STUDIUL CLINIC AL SARCINII

2.1. Ce este sarcina ?

Sarcina este un eveniment fiziologic deosebit in viata femeii, reprezinta o implinire a menirii
acesteia, aceea de a procrea. Ea este, pe langa o experienta nesabuita, adesea plina de bucurii, si un
prilej de cimentare a familiei, prin situarea copilului pe linia fireasca a existentei biologice.
2.2. Diagnosticul clinic al sarcinii
Sarcina
se
insoteste
de
o
serie
de
modificari
determinate
de
necesitatea
adaptarii la o noua situatie impusa de dezvoltarea fatului. Pentru ca
sarcina sa se dezvolte normal, sa se nasca un copil sanatos este necesara o buna colaborare intre
gravida si asistenta medicala, comunicarea facandu-se in ambele sensuri: prima sa furnizeze
permanent informatii despre starea sa, sa-si formeze anumite comportamente, a doua sa stie sa
selecteze informatiile, sa desprinda problemele, pe care sa le rezolve impreuna cu femeia si, la nevoie,
cu medicul.
Exista doua semne esentiale care permit diagnosticul de sarcina de la inceput:
1) amenoreea - disparitia menstruatiei este cea care aduce femeia la
consultatie; poseda
o valoare foarte mare in favoarea diagnosticului de sarcina atunci cand este vorba despre o femeie cu
ciclu regulat;
2) cresterea de volum a uterului se constata prin tuseu vaginal: uterul este cu atat de mare cu
cat intarzierea de menstruatie a fost mai prelungita; uterul este globulos, ia o forma rotunjita si nu mai
este triunghiular.
Semnele din prima jumatate a sarcinii:
1.Semne subiective:
- data ultimei menstruatii: amenoreea are importanta la femeia sanatoasa, cu ciclu regulat;
poate avea si alte cauze;
- tulburari digestive: greata, varsaturi, inapetenta, constipatie,
specifice;

balonare - nu sunt

2. Semne obiective:
- la unele apar pofte alimentare capricioase : acrituri, condimente, uneori creta,
pamant;
- tulburari nervoase: iritabilitate, somnolenta;
- cresterea sanilor;
- pigmentatie bruna;
- la palparea abdominala evidentiaza cresterea uterului;
- la sfarsitul lunii a doua, fundul uterin depaseste putin simfiza pubiana;

- la sfarsitul lunii a treia este aproape la jumatatea distantei dintre ombilic si simfiza;
- in luna a patra este situat la doua laturi de deget sub ombilic;
- in luna a cincea ajunge la nivelul ombilicului;
- la tactul vaginal se apreciaza volumul si consistenta uterului, inmuierea la nivelul
insertiei oului si intarirea trecatoare, contractia, ca semn al excitabilitatii .
Semnele din a doua jumatate a sarcinii:
1. Semnele subiective: interogatoriul trebuie sa conduca la aflarea ultimei menstruatii, disparitiei
greturilor si varsaturilor, primelor miscari fetale (la patru luni pentru primipare si la patru luni pentru
multipare).
2. Semnele obiective:
- abdomen marit de volum, ovoid,cu linia alba pigmentata;
- la palpare se apreciaza inaltimea fundului uterin;
- luna a IV-a la trei laturi de deget deasupra ombilicului;
- la sfarsitul lunii a VIII-a la jumatatea distantei dintre ombilic si apendicele xifoid.
Diagnosticul paraclinic al sarcinii
Poate fi biologic sau imunologic, realizat in vitro sau in vivo.
Testele in vitro sunt imunologice si anume:
-

reactii de aglutino-inhibare: folosesc drept suport particulele de latex, cu obtinerea

rezultatului in doua minute;

reactii de hemato-inhibare: folosesc drept suport hematii provenite de la anumite specii de

animale.

Testele in vivo utilizeaza specii de animale cu sensibilitate si timp de

care variaza de la o specie la alta:

obtinere a rezultatelor

1) soareci femele 5 zile

2) iepuri femele 2 zile
3) broaste femele minimum 2 ore, maximum 6 ore.
Aceste teste se bazeaza pe evidentierea gonadotrofinei corionice. Laboratoarele din tara noastra
folosesc reactia biologica Galli-Mainini sau reactia imunologica Pregnostisec.
Reactia Galli-Mainini foloseste ca animal de experienta broscoiul, la care se injecteaza in sacul
dorsal 5-10 ml urina filtrata de la femeia presupusa gravida; dupa 1-2 ore, timp in care broscoiul este
tinut in apa la 20sC si intuneric, se recolteaza cu pipeta urina din cloaca. In caz de sarcina se gasesc
numerosi spermatozoizi.

Reactia Pregnostisec are ca principiu evidentierea gonadotrofinei corionice umane in urina femeii
gravide prin reactia imunologica intre gonadotrofina si anticorpii de tip imunoglobulinei G.
Sensibilitatea optima este in urina obtinuta dupa 12 zile de la data la care ar fi trebuit sa apara
menstruatia.
Semnele de certitudine pot fi:
-clinice palparea miscarilor fetale active;
1. ascultatia batailor cordului fetal (B.C.F.);
2. palparea polilor fetali;
3. paraclinice echografie;
4. radiografia, incepand cu luna a V-a de sarcina, cand se formeaza scheletul fetal osos.

