Infectii streptococice. Angine.

Scarlatina. Erizipel

Angine
Inflamatia amigdalelor/orofaringelui, producand durere
spontana sau provocata de deglutitie (odinofagie)
Infectii frecvente, de cauza virala sau bacteriana
Clasificarea dupa aspectul clinic:
Angine eritematoase si eritematopultacee
Angine pseudomembranoase
Angine veziculoase
Angine ulceroase si ulceronecrotice

Angine eritematoase si eritematopultacee

Virusuri - cea mai frecventa cauza (4080%)
Rinov., Coronav., Mixov., Adenov., VSR,
HIV, Rujeola, Rubeola, Parotidita, EBV
Bacterii:
Streptococ betahemolitic grup A
Angine virale:
debut progresiv, angina eritematoasa,
manifestari catarale asociate (rinoree,
tuse, raguseala), alte manifestari clinice
caracteristice etiologiei virale respective
(adenopatie, rash etc)
Angine bacteriene:
debut brusc, febra mare, odinofagie
intensa, angina rosie/ eritematopultacee,
adenopatie satelita dureroasa

Angine eritematoase si eritematopultacee

Bacteriene:

Streptococ betahemolitic grup A 80% din anginele bacteriene,

(10% purtatori sanatosi in populatie,
recrudescente iarna, primavara)
10-25% din anginele eritematopultacee
la adult, 25-50% la copil

Frecventa mare in colectivitati

Redutabila prin complicatii
Alte bacterii: streptococ B, C, G
Debut brusc, febra mare, odinofagie
intensa, angina
rosie/eritematopultacee, adenopatie
satelita dureroasa

Angine pseudomembranoase
Mononucleoza infectioasa (cauza cea
mai frecventa)
frecventa la adolescenti si tineri
angina este initial eritematopultacee,
apoi se dezvolta falsele membrane care
respecta lueta, se insoteste de purpura a
valului+ alte manifestari caracteristice
MNI
Difteria (boala exceptionala in prezent)
Falsele membrane sunt foarte aderente,
daca sunt smulse lasa o ulceratie, se
refac cu usurinta, au caracter extensiv,
depasesc marginile amigdalelor, imbraca
lueta
Adenopatie importanta cu edem
periganglionar
Febra inalta
Fenomene toxice intense (insuficienta
cardiocirculatorie, oligurie)
Alte cauze (rar): stafilococ, streptococ,
pneumococ

Angine veziculoase (ulceratii superficiale)

Herpes simplex 1 (angina herpetica)
Mic buchet de vezicule, apoi ulceratii
policiclice bucofaringiene, sensibile,
uneori cu aspect hemoragic
Febra inalta
Adenopatii cervicale moderate
Durata-1-2 sapt (formele severe
beneficiaza de tratament cu aciclovir)

Coxsackie A (enterovirus)
(herpangina)

Febra, durere faringiana moderata,

Mici vezicule inflamatorii pe pilieri si val
amigdalian care nu se extind la restul
mucoasei bucale
Vindecare spontana in 5-7 zile

Alte cauze de angine ulcerative:

Aftoza comuna
Angina Duguet (febra tifoida)
Boli buloase cu afectarea mucoasei bucale

Herpangina
Coxsackie A

Angine ulceroase si ulceronecrotice

Mononucleoza infectioasa (bilaterala)

Angina Vincent (unilaterala):
asociatie fuzospirilara (Fusobacterium+spirocheta)
febra moderata, halena fetida, odinofagie unilaterala
adolescent, adult tanar, igiena locala deficitara
Penicilina G/V, metronidazol
Sancru sifilitic amigdalian (unilaterala)
ulceratie putin profunda, putin dureroasa, indurata
Angine in cursul hemopatiilor (bilaterale) (agranulocitoza,
leucoze acute)

Complicatii

Angine eritematoase si eritematopultacee:

Complicatii locale supurative:
Flegmon periamigdalian (odinofagie importanta, otalgie, trismus, tumefactia
pilierilor cu edem de lueta)
Supuratii cervicale:
Abces retrofaringian (febra, disfagie, dispnee)
Adenoflegmon
Celulite cervicale
Complicatii generale
Sindrom poststreptococic
Complicatii toxice
Scarlatina
Soc toxic streptococic

Angine pseudomembranoase (vezi MNI, difterie)

Angine veziculoase (herpetica)

Eritem polimorf
Meningoencefalita

Angine ulceroase si ulceronecrotice (angina Vincent)

Flegmon periamigdalian
Tromboflebita jugulara cu risc de embolie septica si infarct pulmonar (sindrom
Lemierre)

Clasificarea streptococilor dupa tipul de

hemoliza
Betahemolitici

Alfahemolitici

(hemoliza intinsa,
clara)

Hemoliza incompleta,
inverzirea mediului

Gammahemolitic
i
nehemolitici

Clasificarea streptococilor
dupa criteriul antigenic (Ag polizaharidic component al
peretelui)

Grupuri notate cu litere A-H si K-T (nu sunt cuprinsi streptococii viridans, care nu pot
fi grupati dupa criteriul antigenic)
Grupul A (90% din streptococii patogeni pt om
Grup Ag Tip hemoliza
Habitat Specia Sindroame clinice
A Beta Faringe Str.pyogenes
Angina
Cai respiratorii
Scarlatina
Piele, anus
Erizipel
Piodermite
Septicemii
B Beta Urogenital
Str.agalactiae
Infectii nou nascut
Digestiv
Endocardite
Faringe
Septicemii
Infectii urinare
C Beta Faringe Str.humanus
Faringite
Piele Glomerulonefrita
D variabil
Intestin
(nehemolitici) Genital Str.bovis Endocardite
Streptococi
Alfa
Faringe
Str.salivarius
Endocardite
viridans Cavitatea bucala Str.mutans
Carii dentare
Streptococi
Gamma
Gura
Peptostreptococcus
Abces
amigdalian
anaerobinehemolitici
Intestin Gangrena
VaginFlegmoane
Septicemii

Scarlatina
Definitie: boala infectioasa si contagioasa, acuta, endemo-epidemica,
caraterizata prin angina si exantem caracteristic urmat de descuamatie
Etiologie
Streptococ beta hemolitic grup A (exceptional grup C, G)
Boala este produsa de toxina eritrogena (exotoxina) responsabila de
exantem, febra, sindrom toxic, fenomene nervoase si digestive.
Mortalitatea prin scarlatina este in declin continuu la nivel mondial
Epidemiologie
Evolueaza sporadic si cu mici epidemii in sezonul rece, este frecventa la
copilul mic, exceptionala la sugar si rara la adult
Sursa: bolnavii, purtatorii de streptococ (rol mai important decat bolnavii
care sunt izolati, tratati)
Transmitere: aerogena directa/indirecta
Receptivitatea: generala. Boala lasa imunitate durabila (protejeaza de
scarlatina, dar nu de alte infectii streptococice), reimbolnavirile sunt
produse de alte tipuri streptococice. Stare de imunitate sau de
receptivitate se testeaza prin IDR Dick

Scarlatina
Patogenie
Streptococul se fixeaza pe celulele epiteliale nazale si faringiene, prolifereaza local fiind
responsabil de faringita si secretia de toxina care difuzeaza in organism si provoaca
eruptia (prin efect direct asupra sistemului neurovegetativ si reactie de
hipersensibilitate intarziata)
Clinic
Incubatie 3-6 zile
Debut brutal: febra, frisoane, disfagie, dureri abdominale, varsaturi. Obiectiv-angina
eritematoasa, limba saburala, adenopatii subangulomandibulare, tahicardie
Perioada de invazie:
Angina
Rosie
Pultacee, cu exsudat cenusiu distribuit in puncte sau zone care pot conflua luand
aspectul de false membrane
Ulceronecrotica (Henoch), cu necroze tisulare
Gangrenoasa, prin asociere cu anaerobi

