INSECTE CARE VATAMA FRUNZELE

Insecte defoliatoare
Insectele
care
rod
frunzele
fac
parte
din
ordinele Lepidoptera, Coleoptera, Hymenoptera si Orthoptera. Deoarece vatamarile produse de aceste
insecte nu se deosebesc in general intre ele, se va face o descriere detaliata a insectelor, iar in privinta
vatamarii se vor indica gazdele si, in cazul in care apar, si caracteristicile specifice ale vatamarilor
respective.

Ordinul LEPIDOPTERA (fluturi)

Insectele din acest ordin sunt daunatoare in stadiul de larva. Omizile tinere
scheletizeaza frunzele iar mai tarziu le rod in intregime (au aparatul bucal
pentru ros si mestecat foarte bine dezvoltat).

Familia LYMANTRIIDAE (LIPARIDAE, ORGYIDAE)

Lymantria dispar L. (Ocneria dispar L., Porthetria dispar L.)
- omida paroasa a stejarului sau omida cu puncte rosii si albastre Recunoasterea insectei. Fluturele prezinta un dimorfism sexual evident. Femela are
anvergura de 55-75 mm, culoare alba-galbuie, abdomenul bombat, greoi, acoperit cu perisori brunigalbui; aripile anterioare au pe fondul alb-galbui benzi in zigzag intunecate ca si petele de pe margini,
iar aripile posterioare fara benzi sau cu benzi rare; antenele dublu-serate si negre; abdomenul bombat
si acoperit cu perisori bruni-galbui. Masculul este mai mic decat femela, are anvergura de 35-45 mm,
culoare bruna-cenusie inchisa pana la cafenie-roscata; aripile anterioare au benzi transversale in
zigzag, intrerupte, brune-inchis ca si banda de la marginea exterioara, iar aripile posterioare sunt
colorate uniform, brune-galbui cu marginea mai inchisa si franjuri de culoare mai deschisa; antene
dublu-pectinate.
Ouale sunt sferice (1,5 mm diametru), slab turtite la poli si de culoare cafenie-roscata. Se
intalnesc obisnuit toate intr-o depunere de forma ovala (in medie 2/4 cm) acoperite cu perisori galbui
de pe abdomenul femelei, depunerea avand aspectul unei mici pernite; depunerile de obicei la baza
tulpinii, pana la 3-4 m inaltime.
Omida neonata este de culoare neagra, acoperita cu peri foarte lungi, datorita carora poate fi
purtata usor de curentii de aer. Dupa 4-5 naparliri devine matura, este de culoare bruna-cenusie cu
numeroase pete si benzi longitudinale mai deschise (in special dorsal), are capul galben cu doua benzi
negre, iar pe fiecare inel al corpului prezinta negi cu smocuri de peri lungi si tari de culoare castanienegricioasa (negii dorsali de pe primele cinci inele sunt de culoare albastra, iar de pe urmatoarele sase
inele sunt rosii); dorsal pe segmentele 9-10 se gaseste cate o glanda de culoare rosie. La completa
dezvoltare omida atinge 50-70 mm lungime.
Pupa este de culoare bruna-inchis, mata sau foarte slab lucitoare, acoperita cu peri ruginii
asezati in smocuri pe negi mici; bazele tergitelor abdominale (la femele numai segmentele 5-7) au
numeroase brazde transversale iesite in relief; cremasterul este alungit in forma de maciuca, cu
numeroase carlige; in spatele antenelor sunt niste gaurele. Atinge lungimea de 37 mm. Se intalneste in
crapaturile scoartei sau intre frunze, intr-o tesatura slaba din fire de matase de culoare bruna.
Caracteristicile vatamarii. Insecta polifaga, ataca foarte multe specii lemnoase (evitand
doar speciile din familiile Oleaceae si Caprifoliaceae) si erbacee, preferand cvercineele, fagul,
carpenul, plopii si salciile. Produce inmultiri in masa.

Lymantri
Raspindire Rspndire: Se gsete pe ntreg globul; la noi n ar se ntlnesc focare puternice n
zona pdurilor de stejar.
Daune

Daune: Larvele sunt foarte lacome i polifage atacnd att pomii fructiferi, ct i speciile
ornamentale i forestiere. Focarele se formeaz n pduri de foioase, de unde se
rspndesc i n livezi; omizile distrug mugurii, frunzele, florile i n anii de invazie
produc pagube importante; pomii pot fi desfrunzii, pierd recolta i sunt debilitai.

Biologie

Biologie: Are o generaie pe an; ierneaz ca ou n ponte de 250-600 ou, cu embrionul

format, acoperite cu periori de pe abdomenul femelei; plante gazd sunt toate speciile
pomicole
ce
se
cultiv
n
zona
stejarului.
Larvele apar n aprilie, cnd urc n coroana pomilor hrnindu-se cu muguri i frunzulie,
dup 6-10 sptmni se transform n crisalide, ntr-un cocon cu estur rar.
n iunie-iulie, apar fluturii care zboar pn n august. Masculii sunt mai vioi dect
femelele; dup fecundare, femelele depun ou pe partea inferioar a tulpinilor; dup 34 sptmni se formeaz embrionul, care rmne n diapauz n interiorul oului, pn n
primvara anului urmtor.

Descriere

Descriere: Fluturii prezint dimorfism sexual pronunat; masculii sunt mai mici dect
femelele; anvergura aripilor ajungnd la 35 - 40 mm; aripile anterioare, brun-cenuiu,
prezint 4-5 benzi transversale brun-negricioase, dispuse n zig - zag i franjuri cu pete
ntunecate; aripile posterioare sunt brun-deschis, cu nuane mai nchise spre exterior;
franjurile
sunt
mai
deschise
la
culoare.
Femelele au anvergura de 60-65 mm; aripile anterioare sunt alb-glbui, cu benzi
transversale cafenii, dispuse n zig-zag, aripile posterioare sunt albicioase, cu o
punctaie marginal nchis. Oul este oval, turtit la capete, roz-glbui la nceput, brun
apoi cenuiu; ponta este acoperit cu periori bruni de pe abdomenul femelei; larva
matur ajunge la 70mm lungime, de culoare brun-cenuiu, are trei dungi dorsale,
subiri, glbui dispuse longitudinal, segmentele 2-6 au cte o pereche de negi albstrui,
restul avnd negi roii. Negii poart smocuri de peri lungi, urticani; capul e galben cu
dou pete negre; crisalida are 20-28 mm, brun, ntr-un cocon mtsos alb-glbui;
crisalidele femelelor sunt mai mari dect ai masculilor.

Combatere Combatere: Adunarea i strngerea pontelor de pe tulpini, prin rzuire i distrugerea lor,
tratamente cu insecticide la apariia omizilor n coroan (larve tinere)

Omida proas a stejarului

701
3
nainte de 90 exista obiceiul de a scoate elevii i studenii la culesul recoltelor. An de an partidul, n imensa lui nelepciune, socotea pe degete unde
e nevoie de fora de munc i ddea dispoziie s se porneasc cohortele
de tineri ctre cmpurile patriei. Cartofi, sfecl, porumb, toate se cereau culese i duse n hambarele rii pentru a lua apoi drumul exportului. Datoria
extern trebuia pltit i neatrnarea patriei depindea un pic i de braele
muncitoare ale fiecrui elev i student. Nu m pot mpiedica s nu fac o
comparaie cu situaia Greciei de astzi i s admit n sinea mea c, dei
comunitii erau stupizi cnd credeau c o ar poate s fie complet independent economic, nici cu capitalitii care ncurajeaz consumul iraional,

