Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-~~--~~-'------~'-~- -
I
ENGLEZAPENTRUINCEPATORI
In eeonomia ~i soeietatea romfmeasea sehimbarile survenite in ultimii ani au adus eu ele multe
probleme, dar ~i multe oportunitati. Pentru a putea profita de aeestea, este foarte importanta
eunoa~terea unei limbi de eireulatie internationala. In domeniul relatiilor eeonomice
internationale, al turismului ~i al eulturii, eunoa~terea limbii engleze este indispensabila. De
aeeea, in cele mai multe tari europene limba engleza se preda deja la nivelul institutiilor primare
de edueatie.
Metoda introdusa de EUROCOR, se utilizeaza de mult timp cu sueees in tarile vest-europene ~i
in Statele Unite. Dupa cateva. Ieqii ~i dumneavoastra yeti eonstata ea obtineti rezultate rapide eu
eforturi relativ miei. Este de ajuns sa invatati zilnie 15 minute. Nu va pierdeti rabdarea in eursul
rcpetarii sistematice a excrcitiilor ~i atunei Yeti progresa in mod garantat. Pareurgeti odata eel
mult 0 jumatate de lcqie. Fieeare parte a unei leqii contine 0 cantitate suficienta de material nou
pentru a exersa.
Cursul pentru incepatori este alcatuit din 32 de leqii grupate in 16 caiete. Fieeare Iectie are doua
parti. In prima parte a fiecarei Jectii, se introduce materia noua, pentru a carei intelegere ~i
fixare va sunt prop use diferite tipuri de exercitii. Partea a doua a celei de a doua leqii nu
cuprinde euno~tinte noi, aiei fiind inserate doar exereitii de verifieare. Fieeare leqie se termina
eu reeapitularea noilor reguli gramatieale ~i eu tema pentru acas3. La snir~itul caietului de curs
se afla voeabularul introdus in leqiile respective eontinand euvintele ~i expresiile noi, prezentate
in ordine alfabetica, precum ~i transcrierea lor fonetica.
\
Atunei cand rezolvati pentru prima data un exereitiu, nu folositi de la ineeput filtrul ro~u.
Folosirca aeestuia are sens doar daea ati repetat exercitiul deja de trei-patru ori. Daea tcxtul seris
cu litere ro~ii este aeoperit eu filtrul ro~u, raspunsul eoreet devine invizibil iar dumneavoastra
va trcbui sa apclati la euno~tintele nou introduse. Prin indepartarea filtrului, puteti veri fica daea
ati rezolvat eoreet exereitiul. Atat filtrul ro~u cat ~i easeta care va este trimisa impreuna eu
eaietul de eurs va vor aj uta sa verifieati pronuntia cuvintelor invatate.
Profesorii no~tri sunt gata sa va aeorde tot sprijinul ~i va a~teapta sa deveniti cursant EUROCOR.
Va sfatuim sa incepe1i rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce a1i parcurs
intregul material prezentat in caietul de studiu, dupa ce ati repetat cuvintele
~i
ati
~i
yeti
~i
sa parcurgeti inca
2.
~i
sa recapitulam cu
~i
consolideaza
Obi~nuiti-va eu
euno~tilllelc
~i
invatarea limbilor straine, vor ajunge dupa cfttcva luni de studiu la un nivel la care
nici nu au sperat.
3.
4.
~i
5.
Nu uita(i sa va scrieti numele, prenumele, adresa, numanll de cursant sub care ati
fost inregistrat
~i,
6.
gase~te
in
Pentru a va u~ura invatarea, pe marginea fiecarei pagini am plasat 0 serie de simboluri grafice.
Acestea vor indica diverse genuri de exercitii sau seqiunile de gramatica, fiindu-va astfel mai
u~or sa Ie localizati sau sa Ie recapitulati.
in dreptul acestui semn, textul cules cu litere inclinate puncteazii no{iunile gramaticale
vocabular care sunt nou introduse in lectia respectivii.
~i
gramatical
# de
insu~it
Cuvinte noi
~i
in leqia 3 la pagina 21
Tcxtul care urmeaza dupa semnul ,,>" tiparit cu ro~u (care nu se vede in cazul folosirii filtrului
ro~u) arata ca exercitiul trebuie rezolvat conform indicatiei, de exemplu, completarea unui text
sau traducerea unei propozitii.
In final, 0 remarca. La radio ~i televizor auziti adesea conversatii sau ciintece in limba engleza.
Uneori pronuntia acestora difera de ceea ce va propunem noi in cadrul lectiilor. Aceasta se
intiimpla deoarece exista diferenle de pronunlie intre engleza vorbita in Marea Britanie, in SUA
~i cea din Australia.
"
"
PARTEA INTAl
LECTIA
1
,
- strada cu magazine
- eumpariituri
shopping
> [~opin(g)]
Complexul de sunete n(g) eorespunde sunetelor similare din limba romfma,
dar "g" se aude slab, ca in euvantul romanesc "lung".
in cuvintele din Jimba engleza formate din mai muite silabe, una dintre
silabeeste accentuata. In transcrierea fonetica, vocala scrisa cu litera
ingro~ata semnaleaza silaba accentuata: > [~opin(g)).
> [~op]
shop
Semnul [0 J este un
"a": > [~op].
street
,,0"
- magazin, praviHie
-----TU
- strada
Consoana [r] din limba engleza difera de "r"-ul romanesc. Rostiti "r" lara
sa atingeti cerulgurii cu Jimba ~i lara vibrarea limbii. Astfel, obtineti un
"r" englezesc. Semnul [i:] se pronunta ca un "i" lung, ca in cuvintele "vii,
mii": >[strit].
railway station
- gara, statie
- cale ferata
railway
> [rei] L1 ei]
Semnul fonetic [U] indica litera "w" care, de obicei, nu se pronunta. In
cazurile In care se pronunta, rotunjim gura ca pentru "u" ~i spunem "v":
>[ rei! liei].
station
> [stei~n]
- statie
church tower
church
> [t~a:' t:;;]
- biserica
Sunetul notat prin [t~] este 0 consoana asemanatoare cu "c(i)", "c(e)", "cere,
zece" din limba romana. in Iimba engleza insa sunetul [t~J poate fi urmat
direct de orice vocala, tara a mai fi nevoie de un "e" sau "i" intermediar.
Sunetul [a:J se pronunta ca "a" lung. Semnul [I] (r ridicat) indica un ~,r"
care se aude foarte slab: >[t~a:'t~].
tower
> [taua']
- turn
u~a
care da la strada
door
> [do:IJ
- u~a
Sunetul [0: J este un ,,0" lung ca in interjectia
, din limba romana "oo!":
,
> [do: I ).
shopping
- cumparaturi
>
shop
- magazlD
> [0 0 P]
street
- strada
> [stri:t]
railway
- cale ferata
> [rei/"ei]
train
- tren
> [trein]
station
- statie
> [steisan]
church
- biserica
> [tsJ:'t S]
tower
- tum
> [t3L1J']
house
- casa
> [halls]
door
- usa
> [do:']
railway station
shopping street
>
street door
> I etll
[sopin(~)
stri:t]
lllo" '
Sit cxcrsam noile cuvinte; II\i atcn\i la pronulI\ic si sensu I lor in limba romana:
shopping
>
shop
>
l~()pJ
street
> [5t1I.t]
- strada
railway
> [rei/"ei]
- cale ferata
train
> [trein]
- tren
station
> [steisim]
- statie
church
> [1.)a.'ts]
- biserica
tower
> [taLl<:l']
- tum
house
> [h<:lLls]
- casa
door
> [do:']
- usa
~,OJ1III("11
- eumparaturi
- magazin
in limba englezii, inaintea Cl/wlntului care define!jte un lucru sau 0 noriune (adicii. inaintea unui
substantiv) stii un articol. Articolul nehotiirat a se ajlii inaintea euvintelor care definesc lueruri sau
noriuni despre care vorbim la modul general. Corespunde artieolelor: un, 0, dar de multe ori niei nil
se traduce inlil1lba romanii. Atunei eand ne referil1lla un anumit lucruJoiosil1l inaintea,substantivlIlui
articolul hotiirat the.
Articolul hotiirat the se pronun{ii [Dza]. Acest sunet nu existii in limba rom{mii [DZ] se pronun/ii ea
"z" cu limba intre din {i. Pronunra{i "z" de cateva ori. Acum, u~OI; cu gura intredeschisii, pronun/ari
"z" cu limba intre din/i, retriigi1l1d limba i/l momentul in care s-a produs sunetul [D z]. Acesta este un
sunet sonor; punand degetele pe gat, veri simri vibrariile corzilor vocale.
Articol
Tipul articolului
Pronun!ia
>[aJ
vocaHi scurta
nehotanlt
the
>[D'aJ
hotarat
I!
~opJ
the shop
> [a stn tJ
the street
a train
> [a ttemJ
the train
a station
> [a
the station
a church
> [a t;;a.'t;;]
the church
a tower
>
la taua']
the tower
a house
> [a haus]
the house
a door
> [a do.']
the door
the door
a station
>
a house
> [ahaus]
the church
> llYa
the station
> [DZastct;;an]
a train
> [a trem]
a tower
> 1,11aua'J
a shop
> [a $Op]
the train
the house
the shop
the street
a street
> [a stll
tI
the tower
a church
> [a
'tsJ
a door
> [a do:']
a shop
> [a
a street
sH'l~an J
t~a
ld slcl~an]
t~a.'t;;]
Sa repetam inca 0 data cuvintele, dar intr-o alta ordine, impreuna cu traducerea. Pronuntati cu voce
tare urmatoarele cuvinte:
the house
a station
> [a
a door
the tower
stcl~aIl]
- casa
statie
> [a do:']
0 u~a
- tumul
the shop
- magazinul
a train
> [a trem]
- un tren
a church
>[at~a:'t~]
the street
>[[Ya~tnt]
- strada
a house
> [~I
the train
>[IY~1
a shop
>[a~op]
- un magazin
the station
- statia
a tower
>[aI3ldj
- un tum
the church
>[D/a tsa
the door
u~a
a street
>[astritj
1];\1I~]
trein]
't~]
biserica
casa
- trenul
- biserica
strada
Ati repetat de mai multe ori cuvintele noi deci, probabil deja le-ati invatat. Incercati sa traduceti in
limba engleza:
hall~j
o casa
> a house
> [a
u~a
un magazin
> a shop
>[a~op]
statia
> [[Ya
stci~all]
-----_._--------
- -- -
I
I:
I
> a church
> [a
casa
o strada
> a street
>[astri:t]
turnul
> a door
> [a do:']
magazinul
un tren
> a train
>[atrell1]
biserica
un tum
> a tower
> [a taLla']
strada
o statie
> a station
> [a stei~an]
trenul
tumul de biserial
> [[Ya
u~a
strada cu magazine
>
gara
1
,1
i
1
t~a:lt~]
o biserica
u~a
dinspre strada
't~]
-"
t~a:'t~ taLla']
!
i
I
J
()
:j')
t'
I
"
Iar acum vom i'nvata cateva verbe. eu ajutorullor putem forma deja propozitii simple:
Verbul este partea de vorbire care exprimii 0 acriune, 0 intamplare, ca de exemplu: a vizita, a
deschide etc. in limba englezii, cand verbulnu este conjugat (cand inaintea lui nu apar pronumele
personale eu, tu, el, noi etc.), verbul este la modul infinitiv si este precedat de particula to [tu]. in
limba romanii, infinitivul este indicat de particula a, ca de exemplu: a vedea, a intra etc.
II
,r
to see
- a vedea
to see
to visit
- a vizita, a merge la
to visit
to open
- a deschide, a desface
to open
to enter
- a intra
to enter
':
J
''II
I
j
II
I
> [tuvizit]
- a vizita, a merge la
to visit
to open
- a deschide, a desface
to open
>[tLlaupn]
to see
- a vedea
to see
>[tLlsi:]
to enter
- a intra
to enter
In urmatorul exereitiu yeti intalni verbele nou invatate impreuna eu substantivele. Cititi eu voce tare
expresiile ~i retineti tradueerea acestora:
to see the train
> [tll
- a intra in easa
- a deschide
to enter a shop
- a vedea strada
- a desehide
to visit a tower
- a vizita un tum
,j
D'a trein]
stei~n]
- a vedea trenul
- a vizita statia
u~a
u~a
Ati reu~it sa invatati cuvintele? Cu urmatorul exercitiu puteti veri fica acest lucru. Traduceti in limba
engleza urmatoarele expresii, incerdind sa Ie pronuntati cat mai eoreet:
a vedea tumul
a merge la magazin
a intra in statie
a vedea
> [lll
l'111.!'
I)/;1
stl'{~,llli
> to
VISit
> 1(1
c'lltCI
the shop
thc ,1,1tI01l
cas a
a vedea strada
in limba eng/eza. cand un verb este conjugat, este precedat de pronume persona Ie ca de exemp/u:
eu, tu, noi, voi etc.
~i
dumneavoastra,
~i
voi.
>[al]
> [ail
- eu
you
> [ill:]
- tu, dumneavoastra
you
>[IU.]
we
> [ul.]
- nOI
we
>[U 1:]
you
> [IU:]
- dumneavoastra, voi
you
>[II'.J
they
> I, D/ei]
- ei, ele
they
>[IYei]
- - - - . _ - - - - - ---
- des
always
>[o:l"elz]
- intotdeauna
every day
>[cvndel]
- in fiecare zi
- in fiecare dimineata
every mornmg
>[seldamJ
- rar
des
- often
intotdeauna
>[O:]"CI/J
- always
in fiecare zi
- every day
in fiecare dimineata
> [e\ II
rar
> [sclc1am]
seldom
Sa repetam inca
data:
- every morning
1110 '11111(~IJ
- seldom
- Ei viziteaza rar
tLlrnLil.
> I III
- (Iu) deschizi
t~a:'t~]
I
I
iju pn
dL:/1
u~a
in fiecare zi.
j
!
,
j
Re(ineri: in limba romGmi, (de obicei) nu fo!osim inail/tea verbu!ui pronume!e persona!, ceea ce nu
schimba sensu!; de exemp!u: eu vad = vad. ill Iimb(J el/g!ezii, insa. este ob!igatoriu sa indicam printr-un
pronume persona! persoanG care de~fii,warii (Jeri/I/lea: de exemp!u. I see.
(eu) vad
> I scc
>[al Sl:]
(tu) deschizi
>[iu: aupnJ
(noi) intram
> we entcr
>[O'ei viZl!]
(noi) vizitam
> we VIsit
>[U I: vizit]
>[DZei enta']
(eu) deschid
> I open
>[ai iiupn]
(tu) vezi
>[iu: si:]
Acum sa aplicam cele invatate. Traduceti urmatoarele propozitii din limba romana in limba engleza.
F olositi filtrul ro~u:
(Noi) intotdeauna vedem
tumul.
~op
evri
evri
del]
stei~n
t~a:'t~]
u~a.
> [al
> 'Iliey
sec
jill'
1101lse.
Acum putem forma deja propozitii mai lungi. Cititi-Ie cu voce tare:
We often enter the railway
station and I see the train.
LECTIA
1 - PARTEA A DOVA
,
In continuare, yom i'nvata expresii ~i cuvinte noi:
entrance
> [entrans]
- intrare
> [entrans]
- ma~ina, automobil
car
> [bas]
- autobuz
In cele mai multe cazuri "u" se pronunta "a" scurt: > (bas]
- femeie
woman
- trotuar
side-walk
- cladire
lgl
the apartment
>
I hoi]
- Miat
- intrarea
the car
the bus
- autobuzul
the woman
> [IYa"ulllan]
-femeia
a side-walk
> [il"lId"o.kj
- un trotuar
a building
> [a
- 0
an apartment
- un apartament
a boy
- un baiat
bildJJ](~lj
ma~ina,
automobilul
cladire
Sa repetam acum cuvintele noi intr-o alta ordine; ave~i grija sa va insu~i~i corect pronuntia ~i
traducerea lor in limba ramana:
entrance
> [en(r,lnS 1
- intrare
car
bus
> l bas]
- autobuz
woman
>
l "11111,1111
- femeie
side-walk
> I ,aid"" L I
- trotuar
building
> I hil,IIII''''1
- cladire
apartment
> 1;'1';'
- apartament
boy
> IhOiI
'111l.11111
ma~ina,
automobil
- baiat
a ka"
- (Eu) vad
0 ma~ina.
I see a car.
> [aiseldam
> ["1.
Olil Uuman j
SI'
Sl:
O"a bas]
- Ei vad intrarea.
-- --- ------
----------~
>[tuUok]
to go
- a merge
to have
> [tuhE\]
- a avea
to look
- a se uita, a privi
to drive
- a conduce
to go to
- a merge la
to look at
Nu uitati!
cuvantul "to":
1.
2.
Pentru a desemna
mi~carea 1ntr-o
> [ul.
1 have a car.
> lalhFvaka']
- Am
>
lata
~i
ma~ina.
I "I
"'llckll
> [hi
she
>
[~I
- el
J
0 ma~ina.
- Ne uitam la c1adire In
fiecare zi.
he
rar trotuarul.
- ea
La timpul prezent. dupii pronumele personale he, she, it sau substantivele pe care Ie inlocuiesc,
verbul prinJe$te termina!ia -so
he drives
- el conduce
she walks
>[ ~i "o:ks]
- ea se plimba
>[~J:
> [hI.
{'HI Illo:'nin lg )]
51 Z Ol;}
ka: r ]
- Ea prive~te cladirea
in fiecare dimineata.
- (EI) vede
ma~ina.
Dacii inain tea verbului to go stau pronumele personale he, she sau it, atunci -s prime$te $i vocala
de legiiturii -e. Acesta nu are nici un 1'01 in pronun!ie.
>1
he goes
hi
)',;Ill/
- el merge
he has
- el are
she has
- ea are
- Ea merge la biserica
jn fiecare zi.
She goes to
every day.
~hurch
tll
a ~op]
t~ii:'t~
He always looks at
the apartment.
- EI se uita intotdeauna la
apartament.
>[I)!a
~op
hE;: a do:']
- Magazinul are
0 u~a.
- Vedem un baiat
~i 0
femeie.
~--~--- -~----
1/1 expresia to go to church (a merge]a biserica), inaintea cuvantului church nu sefolose~te articolul.
Repetati de eateva ori urmatoarele propozitii. Yeti vedea ea in curand Ie veti invata:
Peter often goes to Bucharest.
He goes by train.
> I hi viZlts a
> I hi \ izits
> II h'll hi
t~a:lt~
taua'
Dlj
gall!
tu
--
a ~opJ
in textul de mai sus apar cateva cuvinte noi, Cititi-Ie de mai multe ori pentru a Ie retine:
to go by
- a calatori, a se deplasa eu
by train
- eu trenul
no
> [n<\lI]
so
> [Selll]
- astfel,
when
> ["en]
He has no car.
- EI nu are
by bus
a~adar, a~a
ma~ina,
by train
Semnificaria cuwintului no este nu sau nid un, nid 0 $i dii propozi!iei sens negativ. De aceea
propozi!ia "He has no car." 0 traducem: "Nu are (nici 0) ma~ina."
Daca gasiti cuvinte care va par necunoscute, atunci recititi prima parte a leqiei.
Dupii cum a!i putut observa, in cazul cuwintului buildings, pluralul se formeazii prin adiiugarea
unui -s final.Aceastii regulii este valabilii pentru cele mai multe cuvinte:
shop
magazm
shops
- magazme
>[ ~ops]
street
strada
streets
- strazi
trains
- trenuri
>[ treznz]
- tren
train
tower
tum
towers
- tumuri
>[taua'z]
car
ma~ina
cars
>[ka.'z]
ma~ml
~i
tumurile
>the towelS
el merge
> he goes
un apartament
> an apartment
ea vede
>1',1 \1
trotuarul
>11)
a se uita, a privi la
>1111 [IlL I 11
.1
,I
',;lId".. L 1
> to look at
o cladire
a conduce
>a building
ma~ina
>1111
Til ,III ,I
L.J 'I
>[nau b;ls]
nici un autobuz
dll\c a car
>110
bus
>then [ go
apOl merg
>[tu luk Et Df a taLla']
a privi tumul
prive~te
>10
strada cu magazine
femeia
des
a merge
>to go
biserica
> [I)fa
>111<' ,'11111' Ii
euam
>[;11 hh]
ma~inile
>1
[Y,I
[S,\.' t~ J
k;I.'/j
>I
11,1\'1<
astfel intotdeauna
> so alwavs
u~a
> the
bisericii
't~
do.']
ChUll It dool
baiatul
o statie de autobuz
> [a bas
a vizita easa
vedem in fieeare zi
>
gara
> [rell"el
un tren
~i
un autobuz
stel~an]
eVrI del]
["I. SI.
stel~an]
[el]
we
then
see
street
[ i:]
--..
[ 3.]
[ au]
train
car
so
by
enter
station
apartment
no
side-walk
entrance
they
[ai]
drive
she
16
d~l\"
RECAPITULAREA LECTIEI
1
,
A
Reguli gramaticale
1.1.
1.2.
- articol nehotarat
the
- articol hotarilt
vocala:
in acest caz "a" devine "an" I ;1I1J, iar articolul hotarat "the" se pronunta [DziJ.
1.3.
a bus
[a bas]
an apartment
[an apa:'tmant]
the car
[DI[IIu'1
the entrance
[011 entransJ
Daca inaintea verbului se ana pronumele ,,1, you, we, they" sau cuvinte care Ie inlocuiesc,
atunci fonna verbului nu sc schimba.
1 see
[ al s i: J
you see
[Ill: Sl: J
IA.
1.5.
vad
III vezi
"Cll"
we see
[Ui: si:J
- noi vedem
they see
[D/ el Sl. J
- ei vad
Daca inaintea verbului se alla pWlllImele "he" sau "she" sau substantive proprii sau
comune, atunci verbul primqk Icrminatia ,,-s":
she visits
I '> I
he opens
1111 :l1I1"1/ I
II)
I 1) ,I
\ i/II',
,I "III1LIII
IWI ",I
ea viziteaza
eJ deschide
IlIk"
femeia
"s]
I go
I ;ll gauJ
prive~te
baiatul se plimba
1.6.
- ell
-el merge
she has
[~j:hEzJ
- ea are
-eu merg
I have
[ai hEvJ
- euam
Cuvintele "often, always, seldom" stau inaintea verbului, in schimb "every day", "every
morning" se giisesc fie la inceputul, fie la sfar~itul propozitiei; de exemplu:
I often see the boy.
1.7.
1.8.
B.
Particula "to" atunci cand se aDa Inaintea verbului, indica infinitivul, dar folosit ca
prepozitie, inseamna "Ia, in, spre".
to the hotel
-Ia hotel
to see
- a vedea
- buildings
[bildm(g)z]
a tower
- towers
[taua'z]
a car
- cars
[ka:rz]
a shop
- shops
[~ops]
Pronuntia
1.9.
Daca un cuvant se termina Intr-un din consoanele surde, (de exemplu, "k, f, p, 1")
atunci telminatia "s" se pronunta [-s]. Daca un cuvant se termina Intr-o consoana sonora,
sau Intr-o vocala, atunci terminatia ,,-s" se pronunta [-z].
[-z]
[-s]
looks
[ luks]
drives
[ dr~llvz]
walks
["o ks]
has
[hEz]
visits
[ viZlls]
opens
[aupll71
shops
[~ops]
towers
[taua'/l
streets
[Sill
cars
[ka'/]
Is]
lata cateva exemple de consoane sonore ~i echivalentele lor sur-de In cuvintc I ol1l,lne~ti.
Intelesul difera datorita faptului ca acela~i sunet se pronunta 0 data sonm, apoi surd.
Controlati In care din cazuri vibreaza corzile vocale ~i In care cazuri nll vibrcaza:
b
baM
papa
vata
fata
dare
gara
tare
c
cara
1.10. Dupa cum ati putut observa, exista 0 mare diferenta Intre limba scrisa ~i cea vorbita.
Unele sunete nu se rostesc clar, exceptie Iacand doar cele din silabele acccni \llIlc. Acest
lucru are 0 mare semnificatie ~i in pronuntia propozitiilor. Vocala silabci acccntuate
este tiparita Ingro~at; de exemplu: [entrans]
Alte semne pe care Ie Intalniti de-a lungullectiilor:
r
DZ
Este varianta pe care am folosit-o pentru a nota varianta sononl a grupului "th"
din limba engleza.
B.
C.
~i
I often ga by bus.
2.
3.
4.
We have an apartment.
5.
I.
2.
3.
Ai (a) ma~ina.
4.
5.
u~a.
Alegeti raspunsul carect ~i incerclIi(i litera corespunzataare (exista un singur raspuns careet,
de exemplu: la, 2c etc.):
l.
side-walks
b. shops
c.
stations
d. streets
2.
3.
c.
d.
gre~iUI?
b. We have a car.
c.
d. He has a car.
LECTIA
2
,
"
"
PARTEA INTAI
> [hautel]
- hotel
room
> [ru:m]
- camera
window
> ["inclau]
- fereastra
restaurant
>
- restaurant
[rest~lrant]
[restro: nt)
traffic
> [trEfik]
- circulatie
bicycle
> [baisikl]
- bicicleta
school
> [sku:1]
factory
> [tEktari]
- fabrica, uzina
office
> [OflS]
- birou, oficiu
~coala
school
> [sku:1]
office
> [OtIS]
- birou, oficiu
factory
> [tEktari]
- fabrica, llzina
restaurant
> [restarant]
[ restro:nt)
- restaurant
hotel
> [hautel]
- hotel
room
> [null]
- camerll
window
> [Uindau]
- fereastra
traffic
> [trEfik]
- circula\ic
bicycle
> [baisikl]
- bicicleHt
Acum va propunem unnatorul exercitiu. Cititi cu voce tare cuvintele de mai jos:
factory
>
room
>[IIII11J
- camera
window
> I"illdau]
- fereastra
traffic
> 1111'I]k]
- circulatie
restaurant
- restaurant
office
> lolls I
- birou, oficiu
school
> 1 :-,kll II
hotel
>111,1111('11
- hotel
bicycle
> 1h:II',ILJ 1
- bicicleta
- fabrica, uzina
[J1~ktariJ
>1
III IYa
"il1d<lllJ
,I
I have a bicycle.
~i
~coala
verificati-va pronuntia:
- Camera are
fereastra.
- Am 0 bicicleta.
>1"1',1
He sees a hotel.
>1111
>1:1""" I I 11,1.\11
011\
You seldom go to a
restaurant.
>1111
1'.1l1
111 ,I
I)
,1111,111,1
- Vedem circulatia.
\',1111('11
- El vede un hotel.
"1 ,. ,I
;,('ltI,1I11
I (",I, \ I ,II \ I
- 0
~coala ~i
un birou.
insll~it
fabrica, uzina
>[ fEktariJ
camera
> II \('"1
>[rll:mJ
fereastra
> II'II\(I,,\\'
>[ L1indauJ
circulatie
>tl,IIII'
>[ trEtlkJ
restaurant
> 1,';,1.1111.1\11
>[ restarillltJ
birou, oficiu
>[ ofisJ
~coala
> S\ \'0,,1
>[sku:lJ
hotel
> holl'!
>[ hautelJ
bicicleta
> IJIl:yck
>[baislklJ
71
"acesta este" sau "acela este" in limba engleza se reda prin: "it is" III
Cititi urmatoarele propozitii
~i
1/
J.
It is an office.
>
It is a hotel.
> [It
It is a station.
> [it
an O[IS]
1Z
a hautel]
1Z
a stel~,lIl]
- Aceasta este
[It IZ
static.
>[111]
near
>[nia']
also
>[ olsau]
not
>[not]
-nu
~i,
de asemenea
- Este
There is an entrance
in the building.
>[DZea' IZ an entrans
in DZa bildm(g)]
- Este 0 intrare
in cladire.
> I [Year
lZ
a fEktan
1)/.1 stCl~;lIl]
TIl a'
bicicleta in cas:!.
in mod curent, expresia it is se prescurteaza it's [Its J, tot astfel ~i expresia there is: tltt'J'e'sll ) (.I ' z] .
lata diteva exemple:
- Acesta este un reS(i\l\l ant.
It's a restaurant.
It's an office.
>[lt5;1Il OIISJ
- Este 0
statiei
~coala
There's a window in
the room.
>[DZearz a "indau
DZa ru.m]
- Este
fereastra In camera.
In
in vecin~l(atea
in urmatoarele propozitii Yeti regasi cuYintele ~i expresiile noi. Cititi propozitiile, fiind atenti la
pronuntie:
There's a hotel near
the station.
- Este un hotel In
apropierea statiei.
- Aceasta nu este
~i
~i
~i
tu yezi
ma~ina.
0 ~coala.
In urmatoarele propozitii yeti Intiilni cateva dintre cuYintele noi. Cititi propozitiile In limba rorpiina
Incercati sa Ie traduceti In limba engleza:
Este
bicicleta In cladire.
",c
> I orlL"11
tlic hoys.
Mergem intotdeauna
In apropierea ~colii.
~i ea 0 Yiziteaza In fiecare zi
pe femeie.
> Shc
>
,liso IISI1':
c)'c'\ \'
thl' woman
d,l\"
[~i:
I', IJ<II
Acum veti invQ!a toateformele conjugate ale \lcrbului aft - to be I1II hI: I:
..-<
lam
- eu sunt
you are
- tu
he is
>
I am
you are
> [ill: a: r ]
- el este
he is
>[hi:iz]
she is
- ea este
>
she is
>[~i:iz]
it is
>[itiz]
it is
>[itiz]
weare
- noi suntem
we are
you are
you are
they are
- ei sunt
>[D/cia']
they are
> [D/ei
e~ti,
dumneaYoastra sunte\i
1.11 lilll
[~i:
iz]
;1 '
Sa exersam verbul "to be". Cititi Cll voce tare urmatoarele propozitii:
1 am in the house.
e~ti
- Aceasta este
- Noi suntem in
You are
- Sunteti in
- Ei sunt baieti.
In
Bucharest.
,I
stlI:tJ
0 ma~illil.
cladin~.
Bucure~11.
Traduceti in limba engJeza urmatoarele propozitii. Nu uitati sa folosili pronumele persollal, dl:oarece
in limba engleza pronumele nu se omite:
> He is in the room.
El este in camera.
(Noi) suntem in apropierea
(Eu) sunt in birou.
Sunteti la
Bucure~ti.
~colii.
Ea este a femeie.
> She
Ei sunt pe strada.
IS
a woman.
Aceasta este
E~ti
> It is a station.
statie.
aproape de static.
- I'm
> [all11]
you are
- you're
> [iua l]
she is
- she's
>
he is
- he's
> [hi:z]
it is
- it's
> [its]
weare
- we're
> ["ia l]
you are
- you're
> [iua l]
they are
- they're
> [Dlei']
[~i:z]
El este in camera.
Suntem in apropierea
Sunt in birou.
Sunteti la
Bucure~ti.
Ei sunt in strada.
Ei sunt in strada.
> TI1l"\" re
Aceasta este
E~ti
III
the street.
statie.
aproape de statie.
> 1111
";\
to get
> IIU
~l'11
to know
> 11UIl<lU]
- a ~ti, a cunoa~te
to wait
> [tu"ed]
- a
to speak
> l tu spik]
- a vorbi
to like
'1,1
- a lucra
- a primi, a obtine
a~tepta
lar acum yom folosi aceste verbe in propozitii. Completati propozitiile in limba engleza cu verbele
care lipsesc. Folositi filtrul ro~u:
Ea intotdeauna obtine
El
a~teapta des
camera la hotel.
in apropierea
~colii.
Vorbesc rar.
Lucram la Predeal.
wom~n.
- a lucra la
to wait for
- a
to speak to
>[tllspd]
to like to
a~tepta
pe cinev", ceva
A~teptam
intotdeauna autobuzul.
Lucreaza In birou.
to work in a factory
>(tu lJa:'k
to get a bicycle
- a primi
to like to speak
- a
to speak to a boy
- a vorbi cu un biliat
>[tu nau
- a
111 d
D7j
IlJJan]
entJans]
sffir~it,
a~tepta
un autobu/
eunoa~te
intrarca
El se afla in camera.
> lie
>[11l: iz
IS 111
the
roOIll
111
III
1)/,1
I) " 11.1111<'11
III III
Vorbese eu baiatul
in fieeare dimineata.
>I
>[al
El a~teapta trenul
in fi ecare zi.
Ea se uita rar la
ma~ini.
sp\.'ak
tIl 111l'
boy
,!el
D/a k.l'/I
111()
th\.'
100111,
11',!II1
>[L1 1:
Spl k III I)
.1
1',,1
II
1'1
'nlll l "'1
0 1'\'1/ "1'1 I)
,I III
1111
,I 111'111
~I
>
orten go to church.
t~a:'l~]
> I Ilk,'
~i
eu intru in cladire
in fiecare dimineala.
Este aproape de
~coaHi.
el cunoa~te hoteluL
~i
CI
10
work,
CI \ IIIOrJlIllg,
"~lies
{'vri mO:'nin(gl]
>
by bus.
[~l:
- a se plimba
a walk
- 0
to work
> [Ill
- a lucra
work
> [";1'1,1
";1
'J.:
'
plimbare
- munca
driver
to speak
>
Illl
a speech
>
I;, 'phi
- a conduce
-
SI)IJ.: I
~ofer,
conducator auto
- a vorbi
- vorbire, discurs
- Este
~i
un discurs.
In expresiile to go to work (a merge la mUllcd) ,\'i to go to school (a merge la !jcoala) omitem articolul,
ca!ji In cazul expresiei to go to church (a merge la biserica).
..,..,
- dimineata
in the morning
evening
in the evening
>
red
> [red]
white
> ["a't]
- alb
good
> [gud]
- bun
bad
> [bEd]
- rau
five
> [ fa/v]
- cwei
two
> [tlL]
- doi
there
> [D'e~l']
[Ill D/I
- searii
i:vnin lgl ]
> [111
red
> lied]
~ ro~u
five
> [fa/v]
- cinci
good
> [gud]
- bun
evening
- seanl
bad
> [bEd]
- rau
two
>1
- doi
morning
> !1ll0
there
> [I l'Ld')
- acolo
in the evening
white
> ["a'l)
- alb
111
[)/a
mO:'nll1(gl]
.1
'11111 1"))
- dimincaja
28
~i
ei au cinci ma~ini.
femeie rea.
In exercitiul care unneaza, cuvintele din limba romana trebuie traduse In limba engleza:
cinci ferestre
doua seri
~coala
buna
> l hl.d ";, 'k I
munca grea
In magazinul alb
>
nu dimineata
>
hllll ~i nlU
~i
el esle in
1111
St'arll
11Il'1':I
cl~\direa
intr-ull birotl
alba.
1111 [)':I
[~i:
"aft
ofn
gi:llIZ
tu "a:'k)
III :11,
ollsJ
")0
LECTIA
2 - PARTEA A DOVA
,
J
in aeeasta parte a leqiei nu mai introdueem materie noua; doar repetam eeea ee am invll\at pana aeum.
Cu ajutorul exercitiulul de citire yeti invata care este structura unei propozitii In limba engleza.
Repetarea permanentii a material ului asigura consolidarea cuno~tintelor, dar ~i utilizarea lor eu
u~urinta.
Dupa un timp veti observa ea nu mai trebuie sa faceti eforturi pentru a va aminti un clIv[mt sau topiea
unei propozitii.
Citind eu voce tare, invatati mai mult dedit ati erede.
Va veti Insu~iti mult mai repede expresiile ~i eonstruetia propozitiei.
ce in ce mai repede
~i
mai
u~or!
Cititi dar, pronuntand cat mai corect urmatorul dialog. Repetati exercitiul pana cand
IHI VL(I
l11ai fa,
niei a gre~eala. Daca nu sunteti siguri In legatura cu pronuntia unul cuvant, cautati-l In vocahularul de
la sIar~itul eaietului de curs. Pentru u~urarea pronuntiei. am tiparit silabele accentuate culikrc ingro~ate.
Repetati cu voce tare:
Barbara:
Peter:
I know the church. It's near the railway station. We go there every mOl'lling.
~f rl'cl~.
Mary:
I often go to school by bus. I know the driver. He likes the traffic in thc
Tom:
I go to work by bicycle. I always see Peter. He walks on the sidc-w:dk IIr goes to
school.
Mary:
John:
opens the red window and looks at the boys and girls in the street.
He also likes to go to the hotel. He knows five rooms in the hotl'!.
Tom:
In Bra~ov.
to
Peter:
Then he
10
work there. I go
You go to the restaurant every day. John waits for you in the cwning. I often see you in
the traffic.
Mary:
1'1I011I,
Acum repetati tot ce ati invatat pana acum. Daca nu sunteti siguri de pronuntia sau intelesul unul
cuvant, cautali-l in vocabularul de la sIar~itul caietului de curs.
Folositi filtrul
ro~u.
Efectuati tema pentru acasa numai dupa ce ati rezolvat acest exercitiu, tara gre~eli. Daca nu ati reu~it,
nu intrati in panica; citili de mai multe ori propozitiile in limba romana ~i reveniti asupra elementelor
de gramatica sau de vocabular care va ridica inca proQleme:
Barbara deschide intotdeauna
u~a.
cunoa~te
Seara ea
munca.
a~teapta ma~ina.
Este
intrare in
ro~u ~i
una in alb.
prive~te rar
ma~ina.
ma~ina ro~ie.
circulatia.
ma~ina.
0l"o,da
l'sll'
sl:lIioll
~i
a~teapta des
Este a
ma~ina
ullll'C
~lJl
pe Peter.
proasta.
El
prive~te
iJ a~tept
rar
ma~ini1e.
Tom are a
ma~ina
buna.
~i
doua biciclete
EI viziteaza seara
ro~ii.
Bucure~tiul.
eli'
~i
Illil 11.11\
vede hotelurile
',ll'
III\" Illllcls
Citi~i urmatoarele cuvinte. Literele din fieeare coloana tiparite cu caractere Ingro~a!l', dcscmneaza
aeela~i
sunet:
[u]
[e]
[ail
school
hotel
like
room
restaurant
two
get
white
he
you
red
five
see
[I:]
evening
speech
32
RECAPITULAREA LECTIEI
2
,
2.1.
"Acesta este" sau "acela este" se traduce In limba engleza prin "it is"l it if I . Accs!:! sc
prescurteaza In vorbire, dar ~i in scris; astfel, scrierea corecta ~i pronuntia este "it's"! '1:;1 .
2.2.
2.3.
to go to church
- a merge la biserica
to go to work
- a merge la lucru
to go to school
- a merge la ~coala
Dad vrem sa exprimam eil ceva cste, exista, folosim expresia "there is", a carei forma
prescUliata este "there's".
There is a red car in the street.
- Este
0 ma~ina ro~ie
pe strada.
Daca cuvantul "there" se afla la sfjr~itul propozitiei, are rol de adverb de loc ~i se traduce
"acolo".
- Ea luereaza acolo.
2.4.
,,10
lam
I'm
- ell slInt
we are
we're
noi suntem
you are
you're
you are
you're
voi sunteti
they are
they're
- dUl11ncavoastrii sunte\i
2.5.
2.6.
he is
he's
- el estc
she is
she's
- ea cstc
it is
it's
ei sunt
to wait for
- a
to speak to
- a vorbi eu cineva
to work at/in
- a lucra undeva
pe cineva, ceva
- a conduce
driver
to speak
- a vorbi
speech
- discurs, vorbire
to work
- a lucra
work
- munca
to walk
- a se plimba
walk
- plimbare
to enter
entrance
- intrare
B.
C.
2.
3.
4.
5.
6.
2.
3.
4.
5.
6.
2.
3.
4.
VOCABULARUL LECTIILOR
1 SI
,
, 2
a
>ldj
- un (articol nehotariH)
also
>[~lls,lllJ
am
> l Em J
- sunt
an
>[<lnl
always
>[0:]'\:1/]
- Intotdeauna, mereu
and
> [End]
apartment
> [apa:'tJll;ln\ I
apartment-building
~i,
~i ...
la fel
- apartament
- bloc
are
> [a:']
bad
>[bEclJ
- rau
to be
-afi
bicycle
> [ba/slkll
- bicicleta
boy
> [bo/]
- baiat
building
bus
de asemenea
e~ti,
- cladire
- autobuz
>[b;lsi
bus station
sta~ie
de autobuz
by
> [b;\/]
- cu, pe (a calatori)
car
>[b:']
church
>[t~il:'t~]
- biserica
church tower
- turn de biserica
door
> [do:']
to drive
- a conduce
driver
> [dra/va']
to enter
>[tll ellta']
entrance
> [entrails]
- intrare
evening
~ofer,
automobil
conducator auto
- seara
in the evening
every
>[e\ril
i\1l111','lj
every day
factory
ma~ina,
to~i,
toate
- fiecare zi
>11'1<"(;1111
- fabrica, uzina
.
five
> [fa/v]
-cmci
to get
> [tLiget]
- a primi, a obtine
to go
- a merge
to go to
- a merge la
good
> [gud]
- bun
to have
- a avea
he
> [hi:]
- el
he's
> [hl:z]
- el este
hotel
> [hautel]
- hotel
house
> [haus]
- casa
> [a/]
-eu
I'm
> [aim]
- eu sunt
III
> [111]
IS
> [IZ]
- este, e
it
> [It]
it's
> [ItS]
- asta este
to know
- a ~ti, a cunoa~te
to like
to like to
to look
- a privi, a se lIita
to look at
morning
> [Illo:'nin(g)]
- dimineaFI
in the morning
near
> I ilia']
- aproape,
no
> [Ilau]
- nu,
not
> [noll
- nu
office
> [otis]
- biroll, oliciu
often
to open
- a dcschide, a desface
railway
> [reil"ei]
- cale ferata
railway station
> [led"el
red
> [red]
stel~lI]
'--.
111
I1ICI 1111,
preajma
l1ici
- des
- gara
-
ro~u
restaurant
> llestarant],[restro:nt]
- restaurant
room
> [ru:m]
- camera
school
> [skull
to see
- a vedea
seldom
> [seld:ull]
- rar
she
> lsi]
- ea
~coala
she's
- ea este
shop
- magazlll
shopping
- cumparaturi
shopping street
- strada cu magazine
side-walk
> l s:)/d"() L I
- trotuar
- astfel,
so
a~adar
to speak
>[Iu spiLJ
- a vorbi
to speak to
>[Iusprklul
speech
> [Spl"]
- vorbire, discurs
station
> [slci:;n]
- statie
street
> [slii
II
- strada
- (articol hotariit)
the
I [)Iell]
then
>
there
> [IYea']
- acolo
there's
> [[Yea'z]
- acolo este
they
> lD/el]
- ei, ele
they're
> [D"el']
- ei/ele sunt
to
> [tll]
- 1.
2.
(ower
> [tawl']
-tum
IralTic
> [trEfik]
- circulatie
(rain
> [Ireln]
- tren
Iwo
> 111I1
-doi
- a vizita, a merge la
(0
vi:;i(
>
(0
wail
:- 1111",/11
to wait lor
[Ill \'i/ill
'. 1III
- a a~(cpta
1
.. a
a~tepta
to walk
walk
:>
we
> [Ui']
-noi
we're
>[Uia']
- noi suntem
when
> [lien]
white
> [t/att]
- alb
window
> ["ind:H1]
- fereastra
woman
- femeie, solie
to work
>[tu"a"k]
- a lucra
to work in/at
- a lucra la
work
>(Ua.kJ
-munca
you
> [ill: 1
you're
> [ilia']
- tu
["o:k]
- plimbare
1'n cazuri/e in care aufost prezentate dOUG prol1un(ii d~(erite pentru ace/a!j! cuwln(.
11IS('(1I1II1U
cd pot
INVATAREA
SISTEMATICA
,
Deseori, intre cl~tigatorul probei de zeee mii de metri
doar ciitiva metri.
~i
restul eoneurentilor e
diferenta de
Copyright by
va rugam, incepe~i rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce a~i par-curs
intregul material, ati repetat cuvintele ~i ati rezolvat tara grqeli ultimele exercitii
de verificare. Inainte de a incepe rezolvarca acesteia va recomandam sa studiati cu
atentie ~i sa recititi inca 0 data textul, urmarind reguli1e pe care reeapitularea Ie
accentueaza prin punetare.
2.
Atunei cand Invatam olimba straina, aceasta trebuie exersata ~i repetata eu aceea~i
perseverenta cu care am Invatat sa mcrgem. In acest seop v-au fost propuse 0 serie
de exereitii. Va sugeram sa revedeti din cand "in dnd materialul deja parcurs. In
scurt timp, eursantul se va convinge di accsl lucru nu cste lipsit de sens. Tema
implica intotdeauna ~i repetarea materiei din Icqiile anterioare. Obi~nuiti-va cu
acest mod de lucru, care, in mod spontan ~i tara eforturi deosebite, va
improspateaza ~i consolideaza cuno~tintele. Pentru a putea obtine rezultate in
invatarea limbilor straine cu ajutorull11etodei noastre, nu aveti nevoie de un talent
deosebit. Chiar ~i cei care sunt mai putini receptivi in invatarea lil11bilor straine,
vor ajunge dupa cateva luni de studiu la un nivella care nici nu au sperat.
Deci, fiti gata de lucru!
3.
u~or
4.
Transcrieti tema "pc curat" doar cand sunteti siguri de rezolvare. Pentru trimiterea
temelor folositi forn1Ularele tiparite in acest scop.
5.
6.
7.
Alaturati temei pentru acasa un plic timbrat autoadresat. In acest plic yeti primi
tema corectata.
8.
Este foartc important Sil nola\i pc plic numarul de cursant sub care ati fost
inrcgislrat!
9.
In cazul In t:al"l: WlllaIH!a\i matcrialc noi de curs, sau aveti alte cereri legate de
rcla(iilc t:u puhliclIl, st:ric(i-Ic scparal pe 0 foaie de bartie ~i trimiteti-le pe adresa
noastra ImprcLilla t:1I lcma. In wI\lIl din stflllgajos al scrisorii, scrieti "Relatii cu
publicul".
1O.
LECTIA
3
,
PARTEA INTAI
>[taun]
table
> [teibl]
- masa
clock
>[klok]
- eeas, orologiu
on
> [on]
- pe
day
> [dei]
- Zl
girl
>[ga:rl]
- fata
time
> [taim]
- timp, vreme
afternoon
- dupa-amiaza
mother
>[maDZa']
- mama
usually
> [iu:juaJi]
- de obieei,
in mod obi~nuit
ora~
-ZlUa
usually
;;. IlIljllali I
- de obieci,
III mod obi~nuit
a table
> I a (tilll]
- omasa
the afternoon
- dupa-amiaza
the mother
- mama
the time
- timpul, vremea
a town
> [a taun]
- un
on
> [on]
- pe
a clock
> [a klok]
- un eeas, un orologiu
a girl
>[aga:'l]
- 0
ora~
fata
In acest exercitiu yeti intalni cuvintele noi in expresii. Cititi textul ~i fiti atenti Ia pronuntie:
~i
- baiatul
- ceasul de pc masa
fata
- dupa-amiaza
in the afternoon
Mother usually looks
at the clock.
It is a good day.
> [it iz
a gud dell
- Aceasta este
zi buna.
Nu sc folose~te articolul lnaintea cuvantului town atunci cand reiese clar din context la care
ora..~ se refera vorbitorul. ill cursul lectiei vom Intalni mai multe exemple In acest sens.
I ar acum unneaza propozitii in care yom intalni cuvintele noi. Inainte insa, inca un lucru important:
He goes to school
the afternoon.
> l h l:
1D
n~lll
ba"bla]
ga 11 / (II S k II: I
(YI ;l.lta'lIl1
[~J.
pentru a
vizitez pe
In
111
>
> [its
> [malY,Y
l;lIks
- Nu am timp sa
Barbara.
~i
17. III
ua:'k]
D'a ru:m]
----------------
--_..
- Ei ii place sa mearga in
ora~.
zi buna pentru
-------------
"\
-'
Cunoa~te!i deja
Aceasta este
~i
completa!i-Ie:
A~tept
des cate
zi in
ora~.
in propozitiile anterioare ati putut observa cd putem combina cuvantul for cu diferite cuvinte ~i
astjet fntelesul lui diferd de la caz la caz.
a~tepta
to wait for
-a
pe cineva, ceva
for a day
- pentru
to go for a walk
- a merge la plimbare
to look for
- a cauta
zi,
zi, timp de
zi
Yom invata din nou cilteva cuvinte noi. Fiti atenti 1a pronuntie!
p~opk
IIIC(;
>1
pi 1 11
111.1/',1
people
>[ pi:pl]
nice
>11I<l/S]
big
>[bigJ
first
>[fa:rst]
some
>[sam]
country
>[kantri]
voltlll1il1os, Ill<lsiv
big
>Illlt'l
first
>[ta:'st]
- prim, intai
some
>[sam]
- ceva, cateva,
country
>[kantri]
- tara, stat
111(\1l',
ni~te,
ciltiva, unii
in urmatoarele propozitii yeti vedea felul in care folosim aceste cuvinte. Cititi propozitiile ~i
verificati pronuntia.
- Ea este
fata draguta.
First he sees a white building. >[ta:rst hi: si:z a Uait bildin(g)] - intili el vede
There's a big factory there.
Shc's there.
>[~i:z
DZei:'F]
~ops]
- Acolo este
cladire alba.
fabrica mare.
- Aceasta este
- Aceasta este
tu
si: meari]
mare.
tara frumoasa.
Citi~i
urmiltoarele expresii
~i
propozitii
~i
incercati sa Ie traduceti:
We usually go first.
> El vedc
statie mare.
>1 sam
Bucharest is nice.
>[ bukarest
II:
a big country
n,lls]
o tara frumoasa
>1"
kalllill
- a nice country
prima zi frumoasa
>[DZa
cateva fete
>[sam ga:'lz]
- some girls
ora~e
>[falV taunz]
- five towns
cinci
11"1',
f~l:'st 11,11:,
d"11
Ea merge cateva
dupa-amieze la birou.
Sa verifieam daea
~titi
ora~.
In birou este
masa mare.
Aeesta este un
ora~
aproape de
Bucure~ti.
111
the evenings.
In leetia anterioara am diseutat deja despre vcrbul "to be" - "a fi". In aceasta leqie vom prezenta
formele interogative ~i negative ale acestui verb.
In terogativ:
I am a girl.
Am I a girl?
He is a boy.
Is he a boy?
- Ei sunt in camera.
- Ei sunt in camera?
She is a mother.
- Ea este mama?
We are in town.
>Are we in town?
- Suntem in
ora~?
0 ma~ina
- Aceasta este
I am in the house.
- Sunt in casa?
He is in the office.
- EI este in birou?
- Este frumoasa
E~ti
mare?
ma~ina?
Cfllld rrispunsulla int'rebare este ajirmativ, acesta este fonnulat cu ajutorul cuvantului yes [ies]
- da, urmat de pronumele personal9i de catre verb. Substantivulfolosit in intrebare vafi inlocuit
de catre pronumele personal.
Iar acum unneaza diteva exemple in care raspunsul este pozitiv:
E~ti
Yes, I am.
- Da.
Yes, he is.
- Da.
- Da.
- Ei sunt in birou?
- Da.
- Da.
Yes, he is.
- Da.
- Da.
Yes, it is.
- Da.
Is he a nice boy?
in casa?
Ma~inile
sunt albe?
sau abstrac{iuni. In celelalte cazuri folosim pronumele he sau she; they inlocuie9te substantivul
la plural.
Raspundeti la
url11~\toarcle
intrebari:
Is it a church?
> Yes,
It
is.
--.. 'I
,1111
t'"
>
Yl"" he
is.
Cand raspunsul este negativ, folosim cuvantul no [nau] urmat de pronumele personal, apoi de
verb, urmat de cuviintul not [not}
No, I am not.
- Nu.
- EI este in casa?
No, he is not.
- Nu.
- Sunt primii?
- Nu.
- Tu
Is he in the house?
Are they first?
fata?
Is he in the car?
Is it a big car?
Is he in the car?
Is it a big car?
>[hll:]
- cine, pe cine
who
>[ Ill!:]
what
>[Uot]
- ce
what
>[ "ot]
where
>[ UCaf]
where
>[ Ueaf]
when
>[U en ]
- cand
when
>[ Uen]
In fntrebari, cuvintele interogative who, what, where, when stau fnaintea verbelol~
~i
in propozitii interogative:
Who is it?
- Cine este?
What is it?
>[Uotizit]
- Ce este?
>[Uen a: f iu: in
bildin(g)]
1)/;1
- Cand
Cli
e~ti
in cHidire?
Cine este?
->Who[hu:] is it?
Ce este pe masa?
Ce este in cladire?
Unde este
Cand
e~ti
ma~ina?
in birou?
to ask
>I III
.I.sk I
to live
>{ III
IIV
to want
to think
to ask
>{tu a:sk]
- a trai, a locui
to live
>(tu liv]
>{ tu uontj
- a vrca, a dori
to want
>[lu " on l)
>etu Tsin(g)k]
- a gandi, a sc gilndi la
to think
/1/1
semll
!lOU,
Desigur nu ali uitat semnul [DZ] . Semnul [TsJ este Ioarte asemiiniitor, cu deosebirea cii nu este
sonor. Se roste~te ca t, cu limba fntre din (i. In timp ce ne retragem limba dintre dinfi, pronun!iim
un s. In acest caz corzile vocale nu vibreaza.
to think
.8
Sa repetam verbele noi. Traduceti unnatoarele expresii in limba engleza ~i fiti atenti la pronuntie:
el este
>he is
>[hi: iz]
eu vreau
> I want
>[aIUont]
ei gandesc
>they think
>[DZel TSin(g)k]
noi traim/locuim
>we live
>[Ui: liv]
tu intrebi
>you ask
>[iu: a:sk]
ei intreaba
>[DZei a:sk]
tu e~ti
>[iu: a: r ]
ellocuie~te
> he bves
>[hi: livz]
noi vrem
>we want
>[Ui: Uont]
voi ganditi
>you think
reu~it
Ne place sa locuim la
sa vi Ie
insu~iti.
Cititi
Bucure~ti.
~i
Bucure~ti.
0 l11a~ina.
0 ~coala
buna.
- I >w.l11i
- 1 >tiJlIlk
>[~i:
> We live
>[Ui: liv in
III
a big country.
a big kantri]
LECTIA
3 - PARTEA A DODA
,
In propozi~iile urmatoare ve~i intaIni un cuvant nccunoscut. Pentru inceput, sa exersam pronuntia lui:
through
Citi~i
propozitiile
through
~i re~ineti
- Este
~i
>[bihaind]
>[bihaind]
behind
~colii.
~i
fiti atcnti la
pronun~ie:
and through.
>[ainall IYal.lllll
End TSru:]
1'111
>[~i:
- Ea vede 0 ma~ina
pe fereastra.
ro~ie
in propozifiile aflrmative intalnite pana aeum, verbul era folosit la timpul prezent simplu (the Simple Present Tense [DZa simpl prezant tens]). in propozi{iile interogative, toate verbele
cu exceptia lui to be, sunt illsofite de auxiliarul verbul to do [tu du]. in aeest caz verbul to do
[tu du] sta inaintea subiectului dupa care urmeaza verbul de conjugat.
Sa urmarim exemplele:
Verb + pronume personal +
verb
auxiliar
sau substantiv
Do
they
like
the town?
- Lor Ie place
Do
you
want
a car?
- Vrei 0
Do
the girls
live
in Bucharest?
- Fetele locuiesc la
ora~ul?
ma~ina?
Bucure~ti?
>1 Ill.
'1
gdll tll
dll
III
('I'll
1',111
1)1a sop
eVIl
III I Va sup
dul
- Mergl la magazin
in licearc zi'!
>l"" O:I" CU
Do we always wait
for the train?
liCit 1'0:'
A~teptam
intotdeauna
trenu!.
DZa trein]
A~teptam
intotdeauna
trenul?
a "o:k]
~i
acum, prin intennediul exemplelor urmatoare yeti vedea cum folosim verbul auxiliar "does":
Peter goes to school every day. >[pi:tar gauz tu sku:1 evri dei]
>[daz pi:ta r gall tLi sku:l
Does Peter go to school
- Petre merge la
every day?
evri dei)
in fiecare zi?
~coala
Ca ,~i in cazul verbului "to be ", in intrebiiri fo!oslIn ~i cuvinte interogative (" where ", "when ",
etc.) care stau inaintea verbe!or auxiliare !a inceputu! propozifiei, de exemplu:
- Ce
~i:
Ill:
lalk]
- Ce fel de
lalk]
ma~ini
~coala iti
ii plac (ei)?
place?
VISII
the
12
- Ce vedem rar?
- Ciind deschide (el)
magazinul?
- Cine deschide
in fiecare zi?
- Cui ii plac
u~a
ma~inile?
Formula~i
Cll
Maria?
mcarg~l
la plimbarc?
>Wlw
> WI1()
W;lliis
>WlJo
VISits 1~lchaJ(1
!() ~'()
I()I ;1
w;Jik'!
every day'!
"
Dacii riispundem afirmativ la 0 fntrebare care fncepe cu do/does, atunci dupa cuvantul yes
punem pronumele personal corespunziitor, apoi verbul auxiliar. in eazul raspunsurilor seurte
do se pronun!a cu "u" lung.
Yes, I do.
- Da.
- Da.
Do we go to school
in the morning?
Yes, we do.
- Da.
Yes, he does.
- Da.
Yes, he does.
- Da.
- Da.
Dacii riispunsulla fntrebare este negativ, pronumele personal se aflii dupii cuvfmtul "no ", urmat
de verbul auxiliar ~i cuvantul "not ", de exemplu:
No, I do not.
Nu.
Nu.
Do we go to school
in the morning?
No, we do not.
Nu.
Nu.
Nu.
Fonna prescurtata a lui "do not" este "don't" [daunt], iar a lui
"does not" este "doesn't [daznt].
>No, I don't.
>No, we don't.
>No, he doesn't.
Ei
~i
Cine 11
a~teapta
W;lllt
to go
hy train?
intotdeauna pe biilat?
>Who
Cuno~ti
IS
in thc building?