Limba (ciclul lingual)

Perioada de eruptie
Perioada de descuamare

Scarlatina

Limba zmeurie

Limba rosu-inchis lucioasa

dupa epitelizare limba de pisica

Incarcata cu depozit cenusiu albicios in prima zi, pt ca apoi sa se descuameze

treptat, incepand de la varf si margini catre baza.
Ramane o limba rosie prin desprinderea stratului epitelial (proemina papilele
linguale-limba zmeurie), dupa 5-6 zile de la debut; apoi limba se epitelizeaza

Scarlatina
Perioada de eruptie
Eruptie micropapuloasa,
aspra la pipait, rosie,
Incepe pe gat si torace, se
generalizeaza rapid, in 24h

Scarlatina
Eruptia:
Mai intensa pe fata
anterointerna a
membrelor, in axile, pe
torace si abdomen
Respecta fata, care
prezinta o congestie
intensa a obrajilor,
contrastand cu o paloare
circumorala (facies
palmuit, masca Filatov)

Scarlatina

Eruptia:
La nivelul plicilor de flexiune ale
membrelor, mai ales la plica
cotului eruptia are un aspect
caracteristic sub forma unor linii
hemoragice (pielea lezata de
toxina este traumatizata de
miscarile de flexie)-semnul
Grozovici Pastia
Persista dupa stingerea eruptiei

Scarlatina
Perioada de eruptie:
Exantemul poate fi:
Hemoragic
Cianotic
Pal, trecut cu vederea
Alte manifestari clinice:
Febra ridicata
Modificari circulatorii (tahicardie,
hTA)
Hepatomegalie usoara
Atingere renala (nefrita in focar)
Artralgii
Simptome neuropsihice (in formele
hipertoxice)

Scarlatina

Perioada de descuamare:
Dupa 7-15 zile apare descuamatie pe gat si pulpa degetelor initial, cu
aspect fainos pe trunchi, in lambouri la nivelul extremitatilor
membrelor
Dureaza 2-3 saptamani

Scarlatina
Diagnostic
Pozitiv
Clinic
Examene de laborator orientative:
Leucocitoza cu PMN
Izolarea streptococilor grup A (C, G) din gat (nu este demonstrat
caracterul toxigen)
Cresterea ASLO este inconstanta si tardiva
IDR Dick la inceputul bolii si dupa 10-14 zile (virajul de la (+) la (-)
pledeaza pt scarlatina
Diferential
Eriteme stafilococice (TSS)
Boala Kawasaki
Infectii virale: rubeola, echo, Coxsackie, MNI, adenoviroze
Toxidermii medicamentoase (lipseste enantemul)

Scarlatina
Complicatii rare cu tratament AB
Toxice: miocardita, hepatita, nefrit n focar, suprarenalit, artit,
encefalit, oc toxic, CIVD (precoce)
Septice (locale sau la distanta): dacriocistita, sinuzita, otita,
meningite, abces cerebral, adenite, adenoflegmoane, flegmon de
planseu, sepsis, artrite, bronhopneumonie, abces pulmonar (precoce)
Alergice (Z15-Z25)
Glomerulonefrita difuza (dupa infectii faringiene sau cutanate)hematurie, proteinurie moderata, IR; AB pt focar streptococic,
profilaxia AB nu se justifica (risc de recidiva neglijabil)
RAA (artrita, cardita, coree-Sydenham (miscari dezordonate,
involuntare, haotice)
Eritem nodos (dermohipodermita nodulara pe fata de extensie mb,
bilateral, regreseaza spontan in 2 sapt, pot apare in 2-4 pusee
succesive)