dus pn la ndatorarea nrobitoare, nu mi-e ruine. Dar nu despre asta

vreau s v povestesc aici.
n liceu fiind, n fiecare toamn se ntmpla s fim scoi din clase i s
ajungem pe cmpurile patriei pentru a strnge recolta. n unii ani aceasta
era, probabil, mai mare i trebuia mai mult timp pentru a duce la bun sfrit
culesul. Aa a fost n toamna anului 1981, cnd practica agricol (aa se
numea) s-a prelungit mai mult dect era prevzut. Sptmn dup sptmn cursurile s-au tot amnat i ne ntrebam cu toii ce se va ntmpla
cu materia trimestrului nti. La fel se ntrebau i profesorii notri, dar n
oapt, pentru c n vremurile acelea nu puteai s pui la ndoial dreapta
judecat a partidului conductor i a luminatului su secretar general. Nu
ne-a rmas dect s ateptm reluarea cursurilor, care a venit ntr-un trziu, ca o izbvire pentru toi, adunndu-ne napoi ntre pereii colii, de a
cror imaginar strnsoare ne era deja dor.
E lesne de neles c n anul acela programa colar a trebuit ajustat
cumva. Timpul risipit n practica agricol trebuia acum recuperat, pentru c
materiile predate nu puteau s nu ncap n limitele a ceea ce rmsese
din anul colar. i cum toate se rezolvau simplu n vremea aceea, s-au inventat recuperrile. Recuperarea era o or de clas organizat dup amiaza, n afara orelor de coal, un efort suplimentar fcut de profesor i de
elevi pentru a reveni n ritmul firesc al programei colare iniiale. Muli profesori au preferat s accelereze putin ritmul n orele de curs normale, recupernd prin densitate. E drept, orele lor semnau cu un cros, cu o curs
contra cronometru. Substana se pierdea vremelnic, pn cnd programa
era ajuns din urm, apoi respiram cu toii normal, oarecum relaxai. Ali
dascli ai notri au vrut s pstreze ritmul firesc, deci ne-au chemat dupamiezele la coal, s facem ore suplimentare.
Domnul Dobo, profesorul nostru de silvicultur, a ales cea de-a doua
cale. De dou ori pe sptmn veneam la coal de la patru la ase, ca
s recuperm materia. Cu timpul se crease un fel de pact nescris ntre el
i noi, c orele astea suplimentare au doar rostul de a ne preda pentru a
recupera materia i nu pentru a ne asculta. Se vede treaba c pactul sta
exista doar in mintea noastr, pentru c n una din dup-amiezi ne-am trezit c domnul profesor Dobo ne privete cu un zmbet ugub i ne
spune: scoatei o foaie de hrtie! Nu tiu cum se mai ntmpl lucrurile n
ziua de azi n nvmnt, dar pe vremea aceea asta nsemna un singur lu-

cru: extemporal. Dup cum i spune i numele, extemporalul era n afara

timpului, neprogramat, neanunat. Era o metod de control inopinat, pentru
a msura gradul n care noi ne insueam materia pe msur ce avansam
cu predarea. Am protestat anemic, dar domnul Dobo era nenduplecat.
Aa c am scos un caiet, am rupt paginile alea din mijloc i le-am aezat
pe banc.
mi amintesc c eram extrem de calm. Nici urm de emoie. M-am mirat n
sinea mea de aceast stare de spirit de obicei nainte de teze i alte feluri
de lucrri de verificare eram surescitat i emoionat, gndindu-m la gradul
de pregtire cu care m prezentam i ncercnd s anticipez nota pe care
a putea s-o obin. De data asta nu eram deloc agitat. Aveam un calm nefiresc, care m speria i pe mine i am realizat imediat cauza: habar naveam materia predat in ultima vreme. Se spune c emoiile dispar n
dou cazuri: cnd tii tot i cnd nu tii nimic. Eu eram n cea de-a doua situaie. Am privit foaia goal de hrtie i m-am gndit c, indiferent ce subiect voi avea de tratat, ea va rmne la fel de imaculat. Viaa se simplific enorm cnd nu tii nimic. Fericii cei sraci cu duhul
Dup obinuita mprire pe rnduri, a venit i momentul enunrii subiectelor. Rndul pe care m aflam trebuia s descrie n toate amnuntele o insect numit Lymantria dispar. Pe romnete omida proas a stejarului.
Auzisem despre ea la orele precedente, dar nici mcar un amnunt nu mi
se lipise de creier. Priveam n gol spre foaia goal i m gndeam cum va
arta ea cnd o voi preda ctre profesor. A o lsa complet goal mi se prea un gest de impolitee, ca i cum i-a fi spus domnului Dobo c nu-mi
pas de materia lui. Asta era peste poate: venisem s m fac silvicultor i
tocmai la silvicultur s nu-mi dau interesul? Era clar, trebuia s scriu ceva.
Ceea ce am i fcut.
Dup cteva zile au sosit rezultatele. Dup ce le-a anunat n clas, profesorul Dobo, aa cum ne-am i ateptat, a discutat cu dirigintele nostru,
Lolo Bar. Lolo a venit n clas ntr-o recreaie, ne-a privit peste ochelari i
ne-a spus: drag, am aflat c ai obinut nite rezultate deosebite. Noi tceam,
conspirativ. Lolo a continuat: numai note bune de pild Sfrlogea, Murgu i Ciucanu ai luat zece, toi trei la un loc. Din clas s-a auzit un rs mnzesc. Dirigintele l-a ochit pe Vasile Popa, care probabil c rdea mai cu poft i i-a
zis: Popa, nu rde c i tu ai luat patru poate am s-i trimit extemporalul lui taictu, ca s-i orneze sufrageria cu el. Lolo zmbea, mulumit de glumia pe care

o reuise. Vasile a privit n jos i a rspuns: eu cred c, dac i-l trimitei, are si orneze soba, pe dinuntru, cu el.
Vasile a sfrit prin a fi dat afar din clas, dei a protestat vehement, motivnd c suntem n pauz. Din cte mi amintesc a fost prima i ultima oar
cnd cineva a fost dat afar din clas n timpul recreaiei. Episodul s-a ncheiat, noi rmneam cu datoria de a ne ndrepta notele. Dup plecarea dirigintelui ne-am ntrecut ntre noi ca s aflm cine a luat cea mai cinstit
not de trei, cea mai mic acordat de profesorul de silvicultur. Rmn i
astzi la opinia c acest merit mi se cuvine, prin lapidaritatea textului i nuana de insolen pe care o cuprindea singura fraz consemnat pe foaia
de hrtie:
Omida proas a stejarului este proas i triete n stejar.
La Fluturele stejarului ,sau cum mai este denumit si omida paroasa a stejarului
femelele sunt de culoare alb galbui deschis cu niste dungi asezate in zig-zag de
culoare brun-galbui sau brune inchis catre negru dispuse in plan transversal numai pe
aripile interioare ale fluturelui si cu pete de culoare brun spre negru pe marginea
aripilor posterioare . Fluturele stejarului atinge la deschidere maxima o anvergura a
aripilor de 6 7 centimetri .
Masculii de fluturele stejarului sunt de culoare brun cenusiu avand 4 sau 5 benzi de
culoarea neagra dispuse in zig-zag numai pe aripile interioare . La masculii de
fluturele stejarului deschiderea aripilor poate atuinge intre 38 si 40 de milimetri .
Femela de fluturele stejarului depune oua de forma sferica acoperite cu niste perisori
de culoare cafeniu galbuie de pe abdomenul femelei .
Din oua ies larvele - omizile de fluture care sunt de culoare cafenie si foarte paroase cu
cate 2 bumbi dispusi pe partea dorsal a segmentelor pe fiecare dintre acestia Au
culoare albastra pe primele 6 segmente si roscata pe celelalte . Lungimea corpului la
larva de fluture al stejarului atinge dimensiuni destul de mari de 60 - 70 de milimetri .
Din larva ies crisalidele de fluture care au culoare castaniu roscat si avand lungimi de 20
la 24 de milimetri.
Pe scoarta pomilor se observa toamna si iarna ponte cu aspect de iasca care de fapt
sunt adaposturile acestui daunator . Ramurile arborilor atacati sunt desfrunzite si limbul
frunzelor complet mancat la sfarsit ramn doar nervura principala si fructele neatinse .

Fluturele stejarului este raspandit in toata tara noastra dar formeaza focare masive in
zona de crestere binenteles a padurilor de stejar si in silvostepa unde poate produce
defolieri in masa la pomi.
Fluturele stejarului are o singura generatie pe an.
Ierneaza numai in stadiul de ou iar primavara in luna aprilie din oua apar omizile,
perioada aparitiei se intinde pe 12 14 zile.
Imediat ce ouale eclozeaza si apar omizile acestea se urca in coroana pomilor si incep
sa se se hraneasca distrugand toate frunzele tinere pe care le devoreaza lasand doar
nervurile adica le scheleteaza. In acest stadiu de omida ea ramane in jur de 45 50 de
zile timp in care pana la completa lor dezvoltare omizile din care vor rezulta masculii
trec prin V etape de varste, iar cele ce vor da nastere la femelele de fluture al
stejarului vor trece prin VI etape de varste naparlind astfel denu mai putin de 5 ori. In
luna iunie dupa ultima naparlire omida se retrage pe dosul frunzelor sau intre frunze
sau pe tulpini si ramuri unde isi confectioneaza coconii de matase de culoare galben
cenusiu , in care se transforma in crisalide . Fluturii ies din gogosi in lunile iulie-august,
dupa o perioada de nimfoza de 18 - 20 de zile.
Zborul fluturilor are loc noaptea si ziua masculii zburand mai intens in zilele cu soare
pana la sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie.In acest timp are loc si
imperecherea si incepe perioada ovipozitara de depunere a oualor. Ouale sunt depuse
in lunile iulie-august de regula pe scoarta tulpinilor si pe ramurile groase ale coroinei
arborilor in gramezi mari de cate 300 450 de oua pe care femelele le acopera apoi
cu niste perisori luati de pe propiul abdomen . O femela depune pe intreaga perioada
ovipozitara pana la aproximativ 800-900 de oua in 3 5 gramezi . Incubatia incepe
imediat dupa depunerea oualor astfel incat embrionul este complet format dupa
aproape 20 de zile de la ponta adica depunere . Ouale cu embrionul format ierneaza in
aceasta stare iar primavara in luna aprilie din ele apar omizile de fluturele stejarului .
Fluturele stejarului este socotit printre cei mai periculosi daunatori ai pomilor. In anii de
invazie omizile au produs defolieri in masa atat in padurile de stejar cat si in livezile de
pomi fructiferi in special cele de pruni si meri. In urma dezfrunzirii pomii tanjesc in
dezvoltare fructele ramanand necoapte si mici iar mugurii de rod nu se mai formeaza.
Omida paroasa a stejarului (Lymantria dispar) este raspandita mai ales
in regiunea palearctica. In anul 1868 aceasta specie a fost adusa in America din Franta,
la noi in tara apare mai ales in plantantiile din apropierea padurilor de foioase.
La aceasta specie apare un dimorfism sexual pronuntat, masculii si femelele se
deosebesc intre ei prin marime, dar si colorit. Femela are aripile albe-galbui, cu