Bueure~ti?
> Is it an office?
your
> [ LO: f ]
his
> [hiz]
her
> [ha: f ]
its
> [its]
our
> [ aua f ]
nostru, noastra,
no~tri,
noastre
your
> [ io: f ]
vashTI, voastra,
dumncavoastra
vo~tri,
voastre,
their
> IIYl'I' I
lor
Polosim accs(e ./iJrme ale adjectivului posesiv atat pentru singular, cat
exemplu:
~i
my shop
- magazinele mele
- magazinul meu
my shops
pentru plural, de
Cititi urmatoarele propozitii care cuprind adjective posesive. Fiti atenti la pronuntia corecta:
It is my house.
>[io: f klok
It is a nice house.
>[it iz
>[hiz
~l
17 IlaIS]
nais haus]
~ops
a: f big]
Ma~ina
noastra este
- Aceasta este
ro~ie.
casa frumoasa.
stei~n
It is her bicycle.
~coala
Garii.
~coala
ei?
>[gri:n]
- verde
>[gri:n]
green
blue
>[blu:]
- albastru
>[blu:]
blue
short
>[~o:rt]
>[~o:'t]
short
long
>[lon(g)]
>[Ion(g)]
long
>llls:t
>1,11
(l
bill: ka:']
1',11'11
(1111 !'dll
- Am
il,IlIS]
lu
I d:;;U
0 ma~ina
albastra.
"u.k I
plimbare
~i
verdele.
Este
Aceasta este
the house.
strada lunga.
Il1
In acest ultim exercitiu al leqiei vom recapitula cuvintele noi ~i gramatica. Treceti la rezolvarea
temei doar daca efectuati acest exercitiu tara gre~eIi ~i credeti ca ati reu~it sa va insu~iti materialuI.
Traduceti in limba engleza:
Tara voastra este mare?
Unde locuiqti?
Merg des la
Bucure~ti
pentru
zi.
~coala.
a~tepti
ora~.
pc mama ta?
Ce este?
>What is it?
ora~.
III
tile town.
Urmeaza un exercitiu de pronuntie. Literele at1ate in aceea~i colmma scrise ingro~at desemneaza
accla~i sunet:
[all
[ei]
[a: ]
[au]
[11 J
nice
day
car
know
school
time
table
are
window
you
five
wait
afternoon go
blue
like
railway
ask
through
white
they
side
behind
two
RECAPITULAREA LECTIEI
3
,
A.
Reguli gramaticale
3.1.
Nu se foloseste articolul inaintea cuvantului "town" daca ~tim precis despre care ora~
este Yorba, de exemplu:
We often go to town.
3.2.
- Mergem des in
Ati observat mai devreme ca particula "to" precede verbulla modul infinitiv, insa
ea se mai folose~te ~i pentro a indica directia, (traducfmdu-se prin "la", "spre",
"catre") sau pentro introducerea unor prepozitii.
I usually go there to visit the boy.
3.3.
3.5.
Nu folosim articol inaintea cuvantului "mother" daca ~tim precis despre cille este yorba:
Mother is in the room.
3.4.
ora~.
to wait for
-a
for a day
- pentro
to go for a walk
- a merge la plimbare
to look for
- a cauta
(pe cineva)
zi
Intrebari ~i raspunsuri cu verbul "to be" la timpul prezentul simplu (Simple Present):
3.5.1. Fonnulam intrebarea cu ajutorol verbului "to be" inversancl ordinea propozitiei
afinnative, deci substantivul sau pronumelc personal schimba locul cu verbul.
Acest procedeu se nume~te inversiune:
She is a girl.
- Is she" girl"
3.5.2. Daca dam un raspuns afirmativ, allinci propozitia incepe cu "yes", unnat
de pronumele personal ~i verb. Slibslan(ivul care figureaza in intrebare va fi
inlocuit cu pronumele personal corcspllnzator:
Is she a girl?
- Ycs, he is.
3.5.3. In cazul negatiei cuvantul "no" este urmat de pronumele personal, verb ~i
cuvfmtul "not":
Is she in the office?
3.5.4. "is not" sepoate prescurtaca"isn't", iar "are not" ca "aren't". Forma "am not" nu se
prescurteaza. Doar fonna "I'm not" poate fi folosita in locullui "I am not".
3.5.5. In intrebari care cer un raspuns descriptiv, pronumele interogative stau la
inceputul propozitiei:
1Q
What is it?
3.6.
- Ce este aceasta?
3.6.2. Cuvintele interogative "what", "where", "when" stau inaintea verbelor auxiliare
"do/does":
When does she go to work?
3.6.3. Construetia intrebalilor care ineep eu "who" este identiea eu eea a propozitiilor
afinnative, cu deosebirea ca in locul pronumelui personal sau al substantivului
sta cuvantul "who". Vcrbul se afla intotdeauna la persoana a treia singular, deci
prime~te tenninatia "s":
Who looks through the window?
3.6.4. Daca dam un raspuns afinnativ la 0 intrebare care incepe eu "do/does" atunci
raspunsul incepe ell "yes" fiind unnat de pronumele personal ~i de verbul auxiliar:
Yes, I do.
:1. (1.5
Yes, he does.
3.6.6. "do not" se prescurteaza "don't", iar "does not" se prescurteaza "doesn't":
No, we don't.
3.7.
Adjectivele posesive:
my
- meu, mea, mei, mele
your - tau, ta, tai, tale
his
her
its
19
nu-~i
B.
- EI
Pronuntia
3.9.
20
B.
C.
~i
2.
3.
4.
5.
6.
1.
fmmos.
2.
3.
4.
A~tepti
5.
6.
des trenul?
gre~ite.
Serieti-le corect:
I.
2.
3.
4.
5.
21
LECTIA
4
,
PARTEA INTAI
>[aua r]
- ceas, (ora)
minute
>[minit]
- minut
father
>[fa:Dza r]
- tata
chair
>[ t~carJ
- scaun
today
>[tadei]
- azi, (astazi)
six o'clock
- ora
the second
>[DZa sekand]
- al doilea
square
>[ skUea']
- piata
statue
>[ stEtiu:]
- statuie
~ase
>[fa:DzarJ
- tata
square
>[ skUea']
- piata
hour
>[ aua']
- ceas, (ora)
six o'clock
- ora
statue
>[stElill:l
- statuic
chair
>lls\o:\' I
- seaun
the sccond
11 )/"
sd.;llld
~asc
- al doilea
today
--II;lIk/l
- azi, (astazi)
minute
>lllIillill
- minut
>[all aua']
- 0
Important!
an hour
ora
Aici nu "a", ci "an" [an] sUi inaintea lui "hour", deoarece pronun!ia
cuvantului incepe cu 0 vocala: [aua'] .
~i
There's a statue
in the square.
>[DZea'z a stEtiu:
Z
III D :'! skUea r ]
- In piata este
- A doua
We seldom go to town
for one hour.
- Raeori mergem In
pentru 0 ora.
t~ea'z
statuie.
aZl
>square
scaun
>chair
ora
>six o'clock
~ase
al doilca
>thc sccone!
minut
>milllllc
tata
statuic
>statlJC
ora
>hour
Iar acum vom forma propozitii folosind cuvintele noi. Traduceti propozitiile In limba engleza
verificati rczolvarea:
Al doilea autobuz merge in piata?
ora ~i
~i
Am invatat deja aproape toate numeralele de la unu la zece. Acum Ie vom completa cu numeralele
care lipsesc.
one
> [U an ]
-unu
SIX
> [siks]
~ase
two
> [tu']
- doi
seven
> [sevn]
~apte
three
>[TSli:]
- trei
eight
> [elt]
- opt
four
>[fO:f]
- patru
nme
> [nam]
-naua
five
>[falv]
- cinci
ten
> [ten]
- zece
Pentru a vi Ie
insu~i,
1-2-3
one-twa-three
4-5-6
four-five-six
7-8-9-10
seven-eight-nine-ten
2-4-6-8
1-3-5-7
> ane-three-five-seven
1-2-9-10
> one-two-nine-ten
3-1-6-9
> three-one-six-nine
10-8-3-6
> ten-clght-thrcc-six
CunosC(]nd acum ciJrele, vam lnviifa cuvintele necesare pentrll exprilllare(/ orei. lata cliteva:
half
>Iklll
past
:-- II ).1
half an hour
>1 Ii.l I
>llwl"p<l:-.t ",1111
.J
- jumatate
I
.III
- trccut (de);
~i
- jumatate de ora
all,l'l
- unu
~i
jumatate
Observa{i ca In limba engleza exprimarea lui unu ~i jumatate: (half past one) ar lnsemna, printr-o
traducere cuvant cu cuvant, "cu jumatate de ora trecut de ora unu ".
Expresia o'clock apare In propozifie cand ne referim la orejixe.ln alte situafii nufolosim aeest
euvant. Atunei eand menfionam ora $i minutulnu este obligatoriu safolosim $i cuvantul minute.
Dadi vrem sa spunem ea la 0 anumita ora se lntampla ceva, folosim prepozitia at lllaintea orei
respective:
la
~apte
la zece
- at seven
- at ten
0' clock
0' clock
- Este ora
0' clock.
0' clock
~ase ~i
zece minute.
- De obicei merg Ia
~apte dimineata.
~coala
Ia ora
It's nine.
~i
jumatate.
Nu uitali cii ill lilli/ill el/,l!,/e::;u /Jro/JOzitiile de tipul Este ora zece incep cu cuvantul it: It is ten.
in leclia anterio(/l"ii till josf illfroduse cu riispunsurile scurte care se dau la timpul Prezentul
Simplu (Simple Presclll). Acum vom vedea cum se jormeazii negafia en cazul riispunsurilor
dezvo Ita te.
- Nu sunt in birou.
- Tu nu
- Ea nu este in cladire.
- El nu este in piata.
It isn't a chair.
We aren't in Bucharest.
- Nu suntem in
- Nu
- Ei nu sunt draguti.
e~ti
e~ti
tata.
Bucure~ti.
primul.
In acele propozitii [n care nu folosim verbul to be situatia este asemanatoare. Nu uitati ca not
sta dupa verbul auxiliar, iar verbul nu prime~te terminafia -so
Observati propozi!iile de mai jos:
I don't like blue.
- Nu
- Nu
0 cunoa~te
pe Maria.
Nu sunt In
ora~.
a~tept.
folositi
Nu ne plac
Nu vreau sa
~i
~coala.
- You>
(1011'1
like my father.
.>
El nu sunt in casa.
> Illl"v
Ea nu este in strada.
El nu vrea
ma~ina.
I d'"I'1 like
~lIen 't
IllS
father.
in the house.
Sa vedem exemplele:
0 ma~ina.
I have a car.
- Am
- Ai
Yes, I have.
- Da (am).
- Nu (nu am).
- Ea are
- (Ea) are
- Da.
- Nu.
ma~ina?
casa frumoasa.
0
casa frumoasa?
- Nu am
- Ea nu are casa.
ma~ina.
Propozifia I haven't a car are aceea~i semnificafie ca ~i propozifia I have no car. Varianta din
urmii exprimii insii mai accentuat acela~i lucru.
In exercitiul urmator comp1etati propozitiile eu fonnele interogative sau afirmative eorespunzatoare:
Ai un restaurant?
Nu am
ma~ina
mare.
Nu au tata.
Ai timp?
Ea nu arc bicickta.
->
11~\s
Aeum urmeaza alte euvinte noi. Pentru inceplit cllvantlll "into" I illill J eare inseamna "in", "spre",
"inspre", "eu". Repetati:
into
[iutu]
- into
[intu]
- a intra undeva
>[DZei o:IUeiz gau fa:rst intu
DZa haus]
?7
~i
>[DZis ka:'
lZ
red]
lJ1
Ma~ina
aceasta este
ro~ie.
APROAPE (aici)
DEPARTE (aeolo)
singular
this >[JYis I
that >LD'Et]
plural
these >[IYi:z]
those >[D'i111Z]
Pronumele ~i adjectivele demonstrative this, that, these, those rae posibilii stabilirea preeisii
a persoanelor sau a altor substantive. Nu uitafi: dacii 0 persoanii sau un obieet sunt aproape de
noi, atunei folosim pronumele demonstrativ this (singular) sau these (plural). Daeii persoana
sau obieetul sunt departe de noi, atuneifolosim la singularpronumele .Ji adjeetivul demonstrativ
that, iar la plural pronumele .Ji adjeetivul demonstrativ those.
this
>[ Dlis]
- acesta, aeeasta
these
>[ DZi:z]
that
>[DlEt]
- acela, aeeea
those
>[DZauz]
- aeela
ace~tia,
~i
acestea
adjcctivele demonstrative
is a nice clock.
- .'-' I III'.
- Is>
->
111.11
IIII~,
table white?
is his mother.
Le plae aeeste
ora~e?
28
Ati
reu~it
sa invatati toate pronumele? Daca nu, repetati inca 0 data partea corespunzatoare a lee\iei.
In limba englcza sunt doua cuvinte al caror inteles este asemanator. Observati deosebirile dintre
aceste cuvinte:
home
>[haum]
house
>[haus]
- easa
>l J:t
at home
to
1',0
home
h,IUl11]
- aeasa (unde?)
- a merge acasa
Propozitii exemplificative:
He likes to be at home.
- Aceasta este
Cuvalltul at se
fllt6fl1e~te
casa mare.
at six o'clock
at
- la ora ~ase
home
- acasa
at school
-b
to look at
at work
- la lueru
at first
In accast~1
~coala
Icqie vom 11lai inva\a doar trei verbe noi. Cititi-Ie eu voce tare:
to thank (fol)
- a multumi (pcntru
eeva)
to write (to)
>jIll 1:1111
- a serie (cuiva)
>[ tu
to take
>[tuktkj
- a lua, a prinde
>(tu teik]
Repetati cuvintele
~i
fait]
a serie (cuiva)
a lua, a prinde
>to take
~i:
De obieei
i~i
due eartile la
~eoala.
Dadi verbul thank (for) se ajla la persoana illtai singular, atunci nu este precedat de pronumele
personal r.
~i
- Ii ia 0
>[ al iu :jual i
ua:[k]
- EI te ia drept
lei k
ora sa ajunga
acasa.
a bas tu
~ofer.
~i
regulilc gramatieale.
'11.,'.
',1"
room?
''vVII\'II IIm's he
:. III\'Y
l[nde merg
aee~tia
WrIte
to his father?
E~ti
aeasa la noua
~i
jumatate?
30
Mama
~i
<I
LECTIA
4 - PARTEA A DOVA
,
In aceasta parte a leqiei vom recapitula cele invatate pfma acum. Repetati cu voce tare urmatoarele
propozitii: Silabele accentuate sunt tiparite
ingro~at:
Peter:
Mary:
Peter:
Barbara:
John:
No, I haven't. I want to take these green chairs and clocks to the school.
Mary:
Tom:
Barbara:
Where is she?
Peter:
In the shopping street. She usually waits for her mother in the shopping street.
Barbara:
Mari;
John:
Tom:
Barbara:
Tom:
Barbara:
[Ie isn't there today. [Ie is in the restaurant. Ilc has a table near the window.
Mary:
Peter:
John:
Barbara:
Mary:
Tom:
Mary:
Peter:
Barbara:
32
1)0
Mary:
When I look through the window I always see those boys in the street.
John:
Mary:
John:
Tom:
Barbara:
In ultimul exercitiu alleqiei putem recapitula din nou cele invatate. Incepeti rezolvarea temei
doar dupa ce ati rezolvat acest exercitiu rara gre~eli:
Cand merg la Bucure~ti vizitez intotdeauna
aceasia piata ~i ma uit la aceasta statuie.
~i
opt minute.
a~teapta pe
ma~inile
acelea albastre?
>11
orr\.
go home.
e\I
circula\ic continua.
11';11 ns
11
Cuno~ti
ingro~at,
acela~i
[u: ]
[ei'i']
[i]
[IS]
you
chair
live
three
blue
square
minute
thank
two
where
visit
through
there
think
34
aflate in
aeeea~i
coloana, desemneaza
RECAPITULAREA LECTIEI
4
,
4.1.
4.2.
Folosim prezentul simplu (Simple Prezent) daca este yorba de 0 actiune obi~nuita sau
care se repeta sistematico Pentru aceasta utilizam urmatoarele complemente de timp:
always
- i'ntotdeauna
often
- des
seldom
- rar
usually
- de obicei
- Este zece
~i
jumatate.
4.2.2. Cuvantul"o' clock" se folose~te doar daca ne referim la ore fixe. In celelalte situatii
acest cuvant nu se folose~te:
It's seven o'clock.
- Este ora
~apte.
- Este ora
~apte.
- Este doua
~i
cinci minute.
4.2.4. Daca vrem sa spunem ca la 0 anumita ora se intampla ceva, atunci inaintea orei respective
se pune prepozitia "at":
at six
4.3.
4.4.
- la
~ase
~i
in propozitii i'ntregi:
He isn't al homc.
- EI nu este acasa.
Daca [()l"IlIulalll Itllrebarea ell vcrbul ,,10 havc", utiliz[uTI inversiunca (schimbarea ordinii in
propozi!ic). Negatia sc (llmeazil lcgand dc vcrbul ,,10 havc" cuvantul "not"; "have not" se
prescurleaza "havcn 't", iar "has not", "hasn'I".
Have you a car?
- Yes, 1 haye.
- No, I haven't.
~i
- Ea nu are
ma~ina.
4.5.
4.6.
Pronume demonstrative:
APROAPE
DEPARTE
singular
this (acesta)
that (acela)
plural
these (acestea)
those (acelea)
In limba engleza cuvantul "house" inseamna "casa", iar "home" inseamna "patrie", "casa",
"camin".
4.6.1. Cuvantul "home" poate fi intalnit ~i in anumite expresii:
4.7.
4.8.
at home
to go home
- a merge acasa
at home
- acasa (unde?)
at school
- la
to look at
- a se uita la ceva
at work
- la serviciu
at first
~coala
Nu uitati ca "you" poate semnifica ~i: "tie", "iti", "ti", "dumitale", "durnneavoastra", "voua",
"pc tine", "pe dumneata", "pe dumneavoastra", "pe voi", de exemplu:
I likc you.
4.9.
~ase
at six
Daca verblll "thank" (Iilr) se alla la persoana Intfli singular atunci nu folosim pronume!E
personal ,,1" :
Thank you for the car.
- Mliitumese pentru
ma~ina.
A.
~.
B.
C.
~i
2.
3.
4.
S.
She hasn't time to visit her mother and father in the evening.
6.
I.
2.
3.
Baiatul aeda
4.
S.
6.
Nu vreau sa
1111 ~tie
ca eu nu am
ma~ina.
grc~ite.
Scrieti-le corect:
1.
2.
3.
Who want
4.
S.
(0
0' clock
go by train?
in the evening?
VOCABULARUL LECTIILOR
3 SI
,
, 4
afternoon
- dupa-amiaza
in the afternoon
- dupa-amiaza (dnd?)
to ask
to ask for
- a cere
a intreba de
at
> [EtJ
- la
at five o'clock
- la ora cinci
at work
>[Et ua:rkJ
- la serviciu
behind
big
> [bigJ
blue
>[blu:J
- albastru
chair
> [t~ea'J
- scaun
clock
>[klokJ
- ceas, orologiu
o'clock
> [aklokJ
country
> [kantriJ
- tara, stat
day
> [deiJ
- Zl
for a day
>[fo:radeiJ
- pentru
eight
> [eitJ
- opt
father
- taUI
first
:- 11.1 'sll
at first
>11-11.1'''11
for
>[lo.'J
- pcntru
four
>[fo:rJ
- patru
girl
> [ga:rlJ
- fata
green
> [gri:nJ
- verde
half
> [ha:f]
- jumatate
half an hour
- 0
her
> [ba: f]
his
> [hiz]
home
> [baum]
- camin, casa
at home
- acasa
38
zi
jumatate de ora
r--
hour
> [aua']
- ceas, ora
into
> [intu]
its
> [its]
to live
>[tu liv]
long
> [lon(g)]
minute
> [minit]
mother
> [maDZa']
- mama
my
nIce
> [nais]
t1lne
> [nain]
- noua
no
> [nau)
on
> [on]
- pe, la, in
one
> [" an ]
- unu
our
> [auar]
- nostru, noastra,
past
>]pa:st)
people
> [pi:pl]
- oameni
the second
>
seven
> [~CVII]
short
>
SIX
> [siks]
some
> I sam]
[[Y[\
sekcllltil
[~o: 't]
no~tri,
noastre
- al doilea
-
~apte
- scurt, scund
~ase
ni~te
- unii, unele
statue
> 1c,II':lJu:]
- statuie
square
> 1 sk"ea']
- piata
table
:> I Ie/hi
- masa
to take
:>
11\1 I\'/k I
ten
> [Iell]
- zeee
to thank (for)
that
> [[YEt]
- acela, aceea,
their
> [Old]
- lor
39
~a;"aceast::r'
these
>[Dzi:z]
to think
>[tu TSm(g)k]
- a gandi, a se gandi la
this
>[DZis]
- acesta, aceasta
those
>[D1auz]
- aceia, acelea
three
>[ Pri:]
- trei
through
> [Tsm:]
ace~tia,
acestea
time
>[taim]
- timp, vreme
to
> [tu]
- catre, spre, la
today
>[tadel]
- astazi, azi
town
> [taun]
- Qra~
two
>[tu:]
- doi
usually
>[Iu:juah]
- de obicei, in mod
to want
>[tuUont]
- a vrea, a dori
what
> [Uot]
- ce
when
> [Uen]
- cand
where
> [Uear]
who
>[hu:]
.
.
- cme, pc CIne
to write (to)
- a scric (clIiva)
yes
"1 1\",1
- lIlI
you
'1
III
Qbi~nuit
>[10:']
40
Profesorul dumneavoastra
Copyright by
EUROCOR - Institutul European de Cursuri prin Corespondenia S,R.L.
Va rugam, inccpcti rczolvarea tCl11ei pentru acasa numai dupa ce ati parcurs
intregu1 material, ati repctat euvintclc ~i ati rezo1vat 1';1ra grqeli u1time1e exereitii
de verificarc. Inainte de a incepc rczolvarca aecsteia va reeomandam sa studiati eu
atcntic ~i sa recititi inca 0 data textul, urmarind rcgulile pe care recapitutarea Ie
aeeentueaza prin punetare.
2.
Atunci dind invatam 0 limba straina, aceasta trebuie exersata ~i repetata cu aceea~i
perseverenta cu care am invatat sa mergem. In aeest scop v-au fost propuse 0 serie
de exercitii. Va sugeram sa revedeti din Cfllld in ciind materia1ul deja patcurs.ln
seurt timp, eursantu1 se va eonvinge ea aeest 1ueru nu este lipsit de sens. Tema
impliea intotdeauna ~i repetarea materiei din leetiile anterioare. Obi~nuiti-va eu
ileest mod de lucru, care, in mod spontan ~i tara eforturi deosebite, va
improspi\teazfl ~i eonsolideaza eUl1o~tinte1e. Pentru a putea obtine rezu1tate in
inVa\areil limbilor strfline cu ajutorul metodei noastre, nu aveti nevoie de un talent
l!<:osehil. ( 'hiar ~i cei care sunt mai putini reeeptivi in invatarea limbi10r straine,
VOl' ;\junge dupa eil !eva lun ide studiu la un nivella care niei nu au sperat.
Deei, li!i F.<II<1 de Illcrll!
3.
4.
Transcric\i ICI11:1 "pc eurat" doarcftnd suntcti siguri de rezolvare. Pentru trimiterea
telllelor I'olosi!i !(lI"Illldarelc tiparite in aeestscop.
5.
6.
7.
Alatura\i tCl11ei pentru acasa Ull plie timbrat autoadresat. In aeest plic yeti primi
tema eorectata.
8.
Este foalie important sa notati pc 1)lic l1umilrul de cursant sub care ati fost
inregistrat!
l)
In eazul in care comandati materialc noi de curs, sau aveti alte eereri legate de
rdatiilc Cll rublicul, serieti-le separat pe 0 foaie de hartie ~i trimiteti-le pe adresa
lloas( ra imprcuna eu tema. In eo1tul din stanga jos a1 serisorii, serieti "Relatii eu
j1ublicul".
10.
PARTEA INTAI
LECTIA
5
,
> [ leta']
- scnsoare
book
> [buk]
- carte
post-office
- oficiu po~tal
pen
> [pen]
- stilou
kitchen
- bucatarie
week
> [ ui:k]
- saptamana
man
> [mEn]
- barbat
Romania
> [rumeinia]
- Romania
son
> [san]
- fiu
the third
- al treilea, a treia
Acum exersati
acelea~i
Romania
> [rul11einia]
- Romania
kitchen
> \ kit~al1]
- bucatarie
post-office
>
son
> l,allJ
- fiu
pen
> [pen]
- stilou
the third
- al treilea, a treia
week
> [Ui:kJ
- saptamana
book
> [buk]
- carte
letter
> [ leta']
- scrisoare
man
> [mEn]
- barbat
I pall,t uri,]
- oficiu
po~tal
I
Verificati in ce masura ati
cuvinte:
reu~it
al treilea, a treia
bucatarie
> kitchen
carte
> book
barbat
> man
fiu
> son
sCflsoare
> letter
stilou
> pen
oficiu
> post-office
po~tal
saptamana
> week
Romania
> Romania
~i
Icdl
- A treia
kil\'dlll
'\1)',1 I
>llllal
>llYis
1 live in Romania.
>[al Iiv
>[ai ofn gau tll D"u paust ofis] - Merg des la oficiul
,I
't! kd'
1/
1111'.11
111
Iii / ~I ['lIkj
rLll11ClI1ldj
a nice pen
- un stilou frumos
>1:1 L'.lItl
a good week
"1
k1
- 0
~coala.
scrisoare lunga
a long letter
po~tal.
saptamana buna
po~tal.
tara frumoasa.
~apte
~coala.
zile.
0 ma~ina ro~ie.
Vreau sa scriu
Pe masa este
carte.
Oficiul
po~tal
ora~e
frumoase in Romania.
fUliI
10:
books
111
the kitchen.
Aeum vom invata zilele saptamami. Observa\i ca fiecare poate fi pronuntat doua feluri:
Monday
>[ m3nclI]
>[mandel]
-luni
Tuesday
>[tll.l:zdi]
>[ tiu:zdei]
- marti
Wednesday
>[ "enzdl]
>["enzdel]
- miercuri
Thursday
>[T'a:'zdi]
>[T'ii:'zdc: ]
- JOI
Friday
>[ fraidi]
>jfra I c!cJ J
- vineri
Saturday
>[sEta'dJ]
>j ,E1:I'i!c'lj
- sambata
Sunday
>j";\I1<111
>j";!l1lkl!
- duminica
- fiecare luni
- fiecare duminica
- a vorbi, a conversa
to read
- a citi
to come
- a veni, a ajunge
to love
- a iubi
to understand
>
acelea~i
l (u anda'slEndJ
- a intelege, a pricepe
> 1III
(0
to understand
> I tll
,1I}(1.J'~1
to read
- a citi
to love
- a iubi
to come
>[tukam]
- a veni, a ajunge
-- a vorbi, a conversa
I',lld I
- a intelege, a pricepe
Sa folosim cuvintele noi in propozitii. Traduceti din limba engleza in limba romana:
She reads a book every
Sunday.
- Acest barbat
-lntelegi?
eVrJ
eVil
pa.'zdel]
iubqte fiuI.
no~trii.
iube~te
pe fiul nostru.
>
r don't
understand it.
0' clock
lar acum yom invata un euvant al earui inteles depinde foarte mull de context:
right
> [rait]
all right
- in ardine, in regula
to the right
- la dreapta
to be right
- a avea dreptate
on the nght
- Prive~te la dreapta!
There is a school
on the nght.
>[D/ea' IZ a sku:l
on D/a rait]
- in dreapta este
J think
V()II'r~ ricrht
DZea' nall]
gaLlin(~)
~coala.
In lectiile antenoare ati Il1vi1\at timpul prezent sll11plu, cu ajutorul caruia putem exprima aqiun;le
zilnice ~i cele care se rereta In mod regulat.
Pentru descrierea ac(iunilor care Iltl au loe zill1 ic sou /1U se repetcll/1 mod regulat, ci se desfii.,ward i/1
momentu! vorhiril, foIosim timpul prczent continuu (Present Continuous Tense). Acest timp se
folose~{e 111 trei ca:lIri pe care le Fe(i swdia in cursuI /ec(iiIor 5-6, In pril1lul rind I'a vedem din ce se
compul1e, cllm se cOl1struie$te propozipa la t/lnpu/ prezent continllu:
- Deschid
He is going home
> I hi
- I:!' 1
II
I" III
Subiect +
forma corespunzatoare
a verbului "to be"
- El merge acasa
II .~',IIIIIII 'L,IIIIIII
1111'
,I '
1111 k
u~a.
'.1
COIl1PUI7
din:
verb (cu
+
termina,ia ,,-iug")
am
openmg
the door,
He
is
gOIng
home.
These people
are
reading
books.
Dadi f%sil11 acest timp, verbu/ "to be" 1111 se traduce ill aceste caZUrI. Vel bu! "to be" este
predicatuIui -Ii Ql'em nevoie de eI doar pel1tru expril71area til71pului.
parte
Deci, timpul prezel1t continuu se f%seo?te pentru acrulI1i/e ('(Ire se desfli,wara in mOl7lell{u/ vorbirh.
Accentuarea acestuia este posibiW eLI ajutoru!urmatoarelor comp/e1nente de (imp:
now
>
Il1<1l1l
- acum
at the moment
>
II
I [) ',1111.11\1\1.11111
just
now.
She is walting for her
mother at the moment.
DZ~\
t5a:'t5
l ~i:
- in acest moment ca
pe mama sa.
- Ei citcsc
ni~tc car~i
a~teapla
chiar acum,
He is driving to work
at the moment.
My father is going
"'"'
Sa exersam prezentul eontinuu. Completati propozitiile de mai .ios eu formele eorespunzatoare ale
verbului "to be" ~i ale verbului eu tenninatia ,,-ing";
>J~. t'0lll.'!
- Mary
ro~ie.
~coala.
Dupa cum desigur atl observat deja, in eazul verbelor care se termina eu
litera ,,-e" (ea de exemplu "write") Ia adaugarea tenninatiei ,,-ing" ,,-e"u1 se amite.
>\\'L
>Th")i
vorbe~te eu
:\Il
>Juhn
IS
>1
\\(lILI"." .111"'lllc!l\J\V
;>
John toemai
Maria.
:1111
'\1 II"
I() I
illst
\ ( II II 1.11/1
c: l.
waiting
Forma interogativti a timpului prezent eontinuu se ob{ine prin acelaii procedeu (inversarea ordinii).
Sa vedem exemplele:
John is reading
a book now.
Is John reading
a book now?
>111
,i
- John eite~te
o earte aeum?
huk 1l,\lI]
- Mergem aeasa
ehiar aeum?
kill/III
~I
lCILJIl 1"1
IY,i b,iS
-Ea merge eu
autobuzulla
serviciu chiar acum?
vorbe~te
Ei te
a~teapta
Where is John
going now?
>l"ea'
giiulnl'c' nauJ
-Unde merge
John aeum?
>1"01 a'
IU
Ii.dll1 lg1
1:1 IYiI maumant]
-Ce eite~ti
(ehiar aeum)?
My mother is
just working.
>1 hu
djast "a:'kin(gl]
-Cine luereaza?
(ehiar aeum)
17
17
d.lol1
Ce viziteaza el aeum?
> What is he
Unde merge ea eu
ma~ina in
aeest moment?
VIsiting Ilmv"l
dlll'llll:'-
ill
the moment?
Riispllnsunle sClirte afirmative ,vi negative incep Cli euvintele yes/no care sunl urmale de pronumele
personal !iiforllla eorespullziitoare a verbullii to be. La aeeasta se adallgii cuvill1tulnol daca raspunsul
expril1lii 0 nega{ie.
in propo:::i{iile negative forma eorespunziitoare a verbului to be este urmata de clivantul not.
Yes, I am.
- Da.
No, I am not.
- Nu.
- Da.
- Nu.
- Ea nu
-- Da.
- Nli.
reu~it
prive~te
~i
- Yes, I >am.
- Yes, >she is
- Yes, we >are.
- No, we >arcn t.
Is my father talking
with Mary at
the moment?
- My father >isn't
talking with Mary
at the moment.
Is John working
in the office now?
- Yes, I >am.
> [ingland I
- AnglIa
Romanian
> [rumcflll:lllj
- roman
English
>
to speak Romanian
> [tu
to speak English
>
- la ce ora?
here
> [hid']
- alel
Ii ttle
> [Iitl]
twenty
> [t"enti]
- douazeci
[ingll~]
Spl
eng\ez
k IIIIll(/lll.lllj
- a vorb!
roll1ane~te
- a vorhl
engleze~te
- Anglia nu este
> [Dtis
My father is speaking
Romanian now.
17.
- Aceasta este 0
Talal meu
tara mare.
ma~ina
englezeasca.
vorbe~te
romane~te aeum.
- Zece
IZ
It nau]
~i
romane~te?
Nu. Vorbim
engleze~te.
ora~
- >What tllne
IS
mic.
Dacd din propozirie reiese ciaI' cd acrillnea se desfcl~oarriin l71ol7lentlll vorbiril, clIvintele now, at the
moment ~i justfi pot Ol1l1se.
- Unde mergetl?
- Mergem acasa.
- II a~teapta pe John?
- Da.
scrisoare Mariei?
3.
letter to Mary')
Da.
Ce
cite~ti?
Citesc
carte.
Mergeti la
>
~coala?
All'
Da.
in ultimul exercitiu al acestei parti vom recapitula materialul nou. Traduceti in limba engleza:
ACllm fiul lor merge cu
Acum merg la oficiul
ma~ina
in Romania.
po~tal.
El citqte acum
carte in engleza?
sose~te.
a~teapta
Ace~ti
~coala
in fiecare zi?
Vorbqti engleza?
I1\Y
>
()UI
lelkls
[rain IS just eoming.
acum?
La ce ora mergi la
LECTIA
5 - PARTEA A DOVA
,
Ca ~i pana acum, ineepem partea a doua a aeestei leqii ell eateva euvinte
nOl:
eye
>[ a/]
-ochi
mouth
>[maliT']
-gura
daughter
>[ do:ta'J
- fiica
baby
>[ be/bi]
-bebelu~
mouth
>[maliT']
- gura
tomorrow
>[tCm1orilll]
-maine
desk
>[ desk]
- birou, banea
bed
>[becl]
-pat
>[ ai]
-ochi
tomorrow
>[tamorau]
-maine
daughter
>[ do:til']
- fiica
month
-luna
desk
>[desk]
- birou, banca
mouth
>[ maul"]
-gura
bed
>[bedJ
-pat
baby
>[beibi]
-bebelu~
Sa folosim cuvintele noi In propozltii. Cititi-le cu voce tare, urmarind eu aten!le pronuntia:
alba~tri.
>
My daughter is reading
a book now.
It is Monday tomorrow.
- In camera sunt
trei paturi.
- Ea are ochi
alz]
Bebelu~ul
a treia.
nun]
IZ
- Gura ta este
ri:d/l1(~)
gud]
ro~ie.
vorbe~te cu
Este bine
fiiea sa.
bebelu~ul?
- It is Friday >tomorrow.
- My >desk is big.
Este
- It is a nice >month.
luna frumoasa.
~i 0
gura mica.
~i
>
Nu am bHOU in camera.
HIS
Am invatat deja cil prepozItia "into" inseamna in lunba romana: "in, spre, inspre".
Opusul aeesteia, adiea notiunea "afarn din, din" se exprima prin "out of' [aut
0\
J:
Ea seoate <lCllm
bcbelu~ul
din
ma~in3.
i/1 aceasta parte a leC[iei vom invata despre 11/7 alt tip de silllatii in carc sc IIlifl:eazti timpuf prezent
continuu. Acesta poate expnma timpul viitor, caml este vorba desprc 0 ([Crilllle pe care am pliil1uit-o
deja, de aceea i/7 mod sigur eo va (/\'eo loc.
Acesle pro]Jozirii se pot traduce in limba romana la timpul prezenl sau viitor
On Thursday they
are work II1g al home.
C'!lllll'al/!lll)'ci
- Maine merg la
mama mea.
tu lIla' maD/a']
D/~l
- Vinel i iti
serisoarea.
a :;op]
d '
SCI iem
Ict,I' tu lU:]
- JOl
el
VOl'
lucra aeasa.
1 11.1111111
> [nekst]
In
>[ in]
- saptamana viitoare
next month
- luna viitoare
next Saturday
- simbata viitoare
in an hour
- peste
in two days
in three weeks
ora
>[ aim
iu: tu ingland]
gaLlIl1 l g) tLl
rumeima
$i acum
posesive.
eLI
in leeria anterioarii a11l srl/diat pronllmelc you fa aeLlzativ, eLi ill!efesul "pe tme, pe voi, pe
dumncavoastrii, tie,
VOila,
Adjective prol1omi!7a!e
posesivl?
- eu
you - tu,
dumneavoastra
he
-el
she - ea
it
we
-cl, ea
(pt. obiecte,
l101iuni abstracte,
animale)
- nOI
you
meu, mea,
mei, mele
your - ta, tau, tai,
tale, dumitale,
dvs.
his
lui/sau,
lui/sa,
lui/sai,
(lui/sale)
her
ei/sau,
sai, sale
its
lui, sale, ei
(pt. obiecte,
notiuni abstracte,
animal e)
our - nostrll, noastra,
no~tri, noastre
voslru. vO!lslrfl,
your
Vll~t ri, VO:lstl'I.:,
(hllnitalc, dvs.
my
. voi, dvs.
their -lor
me
>[1111
you
>[/LI I
him
>[lillllJ
her
>[l1a:']
- pc ea,
it
>[ it]
us
>[ ~\s]
you
>jlll )
them
>[ D/em]
- pe voi, va, pe
dllmneata, pe dvs.
voua, va, vi
- pe ei/ele, lor, le, Ii
0,
ci, il
- Tocmal Ii vorbese.
- Ea
rna
- Nu
- Acum le scriu
about
:>[abaut]
\Ube~te.
1nteleg.
serisoare,
prepozitic noua:
- despre, de
- I love :>YOLI.
o cuno~ti pc ea?
Maine mergi la
~coala
ell noi?
Maine Ii due la
Bueure~ti.
- a da, a darui
to send
- a trimite
to show
>[tu~au]
- a arata
1 am just sendmg
a letter.
- Toemai trimit
l1l1:
scrisoare.
Nu vorbim despre ei
lor.
serisoare.
~i
ma~inile
Peste
- eleven
> [ilevn]
12
- twelve
> [tllelv]
13
- thirteen
> [T'il:rti:n]
14
- fourteen
> [fo:'ti:n]
15
- fifteen
> [fiftin]
16
- sixteen
> [siksti:n]
17
- seventeen
> [sevnli:n]
18
-- eighteen
>[eiti:n]
17 zile
>
peste 16 saptamani
12 luni
>tWClll'
peste 18 zile
15 baieti
>flftccn
h\)I~
11 minute
> eleven
ll1111l1lL",
13 cladiri
> thirteen
19
SCI ClltCCIl
!llollths
buJidl[I~\
ma~ini
> In fourlccn
peste 14 luni
ll101l111s
Inaintea tenninarii leqiei sa recapitulam cele invatate pana acum. Traduceti in limba engleza:
Maine mergl la el (la casa lui)?
Eu tocmai duc
bebelu~ullor in
bucatarie.
yOLl ~cndll1g
her letter')
twclve rooms.
> There
Nu inteleg engleza.
Tocmai scriu
IS
Unde este?
> Where
IS
it?
lar acum, la sfaqit, urmeaza exercitiul de pronuntie. Cititi cuvintele grupate dupa vocalele identice:
[ai]
[i: J
[aLi J
[e]
[E]
Friday
we
post
enter
man
all right
see
go
seven
understand
behind
read
tomorrow
every
moment
RECAPITULAREA LECTIEI
5
,
5.1.
- luni
Tuesday
- marti
Wednesday
- 1111ereun
Thursday
- J01
Friday -
- VInen
Saturday
- sambata
Sunday
- duminiea
5.1.1. Daea inaintea zilelor saptamanii se afla euvantul "every" (fieeare) atunei nu se folose~te
prepozitia "on":
5.2.
on Monday
- luni
every Monday
- in fieeare luni
Daca intr-o propozitie sunt doua complemente cireumstantiale de timp, eel care determina
timpul mai exact, treee pe primulloe:
sambata la ora cinei
5.3
- at five on Saturday
- acum
at the moment
Just
tocmai, chiar
"Just" sta inaintea verbului eu terminatia ,,-ing", iar "now, at the moment" se'itfla la
inceputul sau la sfiir~itul propozitiei:
I'm just talking to them.
5.3.2. Prezentul continuu se folose~te ~i pentru exprimarea acelor evenimente care sunt planuite
in viitorul apropiat ~i se vor desra~ura in mod sigur. In aceste situatii folosim urmatoarele
complemente de timp:
tomorrow
- maine
in (two hours)
sfar~itul
propozitiei:
is
home now.
gOl11g
5.3.4. Daca verbul se termina in ,,_e", atunci la adaugarea tenninatiei ,,-ing" se omite ,,-e"_ul:
5.4.
to write
- writing
to take
- taking
(~i
~i
adjectivele
Adjective pronominale
posesive
Acuzativ
my
me
you
your
you
he
his
him
she
her
her
- pe ea, ei, ii
it
its
it
we
our
us
you
your
you
- pe voi, va
pe dumneavoastra, voua, va, vi
they
their
them
Dativ)
- Ei rna plac.
Vorbe~te
vorbe~te des.)
B.
C.
D.
~i
2.
3.
4.
5.
2.
3.
Marti la ora
4.
5.
In clip<1 aCC<1s!a
~apte
ma~ina
noastra?
I1U
2.
3.
In fiecare din urmatoarele propozitii exista 0 gre~eala. Rescrieti propozitiile, corectand gre~elile:
1.
2.
3.
4.
5.
LECTIA
6
,
PARTEA INTAl
lncepem lec(ia noua prin invaiarea catorva cuvinte noi. Repetaii cuvintele
~i fiii atenli la pronuntia corecta:
sister
> [sista']
- sora
hand
>[hEnd]
- mana
money
> [mani]
- bani
question
> [k"est~an]
- intrebare
way
> [lief]
- drum, cale
garden
>[ga:'dn]
- gradina
fish
> [fl~]
suit
> [su:t]
- costum de haine
animal
> [Enimal]
- animal
to eat
>[tui:t]
- a manca, (a se hrani)
pe~te
> [ga:'dn]
- gradina
way
> [Uef]
- drum, cale
to eat
>[tui:t]
- a manca, (a se hrani)
question
> [k"est$<lIl]
- intrebare
fish
> Ills I
money
>[manij
- bani
animal
> [Enjmal]
- animal
sister
> [sista'J
-sora
hand
> [hEnd]
-mana
suit
>[su:t]
- costum de haine
~i
pe~te
cateva expresii:
to ask a question
- a pune 0 intrebare,
a intreba ceva
this way
which way
>
[Uit~
Uef]
- pe unde
fata draguta.
>ll~II1l0raU lli:
I haven't money.
- Nu am bani.
> [hL:\'
(li
ha:' ga:'dn]
nais hEndz]
IU:
Enimfdz Et haum]
pe~te.
- Maine mergem
in gradina ei.
- Ai acasa animale?
- Drumul spre acest
este lung.
ora~
intrebare?
pe~te.
Eu merg pe aici.
to the garden.
pe~te.
IS
Il1
bis hand.
IlIce.
Si acum sa vedem cel de-af treilea caz in care se folose-$te timpul Present Continuous. Prezentul
continuu se folose:~te -$i atunci cfmd ac!iunea se desfa-$oara in prezent -$i se refera la 0 activitate
excepfionalii. l~l acest caz folosim urmiitoarele complemente de timp:
today
aZI
Et
a restront]
>l hatJ
but
- dar, insa,
totu~i
Completa(l propozi(iile de maijos cu verbele la timpul corespunzator, prezentul continuu sau simplu:
Mama mea de obicel lucreaza panil la opt,
dar azi lucreaza pfma la cinci.
In aceasta luna
IlU
conduc ma~ina.
problema:
Nu-mi place sa 0
dar azi 0 a~tept.
a~tept
pe sora lui,
>
flU
11:1/1
to bring
> 11\1
hllll'
to smile (at)
- a aduee
- a zambi (euiva)
buks]
- Fata aeeea tocmai iti
zambe~te.
Sa verificam daca ati asimJ lat cuvintele no1. Traduceti unnatoarele propozitIi in limba engleza:
Maine calatoresc cu avionul la Londra.
Cli
voce tare
~i
plane
> [plelll]
aeroplane
> [earaplell1]
- aVlOn
name
> [nelln]
- nume
bedroom
> [bedru.m]
- dormitor
sometimes
> [samtaimz]
- uneori, cateodata
avion
In limba engleza atat "Eu ma numesc .... " cat ~i "pe mine ma cheama" se
traduc prin "my name is ...".
Cum te cheama?
Cum il eheama?
'>11,ll1ll"."
I like to go by 'I'LIIIC.
lar acum in cadrlll disCII{iel despre timpul p"ezent conlinuu illlYJ{am 0 regula gramaticala foarte
importanta Cll privire la folosirea verbelO1: Exista verbe pe care nu Ie putem folosi ia acest timp.
Acestea sunt verbe care exprima senza{ii sau sentimente. lata cateva exemple dinlec{lile anterioare:
to see
a vedea
to know
to like
to think
a crede
to want
>,[tu "ont]
"'
a vrea
to have
a avea, a poseda
~ti,
a cunoa~te
to understand
- a intelege, a pricepe
to be
>[lu bL]
- a f1
>1,\/11,1\1 hlz
>/
I like you,
>Iu Lllk ru 1
:11 <I,llll)j
anda'stnd hJJlIJ
- Nu-linteleg.
- Imi placi.
Ciliar 1i /n cazlil /n ('(//"c pc Idngcl aceslr: verbe in propozi{ie se afld expresiile now, just, at the moment /n mod o!Jligll!ul"//I \'(' Iduse,.,e timplll Prcscnt Simple.
>11
-- Acum nu ~tiu.
- Acum nu te Inteleg.
I l)l,l
~;j:
millunant ai daunt
him]
~tiu
ea maine elmefge la
in aceasta saptamana
Bucure~ti.
vad marti.
Acc~ti
Ea TIU vrc<.!
sa mearga ~a ::;coala.
in cele ce urmeaza ne vom ocupa de plumlul substantivelOl: Acele substantive care la singular au
termina{ia -s, -sh, -ch, -x, la plural primesc termina{ia -es, care se pranun{a liz]:
>{ bas]
bus
>{baSlz]
- buses
- churches
church
Daca substantivul se term ina In -e, la plural prime:;te doar termina{ia -s :;i se pronun{ii la Jel [iz]:
house
>{haus]
- houses
>{hauZlZ]
office
>{ oris]
- offices
>{ ofislZ]
Aceea~i
to teach
>{tu
~i
pentru verbe:
tl.l~]
he teaches
>[hi:
ti:t~IZ]
Termina{ia -es se Jolose:;te la persoana a treia singular :;i In cazul In care verbul la infinitiv se
term ina In -0.
to go
>{ tu gau]
- a merge
she goes
Bucure~ti autobuzele
sunt
ro~ii.
~coala.
~i
>[~i:
gauz]
>[tuki:p]
- a tine
to pay (for)
- a pillti
to hear
>[tUhlll']
- a auzl
to try
- a lncerca, a proba
~i
> I hLl:
- Ei tocmai incearca
sa-ti puna 0 intrebare.
PClZ
Cine
plate~te caI\ile?
in gradina?
scrisoare lunga
Ai animale acasa?
gr~lliina?
Bucurc~tl.
churchcs in Bucharest.
Urnuitoarea regula se refera la pluralul substantivelor care se termina In -yo Daca Inaintea sunelului
0 consoana, atunci la plural terminatia -y se schimba In -i, ~i va fi urmal de
lerminatia -es.
-y se afla (Ia singular)
baby
- babies
> [beibiz]
country
- countries
>lkantriz]
factory
- factories
Dadi ter-millaria -y a lI/llli sllhstalltiv la singular este preceda,ta de 0 vocala, alunci cuviintul prime~te
la plural doar termillatia -s:
boy
boys
way
ways
Aeeea~i
>[boiz]
to try
he tries
to pay
she pays
plate~te
bebclu~i
in exercltiul urmator yom veri fica notiumle insu~ite pima acum, refelitoare la pluralul substantlvel<!!."..
Bebelu~ii
Ea incearca sa citeasca
> In those
C()lIntnt:~ 11l'UI'!c
> I don't
II
,lilt
III ,I,k
I Ie- I'.IY:-'
'ilL'
11\t:
III
IcttCIS.
IIttlc houses.
despre aceasta.
Imi plate~te lunar 20 de dolari.
- Mergi acasa!
Mergeti acasa!
Cite~te
aceasta carte!
- Adu-mi
Ull
scaun!
Look at my sister!
- Gande;;te-te la asta!
Ganditi-va la asta!
Tcach mc l
~ Invata-ma!
Invatati-ma.
Doni
PIII/i'
\'/'('11/ .1'(/ ordollclm cuiva sau sa rugam pe cineva sa lUI faca ceva, atunci i'naintea verbului se
lorII/O I/egative! a allxiliarului do (don't).:ji aici putemfolosi verbul please:
- Nu deschide fereastra!
Sa eXl'lsalll
Desehidc
ill'l1l't':\IIVltll'l1
1I~:1
I >II /
)'1',
pll
hilI.
/1
an'asla'
Du-te la plimhare!
Nu merge eu
II
ma~in:l,
k rog.
A~teapta-ma te
rag'
j~lta,
te rag!
Nu lucra seara!
Multume~te-i
pentru asta!
LECTIA
6 - PARTEA A DaDA
,
In a<.:ea'IS!<1 parte vom recapitula reguJile gramaticale ~i cuvintele noi pe care Ie-am Invii\at In cele
dOlla leqii.
In prillllli cxcrcitiu silabele accentuate sunt scrise cu Jitere Ingro~ate. Pentru Inceput ascultati doar
<lialogllrilc. Apoi ascultati-le Inca a data ~i repeta\i diaJogul.
Mary:
I'clel:
Ilarh:lra:
John:
Ilarhara:
Is it Sunday today?
No, it is Monday, the second day of the week.
Isn't Monday the first day of the week?
No, Sunuay is the first day of the week in England.
.I 0 11 n:
TOIll'
Mary:
John:
Barbara:
John:
Barbara:
Mary:
Peter:
Tom:
Barbara:
Tom:
Mary:
John:
I want to ask you a questioll: whk-h way arc Tom and Peter going to the office now?
Ask my father, please. I think he knows it.
Peter:
Barbara:
Peter:
Barbara:
Peter:
Mary:
.I ohn:
Ilarbara:
I ()Ill:
TOIIJ:
Mary:
Jar acum yom verifica intregul material nou din aceste doua Jectii. Traduceti in limba englez3
propozi1iile de mai jos:
Vreau sa trimit aceste scrisori vineri.
scrisoare.
IS
for you.
>
Cine
Rom~lIlla
vorbe~te engleze~te?
aici.
alba~tri ~i
() gura
ro~ie.
- I hl'l C
~lIC
h~lbles
are here.
Maine ne iei
~i
pe noi cu tine?
In
to England.
III
Crezi ca este
ace~ti bani?
>I
ziimbe~te?
ace~ti
l\:,u~d]y
bani.
Cum il cheama?
I ei I
Ii]
[ E]
[ ai]
[ i]
good
way
keep
hand
try
sister
book
pay
teach
man
my
office
look
day
eat
animal
baby
read
this
five
visit
RECAPITULAREA LECTIEI
6
,
6.1.
6.2.
6.3.
In limba engleza atat "ma numesc", cat ~i "pe mine ma cheama" se traduc prin "my name is. "
nume~ti?
- Cum te cheama?/Cum te
My name is Mary.
- Cum Ii cheama.?
Exista verbe care nu pot fi folosite la timpul prezent continuu. Acestea sunt verbele car __
exprima senzatii sau sentimente:
to see
- a vedea
to know
- a ~ti, a cunoa~te
to like
to think
- a crede
to hear
to want
- a vrea, a dori
to have
- a avea, a poseda
to understand
- a i'ntclcgc, a pi iccpe
to be
-- a fi
a aUZI
Nu te i'nleleg.
- Cred ca ai dreptate.
6.3.1. $i i'n cazul In can: i'n propozi(iile care conlin aceste verbe figureaza expresiile "now,
just, at the moment", trebuie folosit timpul prezent simplu:
Now I don't understand him.
6.3.2. Daca din context reiese ca aqiunea se desfa~oara tocmai i'n momentul vorbirii, atunci
expresiile "now, just, at the moment" pot lipsi din propozitie:
6.4.
- Unde te duci?
- Mergem la
~coala.
Pluralul substantivelor
6.4.1. Daca substantivulla singular se termina in ,,-s, -sh, -ch, -x" pluralul se formeaza
prin adaugarea terminatiei ,,-es" care se pronunta intotdeauna [1/ J :
bus
- buses
church
- churches
Daca in afara de terminatile de mai sus cuvantulla singular mai are ~i terminatia ,,-e",
atunci la plural prime~te doar un ,,-s" ~i pronuntia este de asemenea[ IZ].
6.4.2. Daca intr-un cuvant la singular tenninatia ,,-y" este precedata de 0 consoana, atunci la
plural ,,-y" -ul se transforma in ,,-i", la care se adauga tennina(ia ,,-es":
6.5.
baby
- babies
factory
- factories
Fonnarea timpului prezent simplu la persoana a treia singular prin adaugarea la verb a sufixului
,,-es".
6.5.1. Daca la infinitiv verbul are terminatia ,,-s, -sh, -ch,-x" sau ,,-0", atunci la persoana a
treia singular prill1e~te sufixul ,,-es" care se pronunta intotdeauna [iz]:
teach
- teaches
go
- goes
6.5.2. Daca infinitivul vcrbului are tenninatia ,,-y" precedata de 0 consoana, atunci la persoana
a treia singular ,,-y"-ul se transforma in "i", la care.se adauga sufixul ,,-es":
- tries
try
6.6.
f'ropozi(iilc imperative
(1.(1.
home!
- Mergi acasa!
()aca vrcm sa nc cxprimam politicos sau vrem doar sa cerem ceva, atunci se adauga
cuvanlul "please":
- Deschide
t~lca
6.6.3.
te rag.
Don't go home!
u~a,
- Nu merge acasii'
0
exprimare politicoasa:
In limba engleza, aceea~i forma de imperativ se poate referi aHit 1a singular cat ~i 1a
plural:
Go home!
- Mergi acasal
Mergeli acasii'
A.
B.
c.
~i
2.
3.
4.
5.
6.
2.
3.
Mergi la tata
4.
5.
6.
Maine nu am timp sa
~i
cere-i bani!
0
intrebare?
scriu
2.
3.
4.
5.
6.
VOCABULARUL LECTIILOR
5 SI
,
, 6
>
aeroplane
> ll'ar~lpleinJ
- aVlon
animal
I EJ1im~d]
- animal
to ask a question
>
- a pune
at the moment
baby
>
bed
> [ heLlJ
- pat
bedroom
> lbcdrll:m]
book
>
to bring
but
> [batJ
- dar, i'nsa,
to conle
- a veni, a ajunge
daughter
- fiica
desk
>
dollar
> 1(101:\',
to eat
>
eighteen
> [eiti:nJ
- optsprezece
eleven
> [ilevn J
- ullsprezece
England
> [ ingland]
- Anglia
English
> [ingli~ J
- englez
eye
> (all
- ochi
fifteen
>
I Ii It i 111
- cincisprezece
fish
I t 1,1
to fly
> 1111
fourteen
>
Friday
- vmer!
garden
> [ga.'dn]
- gradina
to give
- a da, a dami
hand
> [hEnd]
- mana
to hear
- a auzi
her
> [ ha:']
,
~
,,-.
l~lhaut]
about
I [wi\) )]
l bukJ
I desk I
I tll ill
I r"
intrebare
bcbelu~
dormitor
- carte
totu~i
pe~te
li"'1
- a zbura
'Iinj
- paisprezece
':
here
>[hia'J
- aici, pe aici
him
>[hllnJ
In
>[II1J
It
>[ ItJ
just
>[ dpstJ
- tocmai, chiar
to keep
>[tu hpj
- a tine
kitchen
>[ kit~an J
- bucatarie
letter
>[ leta'J
- scnsoare
little
>[litIJ
to love
>[tu lavJ
man
>[mEnJ
- barbat
me
>[mi:J
Monday
>[mandl], [mandelJ
-luni
money
>[m3mJ
- bani
month
>[manT'J
- luna (calendaristica)
mouth
>[mauT'J
- gura
name
>[neim]
- nume
next
>[nekstJ
nineteen
>[nalilti 111
l10uasprezece
now
>1 '1.l1I1
- acum
out of
'1 ,1111 :1 \ 1
to pay (for)
.~ II I
pen
>1 pL'1l1
- stilou
plane
>lpklnj
- avion, aeroplan
please
>[plnJ
post-office
- oficiu
question
> [k "est~anJ
- intrebare
to read
>[tu ridJ
- a citi
right
>[raltJ
all right
>[o:lraltJ
- in ordine, in regula
11\'/1
po~tal
on the right
to the right
-la dreapta
to be right
- a avea dreptate
Romania
>[rumemia]
- Romania
Romanian
>[ rumeinian]
- roman
Saturday
>[sEta'di], [sEta'dei]
- sambata
to send
>[ tu send]
- a trimite
to show
>[ tu
seventeen
>[sevnti:n]
sister
>[ sist~l']
- sora
sixteen
>[sikstin]
to smile (at)
- a zambi (cuiva)
sometimes
>[ samtaimz]
- cateodata, uneori
son
>[ san]
- fiu
suit
>[su:t]
- costum de haine
Sunday
- duminica
to talk (to/with)
>[tu to:k]
- a vorbi, a conversa
to teach
>[tu
them
>[IYcm]
the third
~au]
- a arata
~aptesprezece
thirteen
.-......