2.3. CONSULTATIILE PRENATALE SI SUPRAVEGHEREA SARCINII

Aceste investigatii sunt facute la indicatia medicului si sunt efectuate de catre medic asistat de
asistenta medicala.
Asistenta medicala in clinica de obstetrica cunoaste bine tehnicile folosite si interpretarea
rezultatelor obtinute. Nasterea fiind o urgenta medicala de cele mai multe ori, asistenta medicala este
capabila deci sa completeze procesul de nursing pe care-l desfasoara cu aceste informatii,sau in
echipa pe care o formeaza impreuna cu medicul,sa ajute la efectuarea acestora cat mai corect.
Consultatiile prenatale se fac deci in scopul educarii gravidei pentru respectarea normelor de
igiena a sarcinii, pregatirii fizice si psihice a nasterii, educarea femeii ca mama, supravegherea
medicala a evolutiei sarcinii.
Pentru consultatia prenatala se face depistarea si instituirea precoce a tratamentului
complicatiilor; depistarea si luarea de masuri pentru complicatiile travaliului, a unor maladii
concomitente (TBC, neuropatii etc.)
Luarea in evidenta incape precoce, in
primele trei luni, prin dispensarizare si repetarea examinarilor, lunar in primele 6 luni, bilunar in
urmatoarele 2 luni si saptamanal in luna IX-a.
Primul examen cuprinde:
1. anamneza constituie debutul oricarui examen clinic de sarcina.
Ea trebuie condusa de medic in toate directiile care ar putea sa dea informatii. Dupa stabilirea
identitatii, a varstei, a profesiei, a conditiilor de munca, se culeg date despre antecedentele heredocolaterale si mai ales personale:
-

fiziologice: aparitia si caracterul menstruatiei, durata, ritm;

patologice: medicale, chirurgicale, obstetricale (avorturi, sarcini, intreruperi de sarcina)

Apoi istoricul sarcinii va cuprinde ascultatia cardiaca si pulmonara, data ultimei menstruatii
corelata cu caracterul ciclurilor menstruale, varsta sarcinii in momentul luarii in evidenta, calculata in
raport cu data ultimei menstruatii.
2. examenul medical general cuprinde ascultatia cardiaca si pulmonara, examenul general al
scheletului, studiul peretelui abdominal si al membrelor inferioare, luarea tensiunii arteriale si a
pulsului ca si a greutatii repetate la fiecare examen;
3. examenul obstetrical cuprinde: examenul cu valve, indispensabil pentru a depista o vaginita
si pentru a vedea starea colului; tuseul vaginal apreciaza cresterea in volum a uterului in raport cu
durata amenoreei. In medie, uterul creste cu 4 cm pe luna; primii 4 cm nu se masoara, deoarece uterul
ramane organ pelvin; la 2 luni este la 4 cm de simfiza; in ultimele 2 saptamani fundul uterin incepe sa
coboare;
4. examene complementare includ examenele paraclinice:
- hemoleucograma, cu determinarea in special a cantitatii de hemoglobina si a hematocritului;
- sideremia, la anemice;
- examenul de urina pentru determinarea concentratiei de glucoza, albumina, corpi cetonici;
- grupul sanguin si factorul RH, cu dozare de anticorpi si bilirubina amniotica in imunizarea
RH;
- serologia sifilusului VDRL, RBW;
- examen citobacteriologic al secretiei vaginale;
- examen citohormonal Papanicolau;
- serologia rubeolei si a toxoplasmei;
- echografia uterina in primul trimestru de sarcina;
5. interogatoriul va cauta sa evidentieze probleme de tensiune arteriala, diabet zaharat
cunoscut sau descoperit cu ocazia unei supravegheri pentru controlul contraceptiei orale sau de
prezenta a sarcinii, tulburari lipidice, tulburari vasculare la nivelul membrelor inferioare (varice,
flebita), consumarea de alcool si tutun.
Examene periodice de supraveghere: la fiecare consultatie se vor reinoi.
1. INTEROGATORIUL - care permite reamintirea datei probabile a nasterii, aflarea miscarilor active
ale fatului percepute de mama pentru prima data in luna a IV-a la primipare, si in luna a IV-a si
jumatate la multipare, aparitia unor simptome sau chiar boli mai multe sau mai putin resimtite de
mama: varice, dureri variate, pirozis, pierderi vaginale si de a aprecia conditiile socio-economice, unii
factori de risc pentru nastere prematura: munci grele, distante lungi, obositoare.
2. EXAMENUL MEDICAL GENERAL - sunt trei puncte principale de supravegheat, cu importanta mare
pentru evolutia sarcinii, a sanatatii femeii si copilului:
- greutatea si curba ponderala o femeie gravida nu trebuie sa castige in greutate mai mult de
8-10 kg,deci un kg pe luna media;

Orice exces de greutate si mai ales cresterea rapida, care nu este de dorit nici pentru mama, nici
pentru copil, obliga la prescrierea unui regim hipoglucidic;
-

luarea regulata a tensiunii arteriale tensiunea arteriala are tendinta sa scada putin in
timpul sarcinii; orice crestere a tensiunii arteriale este anormala;

examenul de urina controlat regulat, in special prezenta albuminei, dar si glucozei.