deschiderea lor de 6,5-8 cm, antere filiforme, aripile anterioare prezinta un desen cu
linii transversale in forma de zigzag, mai inchise, iar aripile posterioare sunt mai
albicioase si au pe margini puncte inchise. Masculul are deschiderea aripilor de 3,5-4
cm, aripile anterioare sunt de culoare galbena-cenusie cu un desen de linii transversale
ondulate si maronii, iar aripile posterioare sunt maronii-deschis.
La acest fluture este depusa o singura ponta pe an, iar hibernarea se face in stadiul de
ou, pe scoarta copacilor. Vara, in perioada de sfarsit a lunii iunie si inceput a lunii iulie
apar fluturii care zboara pana in luna august. Spre deosebire de femele care au un
zbor greoi si stau mai mult fixate de scoarta arborilor masculii zboara vioi. Dupa o
scurta perioada de la aparitia lor, are loc copulatia si ponta. Femela depune ouale la
baza tulpinilor copacilor sau arbustilor, sau pe ramurile mai groase, intr-un singur grup
care cuprinde un numar de 350-600 oua. Cand numarul de exemplare este foarte mare,
femelele isi depun ouale si pe varful ramurilor. Dupa ce sunt depuse toate ouale, ponta
este acoperita cu o panza formata din perisori galbeni-maronii, detasati de pe
abdomenul femelei. Ouale sunt ovale, putin turtite, lungi de 0,2 mm si de culoare rozie
la depunere si gri-cenusie mai tarziu. Grupul de oua are o forma ovala sau rotunda si
poate fi usor observat cu ochiul liber, avand o lungime de aproximativ 4-5 cm.
Larvele apar abia primavara, prin luna aprilie si se hranesc cu mugurii si frunzele
fragede. In primele stadii, datorita firelor de matase pe care le secreta si faptului ca au
corpul acoperit cu perisori lungi, larvele se pot deplasa cu ajutorul curentilor de aer pe
distante mari, pe arborii din jur. Acesta este un mod prin care ele se deplaseaza din
paduri in livezile si gradinile din apropiere. In stadii mai avansate, omizile se deplaseaza
in mers de la un copac la altul, in grupuri stranse. Dupa 6-10 saptamani larvele ajung in
ultimul stadiu de dezvoltare, au culoarea maronie-cenusie si lungimea de 6-7 cm. Pe
partea dorsala prezinta cate o dunga lata de culoare maronie, pe segmentele 2-6 au
cate 2 negi albastri, iar pe segmentele 7-12 au cate o pereche de negi rosii. Au intreg
corpul acoperit cu peri lungi de unde si denumirea de ,,omida paroasa. Mai tarziu are
loc transformarea in crisalida, care se face intr-un cocon alcatuit dintr-o tesatura rara
din fire de matase albe-galbui si in cuiburi formate din frunze infasurate in fire de
matase. Crisalida are lungimea de 2-2,8 cm si culoarea ei devine in timp maronieinchisa. Adultii apar dupa aproximativ doua saptamani, la sfarsitul lunii iunie sau
inceputul lunii iulie.

Larvele sunt foarte daunatoare deoarece ataca frunzele de pomi fructiferi, dar si
esentele ornamentale si forestiere: mar, par, nuc, prun, piersic, cais, stejar, artar, fag,
plop, salcie, ulm, etc. In urma atacurilor nu raman din frunze decat nervurile si
petiolurile si astfel recolta este compromisa si pe anul respectiv, dar si pe anul care
urmeaza.

Lymantria monacha L. (Ocneria monacha L.)

- omida paroasa a molidului Recunoasterea insectei. Fluturele are aripile anterioare albe cu desene negre in zigzag iar
cele posterioare cenusii (pe margini aripile prezinta franjuri); abdomenul si toracele au culoare cenusie
sau roz cu pete negre. Prezinta dimorfism sexual.Femela este mai mare, cu anvergura de 50-55 mm,
mai deschis colorata, are antenele dublu-serate si abdomenul frecvent roz.Masculul este mai mic, cu
anvergura de 40-45 mm, mai intunecat si cu antenele dublu-penate.
Ouale sunt rotunde, usor turtite la poli, mici (circa 1 mm), proaspat depuse sunt de culoare
rosiatica, iar cu timpul se inchid la culoare, devenind cafenii si capatand luciu. Sunt depuse in grupuri
mici (15-140 oua), printre solzii scoartei.
Omida neonata are circa 30 mm lungime, este deschisa la culoare si devine apoi neagra; este
foarte paroasa si are pe corp sase siruri de negi. Odata cu trecerea in varsta a treia si mai ales a patra,
pe spate apare o banda inchisa, care incepe de pe al doilea segment dorsal si este intrerupta intre
inelele 7-9 de o pata alba; pe al doilea segment apare o pata cordiforma neagra, iar pe inelele 9-10
dorsal cate un punct rosu-portocaliu; culoarea de baza a omizilor este de la alb-cenusiu pana la negru.
Dupa 4-5 naparliri devine matura si atinge o lungime de 35-50 mm.
Pupa proaspata este verzuie, apoi devine bruna-inchis cu luciu de bronz; pe cap si torace
dorsal se gaseste o mica creasta longitudinala, iar pe fiecare parte cate doua smocuri din perisori
albastri; pe abdomen se gasesc peri albi-galbui; invelisurile antenelor ies bine in relief; cremasterul
este conic si are numeroase carlige. Se gaseste intr-un cocon lax, de care este fixata cu varful
abdomenului. Are lungimea de 18-24 mm.
Caracteristicile vatamarii. Daunator periculos al arboretelor de rasinoase, preferand
molidul. Omizile rod primavara mugurii si apoi acele. Produce inmultiri in masa.

Euproctis chrysorrhoea L. (Nygmia phaeorrhoea Don.)

- fluturele cu coada aurie Recunoasterea insectei. Fluturele este alb cu aripile albe cu luciu matasos si cu anvergura
de 30-40 mm; uneori la mascul pe aripile anterioare se gasesc cateva puncte mici negre. Sexele se
deosebesc dupa dimensiunea aripilor, abdomenului si dupa forma antenelor. Femela are abdomenul
mai bombat si la varf cu un smoc de peri aurii, iar antenele dublu-serate. Mascululare antenele dublupectinate.

Ouale sunt mici (1 mm), aproape rotunde si de culoare alba-galbuie. Se gasesc de cele mai
multe ori pe dosul frunzelor, toate la un loc (200-500) intr-o depunere alungita si acoperita cu peri de
pe abdomenul femelei.
Omida este neagra la iesirea din ou, devine apoi cenusie-neagra si este acoperita cu perisori
galbui foarte urticanti; dorsal cu doua dungi rosii si cu cate un neg rosu-portocaliu pe inelele 9-10; pe
laturi cu benzi albe intrerupte. Ierneaza in stadiul de omida tanara (dupa a doua naparlire) in cuiburi de
marimea unui pumn, din frunze si fire de matase, in care se strang mai multe (circa 200-2000), cuiburi
usor vizibile toamna dupa caderea frunzelor. Omida devine matura dupa cinci naparliri si atinge 30-35
mm lungime.
Pupa este de culoare bruna-inchis, acoperita cu perisori si se ingusteaza brusc spre
extremitatea posterioara; cremasterul prezinta numerosi peri in forma de carlige. Pupa atinge 15-17
mm lungime. Impuparea are loc individual, intre frunze, intr-un cocon subtire de culoare bruna-cenusie.
Caracteristicile vatamarii. Este un daunator polifag care ataca in special cvercineele. Atacul
periculos este produs primavara, cand omizile infometate dupa iernare consuma mai intai mugurii si
apoi frunzele, imbracandu-le cu fire de matase, din frunze ramanand numai nervurile principale.
Produce inmultiri in masa.