Thllrsday
ti:t~]
;1 IIi
:1
~alsprezece
'<II
III
'/dll.1 I :t.'/(!c/J
- treisprezece
- joi
lOlllO'l'OW
ll.lfllOI<lllj
- maine
to try
- a incerca, a proba
Tuesday
'1I/lI/(li j, [tiuzdei]
- marti
twelve
- doisprezece
twenty
>11"clllll
- douazeci
to understand
- a intelege, a pricepe
us
>[ as]
way
>[ Uei]
Wednesday
>["enzdi], [Uenzdei]
- mlercun
week
>[Ui:k]
- saptamana
what time...?
-la ce ora?
t 1I 11';\ i I
whIch way?
>
with
> ["iDzJ
- eu, ilTIpreuna eu
you
> [iu")
["lt~
"el ]
Mull sucCt,:s'
[>rofcsorul dUl11l1cavoaslra
Copyright by
EUROCOR - lnstitutul European de Cursuri prin Corespondentii S.R.L.
2000
ISSN 1453-8474
Va rugam, incepcti rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce ati parcurs
intregul material, ati repetat euvinteJc ~i ati rczolvat lara gre~eli ultimele exercitii
de verificare. Inainte de a Ineepe rezolvarea acestcia va reeomandam sa studiati eu
atentie ~i sa reeititi Inc(\ 0 data (cxlul, urmarind regulile pe care recapitularea Ie
aeccntucaZ~1 prill plillclarc.
2.
Atunci c;\lld Illva\,1I1l (l I iII lila sl ra inil, accasta trebuie exersata ~i repetata cu aceea~i
perscvcrcn\a Cll can.: am lllva\at sa ll1crgem. In acest scop v-au fost propuse 0 serie
dc cxerci\ii. Va slIgcr,lnl sa rcvedqi din cand In cand matcrialul deja parcurs. In
sClIrt limp, cllrsantlll sc V:I cOllvinge ca aeest lucru nu estc lipsit de sens. Tema
implica Illtotdeauna ~i repclarca maleriei din JcqiiJc anterioare. Obi~nuiti-va cu
acest mod de Jucru, care, In mod spontan ~i f<ira eforturi deosebite, va
improspateaza ~i consoJideaza euno~til1tcJe. Pentru a putea obtine rezultate in
invatarea limbilor straine cu ajutorul metodei noastre, nu aveti nevoie de un talent
deosebit. Chiar ~i cei care sunt mai putini receptivi in invatarea limbilor straine,
VOl' ajunge dupa cateva luni de studiu la un nivella care nici nu au sperat.
Deci, fiti gata de munca!
3.
4.
Transcriqi tema "pc curat" doar cand sunteti siguri de rezolvare. Pentru trimiterea
temelor folositi fonnu]arelc tipilrite In aeest seor.
5.
6.
7.
Alaturati temei pentru acasa un plic timbrat autoadresat. In acest plic veti primi
tema corectata.
R.
Este foarte important sa notati pc pJic numarul de cursant sub care ati fost
Inrcgistrat!
9.
In cazulln care comandati matcriale noi de curs, sau aveti alte cereri legate de
relatii1e eu publicul, scrieti-Ie separat pe 0 foaie de hartie ~i trimiteti-le pe adresa
noastra impreuna cu tema. In coltul din stanga jos al scrisorii, scrieti "Relatii cu
publicul".
10.
"
"
PARTEA INTAl
LECTIA
7
,
- frate
friend
> Ifrend]
- prieten
horse
> [ho:'s]
- cal
ship
>
cigarette
> [sigaret]
- tigara
the fourth
- al patrulea, a patra
year
- an (calendaristic)
foot
> [fut]
- laba piciorului
radio
> [reidiau]
- radio
song
> [son(gl]
- dintec, melodie
music
> [l11iu:zik]
- mUZlca
family
- familie
[~ip]
- nava, vapor
year
> Ild\
- an (calendaristic)
ship
> I sip]
- nava, vapor
family
> [fEmili]
- familie
horse
> [ho:'s]
- cal
friend
> [frend]
- prieten
radio
> [rcidiau]
- radio
musIc
> 111I1IL/ik I
- muzica
brother
> I hral)/:I'J
- frate
cigarette
> I sigaret]
- tigara
song
>
the fourth
- al patrulea, a patra
foot
> l fut]
- laba piciorului
l ~Oll(gl]
- dntec, melodic
I hear a song on
the radio.
- Aud
My friend is coming to me
tillS year.
Look at
11lS
right foot!
bal ~IP
10:'
slgarets]
tamorau]
IZ kallllll
lgi
lu
melodie la radIO.
~ (JI)
the rad 10
I Vd I "f(!I.1I11
-la radio
cunoa~tem aceasta
ro~u:
familie.
Te doare piciorul?
La anul merg la
~eoala.
~i
>CIg~\l cttes
cu vaporul.
>
a lot of cars
- a mu1time de
a piece of paper
> [a
- a bucata de hartie
some of my friends
[,1
kilp
<IV
kofl]
- a
ilV peipa']
pl.S
cea~ca
de cafea
ma~ini
> [kap]
coffee
> [koti]
- cafea
a lot of
>[alotav]
cea~ca
foarte multi
pIece
> [pJ:S]
- bucata
paper
> [pelpa']
- hartie
('111'(/11111/
of ('.I'll' /oIO.l'ill)('1I11'1I
('II
iI nj!l'Il1/iI IJO.l'(',\iil
illlllol'lIlll1l
(If f)('
(,H'II/IJlII:
() cca~ca de ca rea
(dill toata cantitatea de cafea)
a cup of coffee
- catva, cativa,
ni~te,
ceva
> [tl ]
- ceal
beer
> [hJa'J
- bere
water
'>
1"0
- apa
sugar
. . . I \llll:,1 I
- zahar
pm
- gem, dulceata
honey
>111.11111
cheese
> I hi /1
bread
> l hledl
- paine
butter
>lbaUJ
- unt
"I'I
ca~caval,
branza
~i
eeai
paine
~i
ca~cavaI ~i
bere
~i
dulceata
apa
zahar ~i rniere
1"'_~
Cuvintele de mai sus sunl slIhslanlive carl' IlU au plural. Existii ~i in limba romdnii asemenea substantive: de exemp/u, za//(11: j'aso/I', SI'II', l11iere Aceastti categorie cuprinde - printre altelesubstantivele care denul11esc materia; de exemplu:
1.
2.
3.
4.
Vrei eafea?
>
Th~lt
bo')
IS
> My money
mas~l.
on the table.
many
much
- Ea are multe
- Nu am multi bani.
ma~ini.
How much?
>[haumats]
DL: L:xL:nlplu:
> 111.\1\
till III
I\}\"\I'
. Ciiti oameni
I" I"
cuno~ti?
1],111\
engleze~ti.
Nu am mult ceai.
Cite
ce~ti
Cate bucati de
pe farfurie?
ca~caval
sunt
>[t~I:p]
- ieftin
expensIve
> [Ikspenslv J
- scump, costisitor
together
> [tageOZa']
- impreuna
a little
>[alitl]
dog
>Idog]
- caine
more than
>lllw
because
>[blkozj
less than
around
fast
>[fa:st]
what about
>["ot abaut]
easy
>1 i /11
to buy
,>1111 h.lll
IVI'Il[
u~or,
~i
simplu
>[OZI:Z
English is easy,
>[in(g)gli~
- Am mai multe
It's cheap.
>(1\:' t~1
blko/
~IPS
a:' fa:st]
IZ i.zi]
- Engleza este
pJ
u~oara.
ma~ini
decal tine.
- Este ieftin.
II~ Ibl'(,II\I\'
> [du
IU
- Va iubiti cainele?
- Mergem impreuna acolo?
Refinefi deosebirile dintre expresiiIe de mai jos. Ambele suntfolosite cu suhstantive care nu au plural.
a little
little
- mic, putin
De exemplu:
I have a little money.
- Am ceva bani.
- Am putini bani.
Cuvantul little poate ji folosit ii ca adjectiv, ii atunci se traduce prin: mic, infim . In acest caz,
fnaintea lui poate sta ii un articol; de exemplu:
She has a little dog.
~i
Ii iuhl:sc.
este scumpa.
IS -T\lll'II';IVl.
>1'111'.11)
- Is it >easy to write?
- a se
to smoke
- afuma
to worry
> [tu"ori]
- a se nelini~ti, a se ingrijora,
a-~i
~edea
to sit
face griji
- a canta
to sing
I ",.,,'
>
>
>
till
"II. II iI.
III
(' \I
11l1a1Y~I'
III ',(11
"0111
(lc-rl
ha.' do:t<.l'z]
[~i:
iz sin(glin(g)
a DaIS
- She
- DOll'1
El vrea sa cante
Vrem sa ne
melodie
u~oara.
\\'0111' I
a~ezam aici.
far acum vom Inviirajolosirea genitivului cu apostroj 's, (the Saxon Genitive l [Y<\
Se joloseite de obieei pentru persoane.
1.
s~<:k s 111
dJenitiv
n.
La singular:
Genitivul se jormeazii punand Injarii posesorul urmat de un apostrof ii litera s. Apoi urmeazii
obieetul posedat:
Ma~ina
- Mary's car
Mariei.
Tatal Mariei.
2.
- Mary's father
La plural:
Daeii substantivul este la plural ii se terminii eu litera s atund se adaugii doar un apostrof:
ma~ina fratilor
- my brothers' car
mei
Dadi substantivul aflat la pluralnu se terminii In -s atul1ci se adaugd atat apostroful cat Ifi
litera s:
casa acestor oameni
De exemplu:
ma~ina
frumoasa.
~i
prietenul meu.
- >H IS hi othCI',,;
~lrl's
1'1
- >TllIS
Dacii substantivul (posesorul) nu denume~te 0 jiin!ii, atuncl se folose~te cuvantul of pentru exprimarea
gemtivului:
the window of this room
DZ1S
ru m]
acela~i
in!eles:
a cup of coffee
my father's book
my son's room
> tllc
hOI ~c'~
> thl'
~Istcl of
SOI1
1l1Oulh
thclI fllcnds
~ti.
Acest verb face parte din grupa verbelor modale, ceea ce inseamnii cii forma lui este ldentlcii la
toate persoanele, iar verbul care-l urmeazii I1U are particula to.
lata cateva exemple:
I can drive a car.
~tiu
sa conduc
(0 ma~il1a).
[~I'
>
My brother's friend
can sing this song.
kLn glv
IU.
IYls hukl
10
~tie
sa vorbeasca
engleze~te.
C:l(
ten apples.
Poti sa
vorbe~ti
~Ill()kc III
EIlg:II~1J
this room.
Interogativul se formeaza prin inversarea ordinii verbului can :ji a subiectuilli; de exemplu:
I can sing.
Can I sing?
- Pot sa dint?
- Sora ei
- Putem sa luam
~tie
sa canduca?
ma~ina?
(',111
. (
,III
I 1.11 "
illl'.
III,' ,ilil'In"OIl')
I"" ,L '.
Fiullui
~tie
sa cante?
Rdspunsllrile seurte se jormeaza eu ajutorul pronumele personal :ji a verbului can, in rdspunsuri
negative verblll can este urmat de euvGntul not, iar forma preseurtatd este can't[ ka:nt], Retineti cd
se pot serie:ji fmpreuna: cannot [kEnat],
> [kEn
> [Ies
>[nall
~i:
ka.nt]
- Nu,
> [kEn
IU:
draiv]
- $titi sa conduceti?
Yes, I can.
>[lesalkEn]
- Da.
No, I can't.
>[nall al ka:nt]
- Nu.
10:'
~i:
do:ta'
sm(~i]
- Fiica ta
sa cante?
- Da.
kEn]
l!
>
~i
[~i:
- Nu pot sa dint.
- Ea nu poate deschide
u~a.
acum sa exersam ce am invatat pana acum. Traduceti In limba engleza urmatoarele propozitii:
111
this room')
a~tepti.
>
l:Ol!
>
(";IIJ
Poti sa-l
Y0l!.
intrebiirileformulate cu verbul can pot Incepe $i cu prol1ume interogative; $i In acest caz se inverseaza
ordinea, de exemplu:
Where can I see these books?
;> \\'
Unde putcm sa va
Cine
~tie
Cine nu
a~!cptam?
sa din!c'!
~tie romane~tc'!
Sl11g')
IaNi ultimele cuvinte noi din aceastii parte a lectiei. Cititi-le cu atentie:
better
> [beta']
the best
why
> ["ai]
which
> ["it~]
- care, pe care, ce
whose
> [hu:z]
how
> [hau]
- cum?, in ce fel?
12
> l "I\~ ka
> l ":11
- De ce te ingrijorezi?
> [hu /
IZ
:1 ' III
1/
beta l ]
- Care
"orill1'~I]
:/1:; b21lslkl]
E~ti
ma~ina este
mai buna?
Nu
~tiu
ma~ina.
- How much
- I
Dati-mi doua
ce~ti
de cafea.
C\11
you wanP
dOL'SII'1
-- ( ; I \ ('
~lI~al <10
IlkL:
It.
Am bani putini.
- i
- \Ve
Ild\'C
LECTIA
7 - PARTEA A DOVA
,
Urmeaza alte ciiteva cuvinte noi. Cititi-le cu voce tare:
- sarac, sarman, biet
poor
rich
>
[rit~]
- bogat
cat
> [kEt]
- pI sIca
tonight
> [lanail]
to drink
>
summer
> [sama'l
- vara
park
> [pa:'k]
- parc
tree
> [tri:]
apple
> [Epl]
- mar
lata
ace1ea~i
I III
drin(glkJ
- a bea
cat
> [kEI]
-. plslca
summer
> Isandl
- vara
11<[111
- mar
apple
poor
tonight
> [lanait]
park
> [pa:'k]
- parc
rich
> [rit~]
- bogat
to drink
>
- a bea
tree
> [tri:]
14
(tLi
dr1l1(glk]
..
> [IYFt
> [kLIl
Ilt~
II
"l.IIman hEz
!l,lL1ZIZ]
T'11
"l.
.8
ro~u:
~i
eu nu?
1';1
'k
0 ma~ina.
> [to.l]
- inalt, marc
short
> [W't]
- scurt, scund
large
> [la:'dJ]
big
> [big]
- mare, volummos
great
> [grett]
Ei cauta
Tu
e~ti
casa spatioasa.
un prieten remarcabil.
Prive~te aceasta
cladire mare!
to forget
- a uita, a
to stop
to listen (to)
aminti
a letter to her.
>
> III
I"!
,I
0111
slop
,II 1'111
111.1'
III 1;111
(ci) () serisoare.
I)
1'0
',oil I
"'1. 110/.1
,j J ) I 'I J II ( 'J J
I ,1/1.111
III 1)'1
i \
lIlli'
II
I)
,I 1l'ldl,1I1
Refinefif Verbul to stop are dOUG infelesuri: a se opri pcntru a face ceva, sau a inceta sa faca ceva.
> 1 W~lJ11
11CIC
gOIII;' h~ hLis
(0
to look at
- lara, lipsit de
something
- ceva
too
> l tLl:]
- prea, foarte
ever
> [eva']
- vreodata, candva
forever
> [foreva']
between
> [blt"i:n]
or
> I (, 'I
- sau,
good night
/ I "1111
(Lltil
ve~nie
Of)
no(\ptc bUlla
> [eva']
- vreodata, candva
or
> [0:']
- sau, on
without
> ["iD"aLlt]
- lara, lipsit de
too
> [tLl.]
- prea, foarte
forever
> [fore\a']
good night
> [gud
- noapte buna
something
>
between
> [bit"ll,n]
1l~111]
[salll'l'IIlI~JJ
ve~nic
- eeva
- intre (doua obieete, persoane),
dintre
IZ
bltllj n DZ1S
cladire
~i
restaurant.
~i
about something.
Good night l
['m
going
muzica.
Ill:
despre ceva.
haum]
home.
cite~te
- EI
> [du
IU:
"ont tl:
0:'
kofI]
vreodata carti?
thcse songs
aceste cantece.
ce~ti
de cafea
~i
putina paine.
> ThiS
18
IS
Ea are multe
ma~ini,
>She
]);1'
Illdll'y
(',11\
>He ahva\',
Nu pot sa scriu
asl~l,
'Ih
,IIC
Iiltlc.
> I nevcl
C~lt
honcy
I0 I
I II
lauJ
[E]
hear
talk
rich
know
cat
near
walk
sit
show
can
daughter
listen
open
fish
kitchen
1l)
111
111
111<1 n 'l
summer')
the moming.
RECAPITULAREA LECTIEI
7
,
7.1.
Cuvantul of se folose~te pentru expnmarea posesiei (a, ai, ai, ale cui). In limba engleza
putem exprima cu aceasta structura atat cantitatea, cat ~i proportia (cat din ceva):
a cup of coffee
7.2.
~l
0 cea~ca
de cafea
Many/much:
7.3.1. Cuvantul many inseamna un mare numar de, multi/multe, numero~i/ numeroase,
o multime de - se refera la substantivele care au ~i singular ~i plural:
- multe carti
many books
Pronumele interogativ how many - inseamna cati?, dUe? - se folose~te in intrebarile
referitoare la 0 cantitate masurabila, exprimata de substantive care au ~i plural:
How many cars do you have?
- Cate ma~ini aveti?
7.3.2. Cuvantul much - inseamna
nu au plural:
much bread
~i
folose~te
- multa paine
7.5.
7.6.
cu substantive care
cantitate exprimata de
- 0
some books
- cateva carti
multime de carti
a lot of beer
- multa bere
some beer
ni~te
bere
Little inseamna putin, a little se traduce prin catva, ceva. Cand stau inaintea substantivelor
eu plural, little inseamna mic:
I have little money.
- Am bani putini.
- Am ceva bani.
- Am un
catelu~.
folose~te
20
~i
7.6.2. Singular:
Genitivul cu apostrof se formeaza prin adaugarea apostrofului dupa substantivul care
denume~te posesorul ~i a consoanei s. Apoi urmeaza obiectul posedat:
ma~ina
Mary's car
Mariei
Mary's father
- tatal Mariei
7.6.3. Plural:
I.
2.
ma~ina
fratilor mei
cat
Daca suhslalllivnl lin (!l;sclIlllcaza fiin\e, atunci folosim cuvantul of pentm cxprimarea
genitivllllli:
ferestrelc acestci camere
7.R.
Verbul can - este un verb modal, care se traduce prin a putea, a fi in stare, a fi capabil, a
7.8.1. Forma lui can este acea~i la toate persoanele, la singular
urmeaza nu are particula to.
~i
~ti:
Propozitia afirmativa:
He can drive.
- El
~tie
sa conduca.
2.
3.
Raspunsuri:
a) afirmativ: yes + pronume personal + can
Can he drive?
Yes, he can.
- Da.
No, he can't.
folose~te ~i
-Nu.
in propozitii dezvoltate.
Cuvantul never este un adverb de negatie care nu poate fi folosit in propozitie impreuna cu
aite negatii:
I never drink beer.
a inceta, a intrerupe -in acest caz, dupa el urmeaza un verb cu terminatia -ing:
A.
B.
C.
1 want to drink two cups of tea and eat two slices of bread with Jam.
2.
3.
4.
5.
6.
2.
3.
Fiii acestui
4.
5.
6.
~ofer ~tiu
sa conduca
(ma~ina).
1.
2.
3.
4.
5.
6.
22
LECTIA
8
,
PARTEA INTAI
> [i:st]
- rasarit, est
west
> [Uest]
- apus, vest
date
> [delt]
- data
winter
> I "inta']
- iama
leg
> [leg]
- plclOr
shoe
>
barber
> l ba:'ba']
- frizer, (barbier)
hair
> [he,ll]
- par
the sun
- soarele
weather
> [UeDZa']
- vreme
snow
> [snau]
- zapada
ram
> [rein]
- ploaie
to
- a ninge
SIlOW
to rain
lata
acelea~i
I,ll I
.. jlllll'lIll
- pantof
a p!olla
the sun
- soarele
winter
> [Uinta']
- iama
east
> [i:st]
- rasarit, est
shoe
> [~u:]
- pantof
barber
> [ba:'ba']
- frizer, (barbieI')
to rain
- a ploua
leg
> [leg]
- plclOr
date
> [deit]
- data
snow
> [snau]
- zapada
hair
> [hear]
- par
to snow
> [tusnall]
- a nmge
weather
> [UeD'a']
- vreme
ram
> [rein]
- ploaie
west
> [Uest]
- apus, vest
~i
fiti
propozi~ii:
snClLlZ in lIinta r ]
> [it
Ill.j llah
- Nu pot cumpara
pantofi scumpi.
>
> [kEn
My hair is short.
- Pioua, deci
in pare.
He is a barber.
- EI este frizer,
jon(~'
legz]
[IZ
Dla san]
Ill: S1.
~u
gn:n
IZ ~o:'t]
z]
ilU
putem merge
Retineti felul in care se jormeazd construcriile cu verbele to snow, to rain. Fiti atenti in specialla
jelul in care sejolose,lte cuvcintul it:
It is raining.
Plolla.
It is snowing.
Ninge,
r
I
,-
/,
-'
" I
/
1/
1/
/
r
1/ ,
.f
,/ I
._(~~-
/
)
I,
',5')
<..!
'7':'
.1/ ,.
/,
I /
I
/
/
. v'
'
/--../
/,
',)
"
/
I
1:"-
1
/
/
I
"It is raining."
"It is snowing."
24
ace~ti
ro~u:
pantofi'
Ea are parullung.
frUl11os.
- lanuane
February
>11l'11I11;11'1
-.- februarie
1,11., '1.1
Ilwrtit:
I "I '"' I
aprilil:
March
April
'\11111\
May
111al
- IUDle
June
> I "Ill
July
> l dJula/]
- iulie
August
> [o:gast]
- august
September
> [septemba']
- septembrie
October
> [oktaubii']
- octombrie
November
>[niiu'vcmba']
- noiembrie
December
> [disemba' J
- decembrie
Il J
In exercitiul urmator completati propozitiile in limba engleza cu numele corespunzatoare ale lunilor
anului:
- We go to England in >July.
Vrei sa mergi la
~coala
in septembrie?
25
...
-~
palUi aeum am invdtat cd in limba engleza pluralul substantivelor se formeaza prin addugarea
terminatiei -s sau -es. EXlSta insii !ji substantive eu plural neregulat. latd eateva exemple:
man
> [mEn]
- barbat
men
> [men]
- barbati
woman
> [U uman ]
- femeie
women
> [Uimin]
- femei
foot
> [fut]
- laba piciorului
feet
> [fl.t]
- picioare (labe)
>
trei fcmci
:- IIIIC'(' \\()IlIC'!l
doua plcioare
>
I()III 1lll'1l
1\\
II
ILL!
30
- thirty
> [T'a:'ti]
40
- forty
> [fo:'ti]
50
- fifty
> [fifti]
60
- sixty
> [sikstl]
70
- seventy
> [scvntl]
80
- eighty
> [Cltl]
90
- ninety
> [nalllti]
100
- a hundred
> [a handrid]
26
10-20-30
> tcn-twenty-thirty
60-40-50
> slxty-forty-fifty
90-100-80
70-30-50
> scventy-tlmty-flfty
COIl1j1usc:
61
sixty-one
28
twenty-eight
42
Corty-two
.- ninety-scven
97
lOS
99
. Illrwl\
Ill/ll
36
>
44
> forty-four
71
> seventy-onc
83
> eighty-three
172
III
53
>
Crlly
65
>
SI:\
Ihnly ;,,,
II1lCl'
ty- CI VC
Dupii cum ali putut ob.l'l:'rva, in cazul numeralelor compuse, hundred este urmal de and, iar cifrele
de fa unu fa zece se leaga prin liniu{ii de cifrele care exprirnii zedle.
~i
una de zile?
Sa
~i
trei sau
today'.'
1Il
February.
suta
multe carti?
inva~am
10
brown
> lbIClUI,J
black
> [bIFk]
- negru, neagra
else
> reb]
what else
almost
> [0 [m,llIst]
- aproape ca
difficult
> [difikalt]
- dificil, complicat
soon
> [su.n]
- curand
all
> [o:IJ
- tot, toata,
> [from
yellow
> 1/l'1.1I11
Urmeaza
aeelea~i
ldlln
tu
t~1!11l]
to~i,
toate, intreg
difficult
> l dirlbltJ
- dificil, complicat
yellow
> [Iclau]
- galben
brown
> [braun]
soon
> [su:n]
- curand
what else
all
> [0 I]
- tot, toata,
else
> [el s]
almost
> [o:lmaust]
- aproape ca
blaek
> [bIEk]
- negru, neagra
28
to~i,
toate, intreg
>[~i:z
This book
to read.
IS 100
difficult
Sli
filllm lS } tu in(g}gland
su:n]
a: nais]
11
> I 10111
Oil
1liliC (0
10
llic I "dIU.
to put
> l (u
to do
>[tudll I
a face, a se ocupa cu
to cut
a taia, a tuncle
to shine
1111
29
Unneaza
aeela~i
to do
>[tudu:]
- a face, a se ocupa cu
to shine
>[tu~am]
- a straluci, a lumina
to cut
> [tukat]
- a taia, a tunde
to put
> [tuput]
- a pune, a
a~eza,
a pIasa
Va prezentam in continuare verbul to do - a face. Acest verb are -?i rot de auxiliar ce ajuta la
formarea timpului Simple Present, (propozi{ii interogative -?i negative).
Unnariti exemplele de mai jos:
What are you doing now?
:>
ill.
du:in{g) nau]
[lIO!
~r
"ont
- Ce faci acum?
- Ce fael in fiecare sambata?
- Ce altceva vrea ea sa mai faca?
Traduceti unnatoarele propozitii din limba engleza in care figureaza verbul "to do":
What do they usually do in the afternoon?
f~le
ClI
tcma azi.
Straluce~te soarele!
Sci vedem eliteva verbe a diror consoana finalii se dubleaza la adaugarea termina{iei -ing:
get
- getting
> [getin(gl]
sit
- sitting
> [sitll1(g)]
stop
- stopping
> [stopm(gl]
put
- putting
> [putin(gl]
cut
- cutting
> r kalll1(g)j
forget
- forgetting
> [ rorgetll1(g)]
Jata 0 reguhi ill1j)ol'li/nfd eu privire la adriugarea termina{iei verbului, Daeri ultima silaba a verbului
este aeeelllllllili ,~'i confine 0 vocalii seurta (scrisa cu 0 singurri litera) ~i 0 singura consoana, prin
adaugarl'a lermillllfici -ing, aeesta consoanri fin ala se dubleazri,
Sd VCl!I'11I cli/n
,1'1'
stop
>
11(!I)'l'll
>lkipJ
Un alt exemplu:
work
- silaba accentuata;
- fa mijloc are 0 vocalri scurta;
- la sfar~itul cuvantului existri doua consoane, care nu
permit dublarea consoanei: work-working.
look
- silaba accentuata;
- la sfan;it eXlsta 0 singura consoanii, vocala scurta din
myloc se scrie cu ,,0" dublu. De aceea ultima cansoana
nu se dubleaza: look-looking.
~i acum, incercati sa adaugati verbelor tennmatia corecta. Completati unnatoarele propozitii in Innba
engleza:
opre~te ma~ina.
Nu uiti ceva?
in continuare. sa invalam un alt verb modal, must [mast] - a trebui. Asemanator lui can iiforma lui
must este identica pentru toate persaanele. iar verbul care-l urmeaza nu are particula to.
lata cum sc
loJosc~tc
in propozi\ii:
> I,ll
>
l:)1
- Ce trebuie ea sa citeasca?
32
Iar aeum sa verifieam notiunile invatate. Tradueeti in Jimba engleza urmatoarele propozitii:
Maine trebuie sa mergi la lueru.
~coala
Ea trcbuic sa predea la
engleza.
YOU!
house.
Ninge?
> Is it snowing?
~i
la
ace~ti
barbati.
> \V!J;!l
soarele?
ma~ina neagra.
l'l.Sl'
do
yOll
w:lnt to see'l
Ce faci acum?
LECTIA
8 - PARTEA A DOVA
,
Cititi cu atentie urmiHorul text. Cuvintele
~i
ingro~ate:
Barbara:
John:
Barbara:
John:
Tom:
Tomorrow I'm buying a big, red car. It's a fast car and not too expensive. I want to
show it to you tomorrow evening.
My brother also wants to buy a cheap car, because he has little money. He doesn't like
red, brown or black, so he wants to buy a green or yellow car.
Mary:
Peter:
Barbara:
Peter:
Barbara:
Peter:
Barbara:
Mary:
John:
Tom:
Barbara:
Tom:
Mary:
Peter:
Barbara:
John:
Mary:
John:
34
Mary:
Tom:
Mary:
Tom:
I think you smoke too many cigarettes and drink too much coffee.
Yes, I want to stop smoking soon.
And whal about coffee?
I like coffee and I don't want to stop drinking it.
Barbara:
Peter:
Mary:
.lohn:
Mary:
Barbara.
Tom:
Barbara:
Tom:
>
In curand cumparal11
Nu
uita~i
Ace~ti
lin
blroU mare.
accasla data'
WI10SC IS
liS
good tea.
llw; house')
Ei nu ne pot auzi.
Vreau altceva.
~lbulit
> Don't put this letter on \hc table 111 the kitchen'
prive~te
vremea.
IS
the weather'
Or"SIl')\\, 111
III
our garden.
the bedroom.
ma~ina 1a ~coa1a.
36
RECAPITULAREA LECTIEI
8
,
8.1.
1\.2.
X.3.
-men
woman
- women
fool
- feet
Vcrbul to do are doua funqii: este verb auxiliar ee ajuta la formarea timpului prezent simplu
Simple Present - (propozi,ii interogative ~i negative), sau poate fi verb eu in,elesul de a
face, a se ocupa cu.
What is he doing now?
- Ce face el aeum?
2.
Contine
vocala seurta.
Exemple:
8.4.
Must
get
- getting
stop
- stopping
~\
trebui
8.4.1. I ~sle un verb modal, eu aeeea~i forma pentru toate persoanele, iar verbul care-I urmeaza
subicellilui:
I must go home.
- Must I go home?
They must go to
school.
A.
B.
C.
2.
3.
4.
5.
6.
2.
3.
Ce faci diseara?
4.
5.
6.
~i ni~te
paine.
ma~inile
I.
2.
3.
4.
5.
6.
38
lor?
VOCABULARUL LECTIILOR
7 SI
,
, 8
aIr
>l ear]
- aer, atmosfera
almost
>[ o:lmaust]
- aproape ca
all
> [0:1]
apple
>[Epl]
- mar
April
> [eipril]
- aprilie
around
>[ araund]
August
>[o:gast]
- august
barber
>[ba:'ba']
- frizer, barbier
because
>[bikoz]
beer
>[bla']
- bere
bl'ltl'r
>[beta']
the best
>[D'a best]
between
> [bitUi:n]
big
>[big]
- mare, voluminos
black
>lblHI
- negru, neagra
bread
>\ btedl
- paine
brown
>1 bl ~\UIIJ
brother
>[braDZa']
- frate
butter
>[bata']
- unt
to buy
cat
>lkE1]
- pIslca
can
>l kl~JlJ
- a putea, a fi capabil, a
cannot
>[kEnot]
- a nu putea, a nu fi capabil,
a nu ~ti
cheap
>[t~j:p]
- ieftin
cheese
>[ t~J:Z]
cigarette
>[ sigaret]
- tigara
coffee
>[kofi]
- cafea
cup
>[kap]
ca~caval,
cea~ca
branza
~ti
to cut
>[tukat]
- a taia, a tunde
date
> [dcltJ
- data
December
> [dlscmba' J
- decembrie
difficult
> [diilbltJ
- dificil, complicat
to do
>[tudu.]
- a face, a se ocupa cu
dog
> [dog]
- caine
to drink
> [tu
east
>[i:stJ
- est, rasarit
easy
> [i:ziJ
eighty
> [CltlJ
- optzeci
else
> [elsJ
ever
> [ev[j'J
- vreodata, candva
expensive
> [ikspenslvJ
- scump, costisitor
family
> [f1:mIlIJ
- familie
fast
> [fa.stJ
February
> [februJri J
- februarie
feet
> [fitJ
fifty
> IIil111
foot
111111
dnnl~lk]
- a bea
u~or,
simplu
CIl1CIZCCI
laba piclorului
forever
>
to forget
- a uita, a
forty
> [fo:'tiJ
- patruzeci
the fourth
- al patrulea, a patra
friend
> [frendJ
- prieten, amic
good night
- noapte buna
great
> [greltJ
hair
> [heaTJ
- par
honey
> [haniJ
horse
> [ho:'5J
- cal
1IIIIl'I ,I'
40
nu-~i
aminti
ve~nic
how
>lh'lL\]
- cum?, in ce fel?
how many
- diti? cate?
how much
>[hau l11e1t')]
- cati? cate?
hundred
>[ hallllrlllJ
- suta
Jam
- dulceata, gem
January
>[ d,n':Il/II,m]
- ianuarie
./uly
>[djlll;nl J
- iulie
June
>ldjll III
- iunie
large
>[I< I'd ll
leg
>Ilcg]
- plclOr
less than
>1 ks IYEn]
to listen (to)
>[tlilisn]
a little
>[alitl]
alotof
Illany
>[ l11l'ni]
March
>1'11.'
May
>11I1l'/1
- mal
men
>lIllCIlJ
- barbati, oameni
more than
>[mo:' D"En]
much
>[mat~]
- mult, multa
music
>[mlU:zlk]
- muzica
must
>[mast]
- a trebui
November
- noiembrie
ninety
>[naintl]
- nouazeci
October
>[ oktallb;I' J
- octombrie
of
>[ 3V]
or
>[ 0
- sau, ori
paper
>[pclpa ' ]
'I
numero~i,
- martie
']
- hartie
.11
park
> [pa:'k]
- pare
piece
> [pl:S]
- bucata
poor
to put
- a pune, a
radio
> [leldlau]
- radio
ram
> [rem]
- ploaie
to rain
- a ploua
rich
>
September
> [septcll1ba']
- septembrie
seventy
> [sevantl]
to shine
> [ tu
ship
>
shoe
>[W]
short
>
to sing
- a eanta
to sit
>[tUSlt]
- a sedea
,
, a se aseza
.
sixty
">
snow
[nt~]
a~eza,
a piasa
- bogat
~all1]
~aptezeci
[~lp]
- nava, vapor
- pantof
[~o:rt]
- scurt
I\ik ',111
:;;~lIzeei
zapada
1-,11.1111
to snow
- a nmge
to smoke
- afuma
something
- eeva
song
> [son(g)]
- eantee, melodie
soon
> [su:n]
- in curand
to stop
>[tustop]
sugar
>
summer
> [sama']
- vara
the sun
- soarele
tall
>[to:l]
- inalt, mare
[~uga']
- zahar
42
tea
> I tlJ
- cear
thirty
> [T>a:'tiJ
- treizeci
together
> [tageDZa' J
- impreuna
tonight
> [tanaitJ
too
>[tu:]
- prea, foarte
tree
>[tri:]
water
>["o:ta']
- apa
weather
>[ lieD/a']
- vreme
west
>["est]
- vest, apus
what about
what else
which
>["it~]
- care, pe care, ce
whose
>[hu:zJ
why
> ["al]
winter
>1"illl;j'l
- iarna
without
>1 "iI)/;!l1i I
- lara, lipsit de
women
>I"jlllllli
- femei
to worry
>[tli "on]
- a se
a-~i
nelini~ti, a
se ingrijora,
face grij i
year
>[ liarJ
- an (calendaristic)
yellow
>[ielauJ
- galben
RECAPITULARE
De acum inainte yom incepe lectiile cu
prezentate
1.
cuno~tintele
the school
the train
the table
the car
the time
the office
the apple
2.
the applc
the eye
De cCIe l1111i Illllite ori 1(1I"nHII1l plundlll slIhstantivclor adaugand euvalltului terrninatia -s:
suit
suits
> [su:ts]
ship
ships
>
[~ips]
- books
> [buks]
cat
- cats
> [kEts]
Daea insa substantivulla singular se termina eu un sunet sonor, atunei terminatia de plural se
pronunta
[z]:
car
- cars
> [ka:rz]
day
- days
> [deiz]
Daea ultima litera a euvantului este s, sh, ch, x atunci pluralul se formeaza prin adaugarea
terminatiei -es, care se pronunta
[iz]:
bus
- buses
> [basiz]
house
- houses
> [hauziz]
LECTIA
9
,
"
"
PARTEA INTAI
fncepem lectia lnvatiind obi~nuitul set de cuvinte noi. Cititi-Ie elar ~i cu voce tate:
quarter
>[kuo:rtar]
husband
>[hazband]
- sot
bookcase
> Ibukkeis]
- raft, biblioteca
lamp
:{lEmp]
-lampa
plant
>[pla:nt]
- planta
tie
>ftai]
- cravatll
dining-room
~~
dllin i Il(~)
breakfast
:~
hrW, lilsll
parents
;'1 pClIrilllls!
shirt
>f ~il:ll]
""" cl'una~ll
hospital
>[hospitJ]
-- spital, clinica
I'll: III
,,~
sufragerie
mic dejun
pilrin(i
>[kuo:rtar]
tie
>[tai]
-cravata
husband
:{hazband]
- sot
parents
>[pearants]
- parinti
hospital
>[hospitl]
- spital, clinica
shirt
:{~a:rt]
-cama~ii
lamp
>[lEmp]
-lampli
breakfast
>[brEkIast]
-mic dejun
dining-room
>[dainin(g) ru:m]
- sufragerie
bookcase
>[bukkeis]
- raft, biblioteca
plant
>[pla:nt]
- plantii
It is on the bookcase.
_.0
I must go to hospital.
haum]
~it:'!1
Vreau sa cumpar 0
cama~a.
~apte.
~i
Sa vedem daca ati retinut cuvintelenoi. Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii:
Aceste plante trebuie sa fie in grMina.
Trebuie sa iau ~i
cravam?
Articolul hotiidit the se poate amite In cazul unor cuvinte ca: mother, father, town, church, music.
In cele ce urmeazii va prezentiim ~i alte cazuri asemiiniitoare, ca de exemplu:
Inaintea denumirii meselor principale, folosite la modul general:
. Ell
- Cina pe care
Inaintea cuviintului hospital- spital, clinica nufolosim articolul hotiirdt, daciiparticipam la activitate
in calitate de bolnav:
I must go to hospital.
Daca mergem la spital in caUtate de vizitator sau ca membru al personalului, atunei spunem:
::{ tu pa:Ck]
- a parca, a staliona
to get up
- a se ridica in picioare,
a se scula din pat
to put on
- a se imbraca, a ~eza
to stay
::{tu steil
- a sta, a ramane
to have breakfast
to make
>[tu meik]
- a face, a confeqiona
>
~n
at a hotel.
- In Romania starn
intotdeauna la hotel.
hia']
What time do you usually
have brcakfast?
- Ei confectioneaza scaune
ill aceasta fabrica.
biblioteca.
Verbul to have eu sensul: a avea, a poseda nu sefolose!jte la prezentul continuu.ln unele situafii fnsii,
eu ajutorullui fnloeuim alte verbe. In aeeste eazuri putem folosi verbul to have :;i la timpul prezent
continuu:
to eat breakfast
to have breakfast
to drink tea
to have tca
to smoke a cigarette
to have a cigarette
pisica.
Momentan nu am bani.
., ';:';'_.
~'
1C';~~;::'
;:.::'.-
.
e---
~'''-''
"!~~
.a-
~..;;)'.-~.
6:
.. ---.--.-----.~---------~
Acum vom inwitaformele verbului to be la timpul trecut simplu (the Simple Past Tense [DZa simpl .pa:st tens]). Acesta se folose:jte pentru exprimarea unei aCfiuni care s-a petrecut in trecut, la un
moment determinat :ji nu are legiiturii cu prezentul. De obicei folosim aliituri de el urmiitoarele '
complemente de timp:
yesterday
- ieri
ago
> [agau]
- in urma(eu), aeum(-)
last
> [la:st]
last year
- anul treeut
last month
- luna trecuta
last Sunday
- duminiea treeuta
;fai "oz]
- eu am fost, eu eram
you were
;fiu "a:']
he was
;fhi: "Oz]
- el a fast, el era
she was
:f~i:
- ea a fost, ea era
It was
:;f it "0/,1
we were
:;f"i: "a:']
you were
;fiu: "a:']
they were
;f DZei "a:']
- ei au fost, ei erau
"ozl
::fiesta'dei ai U oz Et
Mum in DZi i:vnin(g)]
- Saptamana trecuta el a
fost in spital.
;fla:st manTs
bukarest]
~i:
"oz in
- My mother >was
Ace~ti
-Yesterday
~tiu
- I know he :was
>yesterday.
I >was
you :were
in England.
at your house
Forma de interogativ a verbului to be la timpul trecut simplu se formeazii prin inversarea ordinii
subiectului cu forma corespunzritoare a verbului la timpul trecut.
Construc!ia rrispunsului afirmativ: cuvantul yes, urmat de pronumele personal # de forma
corespunzritoare a verbului to be.
Construc!ia nega!iei: cuvantul no, urmat de pronumelepersonal, deforma corespunzritoare a verbului
to be ~i de cuvdntul not. Construc!ia was not prescurtatii devine wasn't [Uozut]; constructia were not
devine weren't [Ua:'nt).
De exemplu:
I was at school yesterday.
Yes,Iwas.
- No, I wasn't.
> [nau ai Uozut]
- Nu, (nu am fost).
h:llIllI
la:s( lIi:kl
Au J(lsl ci llCUS!\
saptamfUlll lrccull\'l
Yes, he was.
> [Ua:' hi: in in(g)gliind la:st iia'] > [ies hi: U oz]
-A fast el in Anglia?
anul trecut?
-No, he wasn't.
> [nau hi: uoznt]
-Da,(afost).
~i
- De ce nu a fost ea la
yesterday?
serviciu ieri?
iestardei]
~i
in propozitii complete:
yesterday
iestardei]
- Ea nu a fost in Anglia in
urma eu trei ani.
- Piirlntii mei nu au fost ieri
aici?
Cine a
f(lS(
lUll
1.
~tim
1n cele ee urmeaza yom invata alte doua modalitati de formare a pluralului neregulat:
> [fut]
- pieior, laba
feet
> [fi:t]
- pieioare
piciorului
2.
tooth >[tu:P]
- dinte, masea
teeth
> [ti:P]
- dinti
goose >[gu:s]
- gasea
geese
> [gi:s]
-g~te
mouse> [maus]
mice
> [mais]
- eopil
children
> [t~ildran]
- eopii
~oarece
~oareci
Substantive care se terminii fn -f, iar la plural acesta se schimbii fn v. Dacii f e urmat de e,
atunci fi adiiugiim doar un -s, altfel cuwintul prime$te terminafia -es:
loaf
> ~aufJ
- franzela, paine
loaves
> [lauvz]
-franzele
wives
- sotii, neveste
-raft
shelves
>[~elvz]
-rafturi
life
>[laif]
- viata
lives
>[laivz]
- vieti
half
>[ha:f]
- jumatate
halves
>[ha:vz]
- jumatati
leaf
>[li:f]
- frunza
leaves
>[li:vz]
-frunze
- cutit
knives
>[naivz]
- cutite
knife >[naif]
Aproape toate accste cuvinte sunt noi pentru dumneavoastra. De aceea, repetati-Ie intr-o alta ordine:
life
>[laif]
- viata
lives
>[ Jaivz]
- viep
knife
>[naif]
- cutit
knives
>[naivz]
- cutite
tooth
>[tu:T']
- dinte, masea
teeth
>[ti:T']
- dinti
loaf
>[Jiiuf]
- franze/a, paine
loaves
>[lauvz]
- franzele
mouse
>[maus]
mice
>[mais]
leaf
>[li:f]
-frunza
leaves
>[li:vz]
-frunze
wife
>[uaif]
- sope, nevasta
wives
>[Uaivz]
- sotii, neveste
foot
>[fut]
- picior, laba
feet
>[fi:t]
- picioare
child
>[t~aild]
- copil
children
>[ t~ildran]
- copii
shelf
>[~elf]
-raft
shelves
>[~elvz]
-rafturi
goose
>[gu:s]
- gasca
geese
>[gi:s]
half
>[ha:/]
- jumatate
halves
>[ha:vz]
- jumatap
~oarece
~oareci
ga~te
>[ daunsteafz]
- la parter, jos
in front of
- in fata, dinaintea
opposite
>[opiizil]
after
>[:1: Ilarl
still
>[ still
. inca, mai
He is still working.
- Ellucreaza inca.
Our kitchen is
downstairs.
El te viziteaza inca?
Am invatat deja ca structura there is/there are se folose~te 1a tirnpu1 prezent in cazul substantivelor
nehotiirate. Forma acestei constructii 1a trecutul simplu este there was/there were. De exemplu:
There were a lot of trees in this garden
last year.
Sa recapitullim acum materialul din prima parte a lectiei. Traduceti urmatoarele propozitii in limba
engleza:
Acelea sunt cutitele tale (dumneavoastra)?
Sunt
~oareci in
aceasta cladire.
Ea are
ga~te
ago.
in gradina.
Locuim vizavi de
biserica.
12
LECTIA
9 - PARTEA A nOVA
,
In partea a doua a acestei lectii vom exersa trecutul simplu. Sa invatam mai intiii ciiteva cuvinte noi:
dinner
>(dinan
the moon
>(Dzamu:n]
- luna
bird
>[ba:rd]
- pasare
cellar
>[sela']
-- pivnita, beci
corner
>[ko:rna']
- colt
television set
- televizor
TV set
- televizor
thing
>[Pin(g)]
- lucru, obiect
cincma
>[sinama]
shcd
>[~ed]
~opron, ~ura
sock
:>[sok]
~oseta
living-room
>[livin(g) ru:m]
- camera de zi
seat
:>[ si:t]
cinema(tograf)
- televizor
shed
:>[~ed]
seat
:>[ si:t]
TV set
>(ti:vi: set]
- televizor
sock
:>[sok]
cellar
:>[ sela']
- pivnita, beci
dinner
>[dina']
thing
:>[Tsin(g)]
- lucru, obiect
cinema
:>[sinama]
the moon
>[Dzamu:n]
- luna
living-room
>(livin(g) ru:m]
- camera de zi
bird
>[ba:rd]
- pasare
comer
>[ko:Tna']
-colt
~opron, ~ura
~oseta
cinema(tograf)
13
nau]
The cellar in our house is
large.
sinama]
Put on your socks!
- Pune-ti ~osetele!
- Luna straluce~te
(lumineaza) acum.
m\u]
I often forget about many
things.
- Avem un televizor in
fiecare camera.
nuisl
We must buy a TV sct.
- Trebuie sa cumparam un
televizor.
- in autobuz
in the corner
- pe colt, in colt
Vrei un lac?
Nu-mi plac
~osetele albe.
~oareci
in pivnita.
Sa ne fntoarcem la timpul trecut simplu. $tim deja dind trebuie safolosim acest timp :ji cum trebuie
sa conjugam verbul to be la timpul respectiv. lata alte cateva verbe la timpul trecut:
Pronume personal
sau substantiv
I
verb
visited
+
my mother yesterday.
- len am vizitat-o
pemamamea.
- EI m-a a~teptat
saptamana trecuta.
[vizitid]
He
waited
[Ueitid]
Dupa cum ati observat verbul prime:jte terminatia -ed. Aceasta se adauga doar verbelor care nu au
terminatia -e:
visit
- visited
>
wait
- waited
> [Ueitid]
~izitid]
like
> [lazkt]
1.
In
try
2.
- tried
> [traid]
In cazul unor verbe, consoana de la sfar:jitul cuvantului se dubleaza, fntocmai ca :ji fn cazul
terminafiei -ing:
stop
- stopped
1stopt]
lar acum sa vedem regulile referitoare la pronun\ia verbelor al caror trecut se formeaza prin adaugarea
sufixului -ed:
1.
In cazul fn care consoana de la sfar:jitul verbului nu sepronuntii, terminatia -ed vafi pronunfata
[t]:
look
2.
-looked
> [lukt]
Daca terminafia verbului este a consoana sonora sau a vocala - cu exceptia literei e-, atunci
pronuntia terminatiei -ed este [ d]:
show
- showed
worry
-worried
> [~oud]
15
3.
Dadi consoana finalii a verbului este t sau d, atunci pronunfia terminaliei este [id]:
visit
- visited
>[vizitid]
~i
- Ea a vrut sa ne viziteze.
saptamiina treeuta.
lI
~op
a:fk tu:
deiz agau]
Completati propozitiilc in limba cnglezA eu forma corespullzatoare a verbului la timpul treeut simplu:
tau.
leri am ~teptat-o doua ore.
~oferul ne-a
16
.-~
In limba engleza exista ~i 0 serie de verbe neregulate, care nu formeaza timpul trecut cu sutixul
-d sau -ed. Cele trei forme ale acestar verbe trebuie invalate pe de rost.
Forma I
Forma a II-a
Forma aID-a
infinitiv
trecutul simplu
participiul trecut
see
> lsi:]
- a vedea
saw
> [so:]
seen
> [si:n]
go
> [gou]
-a merge
went
> ["cnt]
gone
> [gan)
have
> [hEv]
-a avea
had
> [hEd]
had
> [hEd]
be
> fbi:]
-ati
waslwere
> [Uoz/"a: r]
been
> [bi:n]
eat
> [i:t]
- a manea
ate
>
~it]
eaten
> [Un]
drink
drank
> [drEn(g) k]
drunk
> [dran(g)k]
1nvaluli toatc cde trei forme verbale! De participiul trecut (Past Participle) ne vom ocupa in lectia
ufl11lLloare.
Repela(i de mai multe ori cele trei forme ale verbelor neregulate:
ati
> be
> was/were
> been
a bea
> drink
> drank
> drunk
a veden
> see
> saw
> seen
a merge
> go
> went
> gone
a manen
> eat
> ate
> eaten
a avea
> have
> had
> had
trei saptllmani.
Atunci i-am vl\zut pc ace~ti oameni.
17
2.
3.
alta serie
woman:
postman
> [paustmen]
postmen
> [paustman]
- po~ta~/po~ta~i
policeman
> [pali:smen]
policemen
> [pali:sman]
fIreman
> [faia'men]
fIremen
> [faiarman]
- pompier/i
policewoman
> [pali:s"man]
policewomen
> [pali:s"imin]
- femei/e poli!ist
poli!istJpoli!i~ti
> [piHeitou]
potatoes
> [pateitouz]
- cartoffi
tomato
> [tama:lou]
tomatoes
> [Ulma:tauz]
- ro~ie/ro~ii
> [oksn]
- boulboi
ox
4.
~i
Substantive care au
aceea~i
oxen
~i
forma
la plural,
~i
la singular:
deer
> [diar]
deer
> [diar]
-caprioaraJ
caprioare
sheep
>[~i:p]
sheep
> [~i:p]
- oaie/oi
~i
acum sa recapituHim materia intregii lectii. Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii:
biblioteea,
~i
cina
Ai plante In sufragcrie'?
Poti sa te scoli?
Pisicilor Ie plac
~oarecii?
Ai dinti frumo~i.
~i
~coala
noastra.
~ura aceea
a~teptat un po~t~ in
fata easeL
19
RECAPITULAREA LECTIEI
9
,
9.1.
In unele situatii putem omite articolul hotarat the, $i anume, in cazul unor cuvinte ca mother,
father, town, church, music. In cele ce urmeaza va prezentam $i alte situatii In care
articolul hotarat poate lipsi:
9.1.1. Inaintea denumirii meselor principale folosite la modul general:
- Ea ia intotdeauna micul dejun la $apte.
Daca starn la spital, sau mergem acolo in vizita, sau ca membru al personalului,
folosim articolul howat:
I go to the hospital every day.
ricsla'dcilicsla'di]
~.
ago
(agiiu]
last
[Ia:sl]
[ai Uoz]
- eu am fost, eram
you were
[iU: 'a:']
he was
[hi: Uoz]
- el a fost, era
she was
[~i:
- ea a fast, era
it was
[itUoz]
we were
[Ui: ua :']
you were
[iu: ua:']
they were
[DZei ua:']
Uoz]
9.2.3. Forma interogativa a timpului trecut simplu (Simple Past) a verbului to be se formeaza
prin inversarea subieetului eu forma eorespunzatoare a verbului to be. Construetia
raspunsului afirmativ: yes + pronume personal + forma eorespunzatoare a verbului
to be la timpul treeut simplu. Forma negativa: no + pronume personal + to be
+ not. Was not se poate prescurta wasn't; iar, were not - weren't.
J was at school yesterday.
- Ai fast la ~coaHi?
Yes, I was.
No,Iwasn't
Where were you yesterday?
He
+ verb
visited
my mother yesterday.
waited for
me last week.
Verbul prime~te sufixul-ed. Aceasta regula este valabila daca ultima litera a verbului nu
este -e.
Daca ultima litera a verbului este -e, atunci ii adaugam doar un -d.
like
[laikt]
- liked
~i
apoi prime~te
[traid]
- tried
[stopt]
- stopped
[lukt]
-looked
0
-showed
')1
Daca ultima consoana a verbului este -t sau -d atunci pronuntia sufixului este rid]:
- visited
visit
[vizitid]
foot
[fut]
~i
[fi:t]
9.3.2. Substantive compuse, una din componente fiind man sau woman:
postman
[paustmen]
postmen
[paustman]
po~t~/i
potato
[pateitou]
potatoes
[pateitouz]
- cartof/i
ox
[oks]
oxen
[oksn]
- bou/boi
deer
[dia']
deer
22
[ dia']
- caprioaralcaprioare
B.
C.
2.
3.
4.
5.
6.
2.
3.
4.
5.
6.
Corectati
gre~elile
I.
2.
3.
4.
5.
6.
LECTIA
10
,
"
"
PARTEA INTAI
> [na:'s]
- infrrmiera, sora
football
> [futbo:l]
- fotbal
match
>
very
> [veri]
- foarte
magazine
> [mEgazi:n]
- revista, magazin
spring
> [spnn ]
- primavara, primavaratic
autumn
> [o:tam]
- toamna
typist
> [taipist]
- dactilografa
newspaper
> [niu:speipa']
- ziar, gazeta
tool
> [tu:l]
- unealta, scula
baker
> [beild]
- brutar
Acum repetati
[mEt~]
(g)
acelea~i
-meci
tool
> [tu:l]
- unealta, scula
football
> [("litho: I]
- fotbal
typist
>
magazine
> [ mEg[tzi:n]
- revista, magazin
very
> [veri]
- foarte
newspaper
> [niu;speipa']
- ziar, gazeta
nurse
> [na:'s]
- infirmiera, sora
autumn
> [o:tiim]
-toamna
baker
> [beika']
- brutar
spring
<Ill]
> [ sprm
-primavara, pnmavaratic
match
>
rtllipisl]
[mE~]
- dactilografa
-meci
~i
Is it still spring?
My sister is a nurse.
Cite~te
aceasta revistii!
>[du:]
did
>( did]
done
>[dan]
drive
>[draiv]
drove
>(drauv]
driven
>[drivn]
speak
>(spi:k]
spoke
>(spouk]
spoken
>(spoukn]
take
>(telk]
took
>(tuk]
taken
>(telkn]
read
>[ri:d]
read
>(red]
read
>[red]
write
>(rait]
wrote
>(rout)
written
>[ritn]
25
~i
He did it yesterday.
La sfiir~itul caietului de curs yeti gasi lista tuturor verbelor neregulate invatate pilna acum.
In lectia anterioarii ati afTat cum se formeazii interogativul \vi negativul verbului to be la timpul
trecut simplu (Simple Past). Acum veti inviitaformarea interogativului ~i a negativului altor verbe la
acest timp. Asemiiniitor timpului prezent (Simplc Present), ~i la timpul trecutfolosim un verb auxiliar.
Acest verb auxiliar este verbul to do la trecut ~i anume did [did].
Retineti structura propozitiei:
Verb auxiliar
+ pronume personal
Did
+ verb la timpul
sau substantiv
prezent
you/the student
read
+ ...
this book yesterday?
Nu uitafi!
lnpropozifiile in care folosim verbul auxiliar did, verbul de conjugat este la prezent, lara particula
to.
26
mat~
- ieri searalnoapte
1110
a newspaper
>1;0S
>Inau
~i:
-Da.
did]
~i:
-Nu.
didnt]
-Da.
-Nu.
~i
,,00
27
In cazul fntrebarilor fn care se cer detalii sau completari, pronumele interogativ se pune inaintea
cuvfmtului did:
John went home yesterday.
- Ce a vrut ea?
- Cand au ascultat ei
muzica?
Whb spoke to me
last Sunday?
i~i
iubeau munca?
'Q
~i
again
>[agein], [agen]
- din nou,
before
>[bifo:']
busy
>[bizi]
- ocupat
ready
>[redi]
- gata
full
>[ful]
- plin, mcarcat
till
>[ til]
too
>[tu:]
- de asemenea,
to watch
>[tu Uot~]
the other
>[D'i aDZa']
iara~i,
mca 0 data
~i
E~ti
29
- Poftiti/Poftim.
(Este aici).
De exemplu:
Give me that book, please.
- Poftiti.
~i
expresii noi:
all sorts of
all kinds of
- Ce mai faci?
>Jlow is he?
Sa ne intoarcem acum la regulile timpului trecut simplu (Simple Past Tense). Forma prescurtata
negativa didn't sau forma intreaga did not poate fi folosita ~i in propozifii afirmative. Fifi atenfi
fntotdeauna la faptul cli in cazul in care cuvantul did esie prezent in propozifie, atunci verbul
principal se folose~te fara particula to, deci la forma I din dicfionar.
He didn't see his children
yesterday.
30
So\ia mea nu
in exerd\illl
~i-a
pus
aee~ti
Acest 011\
II
(1St brutar?
De ce ui condlls ieri a
ma~ina?
Cum
IIlI
leri noi
li1cut asta?
IlU 11m
baut bere.