Eritem nodos

Scarlatina
RAA
Conceptia clasica: 2M sau 1M+2m+dovada infectiei streptococice
Criterii majore: artrita, cardita, eritem marginat, noduli Meynet, coree
Criterii minore: artralgii, febra, ATCD de RAA, sd inflamator, prelungirea interval
PR,
Dovada infectiei streptococice: cresterea ASLO, izolarea streptococului din gat,
scarlatina recenta
Conceptia moderna:
Sindrom poststreptococic major: artrita, cardita, coree (corticoterapie+AB 5 ani)
Sindrom poststreptococic minor: poliartralgii febrile, tulburari de ritm si de
conducere, persistenta unui sd inflamator+subfebra dupa angina (AINSaspirina+AB 1 an)
Tratament
Curativ
Penicilina G, V: 50.000u/Kgc/zi la copil, 3-4 MU la adult, 10 zile
Amoxicilina: 50mg/Kgc/zi la copil, 2g/zi la adult
Macrolide: eritromicina (10 zile), claritromicina, azitromicina (5 zile)
Preventiv: Penicilina V/ macrolid la contacti 7 zile

Alte infectii streptococice

Erizipel
Boala infectioasa acuta a tegumentului ce survine unei infectii focalizate
cu streptococi betahemolitici din grupul A (mai rar B, C), sau stafilococ,
caracterizata prin placard de dermita si fenomene generale
Favorizat de: staza venolimfatica, limfedem, traumatism, obezitate, boala
generala (diabet, neoplazie)
Uneori are caracter recidivant ce evoca hipersensibilitate la Ag
streptococice
Sursa de infectie: diverse infectii streptococice, subiecti purtatori de
streptococi
Transmitere: diret/indirect; contagiozitate redusa
Poarta de intrare: solutii de continuitate (escoriatii, micoze, ulceratii)
Dupa erizipel nu apare imunitate, ci de predispozitie (recidive)
Este afectat: epiderm, dermul, hipoderm (poate fi sediul unor procese
supurative)

Erizipel
Forme clinice:
Erizipel membre inferioare
Erizipel fata
Erizipel periombilical la nou nascut
Erizipel perigenital postpartum
Erizipel migrator, serpiginos, eratic (netratat se extinde la
alte parti ale corpului)
Erizipel recidivant

Erizipel membre inferioare

Localizare frecventa
Debut brusc: frison, febra,
stare de rau, durere locala
Infiltrat rosu, cald, indurat,
dureros, margini mai putin
nete ca in erizipelul fetei,
uneori flictene, necroza
Adenopatie locala
Posibila tromboflebita
asociata

Erizipel al fetei
Poarta de intrare: leziune
cutanata, rinita, otita,
infectie dentara
Debut brusc: frison febra,
stare alterata
Local: placard rosu, cald,
indurat, bine delimitat,
(burelet), eventual vezicule si
flictene
Adenopatii pretragiene,
submaxilare constante

Complicatii erizipel
Locale: necroze, abcese,
flegmoane, gangrene
(redutabila este fasceita
necrozanta streptococica,
favorizata de utilizarea AINS,
fara AB)
Generale: septicemie,
limfangite, adenite supurate,
nefrita in focar,
glomerulonefrita
Edem cronic dupa erizipel
recidivant
Erizipel plaga operatorie

Erizipel
Diagnostic diferential:
Eriteme solare
Dermite medicamentoase
Abcese, flegmoane
Stafilococia maligna a fetei
Eritem migrator
Erizipeloid Rosenbach
Tratament
Penicilina G 10-20MU, 5-8 zile, apoi amoxicilina po pl durata
totala 10-20 zile
Macrolide in caz de alergie
Penicilina antistafilococica (nafcilina) etiologe stafilococica
Riscul de tromboza venoasa este mic si nu justifica utilizarea
sistematica a anticoagulantelor
AINS si corticoizii au indicatie discutabila

Impetigo contagiosa

Ectima

Fasceit necrotizant