Leucoma salicis L. (Stilpnotia salicis L.)

- fluturele alb al plopului Recunoasterea insectei. Fluturele are aripile albe cu luciu matasos, toracele si abdomenul
acoperite cu peri desi albi, iar picioarele negre cu inele albe. Femelele au anvergura de 50-60 mm si
antene serate, iar masculii au anvergura de 35-45 mm si antene dublu-pectinate.
Ouale obisnuit intr-o depunere (150-200) pe scoarta tulpinilor si mai rar pe frunze. Ouale sunt
verzi si acoperite cu un lichid albicios spumos, care se intareste si face ca depunerile sa fie mai vizibile.
Omida neonata este neagra, devenind apoi alba-cenusie, dorsal cu un sir de pete mari albegalbui; pe segmentele 4-5 exista cate doua excrescente negre concrescute, iar pe segmentele 9-10
cate un neg rosu-portocaliu; fiecare inel poarta 6-8 negi cu peri lungi, galbeni-roscati; capsula cefalica
este neagra. La completa dezvoltare atinge 40-50 mm lungime. Pot ierna ouale sau omizile.
Pupa este neagra, lucitoare, cu pete si smocuri de peri de culoare alba-galbuie pe negi albi
sau galbui, slab vizibili, dispusi regulat, care dau pupei o culoare pestrita; cremasterul este prelungit,
prezinta cute longitudinale si peri in forma de carlige. Pupa atinge 25 mm lungime. Impuparea intr-un
cocon lax, din fire de matase alba, intre frunze, in crapaturile scoartei sau la bifurcarea ramurilor.
Caracteristicile vatamarii. Daunator polifag, foarte periculos pentru plopi si salcii. Produce
inmultiri in masa. Defolierea incepe de la varful arborilor. Toamna omizile scheletizeaza frunzele iar
primavara le consuma total, lasand doar nervurile. Uneori apar doua generatii.

Orgyia antiqua L.
- omida cu smocuri de peri galbeni Recunoasterea insectei. Fluturele prezinta un dimorfism sexual evident. Femela are numai
rudimente de aripi, este de 10-13 mm lungime, greoaie, de culoare cenusie. Masculul are anvergura de
23-30 mm, aripile de culoare galbena-roscata, pe cele anterioare cu o dunga lata transversala de
culoare inchisa, cu cate o pata alba spre marginea posterioara si marginile laterale fin punctate.

Ouale sunt cenusii, turtite la un pol, depuse cate 150-300 la un loc pe trunchi, intr-o tesatura
de fire de matase de culoare cenusie-inchis (restul coconului din care au iesit fluturii).
Omida este de culoare cafenie-negricioasa si cu numerosi negi rosii, dorsal pe inelele 4-7
prezinta smocuri de peri de culoare galbena, la cap doua smocuri de peri ca niste cornite, iar la
extremitatea abdomenului un smoc de peri alungiti ca o codita indreptata in sus. La completa
dezvoltare atinge 30-35 mm lungime.
Pupa este de culoare castanie, foarte lucitoare, acoperita cu perisori galbeni si cu cremasterul
conic. Exuvia pupala este nepigmentata, transparenta. Impuparea in crapaturile scoartei sau intre
frunze, intr-un cocon slab din fire de matase de culoare cenusie, aproape transparent.
Caracteristicile vatamarii. Este o insecta polifaga, care ataca atat foioasele cat si
rasinoasele. In conditiile tarii noastre nu a produs inmultiri in masa.

Dasychira pudibunda L. (Calliteara pudibunda L.)

- omida cu coada rosie Recunoasterea insectei. Fluturele are aripile anterioare albe-cenusii cu desene
transversale, iar aripile posterioare albicioase; abdomenul este paros. Femela are anvergura de 50-60
mm, iar masculul este ceva mai mic.
Ouale sunt de culoare albastruie-cenusie. Ouale (circa 1000) sunt depuse in mai multe
depuneri de cate 50-300 de oua, pe tulpinile arborilor pana la 5 m inaltime, lipite de substrat cu o
secretie.
Omida neonata este verde-galbuie cu perisori negri. La maturitate are capul verde-deschis,
corpul brun-rosiatic, paros, pe spate (pe inelele 4-7) cu patru smocuri de peri galbui, iar pe ultimul inel
un smoc de peri lungi de culoare rosie, ca o coada; intre smocurile dorsale sunt trei benzi negre,
catifelate, din perisori mici; perisorii de pe corpul omizii sunt urticanti.
Pupa este cafenie-inchis, acoperita cu perisori scurti si galbeni. Este adapostita intr-un cocon
lax, galben-cenusiu. Impuparea de regula in litiera.
Caracteristicile vatamarii. Insecta polifaga la foioase, prefera fagul, fiind atacate mai ales
arborete de 40-80 de ani, cu expozitie sudica. Omizile in prima varsta scheletizeaza partea inferioara a
frunzelor, in a doua varsta rod insular, iar incepand cu a treia varsta rod frunzele in intregime,
incepand de la marginea limbului. In cazul fagului, omizile sectioneaza adesea petiolul, la baza
limbului, ceea ce conduce la o risipa mare a hranei (multe frunze cad pe sol neconsumate).

Familia LASIOCAMPIDAE
Malacosoma neustria L. (Bombyx neustria L., Gastropacha
neustria L.)
- inelarul Recunoasterea insectei. Fluturele are aripile anterioare galbene-roscate sau brun-roscate
cu doua benzi transversale slab ondulate, mai inchise, iar aripile posterioare mai deschise la culoare si
fara dungi. Femela are anvergura de 30-40 mm, antenele serate si abdomenul mare, bombat (este
greoaie), iar masculul are anvergura de 30-32 mm, este mai deschis colorat, prezinta antene dublupectinate si abdomen suplu.

Ouale sunt alungite, cenusii-albicioase, depuse toate (300-400) intr-un singur inel pe lujerii
tineri de 2-3 ani si lipite intre ele cu un chit cenusiu.
Omida neonata este neagra. Dupa prima naparlire devine cenusie-albastruie, iar dupa a doua
naparlire capul devine albastru cu doua pete negre, corpul dungat (evidentiindu-se o banda alba
dorsala si doua benzi laterale de culoare albastra marginite cu linii galbene); pe corp se gasesc peri
scurti de culoare alba-galbuie. Dupa 4-5 naparliri atinge 45-50 mm lungime.
Pupa este de culoare bruna-albastruie si acoperita cu o pulbere alba-galbuie, varful
cremasterului fiind rotund si fara peri. Lungimea pana la 25 mm. Impuparea intr-un cocon lunguiet, alb,
intre frunze sau in crapaturile scoartei.
Caracteristicile vatamarii. Insecta polifaga, care ataca aproape toate foioasele, dar in
special stejarii, plopii, salciile si pomaceele. Sunt caracteristice cuiburile tesute de omizi din fire de
matase, obisnuit la ramificatii, in care stau la inceput impreuna, dupa care se raspandesc in coroana
arborilor. Dupa roaderea frunzelor ramane numai nervura principala.

Ipsduplicat
us
(Coleopte

ra

,
Curculionid
ae,Scolytin
ae) -un
diiuniitor
important

almolidului
din
afara

arealului
natural

devegetatie
NicolaiOLENICI,

Mi
haiLeonardDUDUMAN
,CczarTULBURE,Cr
istianROTARIU

Introducerc
in vederea fund
ame

ntariiextinderii
molidul
ui

in
afara arealului
sau

natural, in taran
oas

l
ra

s-auefectu
a!
numero
ase

studii. jnlr-un
astfel
destudiu,careseref
era1a
dau

natoriimolidului d
in
afaraarea
lu
lui natural,
Ene

(1974)menlioneaz
a 38
de

specii
de
insecledaunatoare
,d
in
trecare
24

spedi

de
coleoptere. Dintres
colitide,sunt
enumerateur

miitoare
le sp
ec

ii
:

Ipslypographus
(Linne,1758),

Ips

amitinus
(Eich
hof

.1871),
Pityokteines
voron/ZOW;

(Ja
kobson,1895),

Pityogenes
bidentallls
(He

r
bst,
1784),
Pilyogeneschalc
ograplws
(Linne,
1761),

Pityophthorus
micrograph us
(Lin

ne,
1758),
Po/ygraphus
pofigraphlls

(Linne,1758),
Hylurgops

palliatll

s
(Gy

ll
enha

l,181
3).

Dryocoetesolltog
raphlls
(Ratzeburg,

1837).