Ce mai Jilci'l
>Howareyou?
incheiere, cxersati-va pronuntia cu ajutorul unnatoarelor seturi de cuvinte care contin acel~i sunet:
[au]
[u:]
[au]
[ei]
brown
shoe
smoke
table
town
too
no
take
our
room
so
wait
hour
do
go
day
tower
two
know
plane
LECTIA
10 - PARTEA A DOVA
,
Cititi dialogurile unnatoare ~i exersati-va cu atentie pronuntia. Cuvintele
accentuate sunt scrise ingro~at:
~i
John:
Mary:
John:
Mary:
He wanted to buy a bookcase and a lamp for her in the shop opposite our house.
Tom:
Barbara:
Tom:
Barbara:
No, he didn't. He talked to her and they listened to the radio together.
Mary:
Peter:
Mary:
Peter:
John:
Barbara:
John:
Barbara:
Yes, I did. I had a lot of work to do and I was very busy. I wrote all sorts ofletters.
John:
Barbara:
Mary:
Peter:
Yes,Idid.
Mary:
How is he?
Peter:
Mary:
Peter:
Yes, he did.
Barbara:
Tom, where did you live when you were a little boy?
Tom:
Barbara:
Tom:
Yes, they did. The garden was very nice. We liked to eat in the garden.
Barbara:
Tom:
My parents kept geese and sheep in the garden, so many children visited me then.
John:
Mary:
I'm coming!
John:
Can you see that car in front of the shop on the corner?
Mary:
Yes, I can. It was opposite our house yesterday. Whose car is it?
John:
Mary:
John:
No, I didn't.
Mary:
Why'!
John:
Barbara:
Is Tom at home'!
Peter:
Barbara:
Peler:
Usually he gets up at nine in the morning, but today he had breakfast at seven.
Barham:
Pekr:
SIIW
Mary:
TOIll:
John:
Barhul'll:
Thank you.
~i
33
:;l
"2,1
RECAPITULAREA LECTIEI
10
,
10.1. Interogativul
~i
10.1.1. La timpul treeut simplu formulam interogativul folosind verbul auxiliar did, (eare este
forma de treeut a verbului to do).
Structura propozitiei:
Verb
allxllillr
Did
Pronume personal
sau substantiv
+ verb la
timpllI prezent
you/the boy
read
+ _.
this book yesterday?
' illl-a
\. da"
.
- Ifi
n lrmlera
t len un Zlar.
-Da.
-Nu.
10.1.3. Lll l<ll'lnularea intrebarilor care cer completare, pronumele interogativ trece maintea
vcrbu lui auxiliar did.
I0.1.4.
~lrlletura
all kinds of
- Ce mai faci?
35
B.
C.
2.
3.
4.
5.
6.
1.
Unde
2.
3.
4.
Ea nu a vrut sa ne pIateasca.
5.
6.
Corectati
grc~clile
1.
2.
3.
4.
We want to be firemans.
5.
6.
Forma I
Infmitiv
Forma a III-a
Past Participle
bring
- a aducc, a duce
brought
>[brcd]
brought
>[bro:t]
come
-- a sosi, a veni
came
>[kcim]
come
>[kam]
cut
-a tilia, a tundc
cut
>rkat]
cut
>[kat]
did
>[did]
done
>[dan]
drank
>
drunk
> [dran(glk]
drove
>[drouv]
driven
>[drivn]
do
a lilee, a sc ocupa cu
drink
l\
drive
a conduce, a mana
hea
~rEn(glk]
eat
- a manca
ate
>[ eit]
eaten
>[i:tn]
fly
a zbura
flew
>[flu:]
flown
>[floun]
forget
a nita
forgot
>[forgot]
forgotten
>[forgotn]
get
got
>[got]
got
>[got]
give
II
gave
>[geiv]
given
>[givn]
go
a merge, a umbla
went
>[Uent]
gone
>[gan]
had
>[hEd]
had
>[hEd]
heard
>[ha:'d]
heard
>[ha:rd]
kept
>[kept]
kept
>[kept]
a cuno~te
knew
>[niu:]
known
>[noun]
face, a confectiona
made
>[meid]
made
>[meid]
da, a darui
have
- a avea
hear
a auzi
keep
II
know
II ~ti,
make
II
pay
a plati
paid
>[peid]
paid
>[peid]
put
a pune, a a~eza
put
>[put]
put
>[put]
citi
read
>[red]
read
>[red]
see
a vcdea
saw
>[so:]
seen
>[si:n]
send
a trimite
sent
>[ sent]
sent
>[sent]
read
,- II
tine, a pastra
shine
shone
>[shaun]
shone
>[shaun]
sing
-- a canta
sang
>[sEn(gl]
sung
>[san(gl]
sit
- a
sat
>[sEt]
sat
>[sEt]
speak
- a vorbi
spoke
>[spauk]
spoken
>[spiiukn]
take
- a prinde, a lua
took
>[tuk]
taken
>[teikn]
teach
-apreda
taught
>[to:t]
taught
>[to:t]
think
- a gandi
thought
>[T'o:t]
thought
>[T'o:t]
understand
- a intelege,
apricepe
write
-a scrie
wrote
~edea,
a sta ~ezat
>[raut]
37
understood >[ancta'stud]
written
>[ritn]
VOCABULARUL LECTIILOR
9 SIlO
,
,
after
> [a:fm']
again
- din nou,
ago
> [agau]
autumn
> [o:tam]
- toarnna
in autumn
- toarnna
baker
> [belkar]
- bmtar
before
> [bifo:,]
bird
> [ba:rd]
- pasare
bookcase
> [bukkeis]
- raft, biblioteca
breakfast
> [brekfast]
- micdejun
busy
> [bizi]
- ocupat
cellar
> [sela']
- pivnita, beci
child/children
- copil/copii
cinema
> [sinama]
- cinema(tograf)
comer
> [ko:rnar]
- colt
deer
> [dia']
- caprioara, caprioare
dining-room dinner
- sufragerie
dinner
> [dinar]
downstairs
> [daunstcarz]
- la parter, jos
to go downstairs
every
> [cvri]
- fiecare
fireman/firemen
- pompier/pompieri
football
> [futbo:l]
- fotbal
front
> [frant]
in front of
- in fata, dinaintea
full
> [full
- plin, ineareat
to get up
goose/geese
> [gu:s]l{gi:s]
- gascalga~te
halflhalves
> [ha:f]l{ha:vz]
- jumatate/jumatati
to have breakfast
iara~i,
inca 0 data
,~
hospital
>[hospitl]
- spital, clinica
husband
>[hazband]
- sot
kind
>[kaind]
- fel, tip
all kinds of
knife/knives
>[' nail]/[naivz]
- cutit/cutite
lamp
>111',111]1]
-lampa
last
>Ila:sll
leaf/leaves
>['li:l"\~
life/lives
.>lllliIH laivz]
- viatalvieti
living-room
:>llIvin(!-'l nun]
- camera de zi
loaf/loaves
magazine
;~[
to make
:-1 t 1I moil. I
malch
:'IIIIHl~1
the
>11 Yo 1lI11:nl
IUllll
mouse/mice
~oarCCC/~Ollrccj
newspaper
>[niu:speipar ]
- ziar, gazetll
nurse
>[na:rs]
- infmniera, sora
opposite
>[ opazit]
the other
>[DZiaDza']
ox/oxen
- bou/boi
parents
>[peariints)
- parinti
to park
>[tu pa:'k)
- a parca, a stationa
plant
>[pla:nt), [plEnt)
- planta
policeman/policemen
>[pali:smEn]i[pali:sman]
policewoman/policewomen
>[pali:sUrnan) [pali:s"imin]
postman/postmen
>[paustmEn)tIpaustman)
potato/potatoes
>[pateitou)tIpateitouz)
-j
to put on
- a se imbraca, a ~eza
quarter
>[kuor:tit]
ready
>[redi]
- gata, pregatit
seat
>[ si:t]
shed
>[~ed]
moOIl
- fiunzalfrunze
li:vz]
1\, I':gozl:ii 1
anurnita
-- revista, magazin
a thee, a confectiona
39
politistlpoliti~ti
carto:ti'cartofi
~opron, ~ura
sheep
>
[~i:p ]
- oaie, oi
shel'shelves
>
[~elfJl[ ~elvz]
- raft/rafturi
shirt
>
[~a:'t]
cama~a
sock
> [sok]
~oseta
sort
>
all sorts of
spring
> [sprin(g)]
- primavara, primavaratic
in spring
- primavara
to stay
- a ramane, a sta
still
> [stil]
- inca, mai
television set
- televizor
thing
- lucru, obiect
tie
> [tai]
till
> [til]
tomato/tomatoes
[~o:'t]
- fel, tip
/~
.- cravata
ro~ie/ro~ii,
tomate
.> [tu:]
- de asemenea,
tool
> [tu:l]
- uneaIta, scula
tooth/tecth
> [tu:T']{ti:T']
- dinte/dinti
TV set
- televizor
typist
> [taipist]
- dactilografii
very
> [veri]
- foarte
to watch
> [Ill
wife/wives
> ["ail]lt"aivz]
yesterday
- ieri
too
"ot~]
~i
40
RECAPITULARE
I.
Simple Present Tense (prezentul simplu) se folose~te pentru a exprima aqiuni obi~nuite,
repetabile. Unele verbe se folosesc doar la prezentul simplu, acestea neavand forma continua.
lata cateva exemple:
He often goes to the cmema.
Do you sometimes visit your mother?
They don't like to listen to the radio.
2.
Folosim Present Continuous Tense (prezentul continuu) pentru descrierea acelor actiuni care
se desTa~oara chiar in momentul vorbirii, respectiv pentru descrierea aqiunilor diferite de cele
obi~nuite. Complementele de timp utilizate cu acest timp verbal sunt: now, this (week, month,
year), today. Acela~i tllnp se folose~te pentru descrierea actiunilor care se vor desTa~ura in
viitorul apropiat. De exemplu:
Mary and John are having breakfast now.
Is he eating at a restaurant this week?
We are not gomg to England next week.
3.
Folosim Simple Past Tense (timpul trecut simplu) pentru exprimarea unei aetiuni care s-a
la un moment definit in trecut. De exemplu:
desfa~urat
4.
we
have
you
have
you
have
he
has
they have
she
has
it
has
"
"
LECTIA
11- PARTEA INTAI
,
Sa invatam cateva cuvinte referitoare la vreme:
cold
> [kauld]
- rece, racoros
the sky
- cerul
cloud
> [klaud]
- nor
fog
> [fog]
- ceata
wind
> [Uind]
- vant
strong
> [stron(g)]
- tare, putemic
heat
> [hi:t]
- caldura (putemica),
canicula
temperature
> [ temprit~ar]
- temperatura, febra
weather-forecast
- prognoza vremn,
buletin meteorologic
shawl
>
coat
> [kaut]
- haina, sacou
boot
> [bu:t]
- gheata, cizma
[~o:]]
- qarra
> [hi:t]
- caldura (putemica),
canicula
coat
> [but]
- haina, sacou
the sky
- cerul
fog
> [fog]
- ceata
cold
> [kauld]
- rece, racoros
shawl
> [WI]
cloud
> [klaud]
- nor
weather-forecast
- prognoza vremii,
buletin meteorologic
temperature
> [ temprit~ar]
- temperatura, febra
boot
> [bu:t]
- gheata, cizma
wind
> [Uind]
- vant
strong
> [stron(g)]
- tare, putemic
e~arra
At
Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii in care au fost introduse cuvintele noi:
It's very cold today.
- Pune-ti haina.
>
- Aceasta este
mai buna.
[~i:
e~arfa
mea cea
vad in ceata.
- Is it his >coat?
0 e~arIa
ieri.
0 e~arra
Copiii
no~tri
au febra mare.
on the radIO'!
Retinetl expresia:
- pe cer
in the sky
Articolul nehotardt a/an este folosit intotdeauna inain tea substantivelor care denumesc ocupafii,
religii sau nafionalitii!i. De exemplu:
She is a typist.
- Ea este dactilograra.
My sister is a nurse.
He is a baker.
- El este brutar.
I am a Catholic.
- Eu sunt catolica.
- Cine este
pre~edintele
Romaniei?
> [kETSlik]
president
> [prezidant]
pre~edinte
Numele proprzi ;;i adjectivele provenite din acestea se scriu intotdeauna cu litera mare In limba
englezii.
4
in aceasta lecrie vomface cuno\~tinra cu un timp nou: Present Perfect Tense [prezant pii:rfikt tens],
adica prezentul perfect. Acest timp se confunda deseori cu Simple Past Tense (timpul trecut simplu),
de aceea va sugeram sa acordari 0 atenrie deosebita folosirii sale.
Inainte de a continua, repetati verbele neregulate prezentate la sfar~itullectiei 10.
Folosim Present Perfect in ca::ul unor evenimente care s-au terminat chiar acum sau ceva mai
devreme, sau care au inceput in trecut (de exemplu: last week) $i se continua \~i in prezent (cu
repercusiuni asupra prezentului). De multe ori, momentul desfii$uriirii acriunii nu este specificat cu
exactitate.
We
+ verbul
+ forma a III-a
...
auxiliar
have/has
a verbului
principal
has
bought
a dog.
- Ea
have
seen
that house.
have
been
at home.
~i-a
cumparat un caine.
in propozirie. verbul auxiliar este reprezentat de forma corespunziitoare a verbului to have, care nu
poate fi tradusa ad literam.
in cazul unui verb regulat. la fel ca $i in cazul timpului Simple Past, verbului se adaugii sufixul
-d sau -ed.
- Am avut febra.
- Ea mi-a predat engleza.
>[~i:
- Ea
~i-a
cautat haina.
- Ei m-au
a~teptat
acasa.
a~teptat
timp indelungat.
0 ma~ina
foarte frumoasa.
scrisoare.
Am vorbit cu ei.
e~arfa
mea.
ace~ti
oameni.
A!dturi de cOlllp!emente!e de timp this ... (week, month, ... ), today, tonight, fo!osim timpu! Present
Perfect. 1~1 aceste ca::uri vorbim despre evenimente care s-au petrecut in trecut, dar care au !egiiturd
cu pre::entu!. Aceste comp!emente de timp se giisesc !a inceputu! sau !a .~far~itul propozi{iei De
exemp!u:
I have been at home today.
tanalt]
tonight.
Today I have worked
in the garden.
She has done her homework
this week.
>
al hEv U a Ikt
in D/a ga:1dn]
[ta(!<~1
Completati propozitiile in hmba engleza cu forma corespunzatoare a verbului (Ia Present Perfect):
Azi am cumparat flori.
no~tri
scrisoare
Il1
London.
Il1
the afternoon.
> [auts31l1]
- afara
foggy
> [fogi]
- cetos
to blow
sunny
> [sanl]
- insorit
low
> [lau]
- JOS
awful
> [o:ll]
windy
> [Uindl]
cloudy
> [k13u(li]
- noros (innorat)
7
> [o:tl]
windy
> ["indi]
low
> [lau]
- JOS
sunny
> [sam]
- insorit
outside
> [autsaid]
- afara
cloudy
> [klaudi]
- noras, innorat
foggy
> [fogl]
- eetos
~
Verbul to blow este un verb neregulat. Cele trei forme ale sale sunt urmatoarele:
blow
> [blau]
blown
> [bIu:]
blew
~i
aeordati
> [bHiun]
deosebita atentie
> [It
Was it foggy?
> [U oz it fogi]
> lies
Icstafdet]
3\
"OZ
"OZ
~am]
ven klaudi]
tempnt~af
lau]
End it U oz "indi]
III
del]
- Da, dimineata.
afara
.;, '
> outside
~. t4'~
~f)L-~
I"""'Il
jos, seazut
> low
1- -1
0- 0
1- 1
2 -l
'-==
innorat
lQJ
> cloudy
~
~
> windy
> sunny
> foggy
Nu sufla vantul.
Now it is sunny.
It is nice today.
- Ieri am mers cu
- Ei lucreaza inca.
- Azi am fost in
ora~.
In urmatorul exercitiu yom face 0 comparatie intre utilizarea timpurilor Simple Past ~i Present Perfect. Completati propozitiile in Iimba engleza cu fonnele verbale corespunzatoare:
- Yesterday I >walked to work.
~tiam
saptamana.
Am vazut
multime de plante.
~i 0 e~arIa.
zi cetoasa.
Speram ca exemplele ~i exercitiile v-au ajutat sa intelegeti deosebirile care exista intre cele doua
timpuri. Daca totu~i mai aveti unele neclaritati, repetati inca 0 data materia leqiei.
10
LECTIA
11 - PARTEA A nOVA
,
Sa continuam lectia cu diteva cuvinte noi:
stamp
> [stEmp]
- timbru
ticket
> [tikit]
- bilet
novel
> [novl]
- roman
telephone
> [telifaun]
- telefon
tram
> [trEm]
- tramvai
tram stop
- statie de tramvai
bus stop
- statie de autobuz
tlower
> [tlaua']
- tloare
bank
> [bEn(g)k]
- banca
calendar
> [kElindaf ]
- calendar, almanah
secretary
> [sekratri]
- secretar(a)
purse
> [pii:'s]
- portofel, geanta,
po~eta
> [trEm]
- tramvai
bank
> [bEn(g)k]
- banca
ticket
> [tikit]
- bilet
purse
> [pa:'s]
- portofel, geanta,
stamp
> [stEmp]
- timbru
novel
> [novl]
- roman
tlower
> [ /laua']
- tloare
bus stop
- statie de autobuz
calendar
> [kElindaf ]
- calendar, almanah
tram stop
- statie de tramvai
,.ecretary
> [ sekratri]
- secretar(a)
telephone
> [telifaun]
- telefon
11
po~eta
Cltl~1
~apte
>
>
>
> ["eaT
There is a calendar
in the kitchen.
[~I:
[~i:
iz pi:ta'z sckratri]
- Ea a cumparat
timbre.
IcstaTde/]
IZ
- Can we go by >tram?
Ieri te-am
a~teptat
in statia de autobuz.
Vita-te in calendar.
In piata este
statie de tramvai.
Du-te la oficiul
po~tal ~i
cumpara timbre.
telefon
> telephone
statie de tramvai
statie de autobuz
roman
> novel
portofel
> purse
banca
> bank
tramvai
> tram
bilet
> ticket
timbru
> stamp
floare
> flower
calendar
> calendar
secretar(a)
> secretary
Sa ne intoarcem din nou la utilizarea timpului Present Perfect Tense. Folosim acest timp pentru
descrierea evenimentelor petrecute in trecut ~i care includ mai mult sau mai putin momentul actual,
alaturi de always, ever, never ,~i just, precum ~i alaturi de urmatoarele complemente de timp:
recently
> [ri:sntli]
- recent, de curand
lately
> [ leltli]
already
> [o:lredi]
- deja
yet
> [ iet]
- inca, deja
so far
f
> [sau fa: ]
Cititi cu voce tare complementele de timp care se folosesc alaturi de Present Perfect:
ever
> [eva']
- vreodata, candva
already
- deja
always
> [o:l"eiz]
- intotdeauna
lately
> [leith]
so far
never
f
> [neva ]
- niciodata
just
> [ dJast]
- tocmai
yet
> [ let]
- inca, deja
recently
> [ ri:snth]
- recent, de curand
13
In exemplele urmatoare observati cum este folosit tlmpul Present Perfect ~i complementele de timp
invatate anterior:
I have never seen that girl.
ga:'l]
- Ei au confectionat deja
zece biblioteci.
Iar acum, completati urmatoarele propozitii in limba engleza. Retineti locul complementelor de timp
in propozitie:
Noi am avut deja doi caini.
ma~ina.
~i
la pronuntia lor:
next to
early
> [ a:'1I]
- devreme
late
> [!elt]
- tarziu
to get on
- a (se) urea
to get off
- a cobori
to say
- a spune
Acelea~i
late
> [Ieit]
- tarziu
to say
- a spune
to get off
- a cobori
early
>
[a:'lJ]
- devreme
to get on
>
- a (se) urea
next to
>
[nekst tLl]
Formele verbelor to get on ~i to get off sunt identice cu acele forme ale verbului to get pe care Ie-am
prezentat in lectia anterioara.
Verbul to say face parte din grupa verbelor neregulate. Cele trei forme ale sale sunt urmatoarele:
Forma I
say
>
[sei]
Forma a II-a
Forma a Ill-a
said
said
>
[sed]
[sed]
>
~i
>
>
[~i:
>
>
>
>
It is too early to go to
the cinema.
DZi i:vnin(g)]
15
Poti sa te
a~ezi
1<lnga mine?
> to get on
tarziu
> late
a spune
> to say
> next to
a cobOrl
devreme
> early
La
- El a intarziat dimineata
la micul dejun.
sfiir~itullectiei
haina
~i 0 e~arta
yesterday'~
leri a fost
zi insorita.
Am cumparat un telefon
pentm bucatarie.
ro~u
Ace~ti
purse today.
oameni au telefon?
~i
[e]
[i: ]
[ai]
low
best
eat
buy
ago
west
keep
sky
show
seven
teach
high
coat
get
feet
tie
17
RECAPITULAREA LECTIEI
11
,
11.1. inaintea substantivelor care denumesc ocupatia, religia sau nationalitatea se folose~te
'intotdeauna articolul nehotadit a/an:
She is a typist.
- Ea este dactilograra.
I am a CatholIc.
- Eu sunt catolic.
Daca vorblm despre 0 functle care poate fi indeplinita doar de 0 smgura persoana, atunci putem
folosi sau omlte articolului hotarat the:
Who is president of Romania?
- Cine este
pre~edintele
- Cine este
pre~edintele
Romaniei?
Romaniei?
verbul auxiliar
have/has
forma a III-a
+
a verbului principal
She
has
bought
a dog.
Verbul auxiliar este to have conjugat la indicativ prezent. Daca verbul principal este
regulat atunci prime~te terminatia -d sau -ed, iar forma IUl este identica cu forma a Ill-a
din diqlOnar (Simple Past).
2.
- Ea a cumparat
incheiate:
0 ma~ina.
3.
~i
18
- Ei lucreaza inca.
- Noi am fost in
ora~
azi.
- Este tarziu.
19
B.
C.
2.
3.
4.
5.
6.
2.
Tatallui este
3.
4.
Ei au intarziat intotdeauna la
5.
6.
Corectati
pre~edintele Romaniei.
gre~elile din
~coala.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
20
"
"
LECTIA
12 - PARTEA INTAI
,
Ca de obicei, yom incepe ~i aceasta lectie invatiind cuvinte noi. Cititi-Ie cu
voce tare ~i fiti atenti la traducerea lor:
floor
r
> [flo: ]
- podea, etaj
carpet
> [ka:rpit]
- covor
f100r lamp
r
> [flo: lEmp]
- lampa cu picior
curtains
> [ka:rtinz]
- perdele, draperii
ceiling
- tavan
fireplace
> [faiiFpleis]
- camin,
wall-paper
r
> [U o:1peipa ]
- tapet
socket
> [sakit]
- priza
picture
>
armchair
> [ a:rmt~eaT]
- fotoliu
settee
> [seti:]
- canapea
[pikt~ar]
~emineu
- tablou, pictura
> [ka:rtinz]
- perdele, draperii
settee
> [seti:]
- canapea
floor
r
> [ flo: ]
- podea, etaj
fireplace
> [faiarpleis]
- camin,
socket
> [sakit]
- priza
floor lamp
T
> [flo: IEmp]
- lampa cu picior
carpet
> [ka:rpit]
- covor
ceiling
- tavan
wall-paper
r
> [U o:1peipa ]
- tapet
armchair
> [ a:rmt~eaT]
- fotoliu
picture
> [ pikt~aT]
21
~emineu
Sa folosim cuvintele noi in cadrul unui dialog. Cititi propozitiile cu voce tare:
This room is awful.
>
- Ce zici de un covor
galben (pe podea)?
>
[Ul
[JI
Before ...
~i
perdelele?
lampa
- Nu Ie vreau aiei.
After ...
22
lampa pe tavan
Am pus
Aveai atunci un
~emineu?
reu~it
canapea
> settee
lampa eu picior
priza
> socket
tapet
> wall-paper
tavan
> ceiling
covor
> carpet
podea
> floor
perdele
> curtams
~emineu
> fireplace
tablou
> picture
fotoliu
> armchair
23
:;Itlm ea pronumele nehotdrat some poate sta inall1tea unui substantiv numarabil (In aeest ea: are
infelesul de ciitva, di!iva, ni~te, unii) sau Inallltea unui substantiv care denume,~te un obieet ee Ill!
are forma de plural (in aeest co: (' u in(elesul de pu!in, ceva, ni~te). Putem folosi aeest pronume ca
sinonimul altor doua pronume lIehotanlte'
1.
2.
mas~l.
Sa ne Intoareem din nou fa tlll/pul Prescnt Perfect ,~l sa invafam cum se jormuleaza Intrebarile
raspunsunle.
,~i
Formam mterogatn'ul prm lIl\'erSllll1e: verhul auxilwr have/has ocupa loeul subleetulUl. iar aeesta
treee pe foeul af dotlea.
- Ai vazut deja
acest tablou?
> [hEz
- Nu a citit niciodata
aceasta carte?
- A Cltlt ea vreodata
aceasta carte?
We have written
two letters so far.
O/IS
neva' red
buk]
Sl:
24
Yes, I have.
>[ies ai hEv]
- Da.
- Da.
> [ies
~i:
~i
a formei
- Da.
hEz]
- Nu.
- Nu.
> [nau
> [nau
~i:
~i:
hEz not]
hEznt]
- Nu.
- Yes, I >have.
- No, I >haven't.
~i:
25
In exercitiul urmator completati propozitiile in limba engleza cu partile de propozitie care lipsesc:
Peter has been at home today.
~i
I haven't visited my
mother yet.
>
[~I:
mai
I've
> [a/v]
we have
we've
> [Ui:v]
you have
you've
> [IU:V]
you have
you've
> [iu:v]
he has
he's
> [hu]
they have
they've
> [DZeiv]
she has
she's
>
it has
it's
> [its]
[~l:Z]
26
Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii. Folositi forrne1e prescurtate daca este posibil:
Ai ineercat vreodata sa te la~i de fum at?
Am inteles deja.
El nu a venit inca.
Am vorbit eu el recent.
> Landa']
- sub
over
across
>
from
> [ from]
- de la, din
by
> [b:ll]
- (chiar) liinga, cu
l akros]
>
s('vn tu T'ri' ]
[l:mnl~1 a t~e,l'
from
- De obicei lucram de la
~apte la trei.
- Adu un scaun din bucatarie.
D/a kit.,an]
l1\<li
malYa'J
>
l [Ya piktsa'
il: am'ar
IYa tEmp]
27
- El traverseaza strada.
) ) )
;'
ora~ului.
[au]
[al]
[u. ]
early
know
fireplace
too
curtains
low
shine
blue
bird
go
sky
you
first
over
my
who
28
LECTIA
12 - PARTEA A nOVA
,
Cititi cu atentie urmatoarele dialoguri. Repetati exercitiul pana retineti corect pronuntia ~i intonatia.
Cuvintele ~i silabele accentuate sunt scrise cu litere Ingro~ate.
Mary:
Peter:
Mary:
Peter:
Mary:
Peter:
John:
Tom:
Barbara:
Tom:
Barbara:
Tom:
Barbara:
Tom:
Mary:
Peter:
Mary:
Peter:
Mary:
Barbara:
Peter:
Barbara:
Peter:
Barbara:
John:
Barbara:
John:
Barbara:
John:
Barbara:
Barbara:
Peter:
29
In ultimul exercitiu yom recapitula cele invatate pana acum. TraducetI urmatoarele propoZltii in
limba engleza:
Cand au adus asta?
~i
Acum cautam
cioua fotolii.
canapea frumoasa
El a venit deja.
EI nu
~i-a
our friends.
IS
30
,.,
RECAPITULAREA LECTIEI
12
,
12.1. Some, a few
~i
a little.
Am Invaiat ca pronumele nehotanlt some poate sta Inaintea substantive lor numarabile (In
acest caz are in!elesul de dtva, dtiva, ni~te, unii) ~i inaintea substantivelor care nu au forma
de plural (In aceasta situatie cu semnifica!ia de putin, ceva, ni~te).
Some poate fi folosit
I.
~i
A little l a litl] - pu!in, catva, ceva (lnaintea substantive lor care nu sunt numarabile):
There is a little bread on
the table.
2.
~i
- Yes, I have.
a~ezam
12.2.5. La timplll Present Perfect pronllmele interogativ when - dnd nu poate fi folosit la
formularea interogativllilli.
31
12.3 Formele conjugate ale verbului to have pot fi prescurtate in felul urmator:
I have
I've
[aiv]
we have
we've
[Ui:v)
you have
you've
[IU:V]
you have
you've
[iu:v]
he has
he's
[hi:z)
they have
they've
[DZeiv]
she has
she's
[~I:Z]
it has
it's
[its]
> [ anda f ]
- sub
over
> [ auva r ]
- peste, deasupra, pe
across
> [akros]
- de-a
from
> [from)
- de la, din
by
> [baiJ
- (chiar) liinga, cu
32
curmezi~ul, pe
partea cealalta
B.
C.
2.
3.
4.
5.
6.
2.
3.
4.
5.
6.
Adu-mi
0 eea~ca
my husband.
2.
3.
4.
5.
Put
_ _ the sky.
the fireplace.
33
forma a III-a
forma a II-a
blow
>[blau]
blew
>[blu:]
blown
> [blaun]
say
> [sei]
said
> [sed]
said
>[sed]
34
VOCABULARUL LECTIILOR
11 SI
,
, 12
across
> [akros]
already
> [o:lredl]
- deja
annchair
- fotoliu
awful
> [o:tl]
bank
> [bEnlg1k]
- banea
to blow
boot
> [bu:tJ
- gheata, eizma
bus stop
- statie de autobuz
by
> [bail
- (chiar) langa,
calendar
> [kElinda']
- calendar, almanah
carpet
> [ka:'pltJ
- eovor
Catholic
> [kEl'iJk]
- catolic(a)
celtlllg
- tavan
cloud
> [klaud]
- nor
cloudy
> [klalldi]
- IIlBorat, noras
coat
> [but]
- haina, sacau
cold
> [kauldJ
- reee, racoros
eurtams
> [ka:rtInzJ
- perdele, draperii
early
> [a:'11J
- devreme
a few
- ea(iva, eiiteva
fireplace
> [ faia'plelsJ
- eamin,
floor
> [no:'J
- podea, etaj
floor lamp
- lampa cu picior
flower
> [tlalla']
- floare
fog
> [fog]
- cea(a
foggy
> [fo)!i]
- cetos, cu ceata
from
> [ from]
- de la, din
to get otf
- a cobori
to get on
- a (se) urea
heat
>
I hi:tJ
Cll
~emineu
> [lettJ
- tiirziu
35
lately
> [ leitli]
low
> [lau]
- jos, scazut
next to
novel
> [novl]
- roman
outside
> [autsaid]
- afara
over
>
picture
> [ pikt~a']
- tablou, pictura
president
> [prezidant]
purse
> [pa:'s]
- portofel, geanta,
recently
> [ri:sntli]
- de curand, recent
to say
- a spune
secretary
> [sckratri]
- secretar(a)
settee
> [seti: ]
- canapea
shawl
>
the sky
- cerul
socket
> [sokit]
- priza
so far
stamp
> [stEmp]
- timbru
strong
> [stron(g)]
- tare, putemic
sunny
> [sani]
- insorit, cu soare
telephone
> [tehfaun]
- telefon
temperature
> [ tempnt~a']
- temperatura, febra
ticket
> [tiklt]
- bilet
tram
> [trEm]
- tramvai
tram stop
- statie de tramvai
under
> [ anda']
- sub
wall
> [Uo:l]
_0
wall-paper
- tapet
weather-forecast
- prognoza vremii,
buletin meteorologic
wind
> [lImd]
- vant
windy
> [llindl]
yet
> [let]
- inca, deja
l auva']
- peste, deasupra, pe
[~o:l]
pre~edinte
po~eta
e~arIa
36
...
zid, perete
-.
-\
REZUMAT
1.
Pronumele posesiv:
my
al nostru, a noastra, ai
ale noastre
your
his
al lui/sau, a lui/sa, ai
lui/sai, ale lui/sale
their
her
its
2.
no~tri.
our
aceea~i
my house
casa mea
my mother
mama mea
my child
copilul meu
my flowers
florile mele
~i
nu-
folose~te
pentru a descriem
- 1-
LECTIA
13. - PARTEA INTAI
,
Azi va invitam la micul dejun. Toatc cuvintelc noi se refera la aceasta
tema:
plate
> lr leit ]
farfurie
fork
> II'o:rk I
fureul ila
spoon
lingma
salt
salt-cellar
egg
solnita
> legj
saucer
ou
I'arfurioara
napkin
> [IiEpkin!
~erveleL ~ervct
toast
toaster
egg-cup
Exersati
>kgkapj
acelca~i
toast
>
salt
> IS,): It i
fork
>
egg-cup
napkin
> [nErkin]
~erveteL ~ervet
saucer
farfurioarii
egg
> leg]
OLI
salt-cellar
solnitii
spoon
> I spll:nj
lingura
plate
> 111kil!
farfurie
toaster
> ! \oll,L,'!
: tOil .... t j
r1'0: I k I
- 2-
p{line priljita
sare (de bucatarie)
furculita
Observati felul in care folosim cuvintele noi in prapozitii. Cititi prapozitii1e eu voce tare ~i
fili atenti la pranuntie.
We have just bought large
plates.
pieilS]
Ei trebuie sa ellmpere
solnita.
\cla i I
I 100e toasts for breakfast.
" r
brckl11stj
We don't have salt at home.
houlll]
How many eggs did you cat >Ihau mcni cgl UIU iu: i:t
for breakfast?
mil'ld dejun?
brt'klast]
["oJ
>1 !d"n
iu: brll1\~)
1111: ,'I
,r
,0: S:I ]
>lhh.
home?
lI
i: rcd nEpkllh ft
A\ em acasa
. ',)
~erve(elc
ro~11.
houlll J
Put the bread into the toaster. >lput O/a bred intu
[)/i"l
toust:/I
/
\ crJ
nais]
Completati propozi}iile in Iimba englcza, utilizand cuvintele noi:
Trebuie sa am un prajitor de paine in
bucatarie.
in the kitchen.
These .Y>pO()IlS
Which >fnrb
The -;.;all-cellar
Bring the
::c,~gg-ClipS
from
England.
- 3 -
><ll!Cer~
, pleasc.
In mod sigur v-ati Insu~it foarte bine cuvintele noi. Sa Ie reluam aHituri de numere. Traduceti
In Iimba engleza:
23 de Iinguri
62 de pahare de oua
> sixty-two
o farfurioara de sare
17 furculite
43 de solnite
99 de farfurii
13 ~ervetele
100 de oua
cgg-cup~
Ali relinut desigur ea, in limba engfeza, pronumele posesiv se ajla de, obieei, inaintea
subsantivului:
ma~ina
This is my car.
Aceasta este
mea.
Sunt insa situalii in care pronumele posesiv sta singur, ca un pronume independent $i nu este
urmat de substantiv. in aeest caz se sehimba $i forma pronumelui, pe care il numim pronume
posesiv independent. De exemplu:
rIII ~I in I
mine
>
yours
> I io J /]
his
> Ihi/1
hers
>
its
> [Its]
lila: /1
-4-
>Ia\\az]
ours
al nostru, a noastra, ai
ale noastre
no~tri,
yours
>LIO.IZ]
al vostru, a voastra, ai
v01,itri, ale voastre
theirs
>![)\'/1;1
al/a/ai/ale lor
It is my car.
> [It
>: [)
Take yours.
> [tc/k
> [f)"is iz
> [D
II l1Iai
ka.
Aceasta
mea.
IS LI' II main]
IS
10.
este a
z]
n/c/
manl
ma~ina
mam]
I
II [) CI
z1
Acele
ce~ti
> rcmptl]
gol
delicious
> [dlli,;>Chl
delicios, savuros
fried
>
fript, pdijit
fat
> [tEt]
in a hurry
in graba, la repezeala
[I'j
,,/(.1]
-5-
Exersati
acelea~i
delicious
>
in a hurry
In graba, la repezeala
fried
> [lraiJ I
fript, prajit
empty
> [rmpti]
gol
fat
> [ fEll
delicios, savuros
Ma grabesc.
Ei se grabeau.
lar acum cititi cu atentie propozitiile de mai jos In care am indus cuvintele noi:
These tomatoes are delicious. > [D/i:/ r{lll1a:l,lC:/
:1.
hari I
> 110:
"
[I
I '
",ap
Nu manca in graba!
Lui ii plac cartofii prajiti.
. 1
Cea~ca
1/ cmplll
ta este goaHi.
This >
Te
grabe~ti?
[,j l
Are you>
ill <1
hu:ry?
gol
>
CIl1!1t\
I
.
gras
delicios
prajit
-6-
in cele ce urmeaza ne vom ocupa de exprimarea ac{iunilor care se vor petrece in viitor. in
limba engleza in acest scop se folose!jte timpul Simple Future Tense r,imp1 riu.l~fl' IClh I'
Formarea lui este simpla: verbul auxiliar willi "i1] urmat de forma I-a a verbului principal,
infinitivul.
Urmari{i stuctura propozi(iei:
Pronumele
personal
verbul auxiliar
will
+
foma I-a a
verbului principal
will
will
I
She
to you tomorrow.
a letter today.
come
write
EI 0 va vizita pe mama sa
sapUimana viitoare.
I!
week.
kI
11-: k '!
II I
> I f)/C!
>
>
My father will go to
England tomorrow.
L1
1l hl.\ hil'L',-"t
,t'\ 11 t{lInnrnll]
1,1/
D
1I
Ii hi b
/.
hlHl1ll 111
I '-!)
I I \ !l!1l -
td
Te vom
ora trci.
r'fl :Iklokl
[[)/'-I IIJi o.llI'-'I/ 11\
'I
111:1
a~tepta
pana la
~lHI til
illglflild tflIlHHOU\
La persoana a-I-a singular ~i plural (I, we) in locullui will se poate folosi
~i verbul auxiliar shall.
In limbajul uzual Insi'!, se folose~te mai des verbul auxiliar will.
no~tri.
We >'.\1];
ma~ina.
,,1.\,1\,
hc together.
-7-
,\"l,'
to him tomorrow.
no~tri
liS
tornorrO\\'.
Ei ne vor
a~tepta.
liS.
ma~ina.
gj\C 111C
the
C~lr
on
\Vednesd;l) .
> The
slin
\\ill
,;hillL~
Iar acum yom invata cateva verbe. Cititi cuvintele cu voce tare
corecta:
~i
tomorrow.
to leave
a parasi, a pleca
to boil
a fierbe, a clocoti
to use
to pour
to pass
>
to tell
[lll
a tuma, a varsa
pa:sJ
a pasa, a da
a spune
(n)
to hang
a atama, a agata
to translate
a traduce
Exersati
acelea~i
to boil
a fierbe, a clocoti
to pass
a pasa, ada
to use
> [tu
i\lJ 1
to tell
>
tell
a spune
to hang
to translate
>
to pour
> I t \I po r I
a tuma, a varsa
to leave
> r I \I Ii \ I
a parasi, a pleca
[tll
[ t \I
a atama, a agata
IrEn,;!cil]
-8-
a traduce
Insu~im
forma a-I-a
forma a-II-a
leave >[li:v]
left
>[lcfi]
left
> Ilcn]
told
>ltouldJ
told
>[touldl
tell
> [tel]
forma a-III-a
> [ai
. 1I
lI
(t>:)
Ei au plecat deja.
Vreau sa atam aceasta
pictura deasupra canapelei.
- Toama-mi, te rag,
ceai.
Ii voi
ni~te
asta.
Pass me the salt.
- Oa-mi sarea.
ladei]
Bucure~ti.
Ai fiert oua?
Poti folosi telefonul lui.
Iti tom cafea.
Poti sa dai zaharul?
-9-
Tell/say
Ambele verbe au
acela~'i
"""
Ei spun ca avem
casa frumoasa.
Cu ajutorul verbului tell spunem cuiva ceva (to tell about a povesti, a spline):
He's told me about the book.
Sa incerciim sa folosim cele invatate. Utilizati forma corespunzatoare a verbului "to say" sau
"to tell" in unnatoarele propozi!ii:
Ti-am vorbit deja despre asta.
Il'l I
your wife
Unneaza ultimul exerci!iu al acestei parti a lectiei. Traduce!i propozi!iile in Iimba englcza:
Maine voi cumpara farfurii
~i
farfurioare.
>
I \\ill bu)
]0 11111ITO\\
pLtlL'S
and saucers.
Acest
Copiii
pe~te
no~tri
~ervetelele.
ma~ina
este a mea,
~i
aceea este a
Bucure~ti?
> \A/hen do
VIlll W,lIlt
to Iea\ eli))'
BlIcklre~t'.)
> I
11111'1 tLlI1~Lite
-10-
> [a:tm]
brat
knee
> [ni:]
genunchi
toe
> [tou]
- deget de la picior
nail
> [neil]
- unghie
finger
> [Hng!i"]
deget
belly
> [bcli]
burta, stomac
chest
> [t~est 1
elbow
> [clbou]
cot
wrist
> Irist]
ineheietura mainii
wrist-watch
>
[rist llot~]
ceas de mana
back
>
[bEk]
spate, spinare
shoulders
:::-'>
[~ouldatz]
umen
Repetati
acelca~i
piept
wrist-watch
>
elbow
> [clbou]
- cot
finger
> [l1ngf/]
- deget
knee
> Ini:]
genunehi
shoulders
> houldarz]
umen
wrist
> [rist]
incheietura mainii
chest
>
nail
> [neil]
- unghie
arm
> [aJm]
- brat
back
> [hEk]
- spate, spinare
toe
> [tou]
deget de la picior
belly
> [hcli]
burta, stomac
It~est]
- II -
eeas de mana
- piept
~i
(,,)
Ai bra!e lungi.
Ea In genunchi.
t1nga z /--.nd
(oU/I
tCIl
cuvintele noi:
:1
big
bl'll i
,ll d I
> !mclJ
>
> .t [)I IS
>1,1
> i II
Oil
III jU:Iil
))/:1
[mal
hi
t)c~t i
clhou
r1~1
1I
(\:1
II
()t~ II
burta
1",111 1l:1lI]
I);1- r I ]
hl/:J~l,i(,nh,l.
Ai un spate bronzat.
- Ea are
0 e~arfii
pe umeri.
)Oli/crl1/j
)
II)'
rlSt
(I
1";111 ILilll
I. spate
6. piept
2. umar
>
chc~t
llI1!' l')
'
3. cot
8. brat
>
9. stomac
> bcll\
,11111
mainii
5. unghie
- 12-
10. genunchi
> klll'L'
II. deget de la
>t(IL'
picior
Acum ne vom intoarce la timpul Simple Future !ii vom invii{a cum se formeazii interogativul
$i raspllnsllrile corespunziitoare.
intrebarile la timpu! Simple Future se jorrneazii prin inversarea ordinii verbului allxiliar will
$i a substantivullli sau a pronl,lmelui personal.
> [ui! ~i: gou tu
She will go to
Bucharest tomorrow.
Will she go to
Bucharest
tomorrow?
Va merge ea maine
la Bucure~ti?
bukarcst tiimornu]
VOl' traduce
aceasta scrisoare?
CII
roOIll'.!
>[ies D/ ei lIi\]
Yes, I will.
>[ies ai lI il ]
>[ies ~i: lI il ]
- 13 -
~i
No, I won't.
No, he won't.
Will your parents visit you tomorrow?
n/ ci
lIi1
not]
ma~ina
> Whcn wi II
putem folosi
~i
YlHI
go to work.'!
in propozitii integri:
kOUl J
They won't buy this house.
yOli
D/ ISS kU: I]
- 14-
111~
> \'/c
Cine te va
a~tepta?
WOI1'(
> Whcrc
wII! \\C
stop')
> [ilektrik[
electric
tired
> [taiil\J]
obosit
sweet
dulce
only
> [ounli]
numai, doar
hungry
> [hangri]
flamand, infometat
thirsty
- insetat
> [ounlil
numai, doar
hungry
> [hangri 1
flamand, infometat
electric
> [ilektrik]
electric
tired
> [taiCI r d 1
obosit
thirsty
> [T'a:\ti]
insetat
sweet
> [s u i :t ]
dulce
- sens propriu
- sens figurat
- 15 -
In mod sigur v-ati insu~it deja cuvintele noi. Traduceti propozitiile in limba engleza!
> Have they electric took)
Au instrumente electrice?
leri am fost foarte obosit
~i
infometat.
h\\I1~cry
ycsterday.
Mi-e sete.
> I am thirsty.
scrisoare.
De exemplu:
It's the only plant in this
room.
He is my only brother.
Acum sa facem
cuno~tinta
Ol'is ru:m]
7
to taste
to feel
to begin
a incepe, a se apuca de
to build
a c1adi, a construi
to catch
> [tll
to fall
a gusta
- a simti, a atinge, a pipai
- a prinde, a apuca, a
retine, a sc imbolnavi de
kEt~]
a cadea, a se
prabu~i
Ai gustat deja
hallS]
pe~tele?
OZa fi~]
from
[/a
tri:2]
Vara incepe intotdeauna
in iunie.
dju:nJ
> [ai mast k Ft~ [)/ a (rein
aJli in
[)7
a mo:rnin(g)j
- 16-
Forma a II-a
> [kit]
felt
Forma a III-a
> [kit)
felt
began
> [hlgEn]
begun
> [hlgan]
caught
> rko:t]
caught
>
> !blld]
built
> [llIIl]
built
> [biltj
> [hi]
fell
> [fell
fallen
begin
> [hlgin]
catch
>
build
fall
[kFt~]
~k,).t]
pasare.
cite~ti
asta?
Iar acum yom recapitula intregul material al lectiei. Traduceti propozitiile in limba engleza:
Voi merge la magazin
farfurii ~i ~ervetele.
~i
voi cumpara
Nu mi-e foame.
Azi nu iau
ma~ina
mea.
hers
> rhls dinner \\ as dclICIUllS.
~opron
in
the garden.
IhJ~
rlcturc
~ofer.
- 17-
s~lJd
La
srar~itul
lectiei iata
obi~nuitul
[1I]
[ci]
[0: J
[oil
[ail
book
taste
pour
boy
fried
look
plate
floor
boil
bright
put
late
door
good
date
why
sky
- 18 -
Sunt insa ~i situatii in care pronumele posesiv apare singur, ca un pronume propriu
$i nu este urmat de substantiv. in acest caz se schimba $i fonna lui. $i se nume$te
pronume posesiv propnu:
mille
> [main]
al meu, a mea, ai mei, ale mele
yours
> [ioJzj
al tau, a ta, ai tai, ale tale, alla/ai/ale
> [hiz]
his
hers
its
> [haJz]
> [its]
> [auih]
> [io:rz]
ours
yours
theirs
> [Dzc/z]
dumitale, dumneavoastra
a1 lui/sau, a lui/sa, ai lui/sai, ale lui/sale
a1 ci/sau, a ei/sa, ai ei/sai, ale ei/sale
lui, sale, ci (pentru obiecte, notiuni
abstracte, animale)
- al nostru, a noastra, ai nO$tri, ale noastre
- al vostru, a voastra, ai vo~tri, ale voastre
-- al/a/ai/ale lor
2.
Fom1area lui este simpla: verbului auxiliar "will" ii adaugam fonna I-a
a verbului principal, infinitivul.
Structura propozi!iei:
Pronume + verbul auxiliar +
personal
She
verb principal +
fonna a-I-a (infinitiv)
will
come
to you tomorrow.
will
write
a letter today.
19 -
13.2.2. Intcrogativul
Interogativul la timpul Simple Future se formeaza prin inversarea ordinii
verbului auxiliar "will" :;;i a pronumelui personal sau a substantivului.
She will go to Bucharest
- Will she go to Bucharest tomorrow?
tomorrow.
13.2.3. Raspunsurile
Raspunsul afirmativ se formeaza cu ajutorul cuvantului "yes", a pronumelui
personal, :;;i a verbului auxiliar "will".
Will they make a bookcase
- Yes, they will.
tomorrow?
Raspunsul negativ se fonneaza cu ajutorul cuvantului "no", a pronumelui
personal, a verbului auxiliar "will" :;;i a cuvantului de negatie "not", Constructia
"will not" poate fi prescurtata "won't",
Structura negativa "will not/won't" poate fi folosita ~i in propozitii complete:
- Nu voi imbraca aceasta haina.
I won't put on this coat.
13.3. Verbele "say"
~i
"tell"
Ambele verbe au
aceea~i
Ei spun ca avem
casa frumoasa.
~i
"thirsty"
2.
13.5
I.
2.
"Only"
~i
"the only"
- 20-
::-
B.
C.
2.
4.
5.
6.
I am very hungry.
Peste
2.
3.
4.
5.
6.
2.
3.
4.
5.
6.
- 21 -
LECTIA
14. - PARTEA INTAI
,
Sa incepem lectia, ca de obicei, cu invatarea cuvintelor noi. Cititi-le
cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:
platform
> [pIEtfoJm]
peron, rampa
glass
> [gla:s]
sticla, pahar
accident
> [Eksidallt]
accidcnt
ashtray
>
hammer
r
> [hEma ]
ciocan
vegetables
> [vedjitablz]
legume
key
> [ki:]
chcie
story
> [sto:ri]
povcste, povestire
meat
> [mi:t]
came
news
> [niu:z]
~tiri,
wood
padure, !emn
Repetati
ace!ea~i
[E~trci]
scrumiera
noutati, vqti
vegetables
legume
accident
> [Eksidallt]
accident
news
> [niu:z]
~tiri,
key
> [ki:]
cheie
platform
hammer
r
> [h Ema ]
story
> [sto:ri]
meat
> [mi:t]
came
ashtray
> [E~trci]
scrumicra
wood
> [lI u d]
padurc. lemn
glass
>Igla:s]
sticla, pahar
~22-
noutati,
ve~ti
peron, rampa
ciocan
- poveste, povestire
hEl1la ]
[1
ki:l]
Ai auzit noutatile?
> lDea
[I
t' II
a:
melll pi:[1i on
in [/;1
st ri:! J
Il1I'l
l[llllorllll]
ll\
li II: t[l r]
>
[f/ <"[/ iz
on 0
[I
a no:
lot
r
0\
glas
Who has told you this story? > [hu: hEI tould iu: [)/is
s(o:riJ
hOllm]
meik DEC! t~e[\rzJ
inglfllJd]
Va mai amintiti cuvintele noi? Daca da, atunci folositi-le in urmatoarele propozitii:
Da-i un pahar de lapte!
Va fi
Ai
poveste lunga.
ve~ti
despre accident?
Have you>
III \\"
la putina came!
pome~te
padure.
de pe peronul doi.
\cgct,lhk~
>
>
p]Jtt~lI
> accldcllt
cheie
>
Kn
ciocan
came
>
\~'C,ll
povestire
>
~ t 01 ;-
padure
> \\ ood
lemn
>
\\
~tiri
>
scrumiera
>
,I "IHI d)
poveste
> slon
legume
> \ cgcLlblcs
noutati
>
sticIa
>
accident
~! I d"~
~)~)(J
IlC\\ "
Ile\\
s
~i
Urmari{i utilizarea euvantului own [(lllll]. Poale sta atat inaintea substantivului, eal
urma lUI, dar in aeest eaz se leaga de el prin prepozitia of. De exemplu:
1 use my own tools.
>
> [Ill
>
[,'I III /
III
ll[~z
[,II hb :1
ga:1dll 0\
1ll,1I
Ollllj
Il<lllS 0\
h:t
Ea are
casa a ei proprie.
Ollll]
> I J <'\ C
\ II
1I : 0 1I:
l \\
'>
>
1,
'''\ )t~ I
:"1 ~IJ 111'
I tl\ "
'.Utll
t1t)O!\Llt....,C)
,,,
dug
- 24-
\ l III
()I\
.1
11 )
0\\ 11
in
,1
Ih)lll ,)1
0\\ Ii
111\ (1\\ 1,
a ajuta
to sell
a vinde
to clean
a curiita
to find
to hurt
to switch on
> [tll
S llII~
on'J
to switch off
>
s lI.It~
- a gasi
[III
tl
a stinge (lumina)
forma a-II-a
forma a-lII-a
sell
> [scI]
sold
> [sould]
sold
> [sould]
find
> [faind]
found
> [faund]
found
> [faund]
hurt
> [ha:rt]
hurt
> lha:!t]
hurt
> [ha:!t]
~i
fiti atenti la
He wI'11 clean hl's OWll shoes. > [hI'. lIl'l kl'I:n I'
lIZ oun ;;;U:Z J
j ~i va curata pantofii
(proprii).
tikits]
ranit la genunchi.
His arm hurts.
II
ipease.
> [s lI.It~ on 0 7 a tOUSt[1 r
. h on th
SWltc
e toaster,
Pome~te,
te rog, prajitorul
de paine.
pli:z]
Did you switch off the lamp > [did iu: slIit~ of
yesterday?
doare bratul.
l/a
tEmp icsU/lki]
SC\11
Ei au vandut azi
~apte
ma~ini.
ka:'"z ([Idci]
10:
ru:m
iel]
- 25-
Inchide televizorul!
~nld
many books?
Va amintiti desigur cele trei fonne ale verbelor noi. Traduceti unnatoarele verbe in limba
engleza, in~irand cele trei forme ale verbelor:
a vinde
>lO scll
> sold
>
a rani
>tn hurt
> hurt
> hUI t
a curata
>ro clean
> cJcdllUl
> c lcdlled
a aprinde (lumina)
> to
>
>
a gasi
>to fIlld
> fUllild
> fdUI1d
a ajuta
> to help
> helped
> hel]1cd
a stinge (lumina)
>
>
~\\Itch
on
S\\
S\\
ItLhcd on
Itchcd nrl
> [ould I
new
> [Il/U
~i
tJti
~()Id
S\\ I
~\\
tehed Oil
Itched off
nou
~
(\1)
IC\l 11 1n " J
everything
>
everybody
> [('vllbodll
clean
> [kl i. n]
curat, neted
nobody
> InoubodJ I
nimeni
nothing
nimic
American
> [ClmcIIUn]
american
Exersati
acelea~i
cuvinte
~i
tot, toate
everybody
> [c\nbodl]
clean
> [kiIn]
curat, neted
American
> [:lllH.'llkJllJ
s
(,)
american
nothing
nobody
> [lloubociIJ
nimeni
new
> [Il/ul
nou
,S
nimic
(l!)
everything
tot, toate
old
> [ouldj
- 26-
O/i E~trei]
Toata lumea
0 cunoa~te.
- Nu este nimic in
serumiera.
Aceasta este
veche.
mEgazi:n]
He has forgotten everything. > [hi: hEz forgotn
cniT'in(g)j
revista
EI a uitat totu\.
She is an American.
Ea este
/
> [ a: r 0 a-
{I
niu: su:t]
Am cumparat un costum
nou.
Nu era nimeni in camera.
D/a nun]
1I.111
d OUI
Lt\.
I'I:n J
americanca.
Legat de complementul circumstantial never, am inviitat deja cii in limba englezii. nu existii
negafie dublii. Aceastii regulii este valabita ~i pentru cuvintele nobody, nothing, de exemplu:
I saw nobody in the street.
Ma~inile
Tocmai am cumparat
ma~ina
noua.
Ih:W
car.
Nimic nu este
u~or.
- 27-
in lectiile anterioare amfacut deja cuno~tintii Cll tlmpul Present Continuous, pe care-l tolosim
pentru exprimarea actiunitor care se desra~oara in momentul vorbirii. Dacii vrem sii descriem
o actiune din trecut, care s-a desta~urat la moment dat sau intr-o anumitii perioada. atunci
folosim timpul Past Continuous Tense [pa 'st kontil1luas tCl1s]. Perioda se indicii printr-un
complement de timp, sau cu ajutorul unei propozitli la timpul trecut simplu. dar poale reie~i
~l din context.
La construirea propozitiei folosim pronumele personal sau substantlvul, forma
corespunziitoare de trecut a verbului to be (was/were) ~i verbul principal cu sufixul -ing.
Pronumele
personal
verb auxiliar
verb principal
-ing
was
walking
yesterday at five.
They
were
cleaning
Conjunctia while [lIad] - pe cfmd, in timp ce, se folose?te des eu timpul Past Continuous, ~i
exprimii desfii~urarea simultanii a doua actiuni.
/~
> I D a sal1
ail
LI
> Illi.
L1
LI
I.
aJ
LI
L1~
d.
( ,,)
oz
r
,;>:1111111 e-
II
()
kll1
(g)
~
D/a
l
fa: r/:l
lisnm(g) tu
rciulOu llail
L1 0z ri:dll1(g)
r
niu:zpclpa ]
I
aUJ
:1
- 28-
Nu uitati ca, in casul folosirii sufixului -ing, precum $i a verbelor care nu au forma continua,
sunt valabile regulile invatate la timpul Present Continuous,
Timpul Past Continuous se folose$te $i atunci eand vrem sa exprimam ea in timpul de,~fasurarii
unei ac/iuni a inceput 0 alta ac/iune. Aceasta ac/iune din lfrma se exprima prin timpul Simple
Past.
I was having dinner when
John came.
<lInn kClmJ
lI cn
II
> I]) i\
>1111/ ~,111
> II)
u:l
111<.1
1I
(" I
oz blollll1 "
ZlUa.
~Ik~
/
11(l/ lIi\,l
1111:
lI_ r II
a,
,,(12,)
l'ltll1 ~
from [\lln
III
I'll:
T'n: I
a~teptat
de la unu la
rar acum sa exersam timpul trecutul cantinuu. Traduceti in limba engleza propozitiile
urmatoare:
leri la ora cinci am scris
scrisoare.
> \1
> fhl
> \\'!lIk I
> \\
> \\ l1c:n I
~ase.
1\'\', \1
lltlng d k'ttL'r
11\
chlldrcn
1:1
111,_' "llc:t
L',I! Iii' It \\d~ 1-II'Jlng,
'~i
\ICIT
~"te:!
