Determinarea directa a Cu, Cd si Pb in vinuri si

sucul de grapefruit folosind spectometru de

absorbtie atomica in flacara
Introducere
Oligoelementele joaca un rol important in calitatea vinului. Ele
accelereaza procesele specifice de oxidare si reducere din timpul maturarii
care confera un aspect placut vinurilor. Cu toate astea, concentratiile mari de
Cu, Fe, Mn si Zn pot cauza instabilitate si tulburare. Alte metale, precum As,

Cd si Pb sunt toxice.
Legislatia actuala din Brazilia solicita un control strict al nivelurilor de
contaminare cu metale din bauturi. Vinul si sucul de struguri sunt bauturi
consumate intr-o mare masura si pot contine metale adaugate pentru a
inlatura oxizii de sulf si din alte surse. Controlul concentratiei de Cu este
important deoarece cantitatile mari pot cauza degradarea oxidativa a vinului
ducand la deschiderea culorii in cazul vinului rosu si inchiderea acesteia in
cazul vinului alb. Concentratia totala de Cu din vinul rosu si cel alb trebuie sa
fie intre 0,3 si 0,5 mg/L. La vinuri, principalele surse de Cu sunt
echipamentele folosite in producerea vinurilor, adaugarea de saruri de Cu si
pesticide folosite in timpul vinificatiei. Nivelul maximul de Cu permis in vinuri
este de 1.0mg/L.
O cantitate semnificativa de Cd poate fi prezenta in vinuri datorita
reziduurilor produselor agrochimice folosite ca insecticide si fungicide si de
asemenea prin contactul cu echipamentele folosite in producerea acestora.
Consumul cantitatilor mari de vin, poate indica acumularea de Cd in
organism. Concentratia maxima de Cd permisa in vin este de 10 microg/L. Pe
de alta parte, cantitatea maxima de Pb acceptata in vin, stabilita de Oficiul
International al Viei si Vinului, este de 200 microg/L si conform legislatiei din
Brazilia, aceasta este de 300 microg/L.

Instrumente si accesorii
Toate experimentele au fost realizate cu spectometrul de absorbtie
atomica in flacara, Varian Spectra AA640 (Varian, Mulgrave, Australia)
echipat cu corector de fond cu lampa de deuteriu. Parametrii instrumentului
pentru determinarea Cu, Cd, si Pb prin TS-FF-AAS sunt prezentati in Tabelul 1.
Au fost utilizate lampi cu catod cavitar (gol) de Cu, Cd si Pb (Varian). Toate
culegerile de date au fost efectuate la zona de varf.
Componentele lui TS-FF-AAS
Sistemul TS-FF-AAS consta in o pompa peristaltica cu 8 canale echipat
cu tub de propulsie din Tygon (d.i.=0,89), tub de extensie din Teflon
(d.i.=0,8), un injector cu comutator din acrylic produs in laborator, ce a fost
utilizat pentru introducerea mostrei, o unitate cu cuptor cu flacara si
termospray produsa in laborator, ce include un capilar ceramic (Germania
diametru interior 0,5 mm, diametru total 2,0 mm si 100 mm lungime) si
tuburi din nichel. Tubul folosit contine 99,7 % Ni si are urmatoarele
caracteristici: 10 cm lungime, 1cm diametru interior si 1,2 cm diametru total.

Efectul concentratie de etanol asupra semnalelor de absorbanta ale

Cu,Cd si Pb

In Fig 1 se poate observa faptul ca utilizarea unui tub cu 6 gauri in

partea inferioara a furnizat o mai buna precizie decat utilizarea unui tub fara
gauri. Tubul de Ni cu cele 6 gauri a permis patrunderea partiala a flamei,

cauzand o crestere a temperaturii tubului si imbunatatind procesul de

atomizare a analitului.

Precizia relativ scazuta a FAAS (Fig 2) poate fi atribuita proprietatilor

fizice ale solutiilor ca de exemplu tensiunea superficiala si vascozitatea ce
afecteaza rata de aspiratie a mostrei si procesul de nebulizare. Precizia
maxima pentru Cu, Cd si Pb a fost atinsa pentru solutia ce contine 2.0%
etanol (Fig 1 si 3). Solutiile ce contin concentratii mai mari de etanol arata o
scadere a semnalelor de absorbanta a Cu si Pb, insa pentru Cd raman practic
constante (Fig 3). Aceste ultime rezultate sunt concordante cu cele obtinute
prin FAAS conventional si de asemenea cu determinarile Pb sau Cd in
metanol folosind spectrometria de absorbtie atomica in flacara.

Comparatia dintre TS-FF-AAS si FAAS

S-a realizat o comparatie intre valorile obtinute prin procedeul de TS-FFAAS utilizand tuburi de Ni cu si fara gauri si FAAS. Tabelul 4 prezinta

rezultatele obtinute in determinarea Cu adaugand 2.0% etanol plus HNO3

-1
0.14 moli/L
.
Cele mai bune rezultate pentru Cu au fost obtinute folosind un tub de Ni cu 6
gauri suplimentare.

Determinarea Cu, Cd si Pb din vin si sucul de grapefruit

Tabelele 6 si 7 contin rezultate pentru determinarea Cu, Cd si Pb din
mostre de vin si suc de grapefruit. Mostrele de vin au fost masurate dupa o
simpla diluare iar mostrele de suc de grapefruit au fost analizate fara niciun
tratament. Se poate observa o variatie apreciabila a concentratiilor de Cu, Cd
si Pb in vin. Toate concentratiile de Cu, Cd si Pb sunt sub nivelurile maxime
permise de legislatie. Tabelele 6 si 7 indica acuratetea procedurilor efectuate
aplicand experimente de recuperare a aditivilor pentru determinarea
concentratiilor scazute ale acestor metale in mostrele de vin. Recuperarile
au variat intre 90,1 si 112,7 % pentru Cu, 93,1 si 117,8% pentru Cd si 87,8 si
109% pentru Pb.Pentru Cd, acuratetea a fost de asemenea verificata folosind
GFAAS (= spectrometrie de absorbtie atomica cu cuptor de grafit) si toate
rezultatele au fost in concordanta la un nivel de incredere de 95%. Nivelurile
maxime de metale permise in sucurile de grapefruit sunt de 1,0 mgL-1
pentru Cu, 10 g/L-1 pentru Cd si 300 g/L-1 pentru Pb. In mostrele de suc
de grapefruit, concentratiile de metale au variat de la 31,1 la 3431,1 g/L-1
pentru Cu, de la 16,5 la 171,8 g/L-1 pentru Pb si de la 2,2 la 4,5g /L-1
pentru Cd.

Concluzii
Spectrometrul de absorbtie atomica si cuptor cu flacara termospray
(TS FF AAS) a demonstrat posibilitatea determinarii directe a nivelurilor /L-1
de Cu, Cd si Pb din vin si sucul de grapefruit, fara nicio etapa critica de
preparare a mostrelor, insa calibrarea acestora trebuie realizata cu ajutorul
SAM (= Analiza Mostrelor). Datorita eficientei proceselor privind introducerea
mostrei si atomizarea, limitele de detectie obtinute sunt mult mai bune decat
cele stabilite in general in FAAS.

Bibliografie
Official Methods of Analysis of AOAC International,16th edition vol II,1998
CC.Nascents ,M.A.Z Arruda,A.R.A Nougueira,J.A Nobrega,Talanta 64 (2004)
J.Davies,H.Berndt.,Analit Chim Acta 479 (2003) / 215
A.G. Clark,G.R Scollary, Anal Chim Acta 413 (2000) / 25