Crypturgus
pllssilus
(Gy

ll
en

hal,181
3)
~i

Crypha/us abietis
(Ratzebu

rg,1837).instudiul
mentionalse
specifica
faptulca,dinlre
speeiile
de

gandaei
de

scoartaidentificat
ein
ar

boreteleinvestig
ate,
ma

i
freevente

aufost
doar

P.
cha/

cograplllls,P
micl'Ographlis

P
poli

graplllls.
aceasta din uma
manifestandusein unele situatii
ea
da
unalorprimar.Stud
iulcitatatrage

atcntia asupra
faptului

ca
no

s-au
gasit
cazu

ri
de

eulturi
de

molid din
afara

arealu
lu
i
ca

re
sa
fi

fostcompromiscd
e

ataeur

ilc
diiuniilor
ilo
r.
T

ot

u
~i
,

dupa
aproapepatru

deeenii,situalia s-a
schimbat
~
i

factoriiconsideral
i
dau

natori
j

~
i

faclot
ma

i multsimlila
prezenla

in
cultur
il

edemolidinstalatei
nafaraarealului
na
tural.
Dupa atacur

il
e
de

Pristiphora
abietilla,
care
s-au
ext
in

s,cuintensitali
diferite,in
aproapc toatc
eulturil
e
~
i

as
upr

acarora atrageam
atenliaintr

-o

lucrare
anteri
oara

(Olen
ie
i
~i

Olenici,2005),
au

aparul

~i

alaeur

itot mai
ample

ale
ga

ndacilor
de

seoarta.Observatii
le dinultimii ani,
efectuate in

cul
turi de
mo

li
dgospodarite
de oeoa

lele sil
viee

Adancata,Dolhasc
a,Patrauti
~

Falti
ee

niUudetulSueeava)
,auevidentiat
faptul ea-in
afaramajoritalii
speci
il
or
me

nli
onate

de Ene(1974)incomplexul despee
iiau mai aparut
doua:

Ipsduplicatus
(Sa

hl
berg

,1836)

~i

Dendroc
fOlIlIS
'P

it
yo

kte
in

es voront
zo

wi
colonizca
z:i
arbori de

Ahies
spp.
ia
r
Pityo

genesb
id

entatus
se

i n ! [ j J n c
~
!

pe
arbori de
Pill

us
spp . prccum
~i

arbori
de

Picea
OOO

\'utu
i

Piccu
orie
lJt

lllis

(pfelTc
r.

1995).

REViSTA

PADURlLOR

Allul 124

2009

Nr.

Imicalls
(Kugelann,1794),fi
ccaredintreelefiind
dominanta in
unele cazuri.

I.
dllplicotlls
apare

impr
eunacuce

leialtedouaspeciide
Ip

s
care
co

lonizeaza molidul
~
i

poate
fi

confun

da

tdestul
de

u
~or

cu

aces tea.inplus,
inzona
de

munle
este

destul
de

ar

.
inconsecinla,isa
acordatpUl
in
a importanla
ca

specie

da

unatoare,astfel
ca

in
li
leraturanoastrae
xistad
oa

r
0

lucrare

de

dicata
acesteispecii,lucra
re
pr

in careNegru
~i

Ceia

nu(1957)semnalau
prezenlaeiin
Romania
i

dadeauel
eme

ntele de
rec
un
oa~
t

ere

a adult
il
or
~i

aatacu

lu
i.Avandinvederefa
ptul
ca
I,

dllplicatlls
es

tef
oa

rt
epulincun

ose

utinlaranoaslra,
cons

idcramulila
prezentareauneisi
nt
eze

a
c

un
o~t
i

nle

or

des prc
accas

ta specie,ast
fel
incat personalul d
in
adminislratia
padurilorsadispu
na

de

toate informaliil
enecesare pentrua
doptarea
ce

lormaibunesolutii
tehni
ce

ins
il
ual

ii
leincare
e
r

e ~ t e r e a

ni
ve

luluipopulaliil
or

impune
ado

ptar

ea

unormas
ur

i
de

proteclieaculluril
or

illcadraresistem
atica$i sillOllime.
Du

pa

clasi ficareaactu
ala,

Ips dllplicallls
face pa
rt
ed
in
fa
mil

ia
Cu

r
cu

li
o
ni
dae,subfamiliaScol
ytinac,Irihul Ipi
ni

(AlonsoZarazaga,
2004),Specia a
fostdescrisa in1
836

,
de

catre
Sahlberg,sub
de

numirea
de

Bosrriclllls
dllplicallls.
U
lt
erioraaparut
~i

subde

numirilede:

Cyrtolomicusrect
allgu/IIS
Ferrar

i,

1
867,
BostrichllS
judeichi

Ki
rs
ch

1870,

Tomicusilljllcaflls

Eichhoff

1877,

Tomicus
jlldei

c
hi

Ei
chhoff

1878,

Tomicusduplicatll
s
Judeich u.Ni
elsche

1895.

Ipsduplicaflls
Reitter 1894(H
agedo

rn,1910;Nusslin
~i

Rhumbler,1922;

Bar
b
ey
,
1925;

Stark,
1952;Negru
$i

Ce

i
an
u,
1957;Pfeffer,1995;
Alonso-Zarazaga,
200

4).

MOIf%gie.Toate
cdctreispecii
de

Ips
intalnileinm
od

fr
eeve

ntpe molidau
a e e l a ~
i

aspect(Grone,1
979

;Pfeffer,1995):
co

rpbrunintunecat,l
ueit
or

,aeoperit
cu

periscurti;antenel
e
~
i

tarselebrunegalbui;antenele

eu

funic
ul
din5 artieole
~
i

mac
iu
ea

aplatizata,ovoida,
din3 a

rt
ieole;pronotulpu
t
in
mai lung
decatlat,in partea
anterioaracuprotu
berante,i
ar

ineeaposl
er

i
oa

racupun
ele

distantate,
eu
0

linie
mediananeteda;e
li
trelecilin

dr

i
ee

,cu
be

nzipunctatedis
puse

longitudinal,iars
pal

iiledinlreb
enz

il
e
de

punete
ma

i latc
deca

t
17

.
]en1e

nl
('
d
('
dif

erenliere!!spt'ci
il
or
I.T
YPI1X

rupllus.

l.
UII/;I;/II1

.'

,I
1.Dllpli
t:

urul'

(I)upi
Gru

ne.1979:
Schrdl.

1981:No\'ak

et
01

1992,1
Pr

rrrrr.199
5)

Caraclcristici
Ipstypogral,hlls

Lungimcacorpului
4.2+5.5

mmSu
tu
rilede pc
maciueaeurbale.
la
mijloc.antenci
(~i

in
spec
iul

adoua)sprevarfula
nleneiElilre-raport
lungimelliilime
1.5
Spalii1edepcclitre. d
intre nelede.
rara
~ i n l r i

debenzilcpunctalcp
unclcSuprafalat
c!)i

turii
fin
punclata, eu
luei
ucadc sap
un

accstca:
lC$it
urac1ilrclorcstc sc
obill! in

fo
rmalitcrci S
i

pc ambele
pan

iale
tqitu

riiseaniicalC4din!
i.
Cu

toatcaeestca.
analizate eu
atentie. inscetesc
pOI

deosebi.avandinv
cderealaimarime
alor.raportuldint
rclungimca$i lati
mca c
li

trclor.
ca

tmai ales
aspectul antcnei
~
i

al
l

e ~ i t u
r
ii

clilrclor(Iabelul I
~i

fig.I
).
La
Ipstypograplllls
~
i

I.(lmitilllls.

cei 4dinti
depcmarginea
t e ~ i l u
rii

sunl

li
beri (nusuntuniti
intree
i)
~
i

al3-l
ea

estee
clmai

mare.iarla
masculi eSleum
Oat
(bulonal)sprcvarf
.inlimpccla
I.
dlipIi
C(
III/

31

2-leadime-care
cslemaiaproaped
e
al
3-leadecal de
primuldinlCdinsp
resuturacs

telati!.formandap
roapcununghi
drepl$isc
l I n e ~
l

laba
ZI!

eual3lcadinlC(carelam

asculesteeilindic s
auputin
umO
atsprcvarf.iarla
fc
mel
ii

este
conic).fonnand
imprcuna0creas

tii

pemarginea
t e ~ i t u r i i .