> I
fl\l' \,',kllL"
In'l11 11\
l'
{(1
'>
Yes, he was.
- 29-
mandel]
She wasn't writing when I
came into the room.
>
[~I:
oznt rallm
(l.!)
~
en al
form three.
> I \\ as lookmg for the keys all day
yesterday.
> Whdt \\ere yOU dOlllg thiS time
yesteludy"!
Cand am fost la Bucurqti, a nins tot timpul.
> We
1\
h lie father
Ma doare spatele.
> Will you buy me thiS watch'?
0 ma~ina
> I \Iant
electnca.
h,1\C
,111
clectnc car
til
\\ alk.
> Yesterday llJl1ll1l1lg only ten people wcrc
worklllg.
Petre este singurul barbat din familia
noastn1.
> Peter
IS
III OUI
lamliy
>
~tirile.
>
- 30 -
~i
yom cumpara
vegelables.
yesterday.
Am vfmdut deja
suta de pahare.
Nu am nimic.
the window')
U1:
[i:]
[ou}
[~Ii 1
hurt
clean
toaster
find
bird
been
go
smile
work
green
know
kind
church
seen
own
- 31 -
LECTIA
14. - PARTEA A DODA
,
Cititi cu atentie dialogul unniHor. Repetati acest exercitlU pfma va convingeti de faptul ca
v-ati insu~it pe deplin pronuntia ~i intonatia. Cuvintele ~i si labele accentuate sunt tiparite cu
Iitere ingro~ate.
Peter:
Mary:
Peter:
Mary:
Peter:
Barbara:
Tom:
Barbara:
Tom:
Barbara:
Tom:
Barbara:
John:
Mary:
John:
Barbara:
Peter:
Barbara:
Peter:
Barbara:
Peter:
Barbara:
Peter:
Barbara:
Mary:
John:
Mary:
John:
Mary:
John:
Mary:
John:
Mary:
John:
- 32-
Jar acum sa exersam materialul invatat in cele doua lectii. Traduceti propozitiile in limba
engleza:
Trebuie sa cumparam farfurii
noi.
Vei manca oua
dejun?
~i
~i
farfurioare
tO~IS\S
fiJr
Ei nu ne vor ajuta.
0 cea~ca
de cafea?
Cl1,t read
this hook')
~JiI\il\S
year"
>
Yesterd~IY
EIl,!!land,
Spune ca nu
e~ti
obosit.
- 33 -
at
11 i 111'
14. RECAPITULARE
14.1. "My own/of my own"
Cuvfmtu1 "own" !, 'lIll; poate figura in doua expresii. Sta inainte sau dupa un
substantiv, impreuna cu pronumele posesiv. Dacii sta dupa substantiv, atunci se
leaga de acesta cu prepozitia "of'. De exemp1u:
I use my own tools.
Am
Ea are
casa proprie.
14.3. Pronumele "everybody" ("fiecare, toti, toata lumea") se afla intotdeauna la persoana
a III-a singular.
Everybody wants some tea.
desIa~urat
intr-un
+ ...
verb auxiliar +
verb principal
+ -ing
was
walking
yesterday at five.
They
were
cleaning
Pronume
personal
14.4.3. Conjunetia "while" [lI aI! J- "pe cand, in timp ce" se folose~te des cu timpu1
Past Continuous ~i exprima faptul ca doua actiuni se desIa~oara in acela~i timp:
We were listening to the radio
Noi ascultam radioul in timp ce tatal
while our father was reading a
nostru citea ziarul.
newspaper.
14.4.4. De asemenea timpul Past Continuous se folose~te ~i atunci dnd 0 actiune din
trecut a fost intrerupta de 0 alta actiune. (Aceasta ultima actiune este 1a timpu1
Simple Past).
I was having dinner when John - Cinam dnd a venit John.
came.
- 34-
~i
raspunsurile la acestea.
1.
2.
3.
- No, he wasn't.
~i
in propozitii complete:
Ei nu au curatat casa lunea trecuta la
- 35-
~apte.
B.
C.
2.
3.
4.
While they were buying vegetables Peter was looking for the keys.
5.
6.
1.
2.
Nu voi merge la
3.
4.
5.
In timp ce
6.
Corectati
gre~elile
degetul.
Bucure~ti.
I.
2.
3.
4.
5.
6.
- 36-
forma a II-a
forma a -III-a
begin
> [bigin]
began
> [bigEn]
begun
> fbigan]
build
>[bild]
built
> [bilt]
built
> [bilt]
catch
> [kEt';;]
caught
> [ko:t]
caught
> [ko:tJ
fall
> [to:11
fell
> [fell
fallen
> [fo:lnj
feel
> [11:1]
felt
> Ifelt]
felt
> [felt]
find
> [faindJ
found
> [faund]
found
> [t:lUnd I
hang
> [hEn
hurt
(,,)
In)
hung
hung
> [han
> [ha:"]
hurt
> [ha:'t]
hurt
> [ha:'t]
leave
> [Ii:v]
left
> [lcrt]
left
> [lcrt]
sell
> [sci]
sold
> [sollld]
sold
> [s(\LildJ
tell
> [tel]
told
> [touJd]
told
> [tould]
!!)]
- 37 -
Sf 14.
accident
> [Ebidiint]
accldcnt
American
amencan
arm
brat
ashtray
> [E~tleIJ
scrumiera
back
> [bH]
spate, spmare
to begin
belly
>
to boil
a fierbe, a clocotl
to build
a cladl, a construi
to catch
a prinde, a apuca
chest
>
clean
> [k II :n]
curat ingrIJ it
to clean
a curata
delicious
> [ d!li~{b]
egg
.>
egg-cup
elba\'..
cot
electric
>
empty
> iem})t!i
everybody
> I c'vllbdllI;
! bc I! I
incepe, a sc apuca de
burta, stomac
It?e~t]
plept
[eg: I
au
! llektllk!
electne
gal, neoeupat, hbel
everything
>
to fall
a C{idea, a
fat
> I1'r t]
gras, unsuros
to feel
a sllnti
to find
a gasi
finger
> [fing/j
deoet
b
fork
'>
fried
> [frald]
prajjt, fhpt
glass
> [gla's]
stlela, pahar
hammer
> [hEmarJ
cioean
to hang
a atama, a 19a1a
to help
his
> [ill/ j
al IUI;s{lU:
[C\
[fa
rlT
tot toate(Jucrurile)
III "" ]
\1
~e prabu~l
furclilita
~l)lItd
IUI;~:"ll:
Ihill/ I
al
1111 sa;
aI
ei/~iill:
a elisa:
el'sal:
hers
'>
hungry
> [hangn I
flamfl11d. infometat
in a hurry
in grabiL la repezeala
dJ
ale eiisdle
- 38 -
to be
111
a hurry
>
Itu bl:
~
a hanl
111
to hurt
>
I tll !la. t]
its
>
[its]
key
>
[kl: J
cheie
knee
>
[ni: I
genunchi
to leave
>
111I 11 \
to
leave for
>
rt 1I I] \
lu.
meat
>
[ml Ii
carne
mIne
>
IIlUIll J
nail
>
[ne"]
unghie
napkin
>
[nEpkin]
~ervcteL ~ervet
new
>
[niu:]
nOli
news
>
[niu:zl
~tire,
mele
~tiri,
nilTIe11l
>
[1l11llh,di I
nothing
>
'
[naT In "
old
>
[ould]
only
>
[OUIl!] ]
numai, doar
the only
>
[P/IOlll1lt]
singuruL unieul
ours
>
: '1lI,~\ I L]
al nostru, a noastra, ai
nobody
(u)
I1lITIIC
no~tri,
own
>
[tHIIl]
to pass
>
Ilu
plate
>
[plcit]
ale noastre
propriu. personal
p,LS
a pasa. a da
farfurie
>
I plElro:
to pour
>
[tu
salt
>
1st): 11 j
salt-cellar
>
[~O It ~elj'!
solnila
saucer
>
I ~O
platform
pll.
III
peron, rampa
a tuma, a varsa
~~\I j
to sell
>
[tll scI]
a \ inde. a desface
shall
>
hl:l]
plural
shoulders
>
hOllld:!
spoon
>
I,pu n I
I
I
umcri
lingura
- 39
1-,] singular
:~i
story
>
I~to
sweet
>
I ~ 1I, II
rI]
povestire, relatare
dulce
1I
to switch on
to switch off
to taste
a gusta
to tell
a spune
theirs
> [D/dz]
alia/ai/ale lor
thirsty
insetat
tired
> [taliI1d]
obosit, ostenit
toast
> [toust]
paine prajita
toaster
> [tollsta r]
toe
> [tOll]
deget de la picior
to translate
a traduce
to use
> [t II
vegetables
> [\ Cdjlt{lb,/]
1I
III
III
/1
legume
>
pe ciind, in timp ce
wood
> [dud!
will
> [l'il1
wrist
> IrIst]
wrist-watch
yours
<III
> [rIst
>
[10'
a folosi, a utiliza, a
intrebuinta
while
incheietura mainii
1I
ot~1
ceas de mii::la
z]
- 40-
...,
RECAPITULARE
1.
sIar~itul
cuvantului:
come - coming
b.
~i
~i
forget - forgetting
2.
Adaugarea sufixelor -s
a.
~i
es la substantive
~i
la verbe:
SubstantiveIe sau verbele care se termina in -ss, -ch, -sh, -x, -0 primesc terminatia -es:
watch - watches
teach - teaches
go - goes
b.
Litera -y in pozitie final a, precedata de 0 vocala, se transforma in -i, iar apoi se adauga
terminatia -es:
city - cities
try - tries
"
"
PARTEA INTAI
LECTIA
15
,
> [bil]
- bancnota, factura,
nota de plata
change
> lt~eindj]
- schimbare, schimb
valutar, (bani)
marunt (marunti)
library
> [laibrari]
- biblioteca
colour
> [kala']
- culoare
fruit
> [fj'u:t]
- fruct
neighbour
> [neiba r ]
- veCln
pear
> [pear]
- para
grape
> [grcip]
- strugure
orange
> [orindj]
- portocala
break
> [breik]
- pauza
grass
> [gra:s]
- iarba
food
> [fu:d]
- mancare, hrana
another
>
- altul, alta
[~lI1aD7 il']
> [fru:t]
- fruct
grape
> [greip]
- strugure
grass
> [gra:s]
- iarba
bill
> [bil]
- bancnota, factura,
nota de plata
another
> l anaD'a r]
- altul, alta
library
> [Iaibrari]
- biblioteca
colour
> [kala r]
- culoare
break
> [breik]
- pauza
food
> [fu:d]
- mancare
orange
> [orindj]
- portocala
pear
> [peil r]
- para
neighbour
> [neibarJ
- vecin
change
> [tseindj]
- schimbare, schimb
valutar, (bani)
marunt (marunti)
- Ia cartea aceasta de la
biblioteca.
10:'
nlll:
dI1i~as]
- Strugurii
~i
pere.
~tii
> Ilbl<IIY
iarba
>
pauza
> hlcJk
fruct
> (llill
mfmcare
>
altul, alta
> anothcr
vecm
> nClghhour
culoare
> colour
schimbare
> changc
para
> pcar
portocala
>
chitanta
> hill
strugure
> grJpc
gIl.lS~
(Dud
OJ
<lngc
Adjective/e ~i adverbe/e formate dintr-o singurd silabd primesc sujixu/ -er /a comparativ,
respectiv -est /a super/ativ:
nice
llIcer
> [n<ll>]
>
- amabil
- mai amabil
[llal\.1
.:.:.
the nicest
>
l [Y.I nalsastj
....
"
Partea de gramaticd a acestei /ectii se referd /a grade/e de comparatie ale adjective/or ,~i adverbelor:
1.
. ',.
.:
.....
2.
3.
4.
Adjectivele $i adverbele care se terminii in -e mut, VOl' piel'de acest -e la adiiugarea terminariei
-er sau -est:
Nu uitari: in limba englezii. inaintea superlativului se pune intotdeauna articolul hotiirat the:
tall
taller
the tallest
>[10.1]
> [lo.la']
- inalt
- mai inalt
short
shorter
the shortest
>[ ~ort]
>
- scund
- mai scund
[~o:'(a']
in cadrul recapituliirii v-am reamintit regula potrivit ciil'eia consoana jinalii a verbului se
dubleazii in cazul adiiugiirii unui sujix. Aceastii regulii este va/abilii ~i in cazul adjectivelor:
big
bigger
the biggest
>[ big]
> [biga']
-mare
- mai mare
in cazul adjectivelor $i adverbelor compuse din dOlla sau mai multe silabe care se terminii in
y, litera jinalii se transfol'mii in i la adiiugarea sujixelor -er sau -est:
windy
windier
the windiest
>[ lljl1lh J
> ["indla']
- vantos
- mai vantos
Cititi eu atentie propozitiile urmatoare, care contin adjective ~i adverbe la diferite grade de eomparatie:
lOH(~)ga'
>[D/1S \/ [Ya
ka:'
DTn o/:'z]
111
alia'
[YEn
[YEn
tsi:P~ht
~op]
ilL
a"]
h[~\'
kam i)IlJa'
e\~I'J
ma~ina
~i
adverbele corespunzatoare:
insu~it
glad
> [glEd]
- bucuros
sad
> [sEd]
- trist
beautiful
> [blU.td'il1]
- frumos, minunat
ugly
> [agll]
- urat, pocit
small
> [smo:l]
- mie
fresh
>
during
> [dlUann lg )]
- proaspat
[fre~]
- in timp ce
> [blU:tlfll1]
- frumos, minunat
small
> [smo:l]
- mle
during
> [dlUann lg )]
- in timp ce
sad
>[sEd]
- trist
fresh
> [fres]
- proaspat
glad
>[gIEd]
- bucuros
ugly
> [agh]
- urat, pocit
- Ma bucur cit
e~ti
This is an ugly
building.
>[fYIs lZ an aglr
bildll1(SI]
- Aceasta este
gata.
cHidire urata.
Ma~ina
l'~ti
tnst?
Aceasta l'ste
pictura frumoasa.
Am maneat in pauza.
Ma~ina
>
YOLJI
car
IS
ttl\'
uglIer than
of thIS week
111111C.
~i
Gradul pozitiv:
Gradul comparativ:
Gradul superlativ:
manY>[lllenIJ
much > [Illats]
- mult
more
>[lllo.'J
- mai mult
the most
> [ D' a maust]
- eel mai mult
little
> [I itl]
- putin
less
>[lcs]
- mai putin
the least
> [D/a II :st]
- eel mai putin
bad
>[ bEd]
- rau
- prost
worse
>["a:'sJ
- mal rim
- mai prost, proasta
the worst
>llYa "a:'st]
- eel mal rau
- eel mai prost, proasta
good
> l gud]
- bun
better
> l beta']
- mai bun
the best
>[rYa hest]
- eel mai bun
hEz mo:' man I [YEn ml:] - Ea are mai multi bani dedit mine.
>
J)/f~n
ha:'/]
IZ
"a:'s bat
t~i'pcl' J
~i
Verificati daca ati retinut cele invatate despre gradeIe de comparatie ale adjectivului
Traduceti propozitiile in limba engleza:
Eu cumpar intotdeauna cei mai buni struguri.
Vrei sa cumperi 0
ma~ina
adverbului.
c~lllJer.
mai mare?
- It is my best car.
Unnarili cu atentie cuvintele ~i expresiile noi din proPoziliile unnatoare, scrise cu caractere ingro~ate:
This is the best song I have
ever heard.
> [D/ls
> l D/ls
> [D/b
IZ
D/a best
son(~)
IZ
[Ya
lon(~Jgast lcta'
IZ
D/a fa:stast
balslkl av 0:1]
Traduceli unnatoarele propozilii in limba engleza folosind expresiile noi (Atentie: expresia of all
poate fi neglijata in traducerea in limba romana):
Acesta este cel mai trist film pe care
I-am vazut vreodata.
> This
JIJ
Lngland.
IS
>[tu slI.pJ
- a donni
to enjoy
>[tu lI1dJOI]
to remember
>[tu rImcmba']
- a( -~i) aminti,
to change
> [t II
to return
>[tu rIta.'nJ
to become
- a deveni
to happen
>[tu hEpnJ
- a se intampla
to start
>[tu sta:'tJ
- a incepe
a-~i
reaminti
- a modifica, a schimba
sell1dJ J
Cateva dintre verbele de mai sus sunt neregulate. lata cele trei fonne ale acestora:
I.
II.
sleep
slept
> I slept]
slept
>[slept]
became
> [blkrlln]
become
> [blkam]
become
>[ blkamJ
III.
- Ea vrea sa devina
dactilografa.
> [du
IU:
t~ell1dJ
DZis bll]
>
[lI1djOI 10:'
ml1J
- Pofta buna!
Pofta buna!
fllends.
10
IS
my best fllend.
LECTIA
15 - PARTEA A DOVA
,
Ca de obicei, vom incepe leqia cu setul de cuvinte noi. Cititi-le cu atentie:
>[ mi:tin lgl ]
meeting
- intalnire,
~edinta,
adunare
loss
>[los]
- pierdere
sunnse
>[sanraiz]
- rasarit de soare
butcher
>[but~a']
- macelar
grocer
>[grausa']
- vanzator la bacanie,
hacan
greengrocer
- vanzator de legume
~i fructe
beard
>[bia'd]
- barba
van
>[vEn]
- furgoneta
airport
>[ earpo:'t]
- aeroport
homework
>[ haum"a:'k]
arrival
>[ araival]
- SOSlre
departure
>[ dipa:rt~ar]
- plecare, pomire
Unneaza
acelea~i cuvinte,
van
>[vEn]
- furgoneta
butcher
>[but;;a']
- macelar
meeting
>[mi:tin(gl]
- intalnire,
adunare
departure
>[ dipa:'t~a']
- plecare, pomire
grocer
>[grausCj']
- vanzator la bacanie,
bacan
arrival
>[ araival]
- SOSlre
loss
>[Jos]
- pierdere
greengrocer
>[gri:ngrausa']
- vanzator de legume
~i fructe
homework
>[ haulll"a:'k]
beard
>[biCI'd]
- barba
sunnse
>[ sanraiz]
- rasarit de soare
airport
>[ earpo:'t]
- aeroport
11
~edinta,
la macelarie
at the grocer's
la bacanie
at the greengrocer's
In cazul persoanelor:
at my brother's
la fratele meu
at Mary's
- la Maria
> [hE\
- El are
mare
barba lunga.
There is an airport in
our town.
>
lUI.
Il1
but~a'z]
furgoneta?
Bacanullocuie~te
langa noi.
Ei cand au plecat?
~i
furgoneta.
mare pierdere.
Ne intiilnim la aeroport.
Verifieati-va
~edinta.
euno~tintele
maeelar
> butchel
pierdere
> loss
pleeare
> departure
aeroport
> airport
intiilnire
> meeting
sosire
furgoneta
> van
barM
>
rasaritul soarelui
> Slll1llSe
~i
be~lI J
> grcenglocer
fmcte
> grocer
baean
13
In aceastii parte a lectiei ne vom ocupa de un alt aspect legat de gradele de compara{ie ale
adjectivelor ~i adverhelor
Adjectlvele cOlllplise din doua sau //lai IIllilte silabe \~i care Iltl se terminii In y, formeazii gradul
cOl11parativ eu ajutorul clivintelor more/less, iar sllperlativul cu expresiile the most/the least. in
al11bele cazliri forma adjectll'ului sail a{/i'erblilui este identica Cll cea de la gradul pozitil'. De
exel11plu:
Pozitiv
Comparativ
Superlativ
beautiful
more beautiful
-frumos
- mai frumos
k"est~nJ
> [kina']
- de~tept, istet
enough
> [lIlaf]
light
> [latl]
dark
>[da:'kJ
heavy
> [he\ IJ
- greu
strange
> [slrell1dJ]
- eiudat
wide
> [ "ani]
- lat
narrow
> [nErau]
- ingust, stramt
polite
> [palall]
- pohtieos
>[d;l 'k]
strange
- eiudat
14
narrow
> [nErau]
- ingust, stramt
wide
> ["alli]
- lat
polite
> [pala/t]
- politicos
clever
> [kleva']
de~tept,
light
> [la/t]
u~or,
istet
deschis la culoare,
luminos
heavy
> [hevl]
- greu
enough
> [man
~i
- bani destui
- destul de intuneric
- destul de devreme
enough money
dark enough
early enough
- El nu a fost politicos
cu mine ieri.
It is sunny enough to go
for a walk.
- Este
He is a clever boy.
- El este un baiat
1'0:' a "o.k]
camera 1uminoasa.
de~tept.
15
Ea este foarte
de~teapta.
> heavy
ciudat
>stlange
intunecat
> dark
ingust
> naITll\\
politicos
> polIte
lat
> wIde
u~or
> lIght
destul
> cnough
luminos
> lIght
de~tept
> clc\ cr
intuneric
> dark
Urmeaza 0 alta regula legata de gradeIe de comparatie ale adjectivelor !ji adverbelor. Adjectivele
formate din doua si/abe. care au termina!ia -ow sau -er formeazii comparativul !ji superlativul tot cu
ajutorul termina!ii/or -er !ji -est:
narrow
narrower
the narrowest
> [nErau]
> lnEraua'J
- ingust
- mai ingust
clever
cleverer
the cleverest
> [IYa kJe\ araslj
de~tept
- mai
de~tept
- eel mai
16
de~tept
Fonnati comparativul
~i
~i
adverbe:
bad
> \\Olse
big
> hlgger
good
> bettcr
long
> longer
nIce
> nicer
short
> sholier
little (putin)
> less
cheap
> cheaper
difficult
easy
> easIer
expensive
sad
> sadder
ugly
> uglier
small
> "mallcr
much
> more
wide
> \\ idel
polite
busy
> bUSier
fresh
> tlesher
awful
early
> earlier
late
> later
narrow
> nclITD\\ er
many
> more
sunny
> sunnIer
delicios
light
> lighter
fast
> Clslcr
great
> greater
17
Ll\\
fuJ
Imi trebuie
Pofta buna!
Este
Du-te ]a bacanie
~i
cumpara
ni~te
branza.
Inta]nirea va fi la aeroport.
> lt IS hIS
e\ er told me.
then
~adde~t
;11 rI\
letter.
a1.
been eaten.
18
In incheierea leqiei iata un exercitiu de pronuntie. Literele ingro~ate reprezinta sunetele identice
din fiecare coloana:
[.:J
[EJ
[au]
[al J
fresh
glad
grow
rise
spend
sad
grocer
arrival
remember
bad
old
wide
when
van
know
behind
then
ash tray
go
polite
19
RECAPITULAREA LECTIEI
15
~i
~i
adverbelor:
adverbelor regulate:
nicer
the nicest
- amabil
- mai amabil
~i
2.
3.
big
bigger
the biggest
- mare
- mai mare
windier
the windiest
- vantos
- mai viintos
Adjectivele ~i adverbele formate din doua silabe terminate in -ow sau -er
formeaza comparativul ~i superlativul tot cu ajutorul tenninatiilor -er ~i -est:
narrow
naITOWer
the narrowest
- ingust
- mai ingust
clever
cleverer
the cleverest
15.1.2.
de~tept
- mai
de~tept
- cel mai
de~tept
more
the most
- mai mult
little
- putin
less
- mai putin
the least
- cel mai putin
bad
- rau
worse
- mai rau
the worst
- cel mai rau
good
- bun
better
- mai bun
the best
- cel mai bun
20
15.1.3.
Adjectivele
~i
adverbele formate din doua sau mai multe silabe care nu se termina in
expresiile the most/the least. In ambele cazuri, forma adjeetivului este identiea eu
forma la gradul pozitiv.
Pozitiv
Comparativ
Superlativ
beautiful
more beautiful
- fmmos
- mai fmmos
15.1.5.
tall
taller
the tallest
- inalt
- mai inalt
- It is my best car.
- bani destui
dark enough
- destul de intunecat
early enough
- destul de devreme
21
~i
adverbe:
B.
C.
Traduce~i
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Have you bought this meat at the butcher's near the cinema?
Traduce~i
I.
2.
3.
4.
5.
6.
Forma~i
1.
delicios
2.
foggy
3.
light
4.
strong
5.
ready
6.
good
22
"
"
PARTEA INTAI
LECTIA
16
,
> [klauD/z]
- imbracaminte
button
> [batn]
- nasture
hat
> [hEt]
- palarie
collar
> [kola']
- guler
sleeve
> [sli:v]
- maneca (a rochiei,
a cama~ii)
> [pokit]
- buzunar
skirt
> [ska:'t]
- fusta
blouse
> [blauz]
- bluza
handbag
> [hEndbEg]
necklace
> [ncklis]
- colier
ear-nng
>
liarinl~J]
- cercel
Jersey
> [dja:'zi]
- Jerseu
po~eta
> [hEt]
- palarie
handbag
> [hEndbEg]
ear-ring
- cercel
clothes
> [klauDZz]
- imbracaminte
> [pokit]
- buzunar
skirt
> [ska:'t]
- fusta
necklace
> [ncklis]
- colier
Jersey
> [dja:'zi]
- Jerseu
button
> [batn]
- nasture
sleeve
> [sliv]
- maneca (a rochiei,
a cama~ii)
blouse
> [blauz]
- bluza
collar
> [kola']
- guler
23
po~eta
- De ce nu-ti plac?
- Nu uita
~i
po~eta!
24
> handbag
Jerseu
> Jersey
palarie
> hat
buzunar
[usta
> skirt
colier
> necklace
imbracaminte
> clothes
nasture
> button
guler
> collar
miineca
> sleeve
bluza
> blouse
cercei
> e,lI-rings
- a pierde
cre~te,
to grow
- a
to meet
>[tlll11i:t]
to rise
- a rasari
to shut
>[tu~atJ
- a inchide
to spend
> l tu spend]
25
a cultiva
cunoa~te
to grow
> [tugrau]
- a
to spend
to rise
- a rasari
to shut
> [tu
to meet
a cultiva
- a inchide
~at]
- a (se) intalni
Verbele de mai sus sunt neregulate. invatati cele trei forme ale acestora:
I.
II.
Ill.
grow
>[grau]
grew
> [gru:]
grown
> [graun]
spend
> [spend]
spent
>[spent]
spent
> [spent]
nse
>[ralz]
rose
> [rauz]
risen
> [Jizn]
lose
> [lu:z]
lost
>[lost]
lost
> [lost]
shut
> [~at]
shut
> [~at]
shut
> [ ~at]
meet
> [mI:t]
met
> [met]
met
> [met]
>
[~I'
ralZ
Et s('\n]
- Ea
pierdut portofelul.
- Mary inchide
> ["i: lIont tu spend T'n. delz
IJ1 landn]
u~a.
u~a?
26
> grew
> gIown
a raS3n
> rise
> rose
> risen
a pierde
> lose
> lost
> lost
a inchide
> shut
> shut
> shut
a petrece (timpul)
> spend
> spcnt
> spcnt
> meet
> mct
> met
cre~te,
a cultiva
a intalni, a
cunoa~te
ill cOllt/l1uare VO/ll lllVIi{a douli expresii utilizate pentru compararea obiectelor .yi persoanelor:
as", as
not so.,. as
My car is as expensive as
yours.
De exemplu:
IZ
Ez IkspcnsIv
Ma~ina
ca
~
~i
Nu e
de batran ca mine,
as... as.
Folositi structura comparativa in propozitiile de mai jos:
- This apple is not >as/so sweet as that.
aceea~i
varsta ca
~i
tine.
out of fashion
> [aut av
to change
- a (se) schimba
(despre imbracaminte)
soaked
> [saukt]
- umed, ud
worn
> ["o.'n]
woollen
> ["ulan)
waterproof
> ("ota'pru'f]
simple
>[simpl]
- simplu
- demodat
>[sauktJ
- umed, ud
simple
> [simpl J
- simplu
27
woollen
worn
waterproof
to change
out of fashion
>[auta\
i1
n:~Il]
- demodat
> [It
IZ
:l\
IYa simplast
0: 1]
Este impermeabil?
- Is it >\\ atcrprooJ'?
> \\ OJ n
simplu
> slmpk
demodat
ud
> sO:lkcd
a (se) schimba
> to ch,l!1gc
de lana
> \\ ookn
impermeabil
lar acum ne vom ocupa din nou de timpul Present Perfect. Doua prepozi!ii se folosesc adesea
impreuna cu timpul menrionat.
> [fo.'J
for
- de (un timp)
eu ajutorLlllLli for exprimal11 durata actiunii, de exemplLl: de doi ani, de trei zile.
I haven't seen him for a week. > [al hE\nt si:n him 1'0:' a L1i:kJ - Nu I-am vazut de 0 saptamana.
> [a/ hE\ L1a:'kt hia' fo:'
Ill: ila'zJ
Since se folose$te tot pentru exprimarea duratei aC!lll11ii, dar indica $i momentul din trecut in care
a inceput actiunea.
[~I:
>
hEznt met
la:st manT'J
- Ea nu s-a Intalnit cu el
de luna trecuta.
111111 SII1S
- Ei s-au schimbat de
anul trecut.
SlOS
la:st Ila'J
,~i
~i
trei de ani.
l. I
"I live in this house."
Completa~i propozi~iile
prepozi~iile
29
met in August.
pliitit
ma~ina.
locuie~te cu
noi
- a purta
to fit
>[ tu fit]
- a (se) potrivi
to zip up
- a inchide fennoarul
to tryon
to knit
>[tu nIt]
- a tricota
to knit
>[tu nit]
- a tricota
to wear
>[tu "cal]
- a purta
to zip up
to fit
>[ tu fit]
- a (se) potrivi
Verbul to wear este neregulat. Cele trei fonne ale sale sunt:
wear>["ea']
wore> [ lin I]
worn >["o:'n]
>[~I:
~u:z
30
Ace~ti
> [hEv
>
IU:
traid It on let]
[~1'
i~i
potrive~te.
Palaria verde nu ti se
a~a
de mare ca a lor.
Iti
[ i]
[0]
[au]
skirt
knit
collar
soaked
Jersey
zip
clothes
heard
fit
lost
grow
bird
big
clock
know
31
LECTIA
16 - PARTEA A nOVA
,
Citi1i cu atentie urmatoarele dialoguri. Silabele
~i
ingro~ate:
Mary:
Tom:
Mary:
But they are not so expensive as other clothes. And sometimes I have little money.
Tom:
Last week I spent a lot of money on a new coat. Another coat was cheaper, but it wasn't
waterproof. And when I tried it on it did not fit.
The greengrocer in our street always has fresh grapes. And at the green-grocer's you
always meet people to talk to.
Barbara: But I don't have time to talk, because 1 have to return some books to the library. It's late
already. And if I return them too late I have to pay more money.
John:
My sister works at the airport. She must get up early, when it is still dark.
Mary:
John:
I think she does. She likes to watch the planes when they rise into the sky.
Mary:
John:
At the butcher's. And she wanted to change her work, because she had to clean many
things there. She didn't like it.
Mary:
So it was easy for her to leave the butcher's for the airport?
John:
Yes, it was. But it was difficult to find this new work. I helped her. She will never return to
the butcher's shop.
Barbara: Do you know people who are always busy and spend all their time at work?
Peter:
Yes, I know a lot of them. They are always in a hurry. And some of them smoke too much,
too.
No, I don't think they do. They never find time to enjoy things. I think they forget to live,
because they are so busy.
Barbara: I think you are right. They don't know what a good book is. And you will never find them
in a cinema.
Peter:
Barbara: No, I don't. They know nothing about all these things. But it is difficult for them to
change.
Peter:
You know, Barbara, it's never too late to change. When they change they are glad.
32
Tom:
Do you meet many people who say it is better to eat more vegetables and less meat?
Mary:
Yes, I have met a lot of them. And they also say that fresh fruit is good for everybody.
Tom:
Mary:
I think it is. Fat people live shorter. Do you want to live a long time?
Tom:
Yes, I do. But what you eat is not the only thing. It is also what you do and don't do.
Mary:
I think you are right. If you sit on a chair all day you get tired. After a walk you will feel
better.
~osete
Aceasta este
CO!OUh,
33
~i
acela.
> Can
> This
34
IS
111
our town.
RECAPITULAREA LECTIEI
16
,
16.1. Construqi ile as... as
~i
not so... as
not so.. as
- nu a~a ... ca
nLl atat de
(de) (In
Ma~ina
ca
He is not as old as I am.
~i
a~a
~l
- El nu are
aceea~i
varsta ca mine.
In propozitii negative, in loc de not so ... as putem folosi expresia not as ... as.
~i
duratalperioda de.
CLl ajutorul acestel prepozitii exprimam durata aqiunii, de exemplu: de doi ani, de trei zile.
1 haven't seen hun for a week.
- Nu I-am vazut de
saptamana.
~i
~i
35
B.
C.
Traduce~i propozi~iile
1.
2.
3.
4.
5.
6.
I.
2.
3.
4.
5.
6.
Ei lucreaza la un macelar de la
Corectati
gre~elile
sfiir~itul
anului trecut.
I.
2.
3.
4.
5.
6.
36
ill
become
> [bikam]
became
> [bikeim]
become
> [bikam]
grow
> [grall]
grew
> [gru:]
grown
> [gralln]
lose
> [Iu:z]
lost
> [lost)
lost
> [lost]
meet
> [mi:t]
met
> [met]
met
> [met]
rIse
> [ralZ]
rose
> [rollZ]
risen
> [rizn]
shut
>
[~at J
shut
> [sat]
shut
>
sleep
> [siI:p]
slept
> [slept]
slept
> [slept]
spend
> l spend]
spent
> [spellt]
spent
> [spent]
wear
> ["ea'J
wore
worn
> [Uo:'n]
37
[~at]
VOCABULARUL LECTIILOR
15 SI
,
, 16
airport
>[ carpo:rt]
- aeroport
another
>[anaD1a']
arrival
>[ aralval]
- sosire
as ... as
baker's
>[bclka'z]
- brutarie
beard
>[bla'd]
- barM
beautiful
>[biu ural]
- frumos, minunat
to become
>[ tu blkam]
- a deveni
bill
>[ bil]
blouse
> Ihlallz]
- bluza
break
>[bITlk]
- pauza
butcher
> [butsa']
- macelar
butcher's
>Ibut~a'z]
- macelarie
button
>[batn]
- nasture
to change
>[tu tscmel)]
change
> l t~cll1d.l]
a~a,
ca
~i,
tot
a~a,
la fel de
marunti~
clever
>[klcva']
clothes
> [klallD/z]
- imbracaminte
collar
>lkola']
- guler
colour
>[kala']
- culoare
dark
>lda.'k]
departure
> [(lJpa
during
- in timp ce
ear-f1ng
- cercel
to enjoy
enough
>lmaf]
to fit
- a (se) potrivi
't~a']
de~tept,
istet
- plecare, pomire
38
food
> [fu:d]
for
> [fo:']
- de un anumit timp
fresh
>
fruit
> [fru:t]
- fruct
glad
> [gIEd]
- fericit, bucuros
grape
> [grelp]
- strugure
grass
> [gra:s]
- iarba
greengrocer
greengrocer's
> [gri:ngrallsa'z]
- magazinul de legume
grocer
> [griillsa']
grocer's
> [grallsa'z]
- bacanie
to grow
- a crqte, a cultiva
handbag
> [hEndbEg]
to happen
>[tuhEpn]
- a (se) intampla
hat
> [hEt]
- palarie
heavy
>[hCVl]
- greu
homework
> [halll11"a:'k]
Jersey
> [dja.'Z1]
- Jerseu
to knit
- a tricota
library
> [la/brari]
- biblioteca
lIght
> [la/t]
- proaspat
[fre~]
~i
fructe
po~eta
u~or
to lose
>[tu lu:z]
- a pierde
loss
> [los]
- pierdere
to meet
>[tll mi:t]
meeting
> [mi:tin(gl]
narrow
>[nErou]
- ingust, stramt
necklace
>[ncklis]
- colier
neighbour
>[nc/ba']
- veClll
not so... as
- nu
a~a
(de) ... , ca
(~i); TIU
not as ... as
- nu
a~a
(de) ..., ca
(~i);
orange
>[ ortnuj]
- portocala
39
~edinta,
cunoa~te
intalnire, adunare
atat de
nu atat de
- demodat
fF~::;n]
out of fashion
> [aut ov
pear
>[pea']
- para
>[poklt]
- buzunar
polite
> [palalt]
- politicos
to remember
to return
>[tLl nta:'n]
to rise
>[tulalz]
- a rasari
sad
>[,Ed]
- trist
to shut
>[tu
simple
> [simpl]
- simplu
since
>[sins]
- de atunci
skirt
>[ska:'t]
- fusta
to sleep
>[tu sh.pJ
- a dormi
sleeve
>[slI.\ J
small
>[smo:1J
-mic
soaked
>[saukt]
- ud, umed
to spend
- a cheltui (bani),
a (pe) trece (timp)
to start
>[tu'la.'tJ
- a incepe
strange
>[stlclI1dlJ
- ciudat
sunnse
>[sanralz]
- rasarit de soare
than
>[ D/EnJ
- decat
to try on
ugly
>[agIJJ
- mat, pocit
van
> [\ Ln J
- furgoneta
waterproof
>["ola'pru:J]
to wear
wide
> ["af(IJ
- lat
woollen
>["ulanJ
worn
to zip up
>ltuzlpap!
- a inchide fermoarul
~at]
- a inchide
40
RECAPITULARE
1.
2.
3.
- Acum nu am timp.
I have nothing.
- Nu am nimic.
- Este 0
strada.
- Nu I-am vazut de
saptamana.
4.
Constructiile as... as
~i
as... as
not so... as
PARTEA INTA.I
LECTIA
17
,
~i
urmariti
job
> [djob]
wages
> [Ueidjiz]
- salariu
raise
> [reiz]
- marire, cre~tere
(a salariului)
labourer
unemployment
> [lelbaraf ]
> [animploimant]
- muncitor
- ~omaJ
colleague
> [koli:g]
- coleg
trade-union
- sindicat
member
> [membar]
- membru
negotiations
>
employee
> [emploii:]
- angajat, salariat
strike
> [straik]
- greva
management
> [mEnidjmant]
- conducere, administratie
Sa exersam
acelea~i
[nigau~iei~anz]
- negocieri
strike
> [straik]
- greva
member
> [membar ]
- membru
raIse
> [reiz]
- marire, cre~tere
(a salariului)
unemployment
> [animploimant]
wages
> [Ueidjiz]
- salariu
job
> [djob]
management
> [mEnidjmant]
- conducere, administratie
trade-union
- sindicat
employee
> [emploii:]
- angajat, salariat
labourer
> [lelbara
- muncitor
negotiations
>
colleague
> [koli:g]
T
]
[nigau~iei~anz]
~omaJ
- negocieri
- coleg
- Am multi colegi.
- El
He is a member of
a trade-union.
>[hi: iz a memM' av
a treid iu:nian]
We have great
unemployment in Romania.
- In Romania ~omajul
este foarte mare.
- Ei vorbesc despre
ultima greva.
Is he a labourer m
this factory?
- El este muncitor in
aceasta fabrica?
A~teptam
~i-a
conducerea.
pierdut slujba.
ve~ti
~tiu
despre greva?
Ce
~tii
Peste
despre
~omajul
~edinta
miercuri.
E~ti
> job
coleg
> colleague
angajat
> employee
salariu
> wages
conducere
> management
membm
> member
muncitor
> labourer
> unemployment
sindicat
> trade-union
salariu
> wages
negocieri
> negotiations
greva
> strike
marire a salariului
> raIse
administratie
> management
Gramatica lecfiei se referii la utilizarea timpului trecut perfect (Past Perfect Tense). Acest timp se
folose~tepentru a descrie 0 aCfiune care s-a desfii~urat inaintea unei alte aCfiuni trecute, aceasta din
urmii exprimiindu-se cu timpul Simple Past (trecutul simplu). Complementele circumstanfiale utilizate
cu Past Perfect Tense sunt:
after
> [a:ftaf]
before
> [bifo: f]
verb auxiliar
forma a Ill-a
a verbului principal
She
had
read
They
had
built
the house...
>
[~j:
~i:
to raise
>[tureiz]
- a spori, a mari
to apply for
- a cere, a solicita
to earn
- a
to reduce
- a reduce, a
to fire
- a concedia
Sa exersam verbele
~i
ca~tiga
to apply for
- a cere, a solicita
to reduce
- a reduce, a mic~ora
to fire
- a concedia
to negotiate
to earn
> [tua:fn]
- a
to raise
- a spori, a mari
ca~tiga
Ueidjlz]
wages.
- Da, salariatii
deja asta.
no~tri
- Ei spun ca ei
putini bani.
cii~tiga
We will negotiate It
with them.
- Conducerea vrea
sa concedieze 0 suta dintre ei.
Aminte~te-ti
sa reducem
au solicitat
prea
insa ca trebuie
~omajul.
Ei
ca~tiga
no~tri?
No, I hadn't.
No, he hadn't.
They hadn't seen Mary before > [DZei hEdnt si:n meari
she visited them.
bifo:' ~i: vizitId DZem]
~i
contents
> [kontents]
- cuprins, continut
oats
> [auts]
-ovaz
proceeds
> [prousl:dz]
riches
>
thanks
> [TSEn(g)ks]
- multumiri,
surroundings
> [saraundin(glz]
- imprejurimi, vecinatate
savings
> [seivin(glz]
[rit~iz]
cii~tig
(dintr-o activitate)
- avere, bogatie
recuno~tinta
proceeds
> [prousi:dz]
contents
> [kontents]
- cuprins, continut
thanks
> [TSEn(glks]
- multumiri,
surroundings
> [saraundin(glz]
- imprejurimi, vecinatate
oats
> [auts]
- ovaz
savings
> [seivin(glz]
riches
>
[rit~iz]
(dintr-o activitate)
recuno~tinta
- avere, bogatie
Ce
cii~tig
anual ai?
Iar acum sa recapitulam aceasta parte a lectiei rezolvand urmatorul exercitiu. Traduceti propozitiile
In limba engleza:
Te-ai Intalnit deja cu salariatii noi?
Inainte de a-I cunoa~te pe John am lucrat cu Peter. > Before I met John I had worked with Peter.
Continutul acestei cutii este interesant.
EI
ca~tiga
prea putin ca sa
~i
economiseasca.
many employees.
~omajui.
unemployment.
LECTIA
17 - PARTEA A DOUA
,
Sa continuam lectia invat1ind 0 serie de cuvinte noi legate de cumparaturi.
Cititi-le cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:
supermarket
> [su:parma:rkit]
- supermarket
trolley
> [troli]
- carucior
customer
> [kastamaT]
- cumparator, client
shop-assistant
>
receipt
> [risi:t]
shopping-list
>
[~opin(g)
cash-desk
>
[kE~
desk]
shop-window
>
[~op
Uindau]
- vitrina
exit
> [egzit]
bargain
> [ba:Tgin]
- vanzare la un pret
favorabil, chilipir,
afacere
discount
> [diskaunt]
- reducere de preturi
sales
> [seilz]
- vanzare, reduceri,
vanzarea soldurilor
shopping-bag
>
[~op
asistant]
[~opin(g)
list]
bEg]
- lista de cumparaturi
ie~ire
saco~a
de cumparaturi
>
[~opin(g)
shop-window
>
[~op
supermarket
> [su:parma:'kit]
- supermarket
sales
> [seilz]
- vanzare, reduceri,
vanzarea soldurilor
exit
> [egzit]
bargain
> [ba:rgin]
- vanzare la un pret
favorabil, chilipir,
afacere
shopping-bag
>
discount
> [diskaunt]
- reducere de preturi
receipt
> [risi:t]
- chitanta
customer
> [kastamaT]
- cumparator, client
shop-assistant
>
[~op
asisUint]
- vanzator, vanzatoare
cash-desk
>
[kE~
desk]
trolley
> [troli]
Uindau]
[~opin(g)
10
list]
bEg]
- lista de cumparaturi
- vitrina
ie~ire
saco~a
de cumparaturi
- carucior
- Ai fost deja in
noul supermarket?
- Da, au foarte
multi cumparatori.
- Da.
- A fost
- Ea iti va aduce
cumparaturile.
IU
10:' ~opmlg)]
~i
au des reduceri.
adevarata afacere.
Saco~a
~i au intotdeauna
vitrine minunate.
- My >trolley is full.
Am doar
0 saco~a
pentru cumparaturi.
11
Am pierdut chitanta.
> bargain
saco~a
> shopping-bag
(de cumparaturi)
vitrina
> shop-wmdow
vanzator, vanzatoare
> shop-assistant
le~lre
> exit
!ista de cumparaturi
> shopping-hst
reducere de preturi
> discount
carucior
> trolley
> sales
cumparator
> customer
12
chitanta
> receipt
> cash-desk
supermarket
> supermarket
Desigur vd mai amintili de pronumele some (catva, cativa, ceva, ni~te, unii, putin):
I have some books.
- Am citeva carti.
- Am ceva zahar.
- Au copii?
in limba eng/ezd pronumele any nu poate fi omis din propoziliile interogative. in limba romtinii
traducerea acestui cuviint nu este necesarii. Uneori se traduce totu$i, mai ales ciind se referii la
cantitiiti miCl (vezi exemplele anterioare).
Puneti la forma mterogativa urmiHoarele propozitii:
He saw some cars.
Dacd rdspundem afirmativ la intrebarea in care apare pronumele any, atunci riispunsul poate
cuprinde: a lot of, some, a little, a few ~i/sau alte pronume care fac referire la cantitate.
Have you any receipts?
- Da, am cateva.
- Da, au 0 multime de
13
ma~ini.
- No, I have no
receipts.
- Nu am chitanta.
- Nu am timp.
- Nu au bani.
~i
Traduceti propozitiile urmatoare in limba engleza. In cazul negatiilor folositi ambele forme:
Au cativa caini.
Ai caini?
Am putin unt.
dactilograili).
~i
important
> [impo:'tant]
- important, semnificativ
satisfied (with)
> [sEtisfaid]
hardly
> [ha:'dli]
hardly any
hardly ever
true
> [tru ]
- adevarat
even
> [i \ n]
- chiar, pana
> [h,ll!
cash
>
unskilled
> [anskild]
- necalificat
useful
> [iu:sfal]
- folositor
~i,
nici macar
- Cat costa... ?
ll1at~ IZ]
[kE~]
14
> [tnt:]
- adevarat
unskilled
> [anskild]
- necalificat
hardly ever
useful
> [iu:sfal]
- folositor
> [hau
hardly any
satisfied (with)
> [sEtisfaid]
even
> [i:vn]
hardly
> [ha:'dli]
important
> [impo:'tant]
- important, semnificativ
cash
> [kE~]
mat~
- Cit costa... ?
iz]
> [hau
shop.
iz DZis klok]
:'l'p J
IU
t~i:paf]
kE~]
- EI cumpara intotdeauna
lucruri utile.
- Nu este sare mai deloc.
- Aceasta ma~ina este chiar
mai ieftina.
- Trebuie sa plate~ti cu bani gheata.
to pay in cash
15
util
> useful
important
> Important
> hardly
Cat costa... ?
necalificat
> unskilled
mai niciodata
satisIacut (de)
adevarat
> true
~i
> even
bani gheata
> cash
pana
- ceva
something
somebody
- cineva
>[sambadi]
- undeva
somewhere
> [ai hEy samTsin(g) tll tel iu:] - Am ceva sa-ti spun.
It must be somewhere.
Somebody is standing
near our car.
- Cineva sm langa
ma~ina noastra.
16
in propozi!iile interogative in locullui some se folosesc formele compuse ale pronumelui any:
nau enibadi hia r ]
Cuno~ti
> [ du
IU:
pe eineva aici?
Dacii riispunsul este negativ, atunci folosim formele compuse ale cuvdntului any, iar verbul din
propozi/ie va ji la forma negativii. Cdnd folosim formele compuse ale lui no, atunci verbul va ji la
forma ajirmativii. Nu uitali cii in limba englezii nu existii dub Iii negalie.
No, he gave me
nothing.
- Nu 0 vad nieaieri.
Traducetl in lImba engleza urmatoarele propozitii. Pentm propozitiile negative folositi ambele structuri:
Nu vreau sa \orbesc cu mmem.
Acest om nu
iube~te pe
nimeni.
17
Iar acum sa recapitulam intreaga lectie. Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza:
Colegii
no~tri
Trebuie sa reducem
~omajulin Romania.
Ca~tigullui
Pot sa primesc
reducere?
Ai ceas acasa?
Urmeaza un exercitiu de pronuntie. Literele accentuate din fiecare coloana desemneaza sunete identice:
[E]
[0]
[u:]
[ei]
cash
trolley
true
sales
cat
job
blue
day
hat
clock
do
pay
can
sock
boot
say
18
RECAPITULAREA LECTIEI
17
Utilizare
II folosim in cazul a doua actiuni din trecut, pentru a indica actiunea care s-a petrecut
mai devreme. Acest timp indica faptul ca prima actiune s-a terminat deja. Cea de-a
doua actiune se exprima cu timpul Simple Past.
Complementele circumstantiale cel mai des utilizate alaturi de acest timp sunt:
17.1.2.
after
before
Constructia propozitiei:
subiect
17.1 3.
verb
auxiliar
forma a III-a a
verbului principal
She
had
read
They
had
built
Formarea interogativului
Interog,ativul se formeaza prin inversarea ordinii subiectului
,,~
~i
a verbului auxiliar:
Raspunsuri afirmative
~i
negative
- Yes, I had.
- No, I had not.
- No, I hadn't.
17.1.5.
19
continut, cuprins
ovaz
ca~tig (dintr-o activitate)
avere, bogatie
multumiri, recuno~tinta
imprejurimi, vecinatate
economii, bani pu~i de 0 parte
salariu
- Am cateva carti.
- Am cevalputin zahar.
- Ai acasa paine?
- Nu, nu am chitante.
0,
a nu avea deloc".
- ceva
somebody
- cineva
somewhere
- undeva
In propozitii interogative in locullui "some" folosim formele compuse ale lui "any":
-
Cuno~ti
pe cineva aici?
In cazul unui raspuns negativ se folosesc fonnele compuse ale lui "any" iar verbul are fanna
negativa, sau formele compuse ale lui "no" ~i verbulla fonna afinnativa:
Do you know anybody
here?
20
B.
C.
I.
2.
3.
Before they fired the unskilled labourers they had talked to them.
4.
5.
6.
2.
Ai ceva bani
3.
4.
5.
6.
pu~i
de
parte?
2.
3.
4.
5.
6.
21
,..
LECTIA
18
,
,..
PARTEA INTAI
Sa incepem lectia cu noile cuvinte care definesc articole de uz casnic. CititiIe cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:
towel
>
[taual]
- prosop
bucket
>
[bakit]
- galeata
fridge
>
[fridj]
- frigider
mop
>
[mop]
- carpa de
sink
>
[sin(g)k]
- chiuveta
tile
>
[tail]
- placa de faiantalteracota
gas-cooker
>
[gEs kuka f ]
- aragaz
tap
>
[tEp]
- robinet
cupboard
>
[kabad]
- dulap de bucatarie
rubbish-bin
>
[rabi;; bin]
- lada de gunoi
saucepan
>
[so:spEn]
- cratita
oven
>
[ ovn]
- cuptor
~ters
pe jos
>
[tEp]
- robinet
oven
>
[ovn]
- cuptor
fridge
>
[fridj]
- frigider
tile
>
[tail]
- placa de faiantalteracota
gas-cooker
>
[gEs kuka f ]
- aragaz
saucepan
>
[so:spEn]
- cratita
sink
>
[sin(g)k]
- chiuveta
bucket
>
[bakit]
- galeata
cupboard
>
[kabad]
- dulap de bucatarie
towel
>
[taual]
- prosop
rubbish-bin
>
[rabi~
- lada de gunoi
mop
>
[mop]
22
bin]
- dirpa de
~ters
pe jos
on DZa Uol z ]
23
~i
ce facem cu cratitele?
~ters
pe jos.
Ia co~ul de gunoi.
Ai prosoape curate?
Verificati in ce masura ati reu~it sa va insu~iti cuvintele noi. Traduceti in limba engleza unnatoarele
cuvinte ~i expresii:
co~
> rubbish-bin
de gunoi
cuptor,
ma~ina
> oven
de gatit
> towel
prosop
carpa de
~ters
> mop
pe jos
dulap
> cupboard
aragaz
> gas-cooker
cratita
> saucepan
robinet
> tap
chiuveta
> sink
faianta
> tile
galeata
> bucket
frigider
> fridge
in continuare vom fnvii!a regulile de formare a adl'erbelor. Adverbele se potforma din adjective, prin
adiiugarea termina!iei -Iy:
beautiful
- minunat
beautifully
> [blU:t1rah]
- minunat, splendid
In acela~i mod, putem fonna adverbe din substantive care exprima timpul:
month
-luna
monthly
week
- saptamana
weekly
day
- Zl
daily
>[manTSli]
>[ dedi]
- saptamanal,
in fiecare saptamana
- zilnic, in fiecare zi
easily
u~or
> [i:zlli]
u~or,
cu
u~urinta
in multe cazuri, adjectivul ~i adverbul se traduc prin acela~i cuvant in limba romana.
Completati urmatoarele propozitii in limba engleza cu adverbele corespunzatoare:
Ea canta minunat.
well- bine
in englezd. la leI ca ~i in limba romtinii, unele adverbe au formii identicii cu adjectivele care Ie
corespund
late
- tarzlU. eu intarziere
high
-lnalt, sus
cheap
- leftm
long
- lung, indelungat
wide
-larg
hard
- tare, dur
fast
- repede. lute
early
- timpuriu, devreme
~l
~i
terminatia Iy:
to feel
- a simti, a se simti
to smell
to taste
to sound
- a suna, a rasuna
forma I
forma a III-a
feel
> [fi:l]
felt
> [felt]
felt
> [felt]
smell
> [smell
smelt
> [smelt]
smelt
> [smelt]
- Arati minunat.
Verificati daca ati inteles cum se folosesc adverbele. Traduceti propozitiile urmatoare:
Sotia mea tricoteaza minunat.
De ce lucrezi
Cati bani
a~a
de mult?
cheltuie~ti
pe saptamana?
Ea scrie ciudat.
u~or.
~i
to serve
- a servi, a folosi
to wrap (up)
- a impacheta
to deliver
- a distribui, a livra
to stock
to support
- a sprijini, a sustine
insulated
> [insiuleitid]
- izolat
to let
- a inchiria, a fi de inchiriat
for sale
- de vanzare
out of order
- stricat, defect
greasy
> [gri:si]
- unsuros, alunecos
26
- a sprijini, a sustine
to deliver
- a distribui, a livra
greasy
> [gri:si]
- unsuros, alunecos
insulated
> [insiuleitid]
- izolat
to let
- a inchiria, a fi de inchiriat
to stock
to serve
>[tu sa:rv]
- a servi, a folosi
for sale
- de vanzare
to wrap (up)
- a impacheta
out of order
- stricat, defect
The shop-assistant
will serve us.
- Vanzatorul ne va servi.
- Puteti impacheta
aceste carti?
- Sindicatul sprijina
muncitorii.
folose~te
ma~ina?
la taierea lemnului.
27
Ai mainile unsuroase.
Ne vei sustine la
~edinta?
reu~it
izolat
> insulated
a Impacheta
> to wrap up
> to stock
defect
a livra
> to deliver
unsuros
> greasy
a servi
> to serve
a Inchiria
> to let
a sprijini
> to support
de vanzare
~i
- Nu
~tiu
Propozi!ia subordonatii scnsa cu caractere ingro!fate se nume!jte intrebare indirecta!ji este introdusa
de un pronume mterogativ (where, who, when), dupa care urmeaza topica obi!jnuita a unei propozi!ii
ajirmative.
De exemplu:
Tell me when they WIll come.
~tiu
cine
serve~te
aici.
~tii
28
to mop
- a
to iron
to dust
>[tudast]
- a
to peel
>[tupi:l]
to empty
- a goli, a descarca
to tum on
to tum off
~terge
(pe jos)
praful
the floor.
Will you iron this shirt
for me?
> [pi:l DZa pateitouz fo:' dinaf] - Curata cartofii pentru cina!
> [tcl:'n on DZa ti: vi: set pli:z] - Da drumulla televizor, te rog.
~a:'t
cama~a
- Ai golit scrumierele?
Trebuie sa
~tergi
Mama, putem sa
in baie?
~tergem
pe jos
29
Traduce1i cuvintele
~i
expresiile in engleza:
a opn
a ~terge pe jos
> to mop
> to iron
a coji, a cura1a
> to peel
a deschide
> to turn on
a goli
> to empty
a ~terge praful
> to dust
Existen{a sau prezen{a, respectiv absen{a unei jiin{e sau a unui obiect se exprimii prin construc{ia
there is/there are.
Forma interogativii a acestei expresii se jormeazii prin inversarea ordinii subiectului gramatical
there ~i a verbului auxiliar:
There is a book on the table.
- A fast a
~edin1a
aici?
Forma afirmatiwi se formeazii cu adverbul yes, subiectul gramatical there ~i verbul auxiliar. Pentru
forma negativiifolosim cuvantul de nega{ie no, cuvantul there, verbul auxiliar ~i adverbul not:
Is there coffee at home?
- Da, este.
Nu, nu este.
- Da, sunt.
- Nu, nu sunt.
- Da, va fi.
- Nu, nu va fi.
lZ]
30
~i
-. a oferi
to permit
- a permite
to allow
>[tualau]
- a permite, a da voie,
- a admite
to promise
- a promite
to refuse
- a refuza, a respinge
- El mi-a promis
- Ti-au permis
sa aduci ciiinele?
or~l'
'u
bet:l' dwb ~
0 ma~ina
noua.
slujba
31
> to offer
a refuza
> to refuse
a permite
> to permit
a ingadui
> to allow
a promite
> to promise
Iar acum sa sintetizam materia din aceasta parte a lectiei intr-un exercitiu. Traduceti in limba engleza
urmatoarele propozitii:
Trebuie sa golim repede frigiderul.
ma~ina.