Prezenta albuminei nu este normala, deci trebuie cautata o infectie urinara, in special o
disgravidie. Se ia sange pentru serodiagnosticul toxoplasmei, cautarea anticorpilor anti RH
daca RH-ul este negativ, detectarea unei anemii ce pot surveni spre sfarsitul sarcinii;

Examenul obstetrical examenul gravidei in trimestrul III de sarcina permite: aprecierea starii
fatului (dezvoltarea, vitalitatea, stabilirea prezentatiei si a pozitiei), estimarea cu probabilitate a
evolutiei nasterii, depistarea complicatiilor aparute in cursul sarcinii si a distociilor potentiale.
Acest examen cuprinde:
Inspectia trebuie facuta cu grija, fara sa se omita nici un segment corporal. Examenul se va
desfasura organizat, incepand cu:
-

faciesul - unde se pot descoperi edeme sau pete pigmentare;

toracele - se cerceteaza eventualele semne de rahitism;

sanii - in marea majoritate a cazurilor prezinta semne caracteristice de sarcina;

abdomenul se urmareste aspectul peretelui abdominal, volumul si forma uterului;

organele genitale externe culoarea violacee a mucoasei;

rareori se descopera varice in regiunea vulvara, si mai ales pe membrele inferioare;

aparitia de vergeturi violacee, puse pe seama supradistensiei (teoria mecanica), sau a

secretiei crescute de glucocorticoizi (teoria hormonala)

se mai cerceteaza articulatiile, muschii. Un rol important este cel al coloanei vertebrale,
unde se pot remarca cifoze, scolioze, lordoze.

Palparea - evalueaza tenacitatea peretelui abdominal si uterin, se apreciaza prezentatia, pozitia,

datele furnizate de palparea obstetricala sunt inaltimea uterului gravid la termen este de 92-94 cm.
Valori mult superioare se intalnesc in cazul fetilor macrosani, sarcini multiple, exces de lichid amniotic.
-

polii fetali au urmatoarele caracteristici palpatorii: craniul este perceput ca o tumoare

rotunda, dura, nedepresibila: pelvisul este mai mare si mai moale decat craniul fetal,
neregulat si depresibil, spatele fatului unui plan convex, dur, ce uneste cei doi poli; in
flancul opus se palpeaza parti mici fetale reprezentate de membre; intre craniul fetal si
trunchi se repereaza santul fetal format de gat, element de diagnostic pentru prezentatia
craniana; in sarcina gemelara se palpeaza cel putin trei poli fetali sau doi poli de acelasi
fel. Se stabileste supletea si consistenta peretelui uterin, tonusul de baza si prezenta
contractiilor(frecventa, durate si intensitatea lor).

Ascultatia - se practica cu stetoscopul obstetrical pentru a culege zgomotele pe o suprafata mai

intinsa. Dupa asezarea stetoscopului pe focar se fixeaza prin apasare cu urechea, controlandu-se
concomitent pulsul radial al mamei.

Factorul maxim al BCF este situat:

-

in prezentatia craniana - de partea spatelui pe linia spino-ombilicala la unirea 1/3

superioare u 2/3 inferioare,

in prezentatia faciala - este foarte aproape de urechea examinatorului, in acelasi timp dar
pe partea opusa a spatelui

in prezentatia transversa - este situat paraombilical la cativa cm de linia mediana, aproape

de extremitatea cefalica a fatului;

in prezentatia pelvina - de partea spatelui supraombilical si paraombilical, intr-un punct

situat pe prelungirea liniei spino-ombilicale ce pleaca din fesa opusa spatelui fetal;

in sarcina gemelara se deceleaza doua focare de ascultatie distincte, la oarecare distanta

unul de altul.

Se cauta locul batailor cordului fetal ce pot fi ascultate cu urechea din luna a V-a de sarcina.
Zgomotele cordului fetal sunt regulate, bine batute, ritmice si au un caracter pendular ritm
embriocardic. Cele doua zgomote par a fi de intensitate si durate egale si echidistante. Frecventa
medie este de 140 batai pe minut cu limite intre 120-160 batai pe minut.
Este important ca zgomotele cardiace fetale sa fie diferentiate de alte zgomote sau sunete cum ar
fi:
-

materne: sufluri uterine sau aortice, singurele sincrone cu pulsul matern;

fetale: sufluri funiculare, sincrone cu BCF.

Examenul cu valve este obligatoriu si precede tuseul vaginal, putand evidentia malformatii sau
anomalii ale tractului genital, secretii patologice in vagin(prezenta de sange in vagin impune cautarea
acestei sangerari), leziuni ale culului uterin, cicatrici, rupturi comisurale etc..
Tuseul vaginal se practica in conditii de asepsie riguroasa, ca