Riisp(;IIdire.Spec
ia

a
fo
st deserisa
dinFinlnnda
~
i

-pana
la
inecputulseeolulu
ial
XX
-lease

intaJncadoarin
laigauaeur
o+s

iberiana. dinSue
d!
a
p1ina
in
in
sulaSaha
li

n.
~
i

in Al
pi
(P
fe
IT
er

,
19
55ciwide
H
o

u
~
a~
i

Grodz
ki
. 2008).
Aceastaexplicade
nllmireacare
ised
ii,

in mod
curent,inlimbileg
e
nn

ana
i

engleza
(nordischer
Fichtenborkenkiif
cr,northe

rn
barkbeetle).Trept
at.incursulseco
lu
luialXX-lea. ea
~
i

extinsarealulinE
uropa (Knizek
~
i

Beaver,2004).
DC
$i

Nusslin
~i

Rhumblcr
(1922)
indica
doarFinlanda
i

Ural.
iarBarbey(1925)d
oarScandinavia
~
i

Rusin
dr

eptzonein
ca

respeciaesterasp
andita,Hagedor
n
(1910)
0

mentionaalaidin
Finlanda
~
i

Ru
sia.cal

~i

dinSilezia Supe
ri

oara (sudvestulPolonie
i)
.iarR
ei
uer

(1916) adauga St

eiennark

.
prccum
~
i

localilal
ea

Swidni
ca

dinSilez
ia

Inferioar:!.in
1
920

afoslobservatain
sud
ul
Siovaciei.laLubor
ec

(Roubal.19371941.c

il
atdeZubrik
el

al.,
2006), iarin1
921
+1922
~
i

1925a
fo

stcol
ee

tatala
T
c~
in
.

in
pa
rteaeehaaSil
cz

iei(Wanka,1927).
Semnalarile
maivechi,de
la
sffir
~i
lul

secolului
al
XIX-le
a.

dinBohemia.sedat
o
18

Ips
lIm;t;III1S
3.5-4.8

mmaproapc drcpte
1.7
eu
dte

un

!)ir
de punelcrare,dar
binc imprimate
pu
ternicpunclat
ll.
tuciloare

a
b

a
b
Ips
tlllplicotill

s
3.2-4.0

mmeurbate.la
mijloc.sprcvarfula
nt
enei

.4
eu
dte

un
!)

ir
depuncle
rarc(distanlalc)
pUl

crnicpunclala.tucil
oarc

mm
I

c
Fig.IAspecide
II

n
sll

mblu

,I

N1l1ii
prh

'ind
Il

nlenele,fes
prcth

'dinliide pe margine
!!
I

r~
itu
rii

rlitrr

or
III

(II)
I.
t

Y I ' / ) g r

o p / r u
,

~.

(h)
I.
umilillul

'
I

(c)

I.
d"pli"tltus.

RE
VISTA

PADURILOR

AI/III
/24

2009

Nr.

rcaza
conf

undarii
acesteispcciicu
Ipsamilinlls
(Pfeffer
~i

Skuhravy,1995).
In

zonaTesinafostco
lectata apoi
inmod
repetat(Pfeffer,1
955citat
de
Knizek
el

al.,
2006),

iarin

anii 1970
devenise
0

specie comuna
in
arborete1e de
molid
(M
rkva,1974).Spre

s r a r ~
i

u
l

secolului Irec
ut
afost semnalata
~i

din
Boemia,respectiv
dinzona
o r a ~ u

ui

TCs

inov,precum
~
i

din
mu
ntiiSumava
(Pfeffer
~i

Kn

izek
,1995citatide
Knizek
etal.,
2006).Dupaapro
ape
unsecoldela prim
asemnalare.
in
Cehiapoate

fi
gasilaacumpe
aproape
intregleritoriultar
ii,la
altitudinicarenu
ma
i in
pUli
ne situatii

depa$esC
600 m(Hoiusa$i
Kn
izek,2007),nivelu
l
popuJalii
lorscazandpe
masu
n!
cealtitudinea

c r e ~ t e

(H
oi
usa,2004).
In
Siovacia este
ra
span
di
ta

mai

ales
in
nord-vest,la
granilacuPolonia
~i

Cehia
.dar
~i

in

unele regiuni d
in
cenlrul
$i

suduljar
ii

,
in
arboretede
molids

it
uate la al
ti
tudinide
pana
la 1000 m(Zubr
ik
el
aI.
,

2006).

in
Polonia,intrecute
ra cunoscutad
in
arborele
de
mol
idsituatesub
600ma

ltit
ud
in
e,din nordes
tul
$i

d
in
s
ud

-est
ul
Poloniei,darinca
drul
unuiprogram de
monitorizare
initiatin2002,inc
ares-au folosit
curseferomonale,

specia a
fostcaptura
ta

in
17

localii
(din70).inpartea
desud-vest a
tarii
,

in
Carpali,laa
lt
it
udi
ni
cuprinse
in
tre600m
~i

\000
m(Grodzki,2003)
.Dupa u
lt
imclcdate
di

s
pon
ibile,inparteades
uda

Po
lon
ici
afostdepist3ta
in
intrega zonacupr
in
sa intreS
il

eziaSupcrioara,in
vest
$i

Gorcein est,laalti
tudi
ni
de
pana
la
1000

01,

iar sporadic a
fostgasitti
~i

in
SudeliiOccidentali
(Halusa
$i

Grodz
ki

,2008).
in
afad

deAustria,Cehia.
Siovacia,
Po
lonia,
Jiirile
nordice
~i

fosta
U.
R.S.S
.,
caresuntamintite
de
Stark(1952)
~i

Pfeffer (1995),
alte tarid

in
Europa au fost
trcp
ta
tinvadate
deaceas
ta
specie,
~i

an

ume: Germania,
Ungaria,
Romania,fosta
Jugo
slavie,Belgia,Fra
nla(CABt
~
i

EPPO, 2004).
De

asemenea,
estesemnalata
di
nChina,respectiv
din
Mongolia
Inlcrioara(Zhan
g
et
al.

,1995).
in
Romania,dupa
dateIe publicate
deNegru
~i

Ceianu
(1957)
$i

de

Vasi
liu
et al.
(1978),speciaa
fost
observatain
perioada 19481967in urmatoa

rele

local
it
ati:Campulung
Moldovcnesc,laco
beni,
Lucina
,Rarau
~i

Varna
d

in
ju

det
ul
Suceava;Bicaz,Bu
halnila,Galu,Piat
raNeaml,Roznov,
Sccu,
a ~ c a
~i

Tardiu din judet

ul
Neamr;Heme
iu
$-Baeau;
Neho
iu din
ju

d
eru
lBuzau;

Ba
raoltCovasna;Sanmar
tin
~
i

Toplita
di
n Harg
hi

ta; Dragomire$
ti

~i

Hrgu

LapU$
din Maramur
e$;
Lunca Bradu
lu
id

inMure$
;Maneciu din
Prahova;
Vo
in
easadin Valcea).
Dupa
autorii
mentionati,
/.

duplicatlls
afostgasit
cel
mai
adeseaImpreuna
euunasau
ma
i
mu
hedintrespeciile:

I.typograplllls,
I.

amitinus,P
REVISTA
piDURILOR

.AI/ul
124

2009

Nr.

1
chalc
ograpJlII
s,0YPlurgliScineres
us
(Herbst,
1793),OrthotomicllS
larids

(Fabricius,1792),
Pmicrographus

D.
aUlographus.
inzonade munte
amai fost
depistat,in2008,I
acurseferomona1
e pentru
Ips typographus,
in

10calitateaPaltinu,
pc
paraullonu(O.S.T
omnatec,ju
do

Sueeava),iar
in
culturide mol
id

din afara
arealul
ui
s-a depislat
in
oeoalele s
il
vieePatrauti (Ia
Ca

af

inde$ti),Adan
cata(la
Zamos

t
ea

$i
Z v o r i ~
t

ea)
,

Dolhasea(Ia
Litcni)
~i

Faltieeni(la
R
u

~i

Manastioara).
Speciile-gazdii
s
un

t reprezentate in
primulranddespe
ciide molid:
Picea abies
(L.)
H.Karst,
Pi
cea obovata

Ledeb.,
Piceaj

ezoensis
(Siebold
&
Zucc.) Carriere,
Picea mOllgolica
W.
D.Xu,daruneor;
cste
in
taln

it
~i

pespeciide pin,
preeum
Pinussylveslris
L.
,
Pinussibirica

Du Tour,
Pinusstrobes

L.
(Schedl,1981;Pfeff
er,1995;Zhang
et
al.,

1995;Holusa
~i

Grodzki,2008),ia
r
in

Siberiaataca
~i

in
arboretcpure de
Larixsibirica
Ledeb.
(numero$iautori
c
it
alide Postn

er

,1974).DupaStark
(1952)
~i

Mrkva
(1994,1995),poat
ecoloniza
~
i

altespecii de

Larix,Picea,Pinlls,A
bies
~i

chiar
Juniperus.
$ila noi,
I.duplicalus
afostgasit
un

eoripe
altespeciideeonife
re,
in
afara de
molid.Astfel,
In
1952,
in

parculdendrolog
ic Roznov,sagasil pc
P i f l l l
.

strobus,
iar in1949,la
Ta
rciiu,pcpins
il

vestru(Negru
~i

Ceianu,1957). Tot
pep
in
silvestru
afastgasit
i

la Lucina,in
195

1,respectivlaRozn
ov
in
1962 (Vasiliu
elai.,
1978).
DupaHolusa
i

Grodzki(2008),c
olonizareaarbori
lordepin
si
lvestru
~i

p
in

strob pare
aavealoc
incondi liilc
in
care
nivelulpopula
li
ilorestemare,
iararborii de mol
id

suntrar
i.
Arboriipre/era,i.

Se
i

nt
a l n e ~ l e

inarborete
de

40-70 ani,
ra

rite,situateinlocu
riinsor
it
e(Stark,1952;Pfef
fer,1955;Postner,1
974). Prefera
arborii muribu
nzi, peeareicolonizeaza mai

alesinzona
varfului
~i

in
pa
rt
eadc mijloc a
tulpinii
(Po

stner,1974;

Bakke

,1975; Schl
yter

$i

Andcrbrant,1993
;Pfeffer
~
i

Kn
izek1995),prec
um

$ipe ramuri
le
maigroase
in
cazularborilorm
ai
in
varsta(Holusa
el
al.,

2003).
Ataciiinspecialar
boriii
zo1ali
sausitualipe
Ii

ziere.
~i

inmaimicamasur
a arbori din
masiv(Pfeffer
~
i

Skuhravy,1995;
Mrkva
1995;Grodzki199
9).incazul
ar

borilor maigr

o$i
,pcportiunea
di
nspre
varf

,cudiamelrus
ub
20 em,ponderea
lu
i

ipsIypographus
sereduce tot
maimult in
favoareal
ui
l.

dupJi
callls
(Ringsgard,1975e
itatdeSchlyter

$i

Anderbrant,
1993).
Un
aspectdeosebitdei
mportantsemnal
al
in
literatu
rii

estcfaplulcaaceas
taspecieprefera
arbo
ri

ipc picior(Bak
ke
,1975;Lekander
el
al.
,

1977),cei
19

doboniti
fiinddoar
in
mica masura
colonizati(Pfeffe
r
~
i

Kn

izek,1995;Mrkva,
1995)iar
un
corinim
.1in

necolo
ni
zati
(G
rodzki,1997).D

in
majoritaleadatel
or
pu
b
li

cale, rezulta
di

arcun pregnanl
caraClerdedauna
lorsecundar,
a~a

cumsubliniaza
~i

Post
n
cr

(1974

).
In
acestsens,Lekan
der
etal.
(1977)spunca"pre
feraarboriiceva
maimici,

scoartamaisublir
e
~
i

parleasuperioa
raa
arborilormaigro
$idejacolo
ni
zali de

I.
lypograpJlI/s".

Totu$i,Leka
nd
er
elal.
(1977)

menlioneaza$ifa
plulcasema
ni

festa ca
dAumitorprimari
ncazul inmullirii
in
masa,iarNegru
~i

Ceia
nu
(1957), aratadupa Sla

rk
(1952)caadeseori
alacaarbo
ri
sii
n
iiIO$i.
illmlilriri

ill

masil.

Si
ntetizandinfonna
l
iil
e
di
sponibile
paOli

inanii
19
70,Poslner(1974)
arataca
Ips dliplicOlliS

se
in
mu
1le$

temai
putemicdoar
in
arboretele
parcursecu
ra
ritu
ri
$i

aj

ungeuneorisadev
inaundau
mi

torimportantinp
arti1erasaritenea
le arealuluisa
u.

in
com

pl
e
la
re,Bakke(
19
75) ara
ta
ca
ni

velul
populatiilorpares
acreascaodata
cucel
al
populaliilorde
Ip
slypogropJlIls,

dupa
dobonituride

v.1i

nt
,iar Lekander
et
al.

(1977)subliniaza
ci'i
I.

dliplicallls
cS

lemaidegraba
0

specie rara,
chiardacauneoria
tinge,pe a
ri
i restrinse,
cre$teri
importantealepo

pulaliei.Voolma
(2005)men
li

oneazatotu$iexisl
enta unorsilualii
din
Es
toniain care
I.
dupli-calliS

a
fo
slm
ai
abundent
de
cat
Ip
s typograp
JlIl

s.

Panainultimulde
ceniualsecoluluia
lXX-lea,singura
gradaliecucaracl
crlocal,cunosc
ul
a
in

Europa, era cea

di
n
regiuneaBialowi
eza, situata.inno
rd-est
ulPo
loniei (Knizek
et01.,2006).

Date mairecente,
pro
ve
nindataldinAsi
a,
cat$i
dinEuropa,ev
id
en

tiaza existenla
un
orgradalii de
I.dllpficGlll
S,

de amploaremult
mai
mi
ca decat
ceaatinsa

de
gradali
il

elui
IpslypograpJlIIs,

dar
careaucuprins
t o t u ~ i

mii
dehectare

de
padur
e.
Astfel,
in
Mongo
li

a
In

te
ri
oara
(China),auavut
loenumeroase
inmultiri
in
masadupa1950(Z
hang

el
01.,

\995).Atacu
ri
les-au produsin
arborete
de
Picea mOl/golica,

dins
il

vostepa,afectale
maiintai de
incendii fores
ti
eredeamploare
$i

apoi de
di
verses

pe
ci
i
de

himeno
pt
eredefolialoare(
Liu
et

01.,

1998 c
it

ati deSchlyteret
al.,

200Ib).in Ce
hia,
primagradalie a
avutloc in
199

3,
in
nordulMoraviei(
Hrub
ik
,2007;Hrubik
etal.,

2007;
H
o

lu
~a
~
i

Knizek,2007).Cen
trulfocarului
afostlocalitatea
Opava,
si
tuata
in

zo
na
padurilordesteja
r
in
amestec
cufag,la altitudin
i

sub315m.inlrare
aingradaliea lui
I.
dllpJiCGlllS

a avu
tl

oc-defaptin
1992,
un

an
exl
rem
desecet
os
(Stanovsky,2002
).Antcrior,arbore
telerespective au

fost
afectatelimpi
nd
elungatde
atacuride
Pri
st

iphoroobietillo.
20

insudul

Pol
o
ni
ei,
0

lnmullirein
masacucaracte
rlocala
avut locrecent in

Muntii
Opawskie(in S
ud
eliiOrienta
Ii)

(Grodzki,2003),i
ar
0

alta aav
ut

loc
in
2004,h
inga

Biadaszki,inpart
eacentralsudicaaPoloniei,i
n arborete creale
prinplanta\ii

in
anii
19
70-1971.in2006
eraudeja33-52
%

dinarbo
ri
usca

li
d
in
cauzaataculuide
gandaci
descoarta
(Przybyl
et
01.,2008).

Atal

inpa
rt
eades
ud
a Poloniei, cat$i
in
estulCehiei
i

nord-vest
ul

Siovaciei,
in
zo
neleincare
sausemnal
at
pop
ul
aliimaride

Ip
sduplicaflls,

s-auinregistrat
atacuri
i

de

Ipstypographlls,I
ps

amitinus,
Pityogenes

holcographus,Pityo
ph,horus

pilyograplws,Poly
graphllspoligroph
ll

alaturi decare au
mai
participat,
uneori,

Pityogenesbidentat
lls,Pissodesharcyn
iae

Hrbst.,(
Kni
zck,200
I;
Przybyl
el al.,

2008).
Acesteatacuriaus
urvenitdupa
anidesece
ta
,cudefic
it

mare
de

precipilal
ii
,
In
condi
ti
istalionale
grelepentru
molidulaflatin

afaraarealului
natu
ra
l
H
ol

u
~
a,

2001;Przybyl
etal.,

2008),inarborctc
cuatacputemic
de
Armillariaostoya
e

(Romagn.)Herink
(Ho
l

u
~
a
,

2001;Knizek,200
I;
Kni
iek

etal.,

2006).inplus,Kni
zek(2001)lasasas
einteleaga
ca

inmultirea

inma
saagandacilormi
ci descoarta
ai
moliduluisedator
eaza$i faptului

ca
ace
~
tia

au
gasitunmediupri
elnicpentrulnmul
tireinresturilede
e)(p
loatareramasein
paduredupaex
pl

oatareaarborilor
in
arboreteleafec
tale
de
Armillaria.

in uncle
arboretedinCehi
a,afeclate

de
Armillaria
$i
de

seceta, 50-60%
di
narboriau
fos
t
inf

cslatiin 2007de
Ips dllpficallls

(Ho
lu
sa
$i

Grodz
ki
,2008).
La

noi,prima
gradatiede
I
ps

dllplicatlls

aaparutin
culturi
demolidinvarsta
de3040ani,situate

in
afaraarealului,in
statiunispecificep
enlru go
ru
nele
~
i

ragetede
dealuri,laa

lt
itudi
ni
de300400m.Aceastaas
urven
it
dupa
0

succesiunede

dil

i
va
ani caracterizati
prindeficitdeprec
ipitat
ii
la
inceputulsezonul

uidevegetatie
(2002-2004)
~i

sacontinuatchiar
$i

inaniiexcesivdepl
oio$icc au
urmat(20052006),situatiile

eX

lreme

mentionatc
ducand
la

dcbilitarea
puterni
ca
aarborilor,faptrc

fl

ectat
in
dimi
n
ua
reaputemicsacre
$terilor radiale
anuale,

un
fe
nomencareince
puseinca din
deceniul199
12000(date
personalenepubl
icate).Caurmare,

laO.S.Adancata
carearc677ha
culturidemolid,de
la1.200arbori
atacalidegandaci
de scoartain
anul2002, s-a
ajunsla9.948

arboriin
2003,7.316 arbo
ri

in
2004,4.075arbor
iin2005
$i 10.140arbori
in2006(Simiones
cu

et
aI.
,

2007).inan
ul
2007
fe
nome
nu
laluat

am
pl
oaredeosebits
~
i

saajunsla46.366a
rboriatacati pc
pi

cior,dar
in
2008,urmare
alucrarilor
de combatercap
li

cate, s-aobtinut
0

REVISTAPADURI
LOR.Allul124.20
09.
Nr.

u ~ o a r a

redueere a
numarului de
arbori
infestati,lafinalul
anului
fiindraportali42.
900.
Aceaslareducer
e

la
nivel deocol saprodus
in
condiliile incarein
padurile privat
e,
unde
nu

s-a
pu
t
UI

in
ler
ven
i
la
timp-

num
arul arborilor
atacali
in
2008 a
fostde
aproape trei
orimai
ma

rc decat
celdin2007.
Cic/ul biologic.