32
LECTIA
18 - PARTEA A nOVA
,
Cititi cu atentie urmatorul dialog fiind atenti la pronuntie ~i intonatie. Cuvintele ~i silabele accentuate
sunt scrise ingro~at:
Peter:
Mary, have you heard that a lot oflabourers don't like their jobs?
Mary:
Peter:
They say their wages are too low and they must often apply for a raise.
Mary:
Well, I have heard about that. But the management has refused their applications so far.
Hardly any employees like the management.
Peter:
And the other problem is that there is unemployment in our surroundings. Even John has
hardly worked this summer. The trade-union wants to negotiate about the strike.
Mary:
And all our employees are members of this trade-union. The management already knows
about it and wants to fire some of the employees. Do you know how many people they
want to fire')
Peter:
No, I don t. I think there must be a few. But there are many unskilled workers and they
will not get a job.
John:
I must give my thanks to your mother because she has helped me.
You know I wanted to buy a car after I had earned more money. But I was still short of
money and she gave me some.
Barbara: Today we must go to the supermarket to do some shopping. There are many things on my
shopping-list. Now you can return this money!
John:
Barbara: Because the shop-assistants are very polite there and they stock almost everything. And
today they have sales there.
John:
Tom:
Mary:
I know. I must dust the tables, empty the rubbish-bin and iron my father's shirts.
Tom:
And I must place the gas-cooker somewhere else, because it cannot stand next to the
fridge.
Mary:
But you can't do it today. All of our electric tools are out of order.
Tom:
I almost forgot about that. Then I'll go and buy a new electric oven to the kitchen.
Mary:
But Tom, we must pay for it in cash and right now we are short of cash.
Tom:
33
Barbara: Now you can read it, but later I will turn on the radio and we can listen to some music.
Peter:
But I want to read this book tonight. You know I read two books daily.
The contents of this book are very important and useful for a secretary.
Rezolvati urmatorul exercitiu care sintetizeaza intregul material al lectiei. Traduceti urmatoarele
propozitii in limba engleza:
Colegii mei nu vor aceasta greva.
Dupa ce am scris
doua timbre.
scrisoare, am cumparat
~i
~i saco~a.
~i
cumpara numai
Televizorul nu functioneaza.
~terge
praful de pe mese
~i
[a]
[ai]
[ei]
peel
dust
iron
sale
seen
bucket
tile
make
leave
but
wide
late
green
sun
drive
date
35
RECAPITULAREA LECTIEI
18
,
18.1. Adverbe
18.1.1.
- minunat
beautifully
- minunat
-luna
monthly
week
- saptamana
weekly
- saptamanal, in fiecare
saptamana
da~
- Zl
daily
- zilnic, in fiecare zi
18.1.2.
-u~or
18.1 .3.
easily
u~or
- bine
better
- mai bine
the best
In limba engleza, la fel ca in limba romana, mai multe adverbe au fonna identica cu
adjectivele corespunzatoare:
late
- tarziu, cu intarziere
cheap
- ieftin
wide
-larg
fast
- repede, iute
high
- inalt, sus
long
- lung, indelungat
hard
- tare, dur
early
- timpuriu, devreme
to feel
to smell
to taste
to sound
- a suna, a rasuna
36
Propozitia subordonata este introdusa de un pronume interogativ (where, who, what etc.),
dupa care urmeaza 0 propozitie cu structura afirmativa:
Don't tell them where I have
put my savings.
- Nu Ie spune unde
mi-am pus economiile.
Interogativul
Interogativul se formeaza prin inversarea ordinii subiectului gramatical "there" ~i a
verbului auxiliar:
There is a book on
the table.
Is there a book on
the table?
- Este
carte pe masa?
- Da, este.
- Nu, nu este.
37
B.
C.
2.
3.
4.
5.
6.
I.
2.
3.
4.
5.
6.
Corectati
gre~elile
I.
2.
3.
4.
5.
6.
38
forma I
> [felt]
feel
> [fil]
felt
smell
> [smel]
39
forma a III-a
felt
> [felt]
smelt
> [smelt]
VOCABULARUL LECTIILOR
17 SI
,
, 18
after
> [a:fti'F]
to allow
any
> [eni]
- orice, oricare
anybody
> [enibadi]
anything
- orice, ceva
anywhere
> [eniUea r]
- oriunde, undeva
to apply for
application
> [ Eplikei~an]
- cerere, solicitare
bargain
> [ba:rgin]
before
> [bifo: r]
bucket
> [bakit]
- galeata
cash
>
[kE~]
cash-desk
>
[kE~
colleague
> [koli:g]
- coleg
contents
> [kontents]
- cuprins, continut
cupboard
> [kabad]
- dulap de bucatane
customer
> [kastama r]
- cumparator, client
to deliver
- a distribui, a livra
discount
> [diskaunt]
to dust
- a
~terge
to earn
- a
ca~tiga
employee
> [emplaii:]
- angajat, salariat
to empty
- a goli, a descarca
even
> [i:vn]
exit
> [egzit]
to feel
- a simti, a se simti
to fire
- a concedia
40
praful
bani (prin munca)
ie~ire
for sale
>[fo:Tseil]
- de vanzare
fridge
> [fridj]
- frigider
gas-cooker
- aragaz
greasy
> [gri:si]
- unsuros, gras
hard
>[ha:Td]
hardly
> [ha:Tdli]
hardly any
hardly ever
>[hau
important
> [impo:Ttant]
- important, semnificativ
insulated
> [insiuleitid]
- izolat
to iron
>[tu aian]
job
>[djob]
labourer
> [leibaraT]
- muncitor
to let
>[tu let]
- a inchiria, de inchiriat
to look
>[tu luk]
management
> [mEnidjmant]
- conducere, administratie
member
>[memba T]
- membru
mop
>[mop]
to mop
>[tu mop]
- a
negotiations
> [nigau~iei~anz]
- negocieri
to negotiate
> [tu
nowhere
> [noUueaT]
- nicaieri, niciunde
oats
> [outs]
- ovaz
to offer
- a oferi, a acorda
out of order
- stricat, defect
oven
>[om]
- cuptor
to peel
>[tu pi:!]
to permit
- a permite
proceeds
> [prousi:dz]
mat~
iz]
- Cat costa...
~terge
pe jos
nigau~ieit]
41
ca~tig
(dintr-o activitale)
to promise
- a promite
raise
> [reiz]
- sporire, marire
to raise
- a spori, a mari
receipt
> [risi:t]
to reduce
- a reduce, a mic~ora
to refuse
- a refuza, a respinge
riches
>
[rit~iz ]
- avere, bogatie
rubbish-bin
>
[rabi~
sales
> [seilz]
satisfied (with)
> [sEtisfaid]
saucepan
> [so:spEn]
- cratita
savmgs
> [sezvin(g)z]
- economii (bani)
to serve
- a servi, a fi folosit
shop-assistant
>
[~op
shopping-bag
>
[~opin(g)
bEg]
shopping-list
>
[~opin(g)
list]
- !ista de cumparaturi
shop-window
>
[~op
short of (something)
>
[~o:rt
sink
> [sin(g)k]
- chiuveta
to smell
somebody
> [sambadi]
- cineva
somewhere
> [samUea r]
- undeva
to sound
- a suna, a rasuna
to stock
strike
> [straik]
- greva
supermarket
> [su:parma:rkit]
- supermarket
to support
- a sprijini, a sustine
surroundings
> [saraundintg)z]
- imprejurimi, vecinatate
tap
> [tEp]
- robinet
to taste
bin]
co~
de gunoi
- vanzator, vanzatoare
asistant]
saco~a
Uindau]
- vitrina
av]
- lipsa de (ceva)
42
recuno~tinta
thanks
> [TSEn(g)ks]
- multumiri,
tile
> [tail]
- faiantalteracota
towel
> [taual]
- prosop
trade-union
- sindicat
trolley
> [troli]
true
> [tru:]
- adevarat
to tum off
to tum on
unemployement
> [animploimant]
unskilled
> [anskild]
- necalificat
useful
> [iu:stal]
- folositor, util
wages
> [Ueidjiz]
- salariu
well
> [Uel]
- bine
to wrap up
- a impacheta
43
~omaj
RECAPITULARE
1.
2.
Numeralele ordinale:
the first
the second
- al doilea, a doua
the third
- al treilea, a treia
the fourth
- al patrulea, a patra
LECTIA
19 - PARTEA INTAI
,
In aceasta parte a lectiei yom invata cuvinte legate de starea vremii.
Cititi-le cu voce tare ~i tlti atenti la intelesul lor in limba romana:
gale
> [geil]
hail
> [heil]
grindina
shower
ice
>
shade
> heid]
dew
> [diu:]
rais]
gheata
umbra, nuanta
roua
r
thunderstorm
umbrella
> [ambrela]
umbrela
road
> [roud]
drum,
hurricane
> [harikan]
uragan
thaw
> [T'o: ]
dezghet, topire
sunny spells
vreme insorita
fmtuna cu traznete,
vijelie
~osea
> [TSo:]
dezghet, topire
umbrella
> [ambrela]
umbrela
shade
> [~eid]
umbra, nuanta
hail
> [heil]
grindina
sunny spells
road
> [roud]
drum,
thunderstorm
> [T'andarsto:rm]
furtuna cu traznete
ice
> [ais]
gheata
gale
> [gcil ]
hurricane
> [harikanl
dew
> [diu:]
roua
shower
> I~auar]
-2-
- vreme insorita
~osea
uragan
- Dezghetul va Incepe
luna viitoare.
> [D1a
- Dimineata va fi aversa.
~cid
iz !on(g)
in D"i a: fta'nu:n]
- E multa umbra
dupa amiaza.
umbrela noua?
luna.
Chiar vrei sa
ie~i
ro~u:
lIm
In aceasta Jeetle ne vom ocupa de 0 problema nnportanta a gramatIcn engleze, modul conditional.
Propozltla condltlOnala este de trel tipun. lata primul tip.
Tipul intii (1. Conditional) ~e refera la vuto/: indepl//urea cond/tiei, respect/v realtzarea activitiiru
\'l/toare, este poslhila.
lata cateva exemple.
If you return thIS book
you will get another
III
Deslgllr arl oh.\ervat cum se utllt:.ea:.a if [If] (inseal11na' daca, presllpunimd ca) in propozitil.
Rerl/lerl ca in propo:.ltia condltlOllala (care este Illtrodll~a pnn if) se foloseste tl/npul prezent
simplu (SImple Present), far ill propo:'lrfa prinClpala ~e IItlltzeaza vlitorul Sllllplu (Sllnple Future).
lar acum sa invatam cateva adjective noi. Cititi cllvintele cu voce tare
in limba romana:
~i
retineti corespondentullor
slippery
> [slipall]
- alunecos
severe
> [sl\ia']
changeable
>
dense
> [dens]
- dens, compact
oppressIve
> [opresiv]
- apasator,
dangerous
> [dcmdjaras]
-periculos
Sa exersam
acelea~i
[t~cindjabl]
- schimbator
inabu~itor
changeable
> [t;;emdlabl]
- schimbator
oppressive
>
- apasator,
slippery
> [slipan]
- alunecos
severe
> [slviarJ
dense
> [dens]
- dens, compact
dangerous
> [dcmdjaras]
-periculos
[OpICSIV]
~i
inabu~itor
cuvintele noi:
~i
>
[lldll lis II
IlJ
In the morning the fog was > [111 D\l mo:'nin(g) D/a
so dense that I didn't see my
l'og U oz sou d ens DIE~t al.
r
car.
didnt si: mai ka: ]
It was dangerous.
A fost periculos.
I am not sure.
Nu sunt sigur.
sliparil
bi: sidi/]
t;;eindjabl
In
nouvemb[\I]
r
Desigur ati memorat deja cuvintele noi. Completati unnatoarele propozitii cu cuvintele corespunzatoare:
S-a depus un ger cumplit.
In Romania avem
vreme schimbatoare.
a~a
ca noi am mers
caldura
inabu~itoare.
-6-
ro~u:
schimbator
> Lhangeable
dens
> dense
alunecos
> slippery
sever
> scvere
inabu~itor
> oppressive
periculos
> dangcrous
the second
- al doilea, a doua
the third
- al trellea, a treia
the fourth
- al patrulea, a patra
Celelalte numerale ord/llale se formeazii prin adiiugarea ternlll1a!iel -th la l1umeralele cardinale:
SlX
sixth
> [siksT']
seven
seventh
> [sevnT S ]
Ortografia
IIIlOra
five
fifth
> [fifP]
twelve
twelfth
> [tUclfP]
in ca::ul ill care Ilumeralele se terl11inii in -y, acesta se preschimbii in -ie, la adiiugarea terl11ina!iei -th:
twenty
> [t"entlaT']
twentieth
in cazul numeralelor urdlllale compuse - ca de exemplu "al douii::eci ,~i unulea, al dOllea, al
trezlea ", in englezii folosim cuvintele first, second, third, etc.:
al douazeci
al trelzeci
~aizeci ~i
~i
~I
unulea
doilea
treilea
- the thirty-second
- the sixty-third
~i ~aselea
Daca numeralele sunt sCl'ise cu cifi-e, atunci c!frelor Ii se adauga ultimele doua litere ale formei serise eu litere:
first
1st
second
2nd
third
3rd
twenty-fifth
25th
Acum sa Invatam
~ase
verbe noi:
to need
to freeze
a Ingheta, a degera
to melt
a topi, a se topi
to drizzle
a bumita
to drop
to set in
a Incepe, a se instala
Sa exersam
acela~i
to drop
to melt
a topi, a se topi
to set in
a Incepe, a se instala
to need
to drizzle
a bumita
to freeze
a Ingheta, a degera
Dintre verbele de mai sus, doua sunt neregulate. lata formele lor:
forma a I-a
freeze
> I !tTZ]
set in
> [set
mJ
forma a II-a
forma a III-a
froze
> [fIOUZ]
frozen
> [frollll1]
set in
set in
aua help]
~i
El a avut Intotdeauna
nevoie de ajutorul nostru.
Apa a Inghetat.
111
manT']
meltid]
-8-
nekst
We won't go to town if it
drizzles tomorrow.
- Nu scapa pe podea
aceasta revista.
Ai nevoie azi de
)na~ina?
Desigur v-ati
insu~it
a ingheta
> to freeze
a avea nevoie de
> to need
a se topi
> to melt
a se instala, a incepe
> to set in
a burnita
> to drizzle
a scapa
> to drop
- Ei fac
in aceasta fabrica.
Propozi{ia a doua este la diateza pasiva (Passive Voice [pa: siv vois)), care se folose,~te atunci ciind
subiectul este obiectul care suferd ac{iunea iar autorul ac{iunii este exprimat printr-ul1 complement.
Diateza pasiva se compune din forma corespunzatoare a verbului to be ~i forma a III-a a verbului
principal.
DZa ~edj
be mopped tomorrow.
lIj]
kil~an
Unneaza un exercitiu u~or. Transfonnati propozitiile din diateza activa in diateza pasiva. Completati propozitiile:
She emptied the basket.
!/~~~~ser~~t,~~~;:~~~~;~~~I~~entuI~~:~~~;~pozitieila di~teza I
I
l -._-_._- ._
...
_._- -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - _ . - ..
_---_ .._-_.
__. _ - - - - - - - - - - . - /.
Ii
cro~etat.
Am nevoie de
> I need a
101
of new clothes.
- 10-
LECTIA
19 - PARTEA A DaDA
,
Furtunile ;;i ploile din prima parte a lectiei ne-au Iacut sa ne gfmdim la
caminul nostru confortabil. Sa intram in donnitor:
double bed
- pat dublu
sheet
> [~i:t]
- cear;;af
blanket
> [hIEn{g)kit]
- piltura
pillow
> [pilou]
- perna
bedspread
> [bedspredj
- cuvertura de pat
alarm clock
- ceas de;;teptiitor
sheets
> [~i:tsl
wardrobe
> C'o:'droub]
- garderoba, ;;ifonier,
dulap de haine
rug
> [rag]
- covora;;, carpeta
dressing-gown
- halat, capot
single bed
- pat de
dream
> [dri:lll]
- vis
nightmare
> [naitmefl']
- co;;mar
persoana
Repetati cuvintele ;;i in aWi ordine. Exersati pronuntia ;;i retineti sensul
lor in limba romfma:
rug
> [rag]
- covora;;, carpeta
dream
> [dri:m]
- vis
bedspread
> [bedspredl
- cuvertura de pat
double bed
- pat dublu
pillow
> [pilau]
- perna
nightmare
> [naitmcf{]
- co;;mar
blanket
> [bIEnlg)kitj
- patura
wardrobe
> [uo:rdroub]
- garderoba, ;;ifonier,
dulap de haine
alarm clock
- ceas de;;teptator
sheet
> r~i:t]
- cear;;af
dressing-gown
- halat
single bed
- pat de
sheets
> [;;i:tsJ
- 11 -
persoana
A:
B:
A:
B:
A:
B:
A:
B:
~i
cuvintele noi:
~i
What do you want to have in> [u ot du iu: uont tu hEv in - Ce vrei sa avem in noul
our new bedroom?
aLla' nlU: bedrumJ
nostru donnitor?
We must have one double
bed or two single beds.
0:
lI
an dabl
the bed.
T'intg)z]
a la:l'dj
covora~e
mici
I hope we can.
bedspred]
a niu:
Putem deasemenea
cumpara ~i un ceas
de~teptator electric nou.
Sunt foarte bune.
- 12-
Vom cumpara
placute?
~i
vise noi,
l
I think that after we buy all > [ai T'm()2Jk D/Et a:fta
the new things we can afford
lIj: hal 0:1 D/fl nllJ:
only nightmares.
T'in()2)z IIi. k1:11 Mold
ounli na/tml.:fllzj
1
Cred ca dupa ee
cumparam toate luerurile
noi, ne yom putea permite
doar co~maruri.
- Sunt mai ieftine.
Ce culoare au
covora~ele
tale?
~ifonier ~i-I
yom
a~eza
r~lgs?
co~mar
pentm mine.
~ P'.. ~~
~ .
- 13 -
vis
> dream
patura
> blanket
halat, capot
> dress109-gown
perna
> pillow
ceas dqteptator
covora~
>
cear~af
> sheet
cear~afuri,
lUg
> sheets
foi de hartie
cuvertura de pat
> bedspread
co~mar
> nIghtmare
garderoba
> \\ ardrobe
pat dublu
pat de
persoana
on the 21 st of October
- Patul va fi livrat la
15 noiembrie.
>
[[YIS
DZa
- a omori, a ucide
to drown
- a Ineca, a se Ineca
to wreck
> [Iulck]
to bum
forma a II-a
fonna a lll-a
burnt
burnt
14
EI a ucis
dog.
SC\
n pi:pl]
hi? dog]
~apte
Omul acela
diinele.
oameni.
~i-a
inecat
r
> [dount rek mai ka: J
Nu-mi distruge
. T1J
> [li u d b":
a: nz 1:71
ma~ina!
to be killed
to be drowned
a se ineca
to be wrecked
a se distruge, a suferi un
naufragiu, a se avaria
to be burnt down
to be blown down
a dobor!, a rastuma
to be blown out
Fifty-two people were killed > [fifJi tu: pi:pl l'U: kild in
in this accident.
DZis Eksldant!
You will be drowned if they > [iu. llJ! bi: draund if [)zci
dount t1t~
Ill:
lI O
hurricane.
tu sllim]
? rekt in
harikanJ
The fire will be blown out in> IOza faii/ lIil bi: bloun
a minute.
aut in
a minit]
tri:z lI a:r
> [meni
bloun
daun ieslardei]
a ars de tot.
- 15 -
Zl.
~i
sleepy
> [sli:pl]
- somnoros, adonnit
quiet
> [kUalat]
unpleasant
> [anpleznt]
- neplacut
nOIsy
> [nolZl ]
- zgomotos, galagios
dirty
> l d'.'tl]
- murdar
modem
> [l11oda'n]
lini~tit,
calm, potolit
1110 'nIl1
ICI
- Sunt somnoros In
dimineata aceasta.
LYI~
lini~tita.
Co~marurile
Ace~ti
copii au fost
foarte
galagio~i.
> lO/ls
IZ
a l11oda'n
j}~ktan]
sunt neplacute.
COPIll
no~tn
sunt foarte
Am avut vecml
somnoro~i.
galagio~i.
- We had
Ma~inile
neighbours.
>nol~y
ora~ lini~tlt.
> quiet
murdar
> dirty
zgomotos
> nOIsy
modem
> modem
somnoros
> sleepy
neplacut
> unpleasant
trousers
> [trauza z]
spectacles
> [spekHiklz]
ochelari
scissors
> [sizarz]
foarfeca
binoculars
r
> [binokiula z]
binoclu
glasses
ochelari
- pantaloni
Pentru a defini cantitorea exacta a acestor obieete, sefolose$te expresia a pair of [5 pear ov]
o pereche.
a pear
av
I'
> [uear a: mai binokiu1i:/z
scissors.
[L1'
_I' z
. I: I1 E
~ V sou Id ten pea
ov spektaklz tadei)
She cannot find her glasses. > [~i: kEnot faind ha:1'
gla:siz]
1 must buy three pairs of
Vreau sa cumpar 0
pereche de pantaloni.
trauzarz]
Ea
nu-~i gase~te
ochelarii.
ov siza z]
to wake up
> [tu
to snore
a sforai
to dream
a visa,
to shave
a barbieri, a se barbieri
to undress
a (se) dezbraca
LI
eik ap]
- 17-
a obtine, a ajunge, a
deveni
a se trezi
a-~i
inchipui
forma a II-a
forma a III-a
get
> [get]
got
> [goll
got
> [got]
wake
> [ueik]
woke
> IUouk]
woken
> Illoukn]
dream
> [dri.mj
dreamt
> [dremt j
dreamt
> [dremt]
night.
Et na/t]
We woke up at seven.
1I
> [1:
1I ouk
Dezbraca-te
culcare!
ap J:l sevn I
Ne-am trezit la
Have you ever dreamt about> [hEv iu: e\i:\1 dreml abaut
a big
a big house?
Do you always snore when
you sleep?
> [du
IU
haus]
IU:
du-te la
~apte.
Ai visat vreodata la
mare?
casa
slI:pJ
> [hEv
~i
Am visat la
0 ma~ina
Maine trebuie sa te
devreme.
noua.
barbiere~ti
mai
Sforai de obicei?
S-au trezit inainte de
In
They>
V\
a sforai
> to
a se dezbraca
a obtine
> to get
a se barbieri
> to shave
a visa
> to dre3111
a se trezi
> 10 \\ ake up
- 18 -
snor~
Acest ultim exercitiu este de verificare. Traduceti propozltiile in limba engleza ~i exersati pronuntia:
Pe data de 25 mai a fast un vant putemic.
Furtunile cu traznete sunt i'ntotdeauna perieuloase. > Thunderstorms are always dangerous.
~ase
oameni
~i-au
III
this hurricane.
Mancarea e congelata.
[a:rJ
[c]
[ail
shower
burn
wreck
fire
drown
dirty
get
Ice
brown
-third
dense
lllce
down
bird
set
find
19
III
a dense fog.
aceea~i coloana
cantin sunete
RECAPITULARE 19
19.1. Propozitia conditionala tipul intiii. (1. Conditional)
Acest timp se refera la vii tor. Indeplinirea conditiei, respectiv realizarea activitatii
viitoare este probabila.
Semnificatia conjunctiei "if'[if] : "daca".
Propozitia conditionala (care sta dupa if) este la timpul prezent simplu (Simple Present), iar propozitia principala este la timpul viitor simplu (Simple Future).
If you buy the paper we will read
about that accident.
fi~
twelve
twelfth
~i
~ura.
citirea datelor
on 21 October
[on DZa tllentl fa.'st ov oktoubal ]
- Pe data de 21 octombrie
In pronuntia datelor apar cuvinte aditionale - care nu se scriu. Acestea sunt "the"
inaintea datei ~i "of' inaintea denumirii lunii.
- 20-
B.
c.
A lot of people were killed when the house was burnt down.
2.
3.
When the sunny spells set in, the ice melted in a short time.
4.
5.
6.
If you don't mop the floor you won't go to the cinema today.
2.
3.
Ace~ti
4.
5.
6.
Gasiti
gre~elile
cHidire inalta.
I.
2.
It will be on 23 January.
3.
4.
5.
6.
- 21 -
----
......
PARTEA INTAI
LECTIA
20
,
traffic lights
pedestrian
> [pidestrianl
right of way
>
time-table
- orar, program
cab
> [kEb]
- taxi
destination
> [destinei~n ]
destinatie
underground
> [andargraund]
metrou
witness
>
ambulance
> [Embiulans]
onlookers
> [onlul<fl'z]
Exersati cuvintele
~i
pieton
l rait ov 1I cij
li
[
prioritate de trecere
itnes]
..
martor
ambulanta
- privitori, spectatori
destination
> [destinei~n]
pedestrian
> [pidestrian 1
witness
>
zebra-crossing
underground
> landa'graund]
- metrou
time-table
- orar, program
traffic lights
- stop, semafor
onlookers
> [onlukarz]
- privitori, spectatori
ambulance
> [Embiulans]
- ambulanta
cab
> [kEb]
- taxi
right of way
> [rail ov lI e i 1
li
[
itnes]
- 22-
destinatie
- pieton
-
martor
zebra, trecere de pietoni
prioritate de trecere
In urmatorul exercitiu veti revedea cuvintele noi in propozitii. Cititi-Ie cu voce tare:
There were many witnesses
of that accident.
> i0
Diet Eksid:intj
0\
Cal
hospital in an ambulance.
hospitl in an Embiulansj
si: evriTSin(g)]
t I,rOSin
. (l')
. can be> [.1:\'11 a. ze)ra
Even a ze bra-crossmg
c
dangerous.
Are there any traffic lights in >[a: 0\:-5r eni trEfik laits
in D/js stri:t]
this street?
Where are these pedestrians
going?
>fn/a ka: on D
time-table?
ace~ti
pietoni?
goinlg)1
1
rait 11[7
{[
Ma~ina
lallll telblj
> r0 ii destinei~an
[/1
ofis1
~[P
IZ
Cal
O/is
niu: io:1k]
0\'
fa:sti/]
i J get
Am luat un taxi ca sa
merg la birou.
Destinatia acestui vapor
este New York.
Daca mergem cu metroul,
yom ajunge mai repede
acolo,
- 23 -
~i
pronuntia:
ora~?
The> traffic lights have been out of order for two days.
ma~ina.
Merg des
Cll
metroul.
Avem prioritate?
Cu urmatorul exercitiu yom controla in ce masura v-ati insu~it cuvintele noi. Traduceti in limba
engleza:
taxi
> cab
privitori
> onlookers
program
> time-table
metrou
> underground
prioritate de trecere
destinatie
> destinatIon
zebra
> zebra-crossl11g
ambulanta
> ambulance
pieton
> pedestrian
martor
> witness
semafor
> traffic-lights
- 24-
bi:lI1(g)
- 0 carte este
citita.
She is readll1g
a book.
- A book
lS
bell1g
read.
IZ
~i
IS
injured
>[indja'd]
unconscious
> [ankol1~as]
mainly
> [I1lClI1lI]
yam
>[in\clI1]
senous
> l si:nas]
- serios, important
necessary
>
III
[nc,IS;l1
i]
incon~tient,
involuntar
- necesar. inevitabil
>
> [It "af. a \ ert si nas prublam] - Era 0 carte foarte serioasa.
> [al')
[)Ii
111
Eksldalltj
braD/ar iz std
ankol1:;;asj
[10"
'1l1 1'!k
I)'",
Il1f~I'l11el,;;l1]
11 I1l'Si ,;111 ]
25
- Ei au fost raniti In
accident.
- Fratele tau este Inca
incon~tient.
trecere de pietoni.
ain.
intrebare serioasa.
~apte
In \
pietoni.
> sertous
mai ales
> mamly
ranit
> injured
zadamic
>
necesar
> necessary
incon~tient
> unconscIous
inutil
>
111 \
necesar, inevitabil
>
Ilcccs~ary
111
vam
a 111
Dintre toate numeralele engleze~ti nu v-am prezentat inca zeroul. in limba engleza zeroul are
mai multe echivalente:
1.
0 - pronuntat ca
~i
2.
~apte.
ro
1111J
4.
IZ
3.
c~fre:
IZ
- Sunt
~ase
ziroLl]
lI
a:'k
lI a? 1'0:'
no:t]
- 26-
~i
literatura:
numar
number
> [nambfl
result
> Irizalt]
rezultat
minus
> [mainas]
mmus
below
> rbilou]
degree
> [digri: I
Ati vazut deja cuvintele noi in exemple. In exercitiul urmator completati propozitiile cu
aceste cuvinte:
Ei locuiesc sub noi.
EI are doctoratul.
L_~
"He has a doctor's degree".
Acum
iara~i
to prevent
a preintampina, a preveni
r
ma~ina
to run over
>
to hit
a lovi, a nimeri
to direct
a dirij a, a conduce
to cause
> [t 1I kIn]
a cauza, a provoca
to travel
>
a calatori
[IU
t 1I
ran
OU\
aJ
trE\ II,
-27-
a calca, a lovi cu
forma a II-a
formal
run
> (I an]
ran
> [lEn]
run
> (ran]
hit
> [hit]
hit
> [h It]
hit
> (hIt]
A:
s:
A:
S:
A:
Yes, the car ran over three people. Two of them were killed and one woman was injured.
S:
A:
There was one policeman. He directed the traffic but could not prevent the accident.
S:
A:
in dialogul nostril apare clI\'iintlll could [kud]. Acesta este forma de trecut a verbllilli modal can.
> ["en
"I
~i-a
- Da, dar
- 0
a~teapta 0
ma~ina
clipa.
mare a lovit
cladire.
>
> [tu
m IYa SI111]
[ICS
OU\
a'
- Au fost pietoni
pe strada?
- Da, ma~ina a caleat
trei oameni.
- A fost un politist.
accident.
Eksidant 1
> [du
the accident?
IU: nOll
Eksidant]
- Stii ce a cauzat
accidentul?
order.
aut ov o.IUr1t
~i
urilizarea lui:
Acesr pronume are mai mulre intelesuri: cine, pe cine, cui, cine, care, pe care. Daca intelesul
lui who este cine, inrrebarea se refera doar la persoana ~i who poare jifolosit ca subsrantiv. in
acest caz ordinea propozi(iei este directa, strucrura sa este ajirmariva, iar verbul este la persoana a III-a singular.
iube~te?
Cine te
in eazul in care pronumele interogativ who anare cu celalalte in(elesuri, interogativul se formeaza cu ajulorul verbelor auxiliare, forma corespunzatoare a verbului to be sau a verbelor
modale:
Who were these people?
Cine au fost
ace~ti
oameni?
~i-a
lhi~
accident')
- 29-
Sc:C III
<10\\ 0
Ne vom intoarce acum fa diate~a pasiwI Pentru a indica persoana care executa activitatea in
propozitia fa diateza pasiva, se .rofose,~te prepozitia by.
De exemplu:
Peter made this chair,
The trade-union is
negotiating raises,
In exercitiul
t~ear
> [D/is
1I
0z
nigou~le/tid
D/[I
Maririle de salarii
sunt negociate de
catre sindicat.
bal
treld 1U:Jl1an]
fabrica din
galagio~i.
:
I
~--- - - - - - -
---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
-_/
Si iata ultimul exercitiu al acestei parti, in care 'lorn recapitula materialul invatat pana acum.
Traduce!i propozitiile in limba engleza:
Ace;;ti martori au vazut cel mai bine accidentul.
Ace~ti
El
calatore~te
> Forty
Jl1l11US
furty
man no\'..
Pe cine
iube~ti?
- 30-
IS
uro/nought.
LECTIA
20 - PARTEA A DOVA
,
Cititi cu atentie unnatorul dialog! Repetati exercitiul pana cand va convingeti de faptul ca v-ati
Insu~it pe deplin pronuntia ~i intonatia.
Cuvintele
Mary:
Peter:
Mary:
Peter:
Mary:
Peter:
Mary:
Peter:
Mary:
Peter:
Barbara:
John:
Barbara:
John:
Barbara:
John:
~i
jngro~at.
Mary:
Peter:
Mary:
Peter:
Barbara:
John:
Barbara:
John:
Barbara:
John:
- 31 -
~i-au
> This
IS
days
> Fl\ e people were kIlkd in that disaster.
El are nevoie de
lari.
Au cumparat
~ase
my umbrella.
perechi de pantaloni.
cknse fog.
Acest binoclu este vechi, am nevoie de unul > 1 hese bll10culars an:: oid; I n..:ed a new
nou.
pair.
Noi am vandut zece perechi de pantofi.
Aceasta este 0 cuvertura pentru un pat de
singura persoana.
1'01'
a sll1g1e bed.
El a sforait zgomotos.
de~teptatoare?
furtuna cu
i~i
incon~tienta
>
\1dWy
pedplc
.1IT
n)ad
> She \\
- 32-
inabu~itoare.
ace~ti
on the shelf.
De cine ai nevoie?
Ei au prevenit accidentul?
011
27th .Junc.
shop-assistant.
Iar acum iata exercitiul de pronuntie. Repetati cuvintele ~i fiti atenti la pronuntia corecta a
sunetelor engleze~ti. Literele aflate in aceea~i coloana, scrise ingr~at desemneaza sunete identice:
rei J
[0: J
[i' ]
l iJ
vain
cause
degree
serious
train
nought
least
spring
mainly
brought
leave
build
rain
thought
deep
- 33-
RECAPITULARE 20
20.1. Dad verbul la diateza pasiva este la un timp continuu (Present Continuous, Past
Continuous) atunci stmctura predicatului este forma continua a verbului "to be", ca
verb auxiliar ~i forma a III-a a verbului principal, iar cuvantul "being" l bi: 111 J trece
inaintea fonnei a III-a a verbului.
> [a buk iz bi:in(g)
She is reading
Se cite~te 0 carte
A book is being
red]
a book.
tocmai acum.
read.
(Traducerea cuvant cu cuvant: ,,0 carte este citita tocmai acum".)
20.1.2. Dad vrem sa indicam persoana care executa activitatea in propozitia la diateza
pasiva, folosim prepozitia "by":
The traffic was directed by a
policeman.
Dad un verb este compus din doua parti, de exemplu: "wait for, look for", atunci
prepozitia trebuie sa apara ~i la diateza pasiva:
We waited for the bus.
- Cine te
iube~te?
20.2.2. In cazul in care pronumele interogativ "who" are oricare din re~,tul semnificatiilor, formam interogativul cu ajutorul verbului auxiliar, a verbului "to be", sau a
verbului modal:
Who did you see?
- Pe cine ai vazut?
- 34-
B.
C.
2.
3.
4.
5.
6.
2.
3.
Casa noastra se
4.
Cu cine ai vorbit?
5.
6.
Corectati
gre~elile
construie~te
1.
2.
3.
4.
5.
- 35-
forma a II-a
~i
20
forma a III-a
bum
> [ba:1n]
burnt
> [ba:1nt]
burnt
> [ba:1nt I
can
> [kEn I
could
> [klld1
could
> [kud]
dream
> [dri:m]
dreamt
> l dremt]
dreamt
> Idremtl
freeze
> [fri:z]
froze
> [frouz]
frozen
> [1l-llLlzn]
get
> Iget]
got
> rgot]
got
> rgot]
hit
> [hit]
hit
> [hit]
hit
> [hit]
run
> [ran]
ran
> [rEn]
run
> [ran]
set
> [set]
set
> [sel]
set
> [set]
wake
> [velk]
woke
> [vouk]
woken
> [voukn]
I
:;:::;:;:;:;:;:;:::::::;:;:;:
- 36-
I
I
VOCABULARVL LECTIILOR 19
~i
20
alarm clock
r
> [ala: m klok]
ceas
ambulance
> [Embiulans]
ambulanta
bedspread
> [bedspred]
below
>[bilou]
binoculars
> [binokiularz]
binoclu
blanket
> [bIEn(g)kit]
cuvertura, patura
to blow
a sufla, a se arde
to be blown down
a dobor!, a rastuma
to be blown out
a stinge, a sufla
tu burn
tu be burnt down
r
>[tu bi: ba: nt dalln]
cab
> [kEb]
taxi
to cause
changeable
> [t~eindjabl]
schimbator
dangerous
> [deindjaras]
periculos
degree
> [digri:]
dense
> [dens]
destination
> [destinei~n]
destinatie
dew
> [diu:]
roua
to direct
dirty
> [da:rti]
murdar
double
>[dabl]
dublu
double bed
pat dublu
dream
> [dri:m]
VIS
to dream
a visa, a inchipui
dressing-gown
halat, capot
to drizzle
to drop
to drown
a ineca, a se ineca, a
scufunda
to be drowned
a fi inecat
de~teptator
- cuvertura de pat
- a cauza
- dens, compact
- 37-
- a dirij a, a conduce
l tu fri:z]
a ingheta, a degera
to freeze
>
gale
> [geil]
to get
a obpne, a ajunge, a
deveni
glasses
> [gla:siz]
oehelari
hail
> [heil ]
grindma
to hit
a lovi, a nimeri
hurricane
> [hallkan]
uragan, furtuna
Ice
> [als]
gheata
if
> [I f]
daea, presupunand ea
injured
> [indjard]
m vam
to kill
a omori, a ueide
to be killed
mainly
> [mclI1lt]
mai ales
to melt
a tOpl, a se topi
mmus
> [mainas]
minus
modem
> [moda1n]
naught, (nought)
> [no:t]
necessary
> [ncsisari]
necesar, inevitabil
to need
nightmare
> [naltmea ]
co;;mar
nil
> [nil]
zero, nimie
noisy
> [noIZl ]
zgomotos, galagios
nought, (naught)
> [no.t I
number
> [namba
oh, 0
> [au]
zero
onlookers
> [onluka'z]
privitori, speetatori
oppressive
> [opresiv]
apasator, inabu;;itor
pair
> [pea' ]
pereche
pedestrian
> [pidestrian]
pieton
pillow
> [pilau]
perna
numar, numeral
- 38-
to prevent
a preintampina, a preveni
quiet
> [kualiH!
lini~tit,
result
> [nzalt]
rezultat, consecinta
right of way
> [rait ov
road
> [roud I
drum,
rug
> [rag]
covora~,
to run over
a calca (de
scissors
> [sizal'z]
foarfeca
serious
> [si:rias]
serios, important
to set in
severe
> [sivial']
sever, aspru
shade
>
to shave
a barbieri, a se barbieri
sheet
> [~i:tJ
cear~af,
sheets
> ["i:ls]
cear~afuri,
shower
> [:;>aua']
single
> [singl]
single bed
pat de
sleepy
> [sli:pi]
somnoros, adormit
slippery
> [slipariJ
alunecos
to snore
a sforai
spectacles
> IspekUiklz]
ochelari
sunny spells
vreme insorita
thaw
> [Tso:]
dezghet, topire
thunderstorm
furtuna cu traznete
time-table
orar, program
traffic-lights
stop, semafor
to travel
a diHitori
trousers
> [trauza' zl
pantalon
umbrella
> [ambrela]
umbrela
unconsciOUS
>
underground
calm, potolit
ei]
l'
[~eid]
~osea
carpeta
0 ma~ina)
umbra, nuanta
l'
singura persoana
[ankon~as]
l'
- 39-
incon~tient,
metrou
involuntar
to undress
unpleasant
>
to wake up
wardrobe
>
[lI o 'droub]
witness
>
[li.\tnes ]
to wreck
to be wrecked
zebra-crossing
zero
> [zirou]
zero, nul
[anpleznt]
a se dezbraca
nepIacut
a se trezi
a srariima, a sparge, a
distruge
- 40-
- a suferi un naufragiu, a se
deteriaza
..
.
~
RECAPITULARE
1.
2.
3.
Comparatia adjectivelor:
good
better
the best
big
bigger
the biggest
large
larger
the largest
easy
easier
the easiest
books
halves
women
glasses
tomatoes
sheep
babies
children
mice
Pluralul substantivelor:
4.
5.
6.
if - Propozitia subordonata
(verbulla Simple Present Tense)
- I~i va vizita prietenii daca va avea timp.
"
"
PARTEA INTAI
LECTIA
21
,
>
[sitiuei~an ]
- situatie, stare
scene
>
[si:n]
- scena, decor
film
>
[film]
- film
difference
> [difrans]
disease
>
[dizi:z]
- boala, maladie
gesture
>
[ djest~ar]
- gest
person
>
[pa:rsn]
- individ, persoana
invention
>
[inven~n]
- inventie, descoperire
play
> [plei]
- joe, piesa
task
> [ta:sk]
- sarcina, indatorire
struggle
> [stragl]
- lupta, intrecere
spy
> [spai]
- splOn
- diferenta, deosebire
- inventie, descoperire
invention
>
film
> [film]
- film
spy
> [spai]
- splOn
situation
>
disease
> [dizi:z]
- boala, maladie
struggle
> [stragl]
- lupta, intrecere
gesture
> [ djest~ar]
- gest
scene
> [si:n]
- scena, decor
person
> [pa:rsn]
- individ, persoana
task
> [ta:sk]
- sarcina, indatorire
difference
> [difrans]
- diferenta, deosebire
play
> [plei]
- joe, piesa
[sitiuei~an ]
- situatie, stare
> [du
It is a nice gesture.
Is television a useful
invention?
- Este televizorul
o inventie utila?
It is a hard task.
- Este
IU: SI:
D'a difrans]
dJest~ar]
Inven~n]
- Este
-
Ve~i
boala periculoasa.
deosebirea?
sarcina grea.
El
cunoa~te
situatia lor?
El a fost spion?
- Was he a >spy?
> struggle
persoana
> person
scena
> scene
splOn
> spy
inventie
> mvention
gest
> gesture
film
> film
piesa
> play
sarcina
> task
deosebire
> difference
situatie
> situation
boala
> disease
Dacii la forma de infinitiv scurt (fiirii particula to a verbului) qdiiugiim terminafia -ing, obfinem
participiul prezent, pe care-l putem folosi in propozifii ca adverb.
De exemplu:
This job is exhausting.
Ve~tile
sunt surprinziitoare.
- a invita
to surprise
to tire
- a obosi
to strike
to exhaust
- a epuiza, a istovi
Dintre aceste verbe, to strike este neregulat. Invatati cele trei forme ale sale:
strike> [stral kJ
struck> [stlak]
struck> [strak]
4
~oca
.,
-
131'l'.c ill t: ]
17
djast stralklll'C)
obose~te
~apte.
In exercitiul urmator completati spatiile din propozitii cu forma corespunzatoare a verbului sau cu
participiul prezent:
Pe cine vrei sa inviti?
A fost
Te
zi foarte obositoare.
obose~te
aceasta carte?
Propunerea ta e tentanta.
Va amintifi desigur de propozifia condifionala de tipul I despre care am discutat in lecfia anterioani.
Conjuncfia if poate fi fnlocuita cu alte conjuncfii:
when
> [lien]
- ciind
as soon as
- indata ce
after
> l a.fla'J
before
>[blfo:'J
- inainte, dinaintea
Propozifia care incepe cu oricare dintre conjuncfiile de mai sus, se nume~te propozitie
circumstantiala de timp. Nu este nici 0 diferenfa intre structura propozifiei condifionale de tipul I ~i
propozifia circumstanfiala de timp. Verbul din propozifia subordonata introdusa de aceste conjuncfii
este la timpul prezent simplu (Simple Present).
De exemplu:
He will buy the car as soon as > llll. "II bal DZa ka. r Ez su:n
as he gets the money.
Ez hI. gets IYa malll]
- El va cumpara ma~ina de
indata ce prime~te banii.
> [U en
D"a selm
sitlUel~n 1U. uII
anda rstEnd mI:]
1U.
a.'
111
Sa lnvatam eateva adjective noi. Unele dintre ele se formeaza din verbe. Cititi-le eu voce tare
atenti la pronuntle:
alarming
- alarmant, ingrijorator
exciting
> [Iksaltm(g)]
- interesant, captivant
moving
> [mu:vin(gJ]
- emotionant
foreign
> [form]
- strain
useless
> [LU:shs]
- inutil, nefolositor
remarkable
> [nma.rkabl]
- remarcabil, deosebit
> [hlz
ala.rmm(g) ntu:z]
spi.t~
uoz mu:vm(IP]
~i
~i
fiti
- Am auzit cateva
ve~ti alarmante.
- Noi am vazut un meci captivant.
- Discursullui a fost emotionant.
- Ea este
- Aceasta este
remarcabila.
spioana straina.
poveste
> foreIgn
inutil, nefolositor
> useless
emotionant
> movmg
alarmant, ingrijorator
> alanmng
remarcabil, deosebit
> remarkable
captivant
> eX':ltlOg
- Am doua scaune
- Au doua ma~ini. EI
unul alb.
~i-a
~i
unele straine?
pe acestea vechi.
~tiu
pentru
ace~tia noi?
- a dezamagi, a deceptiona
to excite
- a provoca, a emotiona
to move
>[tllmll\j
- a se
mi~ca,
a se muta,
a (se) emotiona
'ml
to alann
to choose
> [tll
to hide
- a alanna, a speria
t~ll:Z]
- a alege, a selecta
- a ascunde, a acoperi
> [t 011z]
hide
> [Iwd]
chose
> [t~allz]
chosen
> [t 0311Zn]
hid
> [11I(1J
hidden
>[hidn]
~i
exersati pronuntia:
- M-ai dezamagit.
I11LJ
t~auzn]
- Ce carte ai ales?
- Au ales covorul
cel mai mare.
Ma~inile
Ie-au speriat pe
animale.
Ce te-a provocat?
Ea
~i-a
deceptionat parintii.
Au ascuns totul?
disappointed parents
tiring work
surprising news
exciting match
10
LECTIA
21 - PARTEA A nOVA
,
Sa invatam cateva cuvinte referitoare la ma~ini:
engme
> [endjin]
- motor
petrol
> [petral]
- benzina, carburant
litre
> [li:tarJ
- litru
oil
> [oil]
- ulei
battery
> [bEtari]
- baterie, acumulator
trouble
> [trabl]
lorry
> [Iori]
- camlOn
tyre
> [taia r]
- anvelopa, cauciuc
brake
> [breikJ
- fdina
mechanic
> [mikEnik]
- mecanic
indicator
> [indikeita']
breakdown van
ma~ina
de depanare-auto
> [trabl]
petrol
> [petral]
- benzina, carburant
engme
> [endjin]
- motor
breakdown van
litre
> [li:ta l ]
- litru
lorry
> [Iori]
- camlOn
battery
> [bEtari]
- baterie, acurnulator
brake
> [hreik]
- frana
mechanic
> [mikEnik]
- mecanic
indicator
> [indikeita rJ
tyre
> [taia']
- anvelopa, cauciuc
oil
> [oil J
- ulei
11
ma~ina
de depanare-auto
Yesterday I had some trouble with my lorry. It suddenly stopped and a breakdown van took it
to mechanic.
B:
A:
B:
A:
B:
A:
Yes, they were all right. I bought two litres of oil and he changed it for me.
> [dId Ill: hEv endJIn trabl O:T - Ai avut probleme cu motorul
~i
very fast.
Did he also look at
the brakes and the tyres?
veri fa:st]
> [did hI: o:lsau luk Et
DZa
brelks
End D'a
talaTz]
End hI:
t~emdjd
12
it for mi:]
~i
~i
Ea conduce
0 ma~ina
de depanare auto.
Folose~te
indicatoarele!
> engine
indicator
> indicator
necaz, neplacere
> trouble
acumulator
> battery
litru
> litre
depanare auto
cauciuc, pneu
> tyre
friina
> brake
ulei
> 011
carburant
> petrol
camlon
> lorry
mecanic
> mechanic
>
[IZ
13
'1\
Cre~terea sau descre~terea progresiva se exprima prin utilizarea repetata a gradului comparativ al
adjectivului sau adverbului, legate prin conjunctia and:
> [DZakd:'mu:vdfasta'
- Benzina e din ce in ce
mai scumpa.
- Ei au vorbit din ce in ce
mai tare.
End fa:sta']
les kUaiath]
~i
spare
> [spear]
left
> [ldt]
rear
> rna']
economical
- economie(os); eeonom
reliable
> [nla/abl]
front
> [frant]
broken
> [blaukn]
B:
A:
B:
Is it also economical?
A:
B:
A:
Yes, they did. And they also gave me the front and rear lights.
B:
A:
14
~i
exersati pronuntia:
- Vezi
ma~ina
> [kEn
>
This one.
Is it also economical?
- Este
> [Ies D/ei did End DZel o:lsau - Da. ~i mi-au dat
gelV ml: D'il frant End
~i farurile din fata
ria r lalts]
~i din spate.
ILl:
si: mai
t1lU:
ka:']
51.
D/Et]
economicoasa?
Ma~inile
> left
(de) rezerva
> spare
economicos
> cl'onornJcal
sraramat
> broken
15
din spate
> rear
demn de incredere
> relIable
> front
Ati vazut deja cum se folose~te verbul "to do" ca verb auxiliar la formarea propozitiilor interogative
~i negative.
In unele situafii verbul auxiliar to do se folose:;te :;i in propozifii afirmative pentru a accentua
afirmafie sau verbul principal. In aceste situafii verbul auxiliar va fi accentuat:
Do come and visit me!
Do sit down!
Do listen to me!
- Asculta-ma!
In limba romana aceasta accentuare a verbului principal se reda prin cuvintele: intr-adeviir, trebuie,
neapiirat etc. De exemplu:
Neaparat vino
~i
viziteaza-ma!
Ea a invatat mult.
Ajuta-ma!
to check
[tu tgek]
- a controla, a verifica
to repair
[tu npca r]
- a repara, a indrepta
to brake
[tu bretk]
- a frana
to accelerate
[tu aksclarett]
- a accelera
to overtake
[tu auvartctk]
overtook
> [auvartuk]
overtaken
> [auvartclkn]
16
depa~i
- Au reparat autobuzul
In graM.
- Ai franat la timp?
- Ne-au
t~ekt
D'i oil]
Ma~ina
a aceelerat eu u~urinta.
depa~it aproape
de
Bucure~ti.
de
acela~i mecanic.
depa~easca.
Accelereaza frumos.
- It >accelerates beautifully.
> to overtake
a verifica
> to check
a acce1era
> to accelerate
a repara
> to repair
a ump1e
> to fill up
a frana
> to brake
Pentru a evita repetarea verbului principal alpropozifiei, cu excep!ia verbelor to be, to have
a verbelor auxiliare modale.
~i
>
[~l:
Ill:
Ua:'ks Ez ha:'d Ez
du:]
17
Munce~te
ca
~i
tine.
la fe1 de mu1t
2.
He writes as beautifully
as his father did.
aI
du:}
>
[~l:
vorbe~te
la fel de repede ca
el.
tine.
~i
~i
~i a~a
~i a~a
am facut.
a facut.
Ultimul exercitiu allectiei sintetizeaza intregul material invatat. Traduceti propozitiile in limba engleza:
Aceasta inventie este interesanta.
>
18
H1S
struggle
~as
a useless one.
ma~ini
ca ~i tine.
IS
a J eltable one.
Urmeaza exercitiul de pronuntie. Literele ingro~ate din cuvintele de pe 0 coloana desemneaza sunete
identice:
[al]
[en]
[Cl]
[a:]
hide
where
play
alarm
spy
repair
brake
remarkable
tyre
there
day
task
try
pair
say
ask
"-
19
RECAPITULAREA LECTIEI
21
,
21.1. Participiul
Daca la fonna de infinitiv scurt (Tara "to") a verbului adaugam tenninatia ,,-ing", obtinem
participiul, care poate functiona ca adjectiv:
This job is exhausting.
21.2. Propozitia circumstantiala de timp are 0 structura identica cu cea a propozitiei conditionale de
tipul I.
Ea poate fi introdusa de unnatoarele conjunqii:
when
- cand
as soon as
- de indata ce
after
before
Verbul din propozitia introdusa de conjunqiile mentionate se afla la timpul prezent simplu
(Simple Present):
He will buy the car as soon as
he gets the money.
21.3. One
In cazul unor comparatii sau repetitii, substantiveIe pot fi inlocuite in propozitie de pronumele
nehotarat "one". Utilizarea lui este obligatorie alaturi de adjective ~i in multe cazuri adjectivul
este precedat de articolul hotarat:
ro~ii ~i
- Am doua scaune
- Ei au doua ma~mi. El
albastra.
~i
unul alb.
vrea pe cea
la plural:
20
21.4.2.
- Benzina e din ce In ce
mai scumpa.
mergea din ce In ce
mai repede.
21.5.2.
- Vino
~i
viziteaza-ma neaparat!
Verbul "to do" se folose~te pentru Inlocuirea verhului principal deja cunoscut, cu
exceptia verbelor "to be, to have" ~i a verbelor auxiliare modale:
She works as
~ard
as you do.
Munce~te
21.5.3. Cu ajutorul verbului "to do" ne putem referi la verhul folosit anterior In propozitie:
I asked him to repair the car
and he did so.
ma~ina
Urmarind exemplul de mai sus putem ohserva ca folosirea verhului "to do" poate
aduce ~i informatii suplimentare.
21
B,..
C.
2.
3.
4.
5.
6.
1.
2.
3.
El
4.
5.
6.
Corectati
cii~tiga
el a Iacut-o.
gre~elile
.~~2%
1.
2.
3.
4.
4%
1% . J
5.
2%
8%
22
,..
LECTIA
22
,
,..
PARTEA INTAI
I~
2%
J%
8 %
9.7:A il
'~_1_,6_0/0
J\.
4~ <A.
1~ ~
0'0
10
,0
3,9 %
2/5
account
> [akauntJ
cheque
>
instalment
> [insto:lmant]
loan
> [Htlm]
- imprumut
rate of interest
coin
> [koinj
- moneda
form
> [fo:rm]
- formular
information
>
balance
> [bEUms]
withdrawal
> [UiDzdro:al]
deposit
> [dipozit]
- depozit, depunere
(la banca)
~i
withdrawal
> [ lI iD zdro:al]
coin
> [koin]
-moneda
loan
> [laun]
- imprumut
[t~ek]
[infamei~n]
- informatii
10,7%
9 %
2,~
account
> [akaunt]
7,6_%
5,9%
2/4
2,1
deposit
> l dipozit]
- depozit, depunere
(la banca)
instalment
> [insto:lmant]
rate of interest
>
rreit av intrist]
information
>
[infamei~n]
- informatii
cheque
>
[t~ek]
- cec
form
> [fo:rm]
- formular
balance
> lbElans]
23
- Am un cont la 0 banca
de incredere.
> [du
He made a withdrawal.
- EI a ridicat bani.
>
IU:
Uont mani
0:' a t~ek]
[~I:
mfamei~n]
cre~te.
24
> instalment
moneda
> coin
sold
> balance
retragere
> withdrawal
formular
> form
depunere
> deposit
rata dobanzii
cont
> account
cec
> cheque
informatie
> information
imprumut
> loan
in limba englezii existii mai multe substantive care nu au plural; ele sunt urmate de un verb la
persoana a IIl-a singular. in limba romiinii unele se traduc la singular, altele la plural.
Urmariti substantivele de mai jos ~i retineti intelesullor:
business
> [bizllls]
- afacere, treaba
furniture
> [Ia:rnit~ar]
- mobilier, mobila
progress
> [praugres]
-progres
strength
> [stren(g)TS]
revenue
> [revamu:]
merchandise
> [ma:rt~andaiz]
-marfa
property
> [proparti]
- proprietate, avere
information
> [infamel~n]
- informatii
money
> [mam]
-bani
news
> [nlU.z]
25
~tire, noutate,
noutati, ve~ti
veste/~tiri,
> [DZIs
1Z
hal
ma.'t~andalz
maf]
IZ redl]
1 D/ei T propaTti]
~i-au
Completati urmatoarele propozitii cu cuvintele care lipsesc. Cititi propozitiile cu voce tare
atenti la pronuntie:
~i
fiti
Impozitul a crescut.
lata acum ciiteva verbe noi. Urmariti semnificatia lor in limba romiina:
kE~]
to cash
> [tu
to lend
- a imprumuta, a da cu imprurnut
to borrow
to fill in
>[tu film]
to withdraw
to deposit
- a depune
to learn
>[tula'n]
- a Invata, a afla
to call (to)
> [tu ko 1]
26
fonna I
fonna a III-a
lend
> [ lend]
lent
> [lent]
lent
> [ lent]
withdraw
> [\liD'dro:]
withdrew
> [\liDzdru.]
withdrawn
> [\lIDzdro:n]
learn
> [la:'n]
learnt
> [la.lnt]
learnt
> [la:'nt]
[~i. kE~t
DZa
t~ek
>
- Ai completat fonnularul?
What did you learn yesterday? > ["at dId III la:'11 Icsta'dcI]
- Ea a incasat cecul.
- Cat ai depus?
~i-au
Ce ti-a strigat?
27
> to wIthdraw
a chema
> to call
> to cash
> to fill In
a invata
>-to learn
a depune
> to depOSIt
> to lend
> to borrow
Is flying dangerous?
2.
Subiect:
Dupti prepozi(ii:
They talked about going to the cinema.
28
~i
prepared
> [pripeard]
safe
> [seif]
present
> [prezant]
- prezent, actual
sure
>
- sigur, convins
previous
> [pri:vJas]
risky
> [riski]
- riscant, periculos
[~uar]
E~ti
29
> sure
> prepared
riscant
> nsky
prezent
> present
sigur, in siguranla
> safe
precedent
> previous
- Am a~teptat 0 ora
~i
jumatate.
- Fiecare
~i-a
condus
ma~ina.
1.
2.
Cu urmiitoarele expresii:
it is no use
it is worth
- (care) merita
])0
This car
worth buying.
~tii
money is risky?
depunere.
Cati oameni
~i-au
pierdut viata?
lar acum urmeaza exercitiul de pronuntie. Cuvintele de pe acee~i coloana au un sunet identic, desemnat
de literele scrise ingro~at. Cititi-Ie cu voce tare:
[ E]
[e]
cash
lend
trouble
disease
bank
cheque
struggle
previous
balance
left
cut
scene
stamp
twelve
but
seen
lamp
engine
sun
been
[a]
[i: ]
31
LECTIA
22 - PARTEA A nOVA
,
Cititi cu atentie urmatorul dialog. Silabele
speciale:
~i
Barbara: And you must fill in forms before you can do something.
