fasole, mazare,
linte, naut si soia.

Rolul si functiile Proteinelor pentru organism

Proteinele constituie comp de baza al protoplasmei celulare si al structurii

intercelulare
efectueaza un rol plastic

participa la formarea unor enzime, care intervin in desfasurarea tututor proceselor


vitale ale organismului
influenteaza activitatea glandelor endocrine
influenteaza rezistenta organismului fata de infectii
au functii structurale specifice tesuturilor
indeplinesc functia de transport a hemoglobinei si plasmei sangvine
participa la mentinerea echilibrului osmotic
au functie genetica

functie de detoxicare a toxicelor industriale si medicamentelor, care se realizeaza


prin mai multe cai
prin mentinerea troficitatii normale a tesuturilor si organelor pe care actioneaza
substantele nocive, marindu-le rezistenta
prn asigurarea ecipamentului enzimatic, necesar metabolizari noxelor,
transformindu-le in substante lipsite de nocivitate
indeplinesc rol energetic secundar la arderea unui gram de proteine se elibereaza
4,1 kcal.
Surplusul de proteine reflecta direct asupra ficatului, unde se obtin produsele finale
ale descompunerii proteinelor si asupra functiei rinichilor, prin care se elimina aceste
produse. Excesul de proteine provoaca o reactie nefavorabila a sist cardiovasc si a
celui nervos.