Dezvoltareaeste
asemanatoarc
cu
eea a
lu
i
Ips

rypograpJlIls

(Lekander
elal.,
1977).

Ca
urmare,
in
area
lu
l origina

r,
respee
li
v
in
nordulEuropei
i

in
Siberia,speciaare
0

generalie pe an,
eu
zborulineepand
di
n luna mai
(Poslner,1974;Ba
kke,
1975
;CABI
~

EPPO, 2004).
Noua
generalieapare
la
sra
r

~
i t u l l u i

iuliesauinaugust
~
i

ier
neaza
in
l
il
ier
a.
Deoarecev
it
ezadedezvoltarea

noi
i
ge
nera
lii
eorespunde
eucea alui
Ips Iypo-graphlls

(Schlyter
et

01.,

1987),
in
EuropaCentraH
pot
fi

mai
mult
egeneral
ii

pe
an
( P f e f f e r ~ i

Skuhravy,
1995)
.Knizek
~
i

Ho
lu
sa(200I)

~
i

Holusa
et
01.

(2003)
raporteazadespre
exislenlaa doua
generalii
pe an
~i

-incondilii
devremefoarte ca
ld
a
~
i

u
seata-

eh
iara Ireigeneral

ii
pean.Maimu
lt
ehiar,Knizek
~i

Zahradnik
(2004)
menlioneaza ca
pot
fi

chiar4 generalii
pe an.Candsu
nt
douageneralii
pc

an,
zborul
~
i

ovipozilia
in

eepla
s T a r ~ i t u l l u
i

apriliein
eeputu
ll

ui
mai,iar
dezvoltareaprime
igeneralii

se
incheie
la
sTa

r$it
ul
lunii iunieinceputul lunii
iulie.

Adouageneraliese
dezvolta
in
perioada i
ul
ie
se
ptembrie,insectele
iemand
in

stadiu deadult.
in
anu12008,
un
an eu
0

primavaranorma
l
ii

din

pu
n
e!
devede
re
termic,
in
eultur
il

edemolidsituat
e inafara area
lul
ui
naturaldinzonaS
uceveipri
mlll
zborsaprodusincursull

uniimaiineeplltul
lui
iunie,iar al
doileazboraincep
ul
in
prima deca daa
lun
iiiuli

e.
Sistemlll de
galerii

eslefoarte
asemanatorcu
eelde
Ips typographlls.

Dineamera
nuptialaplea
ea,

de
regula, 2-3(5)
galerii-mama,
U$o

rcurbate,care
su
nt
orientate
in
eea

ma
imarcparte
in
senslongitudi
na
l, au4-10
cmlungime,22,5mmlalime
$i

sunt
pUlinimprimatep
elemn. Galer
ii
lelarvare
au5cmlungime,di
spuse rar
$i

neregulatdealungulgaleriilor-

mama.
Roadereade
maturi
zare
a
gandacilortineri
este
asemanatoare cu
cea
fficuta de

Ip
sIypograplllls

(Postner,1974).
Impol'/an{iiecono
mi

cii.

DupaCABI
~
i

EPPO(2004),
nu

este
un
daum'itorimport
ant,elcontri bui
nd
la
u
sc
areaarborilordo
araliituri de

Ips
Iypographus

atunei cand
acestadin urma
se
in
m
ul
t e ~ l e

in

masa.
Acestlucrusedato
reaza faptului
caare
un
eompo
rt
ament
pregnantdeda
un

atorsecundar(Pos
tncr,1974).
T o t u
~
i

in
parteadeestaarea
lu
lu
i,este uneori

un
daunator
important(Postne
r,
19
74),iar
Va
kula
el
01.

(2007)considera
ca
esteunuld
in
tre facto
riire
sponsabilipentru
us-

REV/STA
PADURlLOR.Allul
124.2009

Nr.
I

careamolidului
in
nordvestulSlovaci

ei
. Dupa
observaliilenoa
stre,
in
OcolulsilvicAdiin
eata,
U.
P.V
III

Zamostea, u.a.
38
i

4A
$i

U.P.
V
II
Zvori$tea,u.a.46,
I.

dllplicatus

a fostspecia
dominantainulli
miiani.
MOlli/orizare,
prevellire
~i

comba/ere.

Pentrumajoritate
a lar
il

ordinEuropa,
Ipsduplicallls

esteconsiderat
0

specieinvaziva(V
akula
et
01.,
2007;

Zubrik

etal.,

2007;DAISIE,20
09).Dupa
izbucnirea
gradaliei din1993
innordul
Moraviei,pentru
monitorizareada
unatorului
in

Siovacia,sudulPo
loniei
~
i

Cehias-au
fo
lositcur
se

feromonale.
De
~
i

la amplasarea
capcanelors-a
urma
ri
t$ieradi careap
opulatiilordauna
torului,aeesta
afostregasit
in
no

rd
-vest
ul
Siovaci
ei
(Hrub
ik
,
2007).
in

Siovacia
eslemonitorizate
ueapeane
fe
romona
Ie
incepand
di
n1997,constatiin
du-se caadeven

it
un
membrupermane
nt
al entomofa
un
cia
rb
oretelor demolid
pana

la
0

altitudinede
cca.1000
In

cu
0

prezentarelativ
constanta
(Zubrik

et
al.,

2006). Se
considerii ea este
cazulsa
setreacadela
monitorizarelaeo
mbatereacuajuto
rul

cursc lorferomo
na
le
,cel
pUlinin
nord-vestul
tarii(Vak
ul
a
e/

01.,2007).

Masurile deprote
ctieaplicatedupa
1997inparteaceh
aa
Sileziei,undemoli
dulseafla
in
dedin

,au constat

in
principal in
in
stalarea
un
ui
marenumarde ar
bor
i-

cursa

~
i

permanentaelimi
narc a
arborilor
in
cursdeuscare.
Cutoateacestea,a
bundenla gandac
il

or deseoartaa
crese
ut
,
combatereafiin
d eficientadoar
impotrivalui
I.

/ypo-graph
i
S

(Hoiusa,200I).
Lip
sa
deeficienla
amasur
il
or de
combateresarputea datora,
lnt

re
altele,faptuluicag
iindaciiacesteispe
c
ii
ev
it
a
a r b o r i i
-

c u r s a ( P f e f
T e r ~
i

Skuhravy,1995).

o
situa
li
e similarasainregistrat$iin
Mongo

li
aInterioara,unde
inintervalul19821997numaruldear
borialacalianual
pc
0

suprafala
de2000haaoscila
t intre1250

~i

250,
in
conditiile
in
cares-auaplicat
ma
surideproteelieeo
nvenlional
e.

Fiind
0

situatie
in
carenu exista
risculimigrariiga
ndacilord
in
vecinatate,s-a
r

u ~ i t

in
eeledin urma0reducere
semnificativaa
populaliilorprin c
apturarea
in

masa a
gandaciloreuajut
orulcurselor
fe
romo nale
alnorsate cu
nadece
contineauun
feromonsintetie
specific(Schlyter

etaI.,

2001).Pentruaav
ea
efectulscontal,ac
estea sau
amplasat
in
fo
careledin
anulprecede

nt
in
fu
n
qie

denumarulde
ar

bori
atacali,astfelinca
tsa

rc
vina cate
0

capcanaTheyson
penlru3arbori.Ca
ma
suri
preventive,sereco
mandataierea
~i

indepartarcadob
oraturilor de
vanI
$i

a arbo
ril
ordebiliali,precu
m
~
i

stropirea
resturilordeexplo
a tare(ramuri
~
i

varf

ur
i)
eu
in
sectic

id
e,i
ar

camasuri
2/