John:
People try to write very fast because they have little time.
Barbara: The bank always want information, but that takes time, too.
John:
But when you do the necessary things you leave the bank in a hurry.
Mary:
Peter, don't you think that we still have time for shopping?
Peter:
I don't know. The streets are still full of traffic and you cannot drive very fast.
Mary:
And something is wrong with the car. It didn't accelerate well when I was driving home.
Peter:
And you don't know what the trouble is, so you have to ask a mechanic to check
everything.
Mary:
Mary:
Peter, the mechanic just called and said that he had to put a new engine in our car, but is
that true?
Peter:
I don't know. You know that some people are not reliable. They only want your money.
Mary:
But we don't have enough money right now to pay for a new engine.
Peter:
Mary:
Peter:
~i
22. Traduceti
>
32
YOLI \\
A~
putea sa-l
Ma~inile
depa~esc u~or.
EI nu ne-a putut da
informatiile necesare.
E~ti
EI a ales
0 ma~ina
the indicators.
straina.
E~ti
Vezi diferenta?
~i
ea a Iacut-o.
ma~ina ~i
am ales-o
Controleaza neaparat
~i
uleiul!
Patru oameni
~i-au
pierdut viata.
34
RECAPITULAREA LECTIEI
22
,
22.1. in limba engleza exista mai multe substantive care nu au forma de plural ~i alaturi de care
verbul se folose~te la persoana a Ill-a singular. in limba romana unele sunt traduse prin forme
de singular, altele prin forme de plural:
business
furniture
- mobilier, mobila
~i
I. Subiect al propozitiei:
- Plimbarea in padure este placuta.
Forma de gerunziu
Bucure~ti.
folosim:
2. Cu urmatoarele expresii:
it is no use
- nu are rost
it is worth
- merita sa (00')
22.3. Daca substantivul este precedat de un numeral "mai mare decat unu", atunci substantivul
apare la plural:
a~teptat 0
ora ~i jumatate.
- Am
Daca substantivul are semnificatie de plural atunci trebuie sa primeasca ~i forma de plural:
In that accident they lost their lives.
35
~i-au
B.
c.
2.
3.
4.
5.
6.
2.
Rata dobiinzii
3.
E~ti
4.
5.
6.
cre~te
rapid.
2.
3.
4.
5.
36
forma a II-a
chose
>
> [hald]
hid
learn
> [Ia.ln]
lend
~i
22
forma a III-a
[t~auz]
[t~auzn]
chosen
>
> [hid]
hidden
> [hidn]
learnt
> [la:fnt]
learnt
> [la:fnt]
> [lend]
lent
> [lent]
lent
> [lent]
strike
> [stralk]
struck
> [strak]
struck
> [strak]
withdraw
> [U1Dzdro:]
withdrawn
> [UiDzdro:n]
choose
>
hide
[t~u:z]
37
VOCABITLARUL LECTIILOR
21 SI
,
, 22
to accelerate
- a accelera
account
> [akaunt]
- cont
to alarm
- a alarrna
as soon as
- de indata ce
balance
> [bElans]
battery
> [bEtan]
- baterie, acumulator
to borrow
brake
> [brelk]
- frana
to brake
- a frana
breakdown van
broken
> [braukn]
business
> [biznis]
- afacere, treaba
to call (to)
> [tuko:l]
to cash
> [tu
catching
>
to check
> [tu
cheque
>
to choose
> [tu
coin
> [korn]
- moneda, bani
deposit
> [dlpozit]
to deposit
- a depune, a depozita
difference
> [difrans]
- diferenta, deosebire
to disappoint
- a dezamagi, a deceptiona
disease
> [dlzi:z]
- boala, maladie
economical
> [J:kanomikal]
- econom, economicos
engine
> [endJln]
- motor
to excite
- a provoca, a emotiona
exciting
> [lksaltll1(g)]
- interesant, captivant
to exhaust
- a epuiza, a istovi
exhausting
> r Igzo.stm(g)]
- epuizant, istovitor
to fill in
to fill up
film
> [film]
- film
kE~]
ma~ina
de depanare auto
[kEt~lll(g)]
- molipsitor, contagios
t~ek]
- a controla, a verifica
[t~ek]
- cec (bancar)
t~u:z]
- a alege, a selecta
38
pu~i
foreign
> [forin]
form
> [fo:fm]
- formular
front
> [ frant]
furniture
> [ fii:fnit~af]
- mobilier, mobila
gerund
> [djerand]
gesture
> [ dJest~afJ
- gest
to hide
- a ascunde, a acoperi
indicator
> [indikelta f]
information
>
instalment
> [ insto:lmant]
invention
>
to invite
- a invita
inviting
> [ invaitin(g)]
it's no use
- n-are rost
to learn
- a invata, a afla
left
> [left]
to lend
- a imprumuta, a da cu imprumut
> [ li:ta r ]
- litru
loan
> [ laun]
-imprumut
lorry
> [Ion]
- camion
mechanic
> [mikEnik]
- mecanic
merchandise
>
to move
movmg
> [mu:vin(g)]
- emotionant
oil
> [011]
- ulei
to overtake
person
> [pa:fsn]
- individ, persoana
petrol
> [ petral]
- benzina, carburant
play
> [plei]
- joc, piesa
prepared
> [pripeafd]
present
> [prezant]
- prezent, actual
prevIous
> [pri:vias]
progress
> [praugres]
- progres, evolutie
property
> [propafti]
- proprietate, avere
rate of interest
[inIamei~n ]
- informatii
- rata, plata in rate
[inven~n]
- inventie, descoperire
[ma:ft~andaiz ]
39
- marIa
depa~i
rear
> [ria r]
reliable
> [nlaiabl]
remarkable
> [nma:rkabl]
- remarcabil, deosebit
to repair
- a repara, a Indrepta
revenue
> [revaniu:]
risky
> [riski]
safe
> [ self]
scene
> [si:n]
situation
>
- situatie, stare
spare
> [spear]
spy
> [sPai]
- splOn
strength
> [stren(g)TS]
to strike
striking
> [stralkin(g)]
- izbitor, frapant
struggle
> [stragl]
sure
>
- slgur
to surprise
- a surprinde, a uimi,
a lua prin surprindere
surprising
> [sapralzin(gl]
- surprinzator,
task
> [ta:sk]
- sarcina, Indatorire
to tire
- a obosi
tiring
> [taiarm(gl]
- obositor, plictisitor
trouble
> [trabl]
tyre
> [tad]
useless
> [1U:slis]
to withdraw
withdrawal
> [U1Dzdro:al]
worth
> [Ua:TT']
- care merita
[sitlUei~n ]
[~uar]
40
..
~oca
nea~teptat
.....
RECAPITULARE
1.
2.
- Care este
~coala
ma~ina?
Gerunziul:
Walkmg here is nIce.
LECTIA
23
,
PARTEA iNTAI
Poate ati studiat geografia, dar nu ati fost inca la 0 leqie de geografie tinuta
in limba engleza. Acum va invitam la 0 astfel de lectie:
earth, Earth
> [a:rr]
continent
> [kontinant]
- continent
land
> [l End]
valley
> [ vEli]
- vale
mountain
> [mauntin]
- munte
region
>
source
> [so:rs]
- izvor, sursa
canal
> [kanEI]
- canal
Europe
> [iu:rap]
- Europa
lake
> [leik]
- lac
ocean
> [ ou~an]
sea
> [si: ]
- mare
harbour
> [ha:rba r]
- port
the Danube
- Dunarea
fiver
> [riva']
- rau, fluviu
[ri:di~m]
,- ocean
> [ vEli]
- vale
source
> [so:rs]
- izvor, sursa
earth, Earth
> [a'r]
canal
> [kanEl]
- canal
Europe
> [iu:rap]
- Europa
continent
> [kontinant]
- continent
lake
> [lcik]
- lac
ocean
> [ ou~an]
- ocean
sea
> [si: ]
- mare
land
> [I End]
harbour
> [ha:'ba r]
- port
mountain
> [mauntin]
- munte
the Danube
- DUll<irea
flver
>
I riva']
- rau, fluviu
~i
- Pe Pamant sunt
continente.
> ["ot
ou~anz
du iu: nou]
Ora~ul
- Ce oceane
cuno~ti?
Bucure~tiul
are port?
Acest animal
trale~te
NOl am petrecut
pe uscat.
Continentul nostru se
nume~te
Europa.
- Is this> n \ el In England?
Desigur ati retInut cuvIntele engleze~ti. Pentru a va veri fica, incercati sa Ie traduceti in limba engleza:
ocean
> ocean
munte
> mountaIn
Dunarea
Izvor
> saulee
rau
> nver
uscat
> land
vale
> valley
pamant,
Pamant (planeta)
continent
> contment
Europa
> Elllape
lac
> lake
mare
> sea
canal
> canal
port
> harbour
regiune, tinut
> regIOn
Vom invii!a diteva verbe dupii care utihzarea gerunziului este obhgatorie:
du~mani
to hate
- a uri, a
to go on
to finish
- a sfar~i, a tennina
4
to prefer
to continue
to give up
>[tugivap]
- a abandona, arenunta,
a se lasa (de)
- Au continuat sa lucreze.
- Au continuat sa invete.
Completati propozitiile
engleze~ti
fini~t
ri:dm(gl]
- Ai terminat de citit?
Ei au continuat sa vorbeasca.
Ai terminat de
~ters
pe jos?
>[mem]
- principal. esentiaJ
shallow
>l~Elau]
mountainous
> [mauntinas]
- muntos, de munte
deep
> [di:pJ
- adanc
vast
> l va.st]
flat
>[nFt]
A:
B:
A:
B:
No, in a valley.
A:
Is it deep?
B:
No, it is shallow, but very vast. And the source of the Danube is
in my valley.
A:
B:
A:
locuie~ti?
- Unde
> [du
No, in a valley.
Is it deep?
>lizitdi:p]
- Este adiinca?
> [nou It iz
va:sl]
I live in a mountainous
/ region.
ILl:
~Elau
bal veri
Yes, it is. And what about you? > lies il iz End Llol abaul iu:]
Locuie~ti
la munte?
- Unde
locuie~ti?
Romania este
tara muntoasa'?
> shallow
- vast, larg
> vast
pIaL neted
> flat
- principal, esential
> main
muntos
> mountamous
- adanc
> deep
Cand verbul to have illseamna a avea, a poseda, poate fi inloeulf eu eonstrueria to have got.
She has got many books.
- El nu are
ma~ina.
Ea nu are came.
Ai putm timp'?
De ce nu ai perdele?
to steal
- a fura
to cost
- a costa
to mean
to sWIm
> [tus"lln]
- a Inota
to throw
- a arunca, a azvarli
to throw out
to laugh at
- a rade de
7
Dintre verbele noi cele mai multe sunt neregulate. lata cele trei forme ale lor:
forma I
forma a II-a
forma a III-a
lie
> [Iai]
lay
> [lei]
lain
> [lein]
steal
> [sti:l]
stole
> [staul]
stolen
> [stiiulan]
cost
> [kost]
cost
> [kost]
cost
> [kost]
mean
>[mi:n]
meant
> [ment]
meant
> [ment]
SWim
> [sUim]
swam
> (sUEm]
swum
> [sU am ]
throw
> [T'rou]
threw
> [T'ru:]
thrown
> [T'roun]
~i
verbele noi:
- A insemnat intotdeauna
acela~i lucru.
Ma~ina
> cost
>cost
> cost
a Inota
> swim
> swam
> swum
a Insemna, a avea
de gand
> mean
> meant
> meant
a sta culcat
> lie
>Iay
>lam
a fura
> steal
> stole
> stolen
a arunca, a azvarli
> throw
> threw
> thrown
- Nu-mipasa... ;Numa
deranjeaza
I can't help...
There is no ...
- Nuse ...
This is like...
> [D'is
It's no good...
IS
laik]
ma~ina?
Nu se poate
~ti
in Incheiere l'om discuta despre fraza conditionala de tipul II (II Conditional) sau condi{ionalul
prezent. La modul condi{ional prezent, Indeplinirea condi{iei este posibild. Structura frazei
condi{ionale de tipul 11 este: In propozi{ia principald l'erbul este campus din would ["ud] + infinitivul
scurt all'erbului de conjugat (fcirii particula to); In propozi{ia subordonatii introdusd de conjunc{ia
if, l'erbul este la timpul trecut simplu (Simple Past).
If I had time I would come
to you.
>
[~i:
~i:
a~
veni
II
Cuviintul would este forma de trecut (Simple Past) a verbului auxiliar will.
were, it were):
> l if ai Ute' iu: ai uud not
rifiu:z IYem]
a~
cumpara asta.
Vrei sa
locuie~ti
in apropierea marii?
Oaca
I-a~
uri, nu
I-a~
vizita.
Ce vrei sa spui?
E~ti
LECTIA
23 - PARTEA A DODA
>lsiti]
capital
>[kEpitl]
- capitala
inhabitant
> [inhEbitant]
- loeuitor, loeatar
one-way street
outskirts
> [autska:Tts]
- periferie (a unui
centre
> [scnta T]
- centru
slums
> [slamz]
- cartier sarac/saraeaeios
suburbs
> [saba:'bz]
- suburbie, periferie
department store
- magazm
town hall
- primarie
zoo
>[zu:]
thoroughfare
> [T'arafeaT]
- artera principala de
cireulatie, strada
principala
million
>[milian]
- milion
noise
> l noiz]
- zgomot, galagie
Repetati
acela~i
ora~
ora~)
suburbs
> [saba:'bz]
- suburbie, periferie
town hall
- primarie
zoo
> [zu:]
- gradina zoologica
outskirts
> [autska:Tts]
- periferie (a unui
capital
> [kEpitl]
- capital a
centre
> [sent,!']
- centru
nOIse
> [lloiz]
- zgomot, galagie
one-way street
thoroughfare
> [TSarafeaT]
- artera principal a de
eirculatie, strada
principala
city
> [siti]
-ora~
slums
> [slamz]
- cartier sarae/saracacios
million
> [milian]
- milion
department store
inhabitant
> [inhEbitant]
1I
- loeuitor, loeatar
ora~)
A:
B:
Yes, there are nine million inhabitants here. London is the capital of England.
A:
B:
A:
B:
A:
No, I don't. I'here are slums near my street. And there is a thoroughfare next
to my house. There is always a lot of noise.
B:
A:
No, we have only small shops near the town hall. But we have a big and
beautiful zoo.
B:
We can go to London zoo now. It's only three streets from here.
~i
- Este un
My house is in a quiet
one-way street.
No, I don't.
- Nu.
ora~
mare.
There are slums near my street. > [Olear a: r slamz nia:' mai stri:t] - Sunt cartiere saracacioase in
apropierea strazii mele.
And there is thoroughfare
next my house.
noiz]
12
We can go to London
zoo now.
It's only three streets from here. > l its aunl i TSri: stri:ts from hia
lata alte exercitii pentru cuvintele noi. Completati urmatoarele propozilii in limba engleza cu cuvintele
care lipsesc:
Sunt multe strazi cu sens unic aici?
Londra este un
ora~
mare.
Bucure~tiul
ora~ului.
Pentru a veri fica daca ati retinut cuvintele noi, traduceti-Ie In Iimba engleza:
primarie
- suburbie
> suburbs
> outskirts
-ora~
> city
gradina zoologica
> zoo
- capitala
> capital
artera principala
> thoroughfare
- locuitor, locatar
> inhabitant
centru
> centre
- magazin mixt
cartier sarac
> slums
zgomot
> noise
In lectiile anterioare ati Invatat pronumele who. in aceasta lectie yom Invata despre folosirea
pronumelui what.
Daca propozi!ia interogativa care incepe cu prol1umefe interogativ what se rejera fa subiect, atunci
propozi!ia va avea structura obi!jnuita a propozifiei afirmative:
What happened yesterday?
- Ce
cre~te
In gradina ta?
Dar daca what inseamna ce, ce fel de, cum, sau apare infr-un alt caz dedit nominativuf, atunci
propoziria va avea sfructura propoziriei interogative:
What colour is the sea?
- Ce ai vazut atunci?
Ce a lasat el?
Ce
traie~te
pe luna?
>lon fut]
- pe jos
crowded
>lkraudid]
- aglomerat
deserted
> [diza:'tid]
.
.
ImpressIve
> [ imprcsiv]
horrible
> [horibl]
- oribil, groaznic
industrial
> [ indastrial]
- industrial
The streets are crowded all day. > [DLa stri:ts a:' kraudid 0:1 dei]
- Locuim intr-un
industrial.
ora~
ora~ului
Ora~eJe
Sa verificam daca ati retinut cuvintele noi. Traduceti cuvintele in limba engleza:
plin, aglomerat
> crowded
groaznic, oribil
> horrible
15
industrial
> industrial
parasit, pustiu
> dcscI1ed
impresionant
> impressive
peJos
> on foot
~i
- Ce oameni draguti!
What heat'
- Ce canicula!
Ce film bun!
frumo~i!
Ce intrebare dificila!
Ce vreme!
Ce
ma~ina
rapida!
Ce mere delicioase!
to depart
to break
to draw
to forbid
to feed
> [tufi:d]
- a hrani (a alimenta)
to reach
forma a I1I-a
forma a II-a
forma I
break
>[ breik]
broke
>[brouk]
broken
>[broukn]
draw
>[dro:]
drew
>[ dru:]
drawn
>[ dro:n]
feed
>[ lid]
fed
>[ fed]
fed
>[fed]
forbid
>[ forbid]
forbade
>[forbeid]
forbidden
>[forbidn]
- Ei au traversat strada.
>[~i:
- A plecat ea deja.
>[hEz
Father forbade me to go
there with him.
~i: ri:t~t
destinei~n
~ips]
~i-a
Traversati strada doar pe trecerea de/pentru pietoni! - >Cross the street only at a zebra crossing!
Am hranit animalele dupa micul dejun.
Ce ai desenat acolo?
Ei au plecat la
~apte.
Au ajuns la Londra?
>10 draw
- a inlerzice
>to forbid
a atinge
>to reach
- a traversa
>to cross
a sparge
>to break
- a pleca
>to depart
a hrani
>10 feed
17
Eu am trei pisici.
Ce strazi aglomerate!
Nu se
~tie
EI
ura~te
Ce s-a intiimplat?
Ce ai pierdut?
E~ti
in incheiere iata exercitiul de pronuntie. Literele aflate in aceea~i coloana, scrise accentuat, desemneaza sunete identice:
[ei]
[0:]
[E]
[a: ]
hate
draw
shallow
vast
break
source
flat
harbour
main
hall
hat
depart
way
call
cat
arm
lake
door
capital
task
18
RECAPITULAREA LECTIEI
23
,
23.1
2.
23.2
23.3
to hate
- a uri, a
to go on
to finish
- a sfiir~i, a termina
to prefer
- a prefera
to continue
- a continua
to give up
- a abandona, a se lasa de
There is no ...
- Nu se poate
This is like...
~ti
...
Verbul to have inseamna: a avea, a posed a ceva. Acest verb englezesc poate fi inlocuit cu
constructia to have got:
She has got many books.
EI nu are
ma~ina.
23.3.2
23.3.3
a~
merge
19
2304.2.
Daca what i"nseamna ce, ce fel, cum sau apare i"ntr-un alt caz decat nominativul,
atunci i"ntrebarea va avea structura propoziriei interogative:
What colour is the sea?
2304.3. Pronumele what poate sa apara i"n propozirii exc1amative care exprima sentimente
emotii:
What a good film!
- Ce film bun!
- Ce oameni draguti!
~i
20
11111111111111111111
B.
C.
2.
3.
4.
5.
6.
2.
Ce ochelari
3.
Dacii a~ fi tiinar,
4.
Eu am multi prieteni.
5.
6.
Corectati
frumo~i!
gre~elile
a~
merge la mllnte.
I.
2.
3.
4.
5.
21
LECTIA
24
,
Acum yom parasi
viata la tara:
PARTEA INTAI
ora~ul ~i
village
> [vilidj]
- sat, comuna
farmer
> [fa:rma r ]
- ferrnier, taran
crop
> [krop]
- recolta
meadow
> [medau]
produce
> [prodiu:s]
field
> [fi:ld]
- camp, ogor
fertilizer
> [fii:rtilaiza r]
soil
> [soil]
- sol, pamant
rye
> [rai]
- secara
wheat
- grau
flour
> [flaua r]
- faina
domestic
> [domestik]
- domestic
pa.ii~te,
campie
i'ngra~amant
(artificial)
> [fa:rma r]
- fennier, taran
fertilizer
> [fa:rtilaiza r]
village
- sat, comuna
produce
> [prodiu:s]
domestic
> [domestik]
- domestic
flour
> [flaua r]
- faina
meadow
> [medau]
wheat
- grau
crop
> [krop]
- recolta
rye
> [rai]
- secara
soil
> [soil]
- sol, pamant
field
> [fi:ld]
- camp, ogor
i'ngra~amant
paji~te,
(artificial)
campie
~I
Illllllllllllll\11
IW.
II
-B:I
~~
I-~
'
~f
~'%
W
22
>meadow
- grflU
> \\ heat
camp,ogor
> field
- faina
> flour
sat, comuna
> vIllage
secara
> rye
- taran, fermier
>fannel
produs
> produce
- recolta
>CIOP
domestic
> domestic
- sol, pamant
>5011
ingra~amant
(artificial)
> fertlhzer
in propozitiile exclamative care expnnu] sentzmente se folose$te des pronumele how - cum, ce
dragu!, cat de De obicel stii langii un adjectiv sau un verb:
How good of you to viSIt me!
- Ce
copii!
Dupa constructlG how + adjectiv. inaintea substantivelor cu forma de singular $i plural aflate la
singular, putem folosl articolul nehotarat a/an:
How nice a man he IS!
Unneaza expresii
~i
cuvinte
engleze~ti
in the country
- la tara
to make hay
abundant
>[aband,lnt]
- abundent,
favourable
> [feivarabl]
- favorabil
rural
>[ru:raJ]
holiday
>[holidei]
- zi de odihna, vacanta,
concediu
imbel~ugat,
bogat
A:
B:
A:
B:
I made hay.
A:
What?
B:
A:
B:
Very much. The weather was favourable and the work was nice.
- Am fost la tara.
- Ce ai lacut acolo?
> [ai meid hei]
What?
- Am cosit ran.
- Ce?
25
>nl1al
a cosi fanul
favorabil
> favourable
la lara
abundent, bogat
> abundant
concediu, vacanla
> holiday
Ari inviirat deja pronumefe interogativ ~i refativ which - care, pe care, ceo Construcria which of care din/dintre se fofose~te foarte des. Dacii acest pronume se referii fa subiect, atunci propozi!ia
va avea structura propoziriei afirmative.
WhIch of you knows where my keys are?
~tie
Desigur atwICl cilild intrebarea nu se referii fa subiect, strllctura propoziriei este cea a propozir iei
interogative
Which of them do you know?
- Pe care dintre ei il
- Dintre aceIe
26
cuno~ti?
ma~ini,
pe care ai cumparat-o?
RECAPITULARE
1.
2.
~i
la acuzativ:
Nominativ:
Acuzativ:
me
you
him
her
it
us
you
them
you
he
she
it
we
you
they
3.
"
PARTEA "INTAl
LECTIA
25
,
> [ba:Tli]
- orz
seed
- samanta
agriculture
- agricultura
pasture
>
farmhand
> [fa:TmhEnd]
- muncitor agricol
plough
> [pIau]
- plug
furrow
> [farou]
- brazda
tractor
> [trEkE1T]
- tractor
com
> [ko:Tn]
- cereale,grane,grau,porumb
grain
> [grein]
- graunte, bob
bam
> [ba:Tn]
cow
> [kau]
- vaca
[pa:st~i\1
~i
in alta ordine
~i
pa~une
furrow
> [farou]
- brazda
cow
> [bu]
- vaca
seed
> [si:d]
- samanta
gram
> [grcin]
- graunte, bob
bam
> [ba:Tn]
barley
> [ba:Tli]
- orz
com
> [ko:Tn]
plough
> [pIau]
- plug
farmhand
> [fa:TmhEnd]
- muncitor agricol
agriculture
> [ Egrikalt~aT]
- agricultura
pasture
> [ pa:st~,i1
tractor
> [trEktil T]
- tractor
pa~une
~i
Ulmariti cum se folosesc cuvintele noi in propozitii. Cititi propozitiile cu voce tare
pronuntie:
This farmer grows barley.
"I.
fiti atenti la
Agriculture is important
in this country.
>["ot a:'
- Ce fel de cereale
pa:st~a'z
iu:zd fo:']
- La ce se folosesc
cuno~ti?
Ca~tiga
Vacile sunt pe
pa~une.
> plough
vaca
> cow
brazda
>
orz
> barley
tractor
> tractor
muncitor agricol
> flnnhand
cereale
> corn
graunte, bob
> gram
pa~une
> pasture
samanta
> seed
hambar
> barn
agricultura
> agncultun;
flllTOW
neeesitate, In
Sa urmarim propozitiile:
She has to drink less coffee.
> rdu
Ill.
Urmeaza un scurt exercitiu cu verbul to have to. Traduceti propozi!iile in limba engleza:
leri a trebuit sa repar robinetul.
~i
agricultural
> r Et,'rikalt~nrn I]
- agricol
fertile
> rfa:'tnil]
- fertil, rodnic
regularly
> [n:giula'li]
- (in mod)
healthy
> [helT'i]
- sanatos
except
>riksept]
- cu excep!ia, in afara de
possible
> rposibl]
- posibil
interesting
- interesant
regulat/obi~nuit
Acum vom exersa cuvintele noi intr-un dialog. Cititi propozitiile cu atentie:
A:
B:
Yes, I do. I think it is healthier to live in the country than in the city.
A:
B:
Yes, it is. There are many interesting things to do. We have everything here
except cinemas.
A:
B:
No, it isn't. I only have to fertilize the soil regularly because it is not fertile
enough.
A:
B:
Yes. I do.
- Da.
> rni T'il/g1k it iz helT'ia' tu liv - Cred ca este mai sanatos sa traie~ti
I think it is healthier to live
in O/a kantri O/En in Ola siti] la tara decat la or~.
in the country than in the city.
But is the life here interesting? > [bat iz Ola latfhia'
intrastin(el]
Yes, it is.
- Da.
No, it isn't.
-Nu.
5
Certainly.
> [sa:'tanlil
- Desigur.
"jot
Cltesc intotdeauna
~tirile
agricole in ziar.
Ati retinut cuvintele noi? lata un exercitiu de verificare. Traduceti in limba engleza:
cu exceptia, in afara de
> except
ferti 1, rodnic
> fClidc
posibil
> possIble
agricol
> agricultural
sanatos
> healthy
in mod
> regularly
regulat/obi~nuit
interesant
6
- "Ea
pregate~te cina"
a spus Peter.
In ambele cazuri avem de-a face cu vorbirea illdirecfii, care se folose.!}te de obicei atunci ciind
paraji-aziim spusele cuiva.
in cazul vorhirii indirecte, structura propozi!iei este urll1iitoarea: dacii verhul propozi!iei principale
(de exemplu John said, Peter said) este la timpul trecut (Simple Past, Past Continuous, Past Perfect),
atunci timpul verbului din propozi!ia secundara. se schimhii conform regulii de concordanta a
timpurilor, care este urmiitoarea:
Simple Present
Simple Past
Present Continuous
Past Continuous
- Am auzit ca au venit.
in propozipa principalii, verhul se ajlii cel mai des la timpul trecut simplu (Simple Past).
>rtusoul
- a semana, a insamanta
to store
> [tusto:'l
- a tine, a depozita
to harvest
- a recolta, a secera
pa~te,
to graze
- a
to milk
- a mulge
to fail
- a nu
a duce la paseut
reu~i
forma I
forma a II-a
forma a III-a
Ill.
~i
- Au depozitat graul in
hambarele lor.
- Vacile au pascut pe
in fiecare vara.
pa~une
Iar acum urmeaza un exercitiu cu verbele noi. Introduceti formele corespunzatoare ale verbelor in
urmatoarele propozitii in limba engleza:
Ai recoltat multa secara anul acesta?
El nu a
reu~it
sa se intoarca la tirnp.
> to gtazc
a secera
> to harvcst
a rnulge
> to mtlk
a nu
reu~i
> to fail
a semana, a insamanta
>to sow
a tine, a depozita
> to store
- Ea fumeaza mereu!
cite~te
mereu ziarele!
LECTIA
25 - PARTEA A DOUA
,
tn partea a doua sa ne mai imbogatim vocabularul legat de viata la tara,
lata cuvintele noi:
country lane
- drum de tara
hedge
> [hcdj]
- gard viu
crow
> [krau]
- cioara
scarecrow
> [skea'krau]
cattle
> [kEtl]
- vite, bovine
cattle farming
- crescatorie de vite
arable farming
- cultivarea plantelor
mixed farming
rat
> [rEt]
rodent
> [raudcnt]
- rozatoare
dairy
> [deari]
- laptarie, fabrica de
prelucrare a laptelui
dairy produce
- produse lactate
~obolan
~i
incercati sa va
insu~iti
arable farming
- cultivarea plantelor
dairy
> [de,lri]
- Iaptarie, fabrica de
prelucrare a laptelui
crow
> [ krim]
- cioara
country lane
- drum de tara
rodent
> [raudcnt]
- rozatoare
dairy produce
- produse lactate
rat
> [rEt]
hedge
> [hcdj]
- gard viu
cattle
> [kEtl]
- vite, bovine
mixed farming
scarecrow
> [skea'krilu]
cattle farming
- crescatorie de vite
10
~obolan
Acum
exersa~i
T'ru: fi.ldz1
Dla fi'ldzl
- La ce
serve~te 0
sperietoare?
- Vitele pasco
III
mikst fa:'mlll(gJ1
t~i:z
a:' deari
11
>hcdgc~
- The
~tii
ce sunt rozatoarele?
Am prins un
~obolan.
{lr,()
~
V-ali Insu~it deja eu siguranpi cuvintele noi. Pentru verificare, traduceti urmatoarele cuvinte In
limba engleza:
rozatoare
> rodent
cioara
> crow
drum de tara
laptarie
> dairy
ferma mixta
~obolan
> rat
vite
> cattle
produse lactate
> scarecrow
gard viu
> hedge
cultivarea de plante
crescatorie de vite
myself
> rmaiseltl
you
yourself
> [io:rselfj
he
himself
> [himself]
she
herself
it
itself
> ritseltl
we
ourselves
>[auarselvzl
you
yourselves
>[ io:rselvzl
they
themselves
> [D'emselvz]
Look at yourself!
Prive~te-te!
ma~ina.
M-am ranit.
Iatii-ne din nou la vorbirea indirectii ~i la concordanta timpurilor. Regulile de concordantii ale
timpurilor in cazul trecutului simplu ~i al prezentului perfect sunt:
Simple Past
Past Perfect
Present Perfect
Past Perfect
De exemplu:
Mary told me "1 was there three years ago".
folose~te
~i
of course
- bineinteles, desigur,
along
> [alon(gl]
hannful
> rha:fmfal]
- daunator, rau
wet
> ["etl
dry
> [drail
- uscat
profitable
> [protitabl]
- profitabil, rentabil
>
[0\
>
[D'e~lf
Is smoking hannful?
>
[IZ
> rD'lsmanT'hEzbi:n
veri drai]
Is agriculture profitable?
>
- Bineinteles
ko:fsitiztrll.]
a: f hedjlz alon(")
D/a raud]
smaukin(g) ha mfall
f
111
a "et
ca este adevarat.
cre~te
0 ma~ina.
14
Verificati-va
cuno~tinte1e.
uscat
> dry
bineinteles, desigur
> of coursc
> along
profitabil, avantajos
> profitable
daunator
> harmful
umed, ploios
> wct
to shear
- a tunde
to plant
- a planta, a sarli
to dry
- a usca
to yield
to set
to cover
- a acoperi, a inveli
formal
[~i[l'l
shear
>
set
> [sct]
forma a II-a
forma a III-a
shom >
> [sct]
set
set
[~o:'n]
> [sdj
> lUi:
> [hau
>
- Acopera painea!
~ia'd
IYa
~i:p
- Te-am speriat?
- Noi am tuns oile in martie.
in ma:'t~l
mat~
li.ldid]
hi: didnt Uont tu iI: Id]
[~i:
15
lar acum introduceti fonna corespunzatoare a verbului in unnatoarele propozitii in limba engleza:
Ei au tuns oile Intr-o zi insorita.
Verificati-va
cuno~tintele.
asperia
> to scarc
a planta, a sadi
> to plant
a tunde
> to shcar
a usca
> to drv
a produce, a rezulta, a da
> to yield
a pune, a a~eza
> to sct
a acoperi, a inveli
> to covcr
In vorbirea indirectii, verbul auxiliar will,folosit laformarea timpului viitor simplu (Simple Future)
are forma de trecut - would:
ro~iile
lata ultimu1 exercitiu al lectiei, in care vom recapitula intregul material. Traduceti urmatoarele
propozitii in limba engleza:
Maine va trebui sa semanam graul.
Prive~te-te!l
Uita-te la tine!
16
ma~inile
lor rapide.
Vitele pase pe
pa~une.
In Incheiere urmeaza exercitiul de pronuntie. Literele aflate in aceea~i coloana ~i notate cu caractere
accentuate desemneaza un sunet identic. Cititi cu voce tare cuvintele ~i fiti atenti la pronuntie:
r0:1
rEl
raul
raul
raul
shorn
rat
plough
farmer
rodent
com
cattle
cow
barley
crow
worn
cash
now
bam
sow
forty
fat
brown
car
show
caught
flat
mouth
father
blow
17
RECAPITULAREA LECTIEI
25
,
25.1. Verbul auxiliar modal must - care exprima necesitatea, obligatia - poate fi inlocuit cu verbul
to have to. Verbul to have to nu este un verb auxiliar modal:
She has to drink less coffee.
~i
25.2.2.
Daca verbul propozitiei principale este La timpul trecut (Simple Past, Past
Continuous, Past Perfect) atunci verbul propozitiei secundare se schimba conform
regulii de concordanta a timpurilor, care este urmatoarea:
Simple Present
Simple Past
Present Continuous
Past Continuous
Simple Past
Past Perfect
Present Perfect
Past Perfect
will
would
25.2.3.
18
Pronumele reflexiv
myself
> [ma/self]
you
yourself
> [w:'seltl
he
himself
> [hnl1self]
she
herself
> [ha:'seltl
it
itself
> [itseltl
we
ourselves
you
yourselves
> I io:rsel\'z]
they
themselves
> r IYcmsel\'z]
He hurt himself.
- El s-a ranit.
19
B.
c.
Traduce~i
I.
2.
3.
4.
5.
6.
Mary said she had sown the seeds two hours before.
Traduee~i
I.
Ace~ti
2.
3.
Trebuie sa faeem
4.
John a spus ca
5.
6.
Gasiti
~i
I.
2.
3.
4.
5.
eorectati
sperietoare de ciori.
cre~terea vitelor
gre~elile
20
"
PARTEA "INTAI
LECTIA
26
,
> [frost]
- ger, inghet
rainbow
> [reinbou]
- cureubeu
thunder
> [T'andi{]
- tunet
heat-wave
- val de caldura
hailstone
> [heilstaun]
- grindina
distance
> [distans]
- distanta, departare
shelter
> r~eltijr]
- adapost, refugiu
ditch
> rdit~]
twilight
> rtllailait]
- amurg, crepuscul
sunset
> [sansct]
- apus de soare
dawn
> [do:n]
- zori
lightning
> [laitnin(!!)]
- fulger
Acum repetati
acelea~i
~ant,
canal ..
hailstone
> [heilstaun]
- grindina
distance
> [disUms]
- distanta, departare
frost
> [frost]
- ger, inghet
lightning
> rlaitnin(~I]
- fulger
ditch
> rdit~]
shelter
>
- adapost, refugiu
thunder
> [T'anda1
- tunet
rainbow
> [reinbou]
- eureubeu
heat-wave
- val de caldura
dawn
>[do:n]
- zori
sunset
> [sansct]
- apus de soare
twilight
- amurg, crepuscul
21
[~eltar]
~ant,
canal
lata cum se folosesc cuvintele noi in propozitii. Repetati propozitiile cu voce tare
pronuntie:
There hasn't been frost yet.
~i
fiti atenti la
~anturile
au inghetat.
He continued ploughing
in the twilight.
> [kEn
> [DL a hedstaunz "a '\ en bIg] - Grindina a fost foarte mare.
"I'
~elta'l
"a"kIl1(~1
- Nu au gasit adapost.
- 1 a continuat sa are in amurg.
22
Desigm ati retinut deja corespondentul romanesc al urmatoarelor cuvinte in limba engleza:
val de caldura
> Ilcat-wave
> sunset
zon
> dawn
cmcubeu
> r2inbow
inghet
> fi'ost
tunet
> thunder
grindina
> hailstone
amurg
> twilight
fulger
> lightning
distanta
> distance
~ant,
> ditch
canal
adapost
> shelter
Pronumele de tipul myself, themselves pierd caracterul reflexiv, dadi le folosim pentru accentuarea
altor suhstantive sau adverhe, devenind pronume de intarire. De exemplu:
- Tu insuti ai facut-o.
- Noi
in~ine
Dupa cum ati putut ohserva, In aceste cazuri prol1l11nele poate sa stea la mJjlocul sau la
propozi{iei, lara a-~'i pierde caractentl de Intarire:
sail:
sfar,~itul
> [matldl
raw
piercing
- patrunzator, ascutit
cool
> [kull
- racoros
gloomy
> [glu:JnJ]
- intunecos, sumbru
unsettled
> [ansctald]
- variabil, schimbator
endless
> [cndlis]
nesIar~it,
Sometimes the rain is endless. > [samtallnz 0 / 5 relll iz end lis] - Uneori ploua rara sIar~it.
Este un om sumbru.
- He is a >gloomy man.
24
> raw
nesIar~it
> endless
schimbator
> unsettled
racoros
> cool
intunecat, sumbru
> gloomy
moderat
>mild
patrunzator, ascutit
> piercing
it is time
>[itiztaim]
- este timpul
I wish
>[ai"i~l
if
> [itl
- daca, presupunand
if only
> [ifaunli]
suppose
> rsapauz]
- sa presupunem
fancy
> [fEnsi]
a-~i
imagina,
a-~i
inchipui
Imagme
> [imEdjin]
a-~i
imagina,
a-~i
Inchipui
it would be better if
a~
ca...
- Imagineaza-ti ea ai avca
A~
multime dc bani.
25
Acum sa exersam folosirea timpului trecut simplu. Completati urmatoarele propozitii in limba engleza:
A~
scrisoare.
Speram ca ati reu~it sa rezolvati exercitiul anterior. Sa invatam cateva verbe noi:
to shiver
to rumble
>[turambl]
- a bubui
to seem
>[tLlsi:ml
- a parea, a da impresia
to die
- amuri
to damage
to suffer
- a suferi
Who died?
- Tunetul a bubuit
In departare.
26
Iar acum e n'indul dumneavoastra. Completati propozitiile in limba engleza cu formele corespunzatoare
ale verbelor:
Cine ne-a stricat
ma~ina
noaptea trecuta?
~titi
> to seem
a suferi
> to suffer
a tremura, a diirdiii
> to shiver
amurl
> to die
a deteriora, a strica
> to damage
a bubui
> to rumble
DlIpii superlativ:
It is the best film (that) I have ever seen.
This is the fastest plane (that) I have ever seen. - Acesta este cel mai rapid avion pe care
I-am V3zut vreodata.
2.
el1gleze,~ti:
everything
anything
something
few
little
much
nothing
DlIpii all:
27
3.
Pentru a exersa cele Invatate anterior, tradueeti urmatoarele propozitii in limba engleza:
Este raul eel mai lat pe care I-am vazut vreodata.
> This
a~
putea sa
iau?
IS
In ultimul exercitiu de traducere allectiei ne yom referi la temele tratate anterior. Traduceti propozitiile
In limba engleza:
Ellnsu~i vrea
sa 0 faca.
> It
Ei
in~i~i
IS
was my bicycle.
au vazut grindina!
Va fi racoare la noapte.
A~
>
A~
T wish T dIdn't
sh1\'er so'
lata exercitiuI de pronuntie. Literele scrise accentuat aflate In aceea~i coloana, desemneaza un sunet
identic:
ra1
heat
suffer
shiver
seem
rumble
rain
ditch
seed
cut
lane
milk
feed
but
grain
fish
28
LECTIA
26 - PARTEA A DOVA
,
Exersa!i accentul ~i intonatia in urmatorul dialog. Cititi propozi!iile cu voce tare
pronuntia cuvintelor ~i a silabelor scrise accentuat:
~i
fiti atenti la
Barbara, I just read in the newspaper that to people who live in the country and earn their
money in agriculture, the weather is much more important than to those who live in a town
or city.
Barbara: That's right, favourable weather is necessary for a good crop.
John:
But sometimes it is too dry and at other times it is too wet.
Barbara: There has to be enough sun, too.
Yes, but if it is too dry for too long, the crop will not grow fast enough.
John:
Barbara: But we know that farmers are not easily satisfied.
John:
Mary:
Peter:
Mary:
Peter:
Peter, did you listen to what Barbara and John have just said?
Yes, I did. The weather is something to talk about every day and everywhere.
When people meet, they like to talk about the weather.
They are glad when they can sit in the sun for example.
In incheiere urmeaza un exercitiu de traducere in care am sintetizat cele invatate pana acum. Traduceti
propozitiile in limba englcza:
Nu poate fi adevarat ee spui.
Ei
in~i~i
El
vorbc~te
aee~ti
eartofi.
mereu despre
m~ina
au plantat
lui rapida.
cite~te
before.
29
sanato~i?
Cre~terea
arc rats.
RECAPITULAREA LECTIEI
26
,
26.1. Pronumele de tipul myself, themselves Ie putem folosi ~i pentru accentuarea altor substantive.
In aceste cazuri Ie numim pronume de intarire ~i accentul cade pe prima silaba a cuvantului.
In acest caz, pronumele sta la mijlocul sau la sIar~itul propozitiei, rara a-~i pierde caracterul de
intarire.
You yourself have done it.
You have done it yourself.
26.2. Forma de trecut a verbului se folose~te pentru a exprima ipoteze, dorinte, in ace Ie propozitii
secundare cerute de urmatoarele cuvinte $i expresii;
it is timc
- este timpul
I wish
if
- daca, presupunand ca .
if only
suppose
- presupunand
fancy
a-~i
imagina,
a-~i
inchipui
imagine
a-~i
imagina,
a-~i
inchipui
it would be better if
A~
In accstc propozitii secundare se folose~te doar forma de trecut were a verbului to be.
26.3. Pronumele relativ that se poate omite in unnatoarelc situatii;
I. Dupa superlativ;
It is the best film (that) I have ever seen.
engleze~ti:
everything
anything
something
few
Dupa all.
little
much
~i
nothing
only:
B.
C.
2.
3.
4.
5.
6.
I.
2.
3.
Crezi ca
4.
5.
6.
Corectati
ellnsu~i
gre~elile
~i
vantul aspru.
I.
I wish I am younger.
2.
3.
4.
5.
32
forma I
set
>
shear >
sow
>
forma a II-a
r~ct]
set
r~ia']
r,ou]
forma a III-a
rset]
set
>
rset]
sheared>
rsia'd]
shorn
>
I~o:'nl
>
rsOlid]
sown
>
rsoun ]
sowed
>
33
VOCABULARUL LECTIILOR
25 SI
,
, 26
agricultural
>
rEgrikalt~aral]
- agricol
agriculture
>
rEgnkalt~ar]
- agricultura
along
> [alon(l"l
arable fanning
- cultivarea plantelor
barley
> [ba:rlil
- orz
barn
> [ba:rn]
- hambar,
cattle
> [kEtl]
- vite, bovine
cattle fanning
cool
> r ku:1]
- racoros
corn
> rko:rnl
country lane
- drum de tara
to cover
> I tu kava I]
- a acoperi, a inveli
cow
> [kau]
- vaca
crow
> [haul
- cioara
dairy
> [Jeari]
dairy produce
- produse lactate
to damage
dawn
> [Jo:n]
- zori, aurora
to die
- a muri, a deceda
distance
> [ Jistans]
- distanta, departare
ditch
> [dit:;;]
dry
> [drail
- uscat
to dry
- a usca
endless
> rendlis]
except
> [Iksept]
- cu exceptia, in afara de
tu fail
- a nu
to fancy
farmhand
> [fa:rmhEnd]
- muncitor agricol
fertile
> [fa:rtatl]
- fertil, rodnic
frost
> [n'ostl
- ger, inghet
furrow
> [faroul
- brazda
34
~ura, ~opron
cre~terea
~ant,
canal
nesrar~it,
a-~i
vitelor
interminabil
reu~i,
a cadea
imagina,
a-~i
inchipui
gloomy
> [glu:mi]
- intunecos, sumbru
grain
> [grem]
- graunte, bob
to graze
- a
hailstone
> [hl'ilstaun]
- grindina
harmful
> [ha:'mfal]
- daunator, rau
to harvest
to have
- a trebui
to healthy
> [hl'IT'i]
- sanatos
heat-wave
- val de caldura
hedge
> [hcdj]
- gard viu
herself
> [ha:'selfj
- ea insa~i, chiar ea
himself
> [himseltl
- el insu~i, chiar el
if only
> [ifaunli]
to imagine
interesting
> [intrastin(g)]
- interesant
itself
> [itselfj
- el
it is time
- este timpul
it would be better if
I wish
lightning
>
mild
> [maild]
to milk
- a mulge
mixed fanning
- cultivare mixta
myself
> [maiselfj
of course
- bineinteles, desigur,
oneself
insu~i, insa~i
ourselves
> [auarselvz]
in~ine
pasture
> [pa'st<;;il']
pa~une
piercing
> [pia'sin(vl]
- patrunzator, ascu!it
to plant
- a planta, a sadi
plough
> [piau]
- plug
possible
> [posibl]
- posibil, cu putinta
[laitnin(~I]
pa~te,
a-~i
a~
a duce la pascut
inchipui,
a-~i
imagina
'insu~i
dori,
a~
vrea sa fie
- fulger
35
fire~te
profitable
> [profitabl]
- profitabil, rentabil
rainbow
> [rel11b(lul
- curcubeu
rat
> [I Ell
raw
> [ro:l
regularly
> [rcglUla'lll
- in mod
rodent
> [rIludentl
- rozator
to rumble
- a bubui
to scare
- a speria
scarecrow
> [skea'kraul
to seem
- a parea, a da impresia
seed
- samanta
to set
- a pune, a
to shear
- a tunde
shelter
>
to shiver
to sow
- a semana, a insamanta
to store
- a tine/a depozita
to suffer (from)
- a suferi de
sunset
> [sansetl
to suppose
- a presupune,
themselves
> [D/emsel\'71
thunder
> [randa'l
- tunet
twilight
- amurg, crepuscul
tractor
> [trEktarl
- tractor
unsettled
> [ansetaldl
- variabil, schimbator
wet
> ["etl
to yield
yourself
>
[~elta'l
~obolan
regulat/obi~nuit
4
a~eza,
a situa
- adapost, refugiu
rIO 'self]
in~i~i,
a-~i
inchipui
yourselves
..,
36
in~iva
RECAPITULARE
1.
Propozitia conditionala de tipul II se refera la prezent, iar indeplinirea conditiei este putin
probabila sau imposibila:
If I were you I would not buy it.
3.
2.
~i
Verbul auxiliar modal "must" - exprima necesitatea, obligatia. Must poate fi inlocuit cu "to
have to" - care nu este un verb auxiliar modal.
She has to write the leter.
4.
~i
viitor se folose~te in
anything
something
few
little
much
~i
"only":
nothing
,..
LECTIA
27
,
,..
PARTEA INTAI
> [10:]
- lege
crime
> [krahn]
- infractiune, crima
criminal
> [kriminl]
- criminal
fine
> [fain]
- amenda, penalizare
pickpocket
> [pikpokitJ
- hot de buzunare
burglar
- spargator
burglary
- spargere (furt)
thief, thieves
- hot, hoti
theft
> [Tsei1J
-furt
robbery
> [robariJ
- jaf, furt
shoplifter
>
- hot de magazine
prisoner
> [prizanafJ
- prizonier, detinut
police
> [pali:sJ
- politie
~i
shoplifter
>
[~opliftafJ
thief, thieves
> [T'i:fI[Tsi:vzJ
- hot, hoti
law
> [lo:J
- lege
fine
>
- amenda, penalizare
pickpocket
> [pikpokit]
- hot de buzunare
robbery
> [robari]
- jaf, furt
prisoner
> [prizanaf]
- prizonier, detinut
police
> [pali:s]
- politie
crime
> [kraim]
- infractiune, crima
theft
> [Tseft]
-furt
burglary
> [bit:fgJari]
- spargere (furt)
criminal
> [kriminl]
- criminal
burglar
> [bit:fglafJ
- spargator
[~oplift~lf]
[f~lin]
..,
- hot de magazine
~
~i
> [DZa 10: forbidz sam T'm(glz] - Legea interzice unele lucruri.
are forbidden.
>
- Trebuie sa
A thief steals.
> [a l'dstl'lz]
- Hotul fura.
> [T'eti
[Ill.
e\'rI
pa:'sl1
IZ
kralln]
lOr
haus
del]
IZ sti:lm(gJ aD'ij'
pi plz T'm(glz]
pHite~ti
amenda.
l~oplIfta'z
>
telk T'm(glz
aut av sops U IDZaut pelln(gl
fa r D'em]
periculo~i.
Spargatorul
~i-a
amenda, penalizare
> fine
prizonier, detinut
> pnsoner
hot de magazine
> shoplifter
criminal
> cnmmal
spargere
> burglary
politie
> pollee
jaf
> robbery
spargator
> burglar
lege
> law
hot
> thIef
hot de buzunare
> pickpocket
infractiune, erima
>cnme
4
Vii prezentiim acum cel de-al trei/ea tip de propozitie conditionalii. in acest tip de propozitie
condltia nu este realizabi/ii. Verbul din subordonata conditionalii este la timpul Past Perfect, iar in
propozitia principalii verbul este la conditionalul trecut, care are urmatoarea structura:would +
A~
El nu ar fi ajuns la inchisoare,
A~
~tiut
mai devreme.
Ce ai fi facut daca
te concediau atunci?
Verbele would ~i could sunt verbe modale. Structura propozitiei interogative in care apar ~i aceste
verbe este: could/would + subiect + verbul de conjugat, de exemplu:
~i
innocent
> [inasant]
inocent, nevinovat
guilty
> [giltl]
vinovat
obviously
> [obviaslI]
outrageous
> [autre/dps]
imoral, revoltator
brutal
> [bru:tl]
brutal, crud
A:
B:
A:
Yes, that was outrageous. I heard that he had been very brutal.
B:
He can't be innocent.
>
- Am auzit ca a fost
foarte brutal.
lZ giltl]
[ICS
- Crezi ca acest om
este vinovat?
- Nu poate fi nevinovat.
kE~
Evident, ei au auzit
~tirile.
Sa exersam inca
nevinovat
> JOnocent
brutal
> brutal
> obvIOusly
revoltator
> outrageous
Sd urmiirim in contilluare cum se face trecerea din vorbirea directii in vorbire indirectii, in cazul
propozifiilor interogative.
lata mai intiii, ciiteva exemple:
John asked "Are you at home?".
Afi observat desigur, cd ordinea in propozifia indirectd interogatiVii este identicd cu cea din
propozifia ajirmativd. De fapt, este vorba despre 0 propozifie ajirmativd $i nu de una interogativii.
111 cazul intrebiirii decizionale (da/nu), propozifia secundarii care urmeazii dupii propozifia
principalii este introdusii prin prepozifia if. In cazul propozifiei interogative complementare
pronumele interogativ riimane neschimbat. Nu uitafi timpul verbelor se schimbii!
the thIef
- a comite
to arrest
to rob
- ajefui, a fura
to prosecute
to confess
- a martllrisi, a recunoa~te
to sentence (to)
- a condamna
to beware of
- a se feri, a se pazi
B:
A:
B:
Was he prosecuted?
A:
Yes, he was. The police arrested him after looking for him for two months.
B:
A:
~i
Fere~te-te
de omul acesta!
He's a criminal.
- Este un criminal.
- Ce infractiune a comis?
Was he prosecuted?
Yes, he was.
- Da.
Did he confess
to the robberies?
- E1 a recunoscut jafuri1e?
Yes, he did.
-Da.
Fere~te-te
de strazile intunecoase!
~i-a
> to arrest
> to prosecute
a se feri
> to beware of
a condamna
> to sentence
a comite
> to commit
a jefui
> to rob
a marturisi, a
recunoa~te
> to confess
~tii
infractiune.
~tii
Fere~te-te de
acest om brutal!
LECTIA
27 - PARTEA A DOVA
,
Sa continuam tot cu problemele legislative. Unneaza un grup de substantive
noi. Citili-le cu voce tare:
sentence
> [scnt:.ms]
- sentinta
remorse
> [rimo:"s]
police-station
> [pali:s
ticket
> [tiklltj
speeding
> [spi:din(gl]
- exces de viteza
murder
> [ma:rda r]
- crima, omucidere
murderer
> [mll:'dararj
evidence
> [evidans]
- dovada, marturie
behaviour
> [bihcivd]
- purtare, comportament
blackmail
> [bIEkmeil]
capital
punishment
> [kEpitl
- pedeapsa capitala!
cu moartea
death sentence
stci~n]
pani~mant]
remu~care,cainta
- post de politie
uciga~,
asasin
~antaj
- condamnare la moarte
> [ma:rdara r]
speeding
- exces de viteza
sentence
> [sentans]
- sentinta
capital
punishment
> [kEpitl
- pedeapsa capitaHi/
cu moartea
remorse
> [rimo:rs]
ticket
> [tikat]
blackmail
> [blEkmeil]
murder
> [ma:fda']
- crima, omucidere
evidence
> [cvicbns]
- dovada, marturie
death sentence
- condamnare la moarte
police-station
- post de politie
behaviour
> [biheivia f]
- purtare, comportament
panismant]
10
uciga~,
asasin
remu~care,
cainta
~antaj
Citili cu voce tare urmatoarele propozilii in limba engleza in care am introdus cuvinte1e noi
atenli la traducerea lor in limba romana:
~i
- EI a primit
>[lYeiua.l tClkn
tll IYa pali:s stcisn]
- Au fost du~i la
postul de polilie.
Is it known who
- Se
ft:l enlllmo:'sj
D/,lllla,'dara'" az j
pedeapsa lunga.
Prime~ti
~tie
cine a fost
uciga~ul?
> [[Yea'
- Sunt vinovali de
IZ
lIlafc\'ldansj
panlSl1lant]
fili
- Condamnarea la moarte
nu I-a speriat.
Santalul
t'~te
adesea profitabil.
Ce pedt"apsa au primit?
- >Speeding is dangerous.
Desigur,
criminal,
pute~i
deja sa
tladuce~i
uciga~
> murderer
condamnare la moarte
dovada
> eVIdence
sentinta
> sentence
exces de viteza
> speedmg
> ticket
post de politie
> polIce-statIOn
crima, omucidere
> murder
comportament
> behaviour
remu~care
> remorse
~antaj
> blackmaIl
::::-1
t~ ;~;: : . .
lnterogativul se formeazti prin inversiunea ordinii subiectului cu forma corespunztitoare a verbului to be. Nega!ia se formeazti prin adtiugarea la forma corespunztitoare a verbului to be a adverbului
de nega!ie not. De exemplu:
1:::::::::1\:::-.
it;::!::' :
! .
i:" .:'
I" .
ma~ina
noastra veche.
12
~i
retineti sensullor:
relieved
>lnli.vd]
sufficient
> [safi~ant)
- suficient
violent
>l valalant]
- violent
decent
>l di:sant)
- decent, cumsecade
envious (ot)
>l en\'las)
- invidios (pe)
gentle
>[ dJentl]
- bland,
>llz D7 1s
- El a fost intotdeauna
un om violent.
- Majoritatea oamenilor
sunt curnsecade.
u~urat
ginga~,
amabil
safi~ant
fo:' tadci]
~i:
IZ]
- Be >gentle to them!
> decent
u~urat
> leheved
invidios (pe)
amabil
> gentle
violent
> \ !Olent
suficient
> suffiCIent
13
Jar acum vom invata un alt tip de pronume - pronumele relativ compus. lata trei dintre acestea:
whoever
> l hu eva']
- oricine, oricare
whatever
> [lJoteva']
- mice
whichever
>
- oricare, orice
[tlJt~c\a']
Sa Ie folosim in propozilii:
> [tlnteva' h Epnz
al "ll help IU:]
> [hu."va'
>
Whatever happens
I will help you.
SI:Z
DZa Pl.f
t~u Z
It "il kost
a lot]
Ill:
- Orice ma~ina
ai alege, te va costa
mult.
~i
to accuse (of)
> l tu aklU:z]
to release
> [tllJllis]
to murder
- a ucide, a omori
to report
- a raporta, a anunla
to convict (of)
to punish
> l tu
pal1J~ ]
- a pedepsi
to find out
> [tu
f~\lnd
- a constata, a descoperi
aut]
14
~i
cuvintele noi:
A:
B:
A:
B:
A:
He was sentenced to capital punishment. But after two weeks he was released.
B:
A:
No, he wasn't. The police found out that somebody else had committed the crime.
lIpo:'(Jd a ma:'da'
tll fYa pali:s]
kel~
- EI a fost acuzat ~i
condamnat.
- Ce pedeapsa a primit?
He was sentenced to
capital punishment.
- EI a primit pedeapsa
cu moartea.
Why?
> ["al]
- Dece?
Wasn't he guilty?
kEplt1
pal11~1l1al1t]
~iltlJ
- Nu a fost vinovat?
No, he wasn't.
- Nu.
- Politia a constatat
ca altcineva a comis crima.
Sa exersam folosirea verbelor noi. Completati propozitiile In limba engleza cu forma verbala
corespunzatoare:
Noi am anuntat furtulla postul de politie.
