1.4.

Resurse de materii prime - agricole: Germania dispune de o agricultur

dezvoltat i performant, care asigur toate materiile prime specifice zonei
climatice. - minerale: crbune cca. 200 milioane tone, sare cca. 7,0 milioane tone,
minereu de fier.
2. ECONOMIA R.F. GERMANIA
2.1. Sistemul economic Sistemul economic al R.F. Germania se bazeaz pe
economia social de pia, politica economic fiind promovat prin instituiile
statului. Statul stabilete condiiile cadru care determin desfurarea activitii
economice, fr s intervin direct n mrimea produciei, n domeniul preurilor sau
n sistemul de salarizare. Constituia garanteaz manifestarea liber a personalitii
i promovarea iniiativei private; de asemenea, ea prevede protejarea i garantarea
proprietii private. n cadrul general stabilit de stat, piaa, prin milioanele de
consumatori i de ntreprinderi, este cea care hotrte liber i independent ce i
ct se produce, ce i ct se consum. Cele trei principii de baz ale economiei
sociale de pia sunt: a) Cererea i oferta regleaz preurile. Condiia funcionrii
economiei sociale de pia este competiia ofertanilor pe o pia concurenial. b)
Statul protejeaz concurena. nelegerile sau acordurile dintre firme, prin care este
ngrdit sau restrns libera concuren, sunt interzise prin legi clare i precise:
Legea contra restriciilor n calea concurenei (legea anti-monopol sau anti-cartel) i
Legea contra concurenei neloiale. Statul urmrete ca mecanismele concurenei s
funcioneze. Principiile regulatoare de aciune a statului n acest sens sunt
urmtoarele: - Crearea unei poziii de monopol pe pia este prentmpinat
/mpiedicat din timp, prin msuri de politic concurenial. n cazul n care, din
motive tehnice, crearea unui monopol este inevitabil (de exemplu n cazul cilor
ferate), atunci monopolul respectiv trebuie supravegheat i controlat. - Dac n
repartizarea produsului social (bunuri i servicii) se constat nereguli i inechiti,
atunci statul le corijeaz i le nltur prin msuri de politic fiscal, de impozitare
progresiv a veniturilor. - n calculaiile unei ntreprinderi nu trebuie sa fie cuprinse
numai costurile interne ale acesteia. O atenie i mai mare trebuie s fie acordat
costurilor pe care ntreprinderea, prin activitatea sa, le provoac comunitii (de
exemplu, impactul asupra mediului nconjurtor). - Dac ofertanii pe pia
acioneaz anormal (de exemplu, plata muncii este n neconcordan cu activitatea
prestat, practici de dumping etc.), atunci statul ia msuri pentru limitarea unui
astfel de comportament. Exist, ns, anumite excepii de la regulile economiei
libere de pia; astfel, de exemplu, n Uniunea European, agricultura nu se supune
n totalitate legilor i principiilor concurenei, din motive sociale, care in de
necesitatea existenei ntreprinderilor mici si mijlocii. c) Statul reprezint un factor
al echilibrului social. Economia social de pia reprezint o ordine economic
mpletind principiul aciunii libere pe pia cu necesitatea asigurrii echilibrului
social. Coninutul social al economiei sociale de pia rezid n: - preocuparea
pentru creterea continu a standardului de via; - preocuparea de a asigura un
grad ct mai ridicat de ocupare a forei de munc; - o politic social care corijeaz
repartiia veniturilor, prin prestaii de asisten social pli compensatorii pentru
pensii i anumite cheltuieli, ajutoare pentru construcia de locuine, subvenii i
altele. Pe planul relaiilor economice internaionale, Germania susine comerul
internaional liber i se opune cu trie diferitelor forme de protecionism.
2.2. Locul Germaniei n economia mondial

Din punct de vedere economic, Germania se numr printre cele mai dezvoltate ri
din lume, cu un nivel nalt al produciei i productivitii, precum i al veniturilor, dar
i cu un sistem perfecionat de prestaii sociale i un standard ridicat de bunstare.
In anul 2012 a ocupat locul 3 dupa volumul exportului (1460 miliarde Euro) dupa
China (2057 miliarde Euro) si SUA (1564 miliarde Euro) si se afla in randul primelor
4 tari din lume ca tara de destinatie a investitiilor straine , dupa China, SUA si
Japonia.

2.2.1. Indicatori economici de baz Produsul Intern Brut (PIB2013): 3593 miliarde
dolari (locul 4 in lume dupa SUA, China si Japonia) - conform statisticii ONU, sau
2735,8 miliarde euro (conform Statistisches Bundesamt, Wiesbaden, 15.01.2014)
2707 miliarde euro, conform Anuarului Statistic German 2013 PIB / locuitor (2013):
33.355 euro Contributia sectoarelor economice la formarea PIB (2013): Servicii 69%,
Industrie 25,5%, Constructii 4,7% Agricultura 0,8%. Rata cresterii economice
(2013): 0,4%, dupa ce in anul 2012 aceasta a fost de 0,7 %, iar n 2011 de 3,3% ;
Deficit bugetar (2013) : -0,1 %; Rata inflatiei (2013): 1,5% Rata somajului (2013):
6,9 % (cel mai scazut nivel in ultimii 20 de ani) Volumul exportului (2013): 1452,5
miliarde Euro (fa de 1408,3 miliarde Euro n 2012) Volumul importului (2013):
896,1 miliarde Euro, (fa de 905,9 miliarde Euro n 2012) Volumul exportului in
Romania (2013): 10,3 miliarde Euro, in raport cu 9,5 miliarde Euro n anul 2012
Volumul importului din Romania (2013): 9,2 miliarde Euro, in raport cu 8,4 miliarde
Euro n anul 2012.
2.2.2. Comerul exterior al Germaniei Un factor esenial al creterii i stabilitii
economice a Germaniei l reprezint orientarea economiei germane spre piaa
mondial, ctre export. Capacitatea concurenial deosebit a ntreprinderilor
germane este reflectat, n mod expres, de excelenta poziie a acestora pe piaa
mondial. Germania a fost in anul 2013, cu un volum de 1094 miliarde Euro (desi cu
2% mai redus decat in 2012), al doilea exportator mondial, dupa China, devansand
SUA. In acelasi an, importurile au fost de 895 miliarde euro.(cu 1,2% mai mici decat
in 2012). 6 Fiecare al doilea loc de munc n Germania depinde, n mod direct sau
indirect, de export. Comerul cu principalii parteneri in 2013 In anul 2013 cca 60 %
din volumul exportului si importului Germaniei a fost realizat in comertul cu primele
10 tari partenere in cadrul relatiilor comerciale. Comertul bilateral cu principalii 8
parteneri comerciali ai Germaniei in anul 2013 se prezinta astfel: - milioane Euro Frana Olanda China Austria SUA UK Italia Elveia TOTAL 164.393 160.011 140.581
93.010 136.871 131.802 100.861 85.533 Export 100 320 70 946 67.025 56 177
88375 75 641 53 321 47 323 Import 64 073 89 065 73.556 36 833 48496 56 161 47
540 38 210 Sold 36.247 -18.119 -6.531 19.344 39.879 19.480 5.781 9.113 2.2.3.
Schimburile comerciale cu Romnia Evolutia schimburilor comerciale bilaterale in
perioada 2006-2013, conform statisticii germane este prezentata in tabel, dupa cum
urmeaza: - milioane Euro - 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 TOTAL
11.598 12.516 13.861 12.065 13.756 17.191 17.880 19.506 Export 4.370 4.742
4.883 5.665 6.464 8.394 8.369 9.200 Import 7.228 7.774 8.978 6.400 7.292 8.797
9.511 10.306 Sold -2.858 -3.032 -4.095 -735 -828 -403 -1.142 -1.106 Germania si-a
consolidat si in 2013 prima poziie intre principalii parteneri comerciali ai Romniei.
Conform datelor statistice romaneti, ponderea Germaniei in exportul general al
Romniei se situa la export 18,79%, iar la import 18,52%, in timp ce la total

schimburi aceasta era de 18,60% . Fa de peritada corespunztoare a anului trecut

exportul a crescut cu 9,36%, iar importul cu 8,13%. Raporturile romano-germane au
evoluat intr-o maniera dinamica, facilitat de cadrul general favorabil al raporturilor
bilaterale la toate nivelurile. In acest context, merita subliniate investiiile relevante
ale firmelor germane in economia romneasca, purttoare de nalta tehnicitate si
orientate ctre export. Exporturile romaneti spre piaa germana au crescut in mod
deosebit, chiar in perioada de criza 2008/2009 cnd celelalte state membre UE au
nregistrat scderi. Conform datelor statistice romneti, fata de anul 2006
exporturile din 2013 sunt de peste doua ori mai mari. Situaia este reflectata pozitiv
i de statistica german n Statistisches Bundesamt - Foreign trade - Ranking of
Germany's trading partners in foreign trade - 2013: export german: Romania loc 21
(9.162,5 mil euro), import german: Romania loc 23 (9.595,9 mil euro), total export
plus import: Romania loc 23 (18 758,4 mil euro). Structura exporturilor Din punctul
de vedere al structurii, peste trei sferturi din exporturile romneti adresate pieei
germane l reprezinta produsele cu valoare adaugat superioar (maini i
echipamente electrice 42,66%, vehicule i echipamente de transport 19,41%,
textile i confectii 7,78%, mase plastice i articole din cauciuc 6,2%, produse
chimice 3,22% etc). Structura importurilor Importurile Romniei din Germania au o
structura similar. (maini si echipamente electrice 37,33%, vehicule i
echipamente de transport 11,42%, mase plastice i articole din cauciuc 9,76%,
produse chimice 8,91% etc). Structura exporturilor i cea a importurilor se menine,
n linii generale, similar i de pondere apropiat cu cea de la sfitul anului 2012.