De ce I-au eliberat?
De ce nu i-au pedepsit?
> to report
> to release
> to convict
a pedepsi
> to pUnish
a omori, a ucide
> to murder
a constata, a descoperi
~tie
16
uciga~
pedepse~ti?
[I: ]
['II]
[i]
theft
relieved
fine
convict
death
decent
crime
criminal
envious
thief
time
fish
gentle
release
rise
thick
17
aceea~i
RECAPITULAREA LECTIEI
27
,
27.1. Propozitia conditionala de tipul III (III Conditional)
27.1.1. in propozitia conditionala de tipul III conditia este ireala, nu este realizabila.
27.1.2. in propozitia conditionala introdusa de prepozitia "if" verbul este la timpul Past
Perfect, iar in propozitia subordonata apare constructia: "would + have + forma a III-a
a verbului de conjugat".
De exemplu:
If the burglar hadn't been caught
- Daca spargatorul nu ar fi fost prins,
we would have lost a lot of money.
noi am fi pierdut 0 multime de bani.
I would have had time to do it
if you had told me yesterday.
18
- oricine, oricare
whatever
- once
whichever
- oricare, orice
Whoever sees the thief must tell the police. - Gricine vede hotul, trebuie sa anunte politia.
- Grice ma~ina alegi,
te va costa mult.
folose~te
19
I.
2.
3.
4.
If the police had had this information earlier, they would have found the criminal easily.
5.
6.
B.
I.
2.
3.
4.
5.
6.
C.
potrive~te
in propozitie:
arrested.
a. is
b. was
2.
The children
a. were
b. wasn't
3.
a. whatever
b. whoever
4.
If they
a. had sentenced
b. sentence
20
"
PARTEA "INTAI
LECTIA
28
,
Sa revenim la problemele legislative, dar yom studia alte teme. Daca pana
acum ne-am ocupat de expresiile legislatiei penale, in continuare yom
face cuno~tinta cu expresii ale legislatiei civile:.
wedding
> [\ledin();)]
nunta
wedding-day
ziua nuntii
wedding-ring
verigheta
God, god
> [god]
Dumnezeu, divinitate
bride
> [braid]
mireasa
guest
> [gest]
musafir, invitat
bachelor
>
bridegroom
> [braidgru:m]
mire
mamage
> [mEridj]
casatorie
divorce
> [divo:'s]
divort
relatives
> [relati:vz]
rude
service
> [sa:'vis]
serviciu, ceremonie
[bEt~ala']
celibatar
~i
retineti
bachelor
>
bride
> [braid]
mireasa
God, god
> [god]
Dumnezeu, divinitate
guest
> [gest]
musafir, invitat
servIce
> [sa:rvis]
serviciu, ceremonie
wedding-ring
verigheta
divorce
> [divo:rs]
divort
wedding
> ["edin(gl]
nunta
mamage
> [mEridj]
casatorie
wedding-day
ziua nuntii
relatives
> [relati:vz]
rude
bridegroom
> [braidgru:m]
mIre
21
[bEt~alar]
celibatar
~i
>[" o t a hlU:td1tl"edin(g)
DIEt "oz]
- Ce nunta minunata
a fost!
He bought expensive
wedding-rings.
- El a cumparat verighete
scumpe.
- Doamne, ajuta-ma!
- Mireasa a intfirziat.
>[D1a braidgru:m
"edin(g) rin(glz]
lZ
ven to:l]
22
lata un alt exercitiu: completati propozitiile in limba engleza cu cuvintele care lipsesc:
Casatoria nu este pentru mine.
~tiu
ca exista Dumnezeu.
Au intarziat la ceremonie.
> bndegroom
divort
musafrr
> guest
verigheta
> weddl11g-ring
mireasa
> bnde
serviciu, ceremonie
Dumnezeu
> God
ruda, rude
> relatIves
ziua nuntii
> wedding-day
nunta
> wedding
celibatar
> bachelor
casatorie
> marnage
Pronumele relative aflate la inceputul propozitiilor relative restrictive, pot fi omise in anumite
cazuri.
23
De exemplu:
The people (whom) I visited were
very nice to me.
~tirea
Is the car (which) you drove yesterday expensive? - Este scumpa ma~ina pe care ai condus-o ieri?
Traduceti in limba engleza frazele care contm propozitii secundare relative. Daca este cazul, omiteti
pronumele relative, conform regulii anterioare:
Ace~ti
Ma~ina
Femei~
IS VClY
old,
>[mgeldjd]
-Iogodit
happy
>[hEpI]
- fericit
enormous
>[mo:1mas]
- enorm, una~
single
> [singl]
- necasatorit, celibatar
incredible
- incredibil
religious
> [nlidJas]
- religios
24
>[a:'
Ill:
stll singl]
\en rilidjas]
E~ti
inca necasatorit?
Ace~ti
foarte
oameni sunt
religio~i.
gradina imensa.
Sunt
religio~i ace~ti
oameni?
Ai fost fericit?
Ati
reu~it
incredibil
> mcredible
logodit
> engaged
necasatorit, celibatar
> single
enonn, uria~
> enormous
religios
> religious
fericit
> happy
Propozi{ii condi!ionale
in cazul vorbirii indirecte In propozi!ia condi!ionald de tipull, timpul verbului se schimbii
conform regulii de concordan{ii a timpurilor (timpul prezent se schimba In timp trecut):
25
2.
Expresii dupd care Propozifia secundard trece la timpul Simple Past. in urmdtoarele expresii
se schimbd timpul verbului:
it is time
- it was time
I wish
- I wished
Timpul verbului din propozifiile secundare care urmeazd dupd aceste expresii, nu se schimbd.
latd doud exemple:
W<lS
Mama mea a spus ca daca ar vrea sa mearga acolo, - My mother Said that if she wanted to go there
s-ar duce.
she would go
to divorce
>[tLl divo:'s]
- a divorta
to attend
> l tu atcnd]
- a fi prezent, a frecventa
to believe
>[tu bIli.v]
- a crede
to swear
- ajura
forma a II-a
forma a III-a
swear> [SUe,I']
swore> f SuO"]
sworn >[s"o:'n]
26
~i
verbele noi:
A:
B:
A:
B:
A:
B:
I know. I attended
the wedding.
IZ
0.f1]
~tii ca Joan
divorteaza de sotul ei?
E~ti
sigur?
~tiu. Am participat
la nunta.
- Am crezut ca erau
fericiti impreuna.
> 10 many
a crede
> to believe
a divorta
> to dlvorce
aJura
> to swear
> to attend
27
~i
would.
(E~ti
Traduceli propoziliile urmatoare in limba engleza folosind aceste doua verbe auxiliare:
E~ti
E~ti
In exerciliul urmator, vom recapitula materia acestei leclii. Daca nu intampinali dificultali, inseamna
ca puteli trece la partea a doua a lecliei 28. Traduceli in limba engleza:
Omul care a fost arestat,
nu a marturisit inca.
[e]
[0:]
[ei]
happy
wedding
divorce
engaged
marriage
guest
com
outrageous
bachelor
relatives
enormous
rate
man
men
dawn
late
hat
when
sworn
gave
29
LECTIA
28 - PARTEA A nOVA
,
Aceasta parte a lectiei incepe cu un dialog. Fiti atenti la pronuntia cuvintelor ~i silabelor accentuate:
Barbara: Speaking about crime you know that people have always said that crime doesn't pay.
John:
But in some countries crime seems to be profitable because the criminals are not sufficiently
punished.
Barbara: I agree, and if a prisoner is convicted of a crime, he often doesn't have to go to prison for
a long time.
John:
How true it is. They say this is because the criminal didn't know what he was doing when
he commited the crime. Don't ask me how they know.
I think the only thing we can do to change this situation is to punish the people who don't
want to punish the criminals.
Mary:
Of course there are happier things to talk about than crime, such as weddings.
Peter:
Yes, just tell me please who isn't happy himself when he sees other people happy on their
wedding-day.
Mary:
Even if you prefer to stay single you can imagine that this is a day they will never forget.
Peter:
We must hope that life will always bring us more to be happy about than to be sad about.
a~
that month.
fi fost prezent
obviously mnocent.
Anul in care recolta s-a distrus, a fost prea secetos. > The year our crop failed, was too dry.
EI nu este omul care era cand ne-am intalnit
prima data.
30
Crezi ca e vinovat?
gUIlty?
I am Il1l10cent.
uria~.
> rhls
IS
religio~i
plane IS enOIIIlOllS.
sunt
>
Stealing
>
>
nunta.
IS
uciga~ul!
31
RECAPITULAREA LECTIEI
28
,
28.1. Pronumele relative compuse aflate la Inceputul propozitiilor relative restrictive pot fi omise
In anumite cazuri. Exemple:
The people (whom) I visited were
very nice to me.
- Nu pierde biletul
pe care ti I-a dat.
Mary said "If I had had the money - Mary said that if she had had the money
earlier I would have paid for the car".
earlier she would have paid for the car.
28.2.2. Timpul urmatoarelor expresii se schimba conform regulii de concordanta a timpurilor:
it is time
- it was time
I wish
- I wished
In schimb in vorbirea indirecta timpul verbului din propozitia secundara, care urmeaza
dupa aceste expresii nu se schimba. De exemplu:
Peter said "I wish I had a house".
32
B.
C.
2.
3.
4.
5.
He told me that ifhe had not bought the wedding-rings earlier, he would not have had
money then.
6.
I wanted to attend the wedding but I was late for the train.
2.
Ai cina cu mine?
3.
4.
5.
6.
Corecta1i
gre~elile
(E~ti
1.
2.
3.
4.
She told me that if she divorces her husband she will be happy.
5.
33
V()CABVLARUL LECTIILOR
27 SI
,
, 28
to a.'euse (ot)
agal'1st
> [agenst]
to al resl
- a aresta
to attend
bacl1elol
>
- celibatar
behavi''lur
> [blhelvla r]
- purtare, comportament
to belil'\ e
- a crede (in)
to bewan: (of)
> [tublllea']
blacl<mall
> [blEkmeiJ]
bride
> [braid]
- mireasa
brictegroom
> [braldgru:m]
- mire
brutal
> [bru:tl]
- brutal, violent
burglCl\
- spargator
burglary
> [ba:'glan]
- furt cu spargere
capit~1
> [kEpitl
punishment
[bEt~alar]
pani~mant]
~antaj
to commit
- a comite
to conft'ss
- a marturisi, a recunoa~te
to convict (of)
cnme
> [kraim]
- infractiune
criminal
> [krimml]
- criminal
death
> [del"]
- moarte
death sentence
- condamnare la moarte
decent
> [di:sant]
- decent
divorce
> [divo:rs]
- divort
to divorce
- a divorta
engaged
> [mgeidjd]
- logodit
enormous
> [mo:'mas]
- enorm,
envious (of)
> [envlas]
- invidios (pe)
evidence
> [evldans]
- dovada, marturie
fine
> [fam]
- amenda, penalizare
to find out
uria~,
colosal
ginga~,
gentle
> [dJentl]
bland,
God, god
> [god]
DUlllnezeu, divinitate
guest
>
guilty
> [gilti]
- Vlllovat
happy
> [hEpi]
- fericit
incredible
> [inkredibal]
- incredibil
innocent
> [inasant]
- inocent, nevinovat
law
> [lo:J
- lege
to look
marriage
> [mEnd)]
- casatorie
to marry
- a se casatori, a se insura
murder
> [ma:'da']
- crima, omucidere
to murder
- a ucide, a omori
murderer
> [ma:'dara'j
- criminal, asasin,
obviously
> [obvlaslJ ]
outrageous
> [autretdJas]
pickpocket
> [pikpokit]
- hot de buzunare
police
> [pali:s]
- politie
police-station
prisoner
> [prizana']
- prizonier, detinut
to prosecute
to punish
> [tu
- a pedepsi
relatives
- ruda, rude
to release
> [turili:s]
relieved
> [rili:vd]
religious
> [rilidjas]
- religios
remorse
> [rimo:fs]
to report
- a raporta, a anunta
to rob
robbery
> [robari]
- jaf, furt
sentence
> [sentans]
- sentinta
to sentence (to)
- a condamna
[gest]
amabil
musafir, invitat
pani~]
35
l'll
uciga~
ru~inos, neru~int,
imoral
u~urat
remu~care,
mustrare de con~tiinta
service
> [sa:'vis]
shoplifter
>
single
> [sing!]
- necasatorit, celibatar
speeding
> [spi.um lg )]
- exces de viteza
sufficient
>
to swear
- ajura
theft
> [T'efl]
- furt
thief, thieves
> [T'i:fJ[T'i:vz]
- hot, hoti
ticket
> [tikI!]
violent
> [vaialant]
- violent
wedding
> [Ucdm(g)]
- nunta, cununie
wedding-day
- ziua nuntii
wedding-ring
- verigheHi
whatever
whichever
>
[Uit~ev a ' ]
- oricare
whoever
> [hu:e\ a f]
- oncme
- serviciu, ceremonie
[~oplifta'J
- hot de magazine
[safi~<lI1t]
- suficient, indestuHHor
36
RECAPITULARE
I.
2.
Participiul Prezent:
This is tiring work.
- Este
munca istovitoare.
Modul imperativ:
- Du-te la ~coala!
Go to school!
- Inceteaza sa bei!
- Incetati sa beti!
3.
4.
~i
would:
bani?
LECTIA
29
,
PARTEA iNTA.I
Prima parte a leqiei se refera la trecerea timpului. Cititi cu voce tare noile
cuvinte ~i retineti traducerea lor in limba romana:
season
> [si:zn]
- anotimp
moment
> [maumimt]
- moment, clipa
midnight
> [ midnait]
- miezul noptii
noon
> [nu:n]
fortnight
> [ fo:'tnait]
- doua saptamani
weekday
> l ui:kdci]
- zi lucratoare
leap-year
- an bisect
century
> [sent-;;ari]
- seeol
- alaltaieri
- poimaine
past
> [pa:st]
- treeut
future
> [ fiu:t~il']
- vii tor
l'
past
> [pa:st]
- trecut
noon
> [nu:n]
season
> [si:zn]
- anotimp
- alaltaieri
fortnight
> [ fo:'tnait]
- doua saptamani
moment
> [maum,jnt]
- moment, clipa
future
>
- poimaine
midnight
> [midnait]
- miezul noptii
weekday
> ["i:kelci]
- zi lucratoare
century
> l sent-;;ari]
- seeol
leap-year
- an bisect
[fiu:t~a']
- viitor
~i
Wait a moment.
>
Monday is a weekday.
> [mandel
I like reading
about the past.
- Ce ne va aduce viitorul?
[~I:
IZ
a "/:kdc/]
A~teapta 0
clipa!
A~teapta
zi lucratoare.
pana poimaine!
tamorall]
tlu:t~aT
La amiaza ploua.
Nu
~tim
~i
unu va incepe
o clipa, va rog.
- A >momcnt, please.
> leap-year
moment
> moment
alaltaieri
amiaza
> noon
trecut
> past
zi lucratoare
> weekday
viitor
> future
doua saptamani
> fortlllght
miezul noptii
> ITIldnight
secol
> century
anotimp
> season
poimaine
inlocuie~te
cu
in exemplele de mai sus afi observat, desiguy, cii atat propozifia subordonatii, in care apare forma
de participiu prezent entering, cat ~i propozitia principalii care contine verbul saw, au acela~i
subiect, pronumele I.
Participiul prezent se traduce in limba romtinii prin gerunziu.
- Cand am deschis
copiii in camera.
a mistake.
- Concediind
o gre~eala.
ace~ti
am vazut
Acum alcatuiti constructii asemanatoare celor prezentate anterior ~i completati cu ele propozitiile in
limba engleza:
Uitandu-se pe geam, Mark
i-a vazut.
De pe munte se vedea
marea.
~tirile
~i-a
putut cumpara
> [clemJ
p.m.
> [pi:emJ
formerly
> [1'o:'ma'1IJ
- altadata, odinioara
one day
>["an deIJ
- intr-o zi
in (the) future
- in viitor
- prescurtare de la antemeridian,
inainte de pranz
- prescurtare de la postmeridian,
dupa amiaza
A:
B:
A:
B:
Yes, that's right. Today you have a lot to do between the meeting and dinner.
A:
B:
A:
B:
- La noua dimineata
yeti avea 0 ~edinta
cu administratia.
I remember.
>
>
- Cred ca altadata
nu aveam mult de lucru.
- Intr-adevar.
- Sper ea intr-o zi sa
pot sa merg in concediu.
- Oa, in viitor,
dar nu aeum.
D/a mEnldJl1lant]
[al
- Imi amintesc.
nmemba']
[/CS
al
hEv
- Oa,
DIEts ra/t]
t~cmclJd
ri:sntlI]
a~a
este.
- She will have to write all letters > III thc future.
La
~ase
dupa pranz
> p.m.
altadata, odinioara
> fonnerly
Inainte de pranz
> a.m.
in viitor
- Lasa-ma sa 0 citesc!
- Lasa-i sa ne invite!
- Las-o sa ia ma~ina!
Let's go!
>[tu apia']
a aparea, a se
to disappear
>[tu dlsapia']
a disparea
to describe
>[tu dlskralb]
a descrie, a prezenta
to bury
>[tu ben]
a ingropa, a inmormanta
to leap
>[tu It:pj
a sari, a salta
forma a II-a
forma a III-a
leap>llIpj
leapt >llcpt]
leapt >[leptJ
7
intati~a,
a se vedea
>
[~I:
Ma~ina
a aparut
dupa colt.
D/adlt~]
~ant
ace~ti
oameni?
> to burry
a aparea, a se infuti~a
> to appear
a disparea
> to disappear
a descrie
> to describe
a sari
>to leap
2.
~i
se citesc datele in limba englezii. Acum vom inviila cum se citesc anii:
Denumiri/e ani/or compu~i din trei cifre se citesc dupii cum urmeazii:
537
966
Denumiri/e ani/or formali din patru cifre, dintre care ultimele douii sunt zero, sunt citite ca
multiplu de sute:
1700
2000
3.
4.
Celelalte numere din patru cifre se impart in dOUG grupuri sunt citite ca dOUG numere de cate
dOUG cifre:
1995
1961
~aizeci ~i
1806
in ultimul exercitiu al lectiei yom recapitula cele invatate pana acum. Traduceti propozitiile in
limba engleza:
Alaltaieri, mergand la ~coala
m-am oprit langa acest magazin.
ora~e.
LECTIA
29 - PARTEA A DOVA
,
lata un alt grup de cuvinte noi. Cititi-Ie cu atentie ~i urmariti traducerea
in limba romiina:
absence
> [Ebsans]
- absenta, !ipsa
birthday
> [ba:'Tsdei]
- zi de
delay
> l dilei]
- intarziere, amanare
display
> [displei]
- etalare, expunere,
number
> [namba']
- numar
occasIOn
> [ake(jan]
- ocazle
opportunity
> [opa'Uu:niti]
patience
>
presence
> [prezans]
- prezenta
second hand
trip
> [trip]
- excursie, calatorie,
deplasare
word
> [ua:rd]
- cuviint
Exersati cuvintele
~i
[pei~ans]
na~tere
afi~aj
- rabdare
in alta ordine:
[pei~ans]
patience
>
second hand
delay
> [dileiJ
- intarziere, amiinare
presence
> [prezans]
- prezenFi
occasion
> [akeij,ln]
- ocazle
trip
> [trip]
- excursie, calatorie,
deplasare
birthday
> [ba:'T'dei]
- zi de
opportunity
> [oparUu:niti]
display
> [displei]
- etalare, expunere,
word
- cuvant
number
> [namba']
- numar
absence
> [Ebs<lllS]
- absenta, !ipsa
10
- rabdare
na~tere
afi~aj
- A fost
"at~
excursie placuta.
afi~ajul
mic.
This clock has a second hand. > [O/IS k10k hEz a sekand hEndJ - Acest ceas are secundar.
Can I have a word with you?
- Am intalnit-o cu ocazia
zilei tale de na~tere.
He is waiting for an
opportunity.
- El a~teapta un moment
potrivit.
I will do it dUrIng
their absence.
pel~ans]
- Ai putina rabdare!
El nu a spus nimic.
Afi~ajul arata
numere.
11
Nu au fost intarzieri.
Ziua mea de
na~tere
absenta, lipsa
zi de
> birthday
na~tere
rabdare
> patIence
intarziere
> delay
prezenta
> presence
cuvant
> word
prilej favorabil
> opportunity
excursie
> tnp
> dIsplay
secundar (al ceasului)
numar
> number
ocazie
> occasIOn
Daca nu vii la
yom intirzia.
~apte,
scrisoare,
occasionally
> [akcljanalI]
actually
> [Ekt~ua1i]
sharp
>
digital
> [didjital]
- digital
to be fast
to be slow
[~a:'p]
A:
B:
A:
Is it digital?
B:
Yes, it is. But actually, it's not new. It's a second-hand watch.
A:
B:
Oh, no. I wish it did. Now it's two minutes fast. Yesterday it was one minute slow.
Dh, thanks.
>[au TSEn(glks]
- Dh, multumesc.
Is it digital?
>[ iz It didJltaI]
- Este digital?
Yes, it is.
>[Ies it iz]
- Da.
>[bat
- Merge bine?
Dh,no.
>[ au nau]
- Dh,nu.
I wish it did.
- Aeum
Yesterday it was
one minute slow.
>[/csta'del it "oz
ai bo:t a
"ot~
Ekt~uali
from him]
13
Uot~]
A~
vrea sa mearga.
grabe~te eu
doua minute.
Ceasullor nu
ia inainte niciodata.
> to be slow
uzat, folosit
> second-hand
ascutit, precis
>
> occasionaJly
> to be fast
~harp
complement indirect
Atunci cdnd complementul indirect stii inaintea celui direct, structura propozi!iei este urmiitoarea:
- Ea mi-a dat 0 carte.
Ordinea complementelor poate fi schimbatii, dar, in acest caz, inaintea complementului indirect se
folosef}te particula to:
- Ea mi-a dat 0 carte.
Sa incercam sa traducem propozitiile in limba engleza pe baza celor doua constructii de mai sus:
Imi vei arata camera ta?
>[tll daial]
to fix
>[tll fiks]
to mend
>[tu mend]
- arepara
to ring
>[tu rm lg )]
- a suna
to strike
> [ tu straik]
- a lovi, a bate
~i
a forma un numar
forma I
forma a II-a
forma a III-a
ring >[rilt"]
rang
>[ rEn(g)]
rung
strike> [straik]
struck
>[ strak]
struck
>[strak]
Ill:
data?
Ei au fixat
a forma un numar
> to cllal
- a fixa
> tn fix
a suna
> to
- a repara
> tn mend
a lovi, a bate
> to stn ke
Il!1g
15
Iar acum urmeaza ultimul exercitiu allectiei. Incepeti rezolvarea temei pentru acasa doar dupa ce ati
rezolvat rara gre~eala acest exercitiu:
In drum spre birou am vazut un accident gray.
Cii~tigand
Nu Ie voi da
ace~ti
bani.
Urmeaza
obi~nuitul exercitiu
[i:]
[ u:]
l i]
[ei]
leap
noon
fix
display
season
soon
ring
patience
mean
moon
bring
occasion
seen
food
sing
day
green
spoon
digital
raise
16
RECAPITULAREA LECTIEI
29
,
29.1. In locul unei propozitii subordonate putem folosi participiul prezent (forma -ing).
When I entered the room, I saw him
at the table.
- (Lasa-i) sa ne invite!
- (Las-o) sa ia ma~ina!
- Samergem!
cite~te
537
966
29.3.2.Anii formati din patru cifre, dintre care ultimele doua sunt zero, sunt cititi ca multiplu
de sute. De exemplu:
1700
2000
29.3.3. in alte cazuri anii din patru cifre diferite se impart in doua grupuri ~i se citesc ca atare:
1995
1961
~aizeci
29.3.4. Daca a treia din cele 4 cifre este ,,0", acesta se cite~te "oh":
- eighteen oh six ("optsprezece zero ~ase")
1806
17
~i
indirect
indirect
Cand complementul indirect 11 precede pe cel direct, atunci structura propozitiei este urmatoarea:
She gave me a book.
Ordinea complementelor poate fi schimbata, dar In acest caz complementul indirect este
precedat de to:
- Ea mi-a dat 0 carte.
18
B.
C.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
2.
3.
4.
5.
6.
1.
1782
2.
795
3.
1900
4.
2005
5.
3000
19
"
PARTEA "INTAI
LECTIA
30
,
> [a:nsa r]
- raspuns
appearance
> [apiarans]
- aparitie, ivire,
attempt
> [atempt]
- Incercare, tentativa
collection
>
environment
> [invainlnmant]
- mediu, ambianta
habit
> [ hEbit]
- obicei, deprindere
headline
> [hedlain]
history
> [histari]
- istorie
mornmg paper
promise
> [promis]
- promlslUne
subject
> [sabdjikt]
subscription
>
[kalek~n]
[sabskrip~n ]
Inrati~are
- coleqie
- abonament
=
"i
~~!IIIII!IIIi!
....
ith some of fa
'!!!!!!!iij~lle.rid'sYou
say I :8
I:
:.
strongI
headline
> [hedlain]
history
> [histari]
- istorie
environment
> [invairanmant]
- mediu, ambianta
subscription
>
[sabskrip~n ]
- abonament
collection
>
[kalek~n]
- colectie
attempt
> [atempt]
mornmg paper
answer
> [ a:nsa r]
- raspuns
promise
> [promis]
- promlSlUne
appearance
> [apiarans]
- aparitie,
habit
> [hEbit]
- obicei, deprindere
subject
> [sabdjikt]
l....
20
- Incercare, tentativa
Inrati~are
- Ea nu mi-a raspuns.
We have to clean up
our environment.
sabskrip~n
In continuare sa exersam folosirea cuvintelor noi. Completati urmatoarele propozitii In limba engleza
cu cuvintele corespunzatoare:
Mediul (nostru) Inconjurator este foarte important. - Our >enVlronment is very important.
~i
Ei au
colectie impresionanta.
cunoa~te
raspunsul.
21
> attempt
aparitie,
infati~are
> appearance
> headline
promisiune
> promise
abonament
> subscnptlOn
raspuns
> answer
subiect, terna
> subJect
obicei
> habIt
mediu, inconjurator
colectie
> collectIon
istorie
> hist'lry
Adverbele once -["ans] - 0 data, twice -l tll,II~J - de doua ori, sunt jolosite joarte des pentru a
exprima frecventa cu care se petrece 0 actiune. Celelalte adverbe se jormeazii cu ajutorul unui
numeral $i al substantivului time: three times, four times etc.
22
L-am intalnit
Gande~te-te
singura data.
~i
cuvinte noi:
just in time
- toemai la timp
in the meantime
wait a minute
a~teapta
rabdare
plenty of time
- timp destul
A:
B:
A:
B:
Certainly. It's six now. We'll do the shopping and get to the cinema just in time.
A:
- La ee ora incepe?
At eight.
- La opt.
> [in D/a mi:ntaim U1: kEn Ju: - Intre timp putem face
ni~te cumparaturi.
sam ~opin(g)]
Certainly.
> [sa:rtanli]
- Desigur.
Wait a minute!
23
A~teapta
pU1in!
tlJ:
hEv
~i
biletele tale?
traducere:
stai putin
- intre timp
tocmai la timp
- timp berechet
in afara de adjectivele daily, weekly, folosite ~i ca adverbe, in limba engleza sunt ~i alte adjective
a caror termina{ie este -ly, de exemplu:
lovely
>[lavh]
fatherly
> [fa.Dzarli]
- parintesc, patem
silly
> [si!l]
- prost
friendly
> [frendli]
- prietenos, arnica 1
Daca din adjectivele cu termina{ia -Iy vrem saformam un adverb, nu putem sa dublam sufixul-Iy. in
aceste cazuri adverbele se formeaza cu urmatoarele structuri:
in a lovely way
in a fatherly manner
in a silly manner
in a fnendly way
vorbe~te
intotdeauna
parinte~te.
24
to succeed (in)
- a reu~i, a izbuti
to pollute
- a polua
to neglect
- a neglija
to subscribe (to)
~i
in urmatoarea constructie:
reu~i,
to succeed in + verb
cu tenninatia in -ing
- a
I succeeded in ...
a izbuti
ma~ina.
~i
>
> l D/IS rh a' lZ hEvIll palu:tid] - Acest rau este foarte poluat.
[~l:
in
du:inl~1
~i-au
neg1ijat pisicile.
Au irosit
Ace~ti
25
> to subscnbe to
a neglija
> to neglect
a polua
> to pollute
> to succeed
a irosi, a pierde
> to waste
,~i
In exercitiul urmator, incercati sa construiti propozitii la diateza pasiva operand ambele tipuri de
transformari:
They sent him a letter.
Iar acum, exersati folosirea participiulului prezent. Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza:
Stiloul care se afla pe masa este al meu.
secretara.
(jOIn
26
England
In ultimul exercitiu al leetiei veti avea ocazia sa reveniti asupra tuturor notiunilor noi de gramatica
~i vocabular:
La ce te-ai abonat?
Am rugat-o de doua ori sa piece in
lini~te.
Au vorbit prietenos.
a~teptam.
a fnendly manner.
aceea~i
[e]
[E]
[a. ]
[au]
neglect
habit
sharp
sound
spend
can
hard
house
mend
man
dark
our
met
hand
ask
found
set
land
arm
out
27
In
LECTIA
30 - PARTEA A nOVA
,
Urmeaza un exercitiu de citire ~i pronuntie. Cuvmtele ~i sllabele accentuate Ie-am scris cu litere
Ascultati caseta ~i cititi dialogul cu atentie, pentm a va insu~i cat mai corect intonatia
limbii engleze:
ingro~ate.
Barbara:
John:
Barbara:
John:
Barbara:
John:
Mary:
Peter:
Mary:
What John was saying was true. But don't other people feel bad when there is nothing for
them to do, or at least they think there is nothing?
Yes, I think so. Usually these people are wasting their time or choose to listen to the radio
or watch television.
And these people are very happy when friends come to visit them so they can talk about
the news or whatever is worth talking about.
Barbara: Wouldn't it be difficult to say which of these is the better way of spending time?
Tom:
Well, it's hard to say. We are always ready to say that we are doing things the right way
and other people are not.
Barbara: But how can we be sure?
Tom:
It is a good thing that we are all different.
lata ultimul exercitiu al lectiei. Daca reu~iti sa il faceti lara nici 0 gre~eala, atunci puteti trece la
rezolvarea temei pentru acasa. Traduceti propozitiile urmatoare in limba engleza:
Citind ziarul de dimineata m-am gandit
la promisiunea pe care am Iacut-o.
Ea a raspuns
proste~te.
111
a sIlly way.
> Th IS
28
IS
In
a century?
~eoala?
data.
Ma~inile
polueaza mediul.
Mi s-a promis
dark glasses.
RECAPITULAREA LECTIEI
30
,
30.1. Adjective cu tenninatia -Jy
30.1.1. In afara de adjectivele daily, weekly care pot fi folosite ~i ca adverbe, In limba engleza
sunt ~i alte adjective a caror tenninatie este -Jy. De exemplu:
lovely
fatherly
- parintesc, patern
silly
- prost
friendly
- prietenos, amabil
30.1.2. Daca vrem sa fonnam un adverb din adjectivul cu terminatia -Iy, nu i se adauga Inca un
sufix -Jy. In acest caz vom folosi urmatoarele structuri adverbiale:
in a lovely way
in a fatherly manner
in a silly manner
in a friendly way
30.2. Daca verbul are doua complemente (direct ~i indirect), atunci la diateza pasiva, oricare dintre
ele poate fi subiectul propozitiei:
He showed me his garden.
30.3. In fraza din limba engleza, participiul prezent (In -ing) poate Inlocui propozitia subordonata
relativa:
A man who lives in this street
was injured in an accident yesterday.
30
I.
2.
3.
4.
5.
6.
B.
I.
Am
2.
3.
4.
Ma~inile
5.
6.
Ea
C.
Corectati
1.
He loves me fatherly.
2.
3.
4.
5.
reu~it
prietene~te.
ca~tiga
gre~elile
31
forma a II-a
forma a III-a
leapt
> [lept]
rang
> [rEn'gl]
rung
strike> [stralk]
32
> [ran(g)]
VOCABULARUL LECTIILOR
29 SI
,
, 30
absence
>[Ebsans]
- absenta, lipsa
actually
> [Ekt~llali]
- intr-adevar, in realitate
a.m.
> [eiem]
- prescurtare de la antemeridian,
inainte de amiaza
answer
> [a:nsaT]
- raspuns
to appear
appearance
>[apia'ans]
- aparitie,
inIati~are
as
>[Ez]
- cum,
cum
attempt
> [atcmpt]
- incercare, tentativa
to be fast
- a fila
to be slow
- a fila ramane
in urma (ceasul)
birthday
> [ba:TTsdel]
- zi de
to bury
>[tu beri]
- a ingropa, a inmormanta
century
> [sent"ari]
- secol, veae
collection
> [kalek~an]
- colectie
- poimaine
- alaltaieri
delay
> [dllei]
- intarziere, amanare
to describe
- a descrie, a prezenta
to dial
>[tll dalal]
- a forma un numar
digital
> [didJital]
- digital
to disappear
>[tll disapia']
- a disparea
display
>[ dlsplei]
- etalare, expunere,
environment
>lmvairanmant]
- mediu, ambianta
fatherly
>[fa:Oza'Ji]
- parintese, patem
to fix
formerly
>[fo:'ma'li]
- altadata, odinioara
fortnight
>[fo:'tnalt]
- doua saptamani
33
a~a
na~tere
afi~aj
friendly
- prietenesc, amical
> [frendli]
future
- viitor
habit
> [hEbit]
- obicei, deprindere
headline
> [hedlam]
history
> [histari]
- istorie
in future
> [in
in the meantime
just in time
- tocmai la timp
to leap
- a sari, a salta
- in viitor
fm:t~ar]
leap-year
- an bisect
lovely
> [lavli]
manner
> [mEna']
to mend
- a repara
midnight
> [midnalt]
- miezul noptii
moment
> [mallmant]
- moment, clipa
mommg paper
- ziar de dimineata
to neglect
- a neglija
noon
> [nll.n]
number
- numar
occasion
> [akeljan]
- ocaZle
occasionally
> [akeIJanali]
once
one day
- intr-o zi
(singura) data
opportunity
> [opa'tm:mti]
- prilej favorabil
past
> [pa:st]
- trecut
patience
>
plenty of time
- timp destul
p.m.
> [pum]
- prescurtare de la postmeridian,
dupa amiaza
to pollute
- a polua
presence
> [prezans]
- prezenta
- rabdare
[pel~ans]
34
promise
> [promis]
- promlslune
to ring
> [tu
- a suna
season
> [si:zn]
- anotimp
second hand
second-hand
sharp
> [p:'p]
silly
> [sili]
- prost, neghiob
to strike
- a lovi, a bate
subject
> [sabdjikt]
to subscribe (to)
- a fi abonat
subscription
>
[sabskrip~n]
- abonament
to succeed (in)
- a
trip
> [trip]
twice
> [t"ais]
- de doua ori
unless
> [anles]
wait a minute
to waste
way
> [" e t]
weekday
> [ L1 i:kdei]
- zi de lucru, zi lucratoare
word
- cuvant
rin(~)]
35
reu~i,
a izbuti
RECAPITULARE
1.
2.
3.
Daca un substantiv apare de mai multe ori Intr-o propozitie, poate fi Inlocuit cu cuvantul one:
I don't like this book;
I like that one.
Modul imperativ:
Come here!
- Vino aici!
- Nu mancati
a~a
de repede!
Mary's car
my parent's friends
Mariei
"
"
PARTEA INTAI
LECTIA
31
,
> [mEta']
- chestiune, problema,
treaba
fact
> [fEkt]
- fapt; realitate
object
> [ obdjikt]
- obiect, scop
idea
> [aidia]
- idee
peace
> [pi:s]
- pace
soldier
> [sauldja']
- soldat
war
- razboi
mistake
> [misteik]
complaint
> [kampleint]
- nemultumire, plangere,
reclamatie
incident
> [insidant]
- incident, intamplare
space
> [speis]
- spatiu, univers
space travel
- calatorie in spatiu
luggage
> [lagidj]
- bagaj
gre~eala,eroare
> [pi:s]
- pace
object
- obiect, scop
luggage
> [lagidj]
- bagaj
matter
> [mEtil']
- chestiune, problema,
treaba
incident
> [insidant]
- incident, intamplare
idea
> [aidia]
- idee
fact
> [fEkt]
- fapt
space travel
- calatorie in spatiu
war
- razboi
mistake
> [mistcik]
complaint
> [kampleint]
- nemultumire, plangere,
reclamatie
soldier
> [sauldja']
- soldat
gre~eala,
eroare
- Ce
>
DZEtlagldj /t)"'zJ
[17
It
~til
despre razboi?
Iar acum completati propozitiile 'in limba engleza cu cuvintele care lipsesc:
Am citit mult despre ace! razboi.
aceea~i gre~eala.
> incident
gre~eala, eroare
> mIstake
pace
> peace
razboi
> war
> matter
soldat
> soldIer
spatiu, univers
> space
> complamt
obiect, scop
> object
idee
> Idea
fapt
> fact
bagaj
> luggage
Forma negativii a verbului must se ob(ine prin adiiugarea adverbului de nega(ie not: must
not (forma prescurtatiijiind mustn't l masnt] care inseamnii a nu fi permislingaduit, a nu
avea voie, a fi interzis, de exemplu:
She mustn't smoke.
- Nu ai voie sa
vorbe~ti
aici.
2.
Structura negativii -
BU
- Nu trebuie sa
cite~ti
- Ea nu trebuie
cu asta.
sa-~i
lar acum sa folosim verbele modale invatate anterior. Completati propozitiile in limba engleza cu
verbul corespunzator:
Nu trebuie sa mergem acolo.
Nu ai voie sa-ti
Aceste
~tiri
la~i
bagajul aici.
~i
objective
> [abdjekti\]
- obiectiv, nepartinitor
decisive
> ldisaislv]
- hotarator, decisiv
urgent
> [a:ldjant]
- urgent
concrete
> l konkri:t]
- concret, palpabil
abstract
> [EbstrEkt]
- abstract
peaceful
> [pi:sfal]
presently
> [prezantl i]
- imediat, indata
pa~nic, lini~tit
Tomorrow will be
the decisive day.
- Maine va fi ziua
decisiva.
II1fame/~n]
Ehstrl~kt
subjects.
- Imprejurimile sunt
foarte pa~nice.
lini~tita.
> cOllclde
decisiv
> deClSI\ c
pa~nic, lini~tit
> peaceful
imediat, indata
> presently
abstract
> aboitract
urgent
> urgent
obiectiv
>ob.lectl\C
Ati
reu~it
to matter
to notice
to complain
> l tu kamplclTl ]
- a se plange, a reclama
to agree
> [tuagri"]
- a fi de acord, a accepta
to disagree
>
to decide
>[tUJloilltJj
flU (hsagri:]
- a nu fi de acord, a nu accepta
- a decide, a hotari
A:
B:
A:
She wanted to go on holiday with her friends and you didn't agree.
S:
A:
Yes, it does. You didn't even tell her why you disagreed.
B:
Now you are right. Next time when I decide to forbid her something 1'1\ explain why.
6
propozi~ie separat:
> [Sl. "0n lld tll gall on holide: - Ea a vrut sa mearga in concediu
Jl), hel r frcndl 1 nd Ill:
cu prietenii ei dar tu
,iidnt a~n: j
nu ai fost de acord.
Yes, it does.
>
[ICS
It d:l/1
- Da.
>
1'11,
- Acum ai dreptate.
'dl
III
- lntr-adevar? Nu am observat.
~tiu
ca ei nu sunt de acord.
Nu am fost de
aceea~i parere
in acea problema.
a~teptam.
a se plange, a reclama
a observa
> to notice
> to Jl1.ltkl
a nu fi de acord
- Sa nu fim de acord!
- Sa nu decida ei
ln~i~i!
Urmeaza ultimul exereitiu al lectiei, in care vom sintetiza cele invatate. Traduceti propozitiile
urmatoare in limba engleza:
Acest incident nu trebuie sa se mai intiimple.
Nu trebuie sa te
El are
giinde~ti
la aceasta problema.
hotara~ti
lara sa
vorbe~ti
cu Jane.
>
YDU
Nu conteaza.
LECTIA
31 - PARTEA A DOUA
,
incepem partea a doua a lectiei cu substantive referitoare la razboi.
Cititi cuvintele cu voce tare:
army
> [a:fmi]
- armata
navy
> [neivi]
air force
> [eaffo:fs]
- forta aeriana
civilian
> [sivilian]
- civil
trench
>
weapon
> [U epn ]
- arma
enemy
> [cnami]
- mamlC
ally
> [Elai]
- aliat
cartridge
> [ka:ftridj]
atom-bomb
- bomba atomica
battle
> [bEtl]
- batalie, lupta
submarine
> [sabmari:n]
- submarin
[trent~]
~i
tran~eu
cartu~
enemy
> [enami]
- inamic
ally
> [Elai]
- aliat
battle
> [bEtl]
- batalie, lupta
navy
> [neivi]
cartridge
> [ka:ftridj]
submarine
> [sabm[lri:n]
- submarin
army
> [a:'miJ
- armata
atom-bomb
- bomba atomica
air force
- fortii aeriana
weapon
> [U cpn ]
- arma
trench
>
civilian
> [slvilian]
[trent~]
cart~
tran~eu
- civil
~i
>
We have no infonnation
on the enemy.
- Nu avem infonnatii
despre inamic.
- Acestea sunt
11I:Z
tran~ee.
cartu~e proaste.
cartu~e?
Tran~eele
Aliatii
no~tri
ne sprij ina.
ora~ul.
saptamana.
10
arma
> weapon
cartu~
>nlltridgc
submarin
> submannc
lupta, batalie
> battle
aliat
>ally
civil
flota maritima
> n:l\ v
bomba atomica
> dto!1l-bomb
armata
> :III11Y
tran~eu
>\rench
>llI1lYd
10.\))/
lYe;}'
men! bEll/J
II
"'.1.'
Dupii eum ali observat, expresiile ea anii patruzeci, anii cincizeci etc., se formeazii adiiugiind la
numeral artieolul hotiirat :;i sufixul-es. Nu uitali eii litera -y de la sfar:;itul euviintului se transformii
in -i, iar aeeasta este urmatii de terminalia -es.
lata exemplele:
the fifties
- anii cincizeci
the sixties
- anii l?aizeci
- the eighties
- anii optzeci
the 20s
- the twenties
- anii douazeci
\..
- anii
the 1970s
- anii
In
the 1930s
(nineteen thIrties).
Mary s-a nascut in anii l?aizeci.
In
the J 790s
(se\entccn ninetIes).
> In the 405 (fortIes) there were fe\\ cars
In Romania.
>[tEktlkl]
- tactic
civilian
>[SI\ illan]
- civil
nuclear
- nuclear
live
> [1'11\]
- viu, intens
naval
> [I1C{\ I]
- naval, maritim
annoured
>[a 'l11d'll]
- blindat, annat
12
~i
exersati pronuntia:
- lnamicul a facut
o gre~eala tactica.
- Se folosesc
civile.
- Politia a folosit
adevarate.
~i
avioane
cartu~e
Ace~ti
an >armoured plane.
> naval
civil
> civIlILln
nuclear
> nucleLlr
tactic
> (actlc,,1
blindat
> armoured
VIU
> live
13
~i
cdteva detalii:
Cuvdntul one nu se folose~te pentru inlocuirea unui substantiv care se repetti. dacti in propozi!ie se
aflti ~i pronumele own.
De exemplu:
folose~te-l pe
- El nu are nevoie de
propria ma~ina.
ma~ina
al tau.
tao El are
to surrender
- a se preda, a capitula
to join
to arm
> [tua:'m]
- a (se)lnarma
to fire at
to sink
- a (se) seufunda
Dintre verbele de mai sus doua sunt neregulate. lata formele lor:
forma I
forma a II-a
forma a I1I-a
fought
sank
sunk
sink
>
[sll1 l g l k]
> [fo.t]
I11CnI
"(1
'z1
14
lid)' f)'f'I'
aun naivz]
occasionally.
akrlJanall]
> [[Ya sa?man:n sEn(~)k
l3,v
~1PS 111
- Submarinul a scufundat
tu: delZ]
We fought in vain.
- Aliatii
- Ni te vei alatura?
>
sufficiently armed?
We fired at the enemy planes,
[~l.'
- Soldatii
safi~ant1J a. 'mdl
alia' sltuld.FJ'z
1)'1
av aua'
no~trii
sunt
san'~)k
~IPS
au capitulat.
suficient de inarmati?
no~trii
nu in ale noastre.
tu: mcni
o:lrccll]
Unneaza un exercitiu nou in care vom folosi cuvintele noi. Completati unnatoarele propozitii in
limba engleza:
Vom inceta lupta de indata ce inamicul
se va preda.
Dupa
>surrcndcrs.
la Londra.
in London.
de ultima batalie.
in aceasta saptamana?
this week?
15
Pentru a verifica daca ati retinut cele studiate piina acum, traduceti verbele urmatoare in limba
engleza:
a trage (cu 0 arma)
a se uni, a intra 1n
> to Jom
a (se) scufunda
> to sink
a 1narma
> to ann
a (se) lupta
> to fIght
a se preda
> to surrender
2.
3.
- Eu am trei scaune
ea are cinci.
~i
a furat trei.
- Nu a fast
gre~eala
4.
In exercitiul urmator vom exersa constructiile invatate anterior. Traduceti propozitiile in limba
engleza:
Ma~ina
Am camera mea ~i el
> 1 have
are pe a sa.
111) 0\\
IS
100111
nIl II
no~tri
Parintii lui John sunt mai batnlni dedit ai lui Mary. > John's parents are older than Mary's.
lS
the tallest.
Nu avem nevoie de submarinele flotei lor militare, > We don't need the submarines of theu' navy:
Ie avem pe ale noastre.
we have our own.
EI a Iacut doua
gre~eli,
armata mica.
lei]
l all
la]
weapon
navy
decide
army
trench
naval
live
arm
bed
mistake
decisive
cartridge
enemy
space
fire
armoured
let
lake
fight
car
17
RECAPITULAREA LECTIEI
31
,
31.1. Fonna negativa a verbului modal must
31.1.1. Daca verbulUi modal must i se adauga adverbul de negatie not, obtinem fonna must
not (fonna scurta mustn't) care inseamna a nu fi permis/ingaduit, a nu avea voie, a
fi interzis.
She mustn't smoke.
- Nu ai voie sa
vorbe~ti
aici.
- Nu trebuie sa
31.2. Daca vrem ca cmeva sa nu faca ceva, atunci verbului let i se adauga cuvantul de negatie not:
Let's not go there!
- Sa nu mergem acolo!
31.3. Expresnle anii patruzeci, anii cincizeci se formeaza adaugand numeralului articolul hotarat
~i sufixul -es. Litera -y de la sfar~itul cuvantului se transfonna in -i, de exemplu:
..
the fifties
- ann cmClzeCl
the sixties
- anii
~aizeci
- the eighties
- anll optzeci
- anii
the 1970s
- anii
18
~aptezeci
inlocuie~te
substantive:
in unnatoarele cazuri cuvantul one care inlocuie~te substantive care se repeta, poate fi omis:
1.
2.
3.
ea are cinci.
5.
~i
4.
folose~te-l
19
B.
c.
2.
3.
4.
5.
6.
2.
3.
4.
5.
6.
Corectati
gre~elile
aceea~i gre~eala
de doua ori.
1.
You needn't to go to school today. You can stay at home if you want.
2.
3.
4.
5.
20
....--iil. ._ _
"
"
PARTEA INTAI
LECTIA
32
,
> [raitl]
tank
> [tEn(g)k]
- tanc
aircraft
> [ea'kra:ft]
- aVlOn, aVlOane
aircraft carrier
- port-avion
anti-aircraft gun
ammunition
>
target
> [ta:'git]
- tinta
casualties
> [kEjiualtiz]
- pierderi, victime
measures
> [meja'z]
- masuri, dispozitii
bomber
> [boma']
- bombardier, avion de
bombardament
fighter
> [faitil r]
- avion de vanatoare
attack
> [atEk]
- atac, asalt
~i
aircraft carrier
- port-avion
attack
> [atEk]
- atac, asa1t
tank
> [tEn(g'k]
- tanc
measures
> [meja'z]
- masuri, dispozitii
ritle
> [raitl]
bomber
> lboma']
- bombardier, avion de
bombardament
aircraft
> [eil'kra:ft]
- avion, avioane
casualties
> [kEjiualtiz]
- pierderi, victime
ammunition
> l Emiuni~n]
- munitie
fighter
- avion de vanatoare
anti-aircraft gun
target
> [ta:'git]
21
[Emiuni~n]
pu~ca
- munitie
pu~ca
- tinta
- Port-avioanele sunt
vapoare enorrne.
- Avioanele noastre nu
s-au intors inca.
We need more
anti-aircraft guns.
>
> [a
> [hall
We have to take
serious measures.
- Trebuie sa luam
masuri serioase.
- Bombardierele noastre
au nimerit toate tintele.
- Ataeul a ineeput
dimineata devreme.
Illo:'mas ~lpS]
[D/CI
~IP lZ
an i:Zl ta:'gltJ
si lIas me)a'z]
- Ei au probleme
eu munitia lor.
- Un vapor este
----="'~-----
22
tinta
u~oarii.
Sa exersam inca
corespunzatoare:
Tunurile noastre anti-aeriene au fost nefolositoare. - Our> anti-aircraft guns were useless.
- The> bombers fly very high.
pu~ti
straine.
> aircraft
munitie
> ammunition
pierderi, victime
> casualtIes
bombardier
> bomber
atac, asalt
> attack
t inta
> target
tanc
> tank
port-avion
masuri, dispozitii
> measures
avion de vanatoare
> fighter
pu~ca
> rifle
tun anti-aerian
23
Acum ne yom reintoarce la 0 problema gramaticala discutata in lectia anterioara, ~i anume, genitivul
saxon.
Genitivul saxon se folose,~te inaintea substantivelor care exprima timpul sau distan!a, de exemplu:
Did you hear last night's news?
- Ai auzit
~tirile
- A fost
de ieri seara?
mila de noi.
Cuno~ti
IS
a mile's dIstance
fi om my house.
>[mihtan]
- militar
defensive
>[dlfenslv]
- defensiv, de aparare
mlssmg
- disparut
hostile
> [hostad]
- ostil, inamic
jet
> [dJet]
- avion cu reactie
vulnerable (to)
> [valnarabl]
In exercitiul urmator puteti urmari folosirea cuvintelor noi in propozitii. Cititi-le cu atentie ~i retineti
traducerea lor in limba romana:
Only military targets
are important.
a:' unpo:'tant]
J Ipoltld
mism lgl ]
DIEt del]
24
S3m
to be interested in
- a fi interesat(a) de/sa...
to be afraid of
- a se teme de
Aceste expresii se folosesc la toate timpurile din limba englezii, prin cOlljugarea corespullziltoare a
verbului to be.
De exemplu:
They are interested in buying your house.
Pentru a exersa folosirea eelor doua expresii, traduce1i in limba engleza urmatoarele propozi1ii:
Ma intereseaza submarineIe.
Te intereseaza aceasta
~tire?
ered ca a va interesa.
25
- a distruge, a darama
to bomb
- a bombarda
to bring down
to take off
- a decola,
to attack
- a ataca, a asalta
to defend
- a apara
to receive
- aprnm
to carry
- a transporta, a duce
a-~i
lua zborul
- lnamicul a bombardat
capitala noastra.
- Avioanele au decolat de pe
vasul purtator de avioane.
26
> to carry
a apara
> to defend
apnml
> to receive
a ataca
> to attack
a decola
a doborl
a bombarda
> to bomb
a distruge
> to destroy
~i
Adjeetivul pronominal any se folose~te ~i in propozi!ii afirmative. in aeest caz inseamii: orice,
oricare, ~i se folose~te pentru determinarea persoQnelor :;;i obiectelor.
Vii prezentiim
~i formele
anybody
> [ embodl]
- oricine, oricare
anyone
> [eni"anj
- oricine, orieare
anything
> [eniT'in(g)j
- once
anywhere
in exercitiul unnator vom exersa utilizarea adjectivului pronominal any ~i a fonnelor sale compuse.
Traduceti propozltlile in Iimba engleza:
Orice camera este destul de buna pentm mine.
~tie
cat de intens
lata ~i ultimul exercitiu de traducere din aceasta parte a lectiei. Traduceti propozitiile unnatoare in
limba engleza:
Pu~tile
[EJ
[a1J
[IJ
jet
casualties
rifle
military
defend
attack
fighter
missing
measure
carry
light
civilian
trench
tactical
time
bring
send
matter
find
sink
28
LECTIA
32 - PARTEA A nOVA
,
Cititi cu atentie unnatorul dialog:
Mary:
Every day when you read the morning papers, there is news about all kinds of wars, isn't
it, Peter?
Peter:
Well, yes. But is it bad? In this way we cannot forget that while we ourselves are living in
peace, things are not so good for a lot of other people.
Mary:
Peter:
Mary:
Peter:
I really don't know. Some people say that we have to destroy all weapons and close ,the
factories that make them.
Mary:
Barbara: I agree with what Mary just said, and you John?
John:
Barbara: I guess so, but other people say that negotiating is the answer. But it often happens that
people finish negotiations when it seems they are getting less than the others.
John:
lata-ne
We have to try to be good to other people and in the meantime remember what has often
been said: if you want peace you have to be prepared to fight.
ajun~i
~tiu
~i
du~manul
IS
cartu~e.
29
those targets.
muni~ie,
Alia~ii no~tri
au capitulat.
Ce anne defensive au
bombardierele lor?
S-a tras
~i
aftcr the
~m
battle.
> !-la\ e
gre~eli
tactice.
~aptezeci.
111
RECAPITULAREA LECTIEI
32
folose~te ~i
~i
distanta, de
- Ai auzit
ve~tile
- A fost
I.
~i
mila
- oricine, oricare
anyone
- oricine, oricare
anything
- orice
anywhere
31
B.
2.
3.
4.
5.
6.
2.
3.
Grice soldat
4.
Intreaba pe oricine!
5.
6.
C.
cunoa~te aceste
fapte.
2.
3.
32
~i
VOCABULARUL LECTIILOR
31 SI
,
, 32
abstract
> [EbstrEkt]
- abstract
to be afraid of
to agree
> [tuagri.]
- a accepta, a fi de acord,
a fi de aceea~i
parere
aircraft
> [ea'kra:ft]
- avion, avioane
aircraft carrier
- port-avion
air force
- foI1a aeriana
ally
> [Elal]
- aliat
ammunition
>
anti-aircraft gun
- tun anti-aerian
any
> [em J
- orice, oncare
anybody
> (enihodl]
- oncme, oncare
anyone
> [emUan]
- oricine, oricare
anything
- orice
anywhere
> [eniUca']
to ann
> [tua:'m]
- a inarma, a se inarma
armoured
> [a:'ma'dJ
- blindat, armat
army
> [a:'mi]
- armata
atom-bomb
- bomba atomica
attack
> [atEk]
- atac, asalt
to attack
>[tuatEk]
- a ataca, a asalta
battle
> [bEtl]
- batalie, lupta
to bomb
- a bombarda
bomber
> [boma']
- borbardier, avion de
bombardament
to bring down
to carry
- a duce, a transporta
cartridge
> (ka:'tridJ]
casualties
> [kEjlllaltIz]
- pierderi, victime
civilian
- civil
to complain
- a se plange, a reclama
[Emluni~n]
- munitie
33
cartU~
complaint
> [kampleint]
- nemultumire, plfmgere,
reclamatie
concrete
> [konkn:t]
- concret, palpabil
to decide
- a decide, a hoUiri
decisive
> [dlsa/slv]
- hotarator, decisiv
to defend
- a apara
defensive
> [dlfenslv]
- defenslv, de aparare
to destroy
- a distruge, a darama
to disagree
- a nu fi de acord, a nu accepta
enemy
> [enaml]
fact
> l fEkt]
- fapt, intamplare
to fight
fighter
> [fa/tar]
to fire (at)
hostile
> [hostaJ!]
- ostil; inamic
idea
> [a/dia]
- idee
incident
> l insldant]
- incident, intamplare
to be interested in
- a (se) interesa de
jet
> [dJet]
- avion cu reaqle
to join
- a se uni, a se asocia
live
> [la/v]
- viu, intens
luggage
> [lagldJJ
- bagaj
matter
> [mEta'J
to matter
measures
> lmela' z]
- masuri, dispozitii
military
> [miiItan]
- militar
mlssmg
>
mistake
> [mlste/k]
mustn't
> [masnt]
naval
>lnelvl]
- naval, maritim
lmisml~l]
du~man,
inamic
- disparut
34
gre~eala,eroare
navy
> [neivl]
needn't
> [ni:dnt]
- nu trebuie, nu e cazul
to notice
nuclear
> [nlU:klia']
- nuclear
object
> [obdjlkt]
- obiect, scop
objective
> [abdJcktiv]
- obiectiv, nepartinitor
peace
> [pi:s]
- pace
peaceful
> [pi:sfal]
presently
> [prezantll]
- imediat, indata -
to receive
- a primi, a lua
rifle
> [raJtl]
to sink
- a (se) scufunda
soldier
> [sauld]a r ]
- soldat
space
> [speis]
- spaliu, univers
space travel
- calatorie in spaliu
submarine
> [sabman:n]
- submarin
to surrender
- a capitula, a se preda
tactical
> [tEktikl]
- tactic
to take off
- a decola,
tank
> [tEn(Clk]
- tane
target
> [ta:'git]
- linta
trench
>
urgent
> [a:'djant]
- urgent
vulnerable (to)
> [valnarabl]
- vulnerabil
war
> [U o :']
- razboi
weapon
> [U epn ]
- anna
[trent~]
35
pa~nic,
calm,
lini~tit
pu~ca
a-~i
tran~eu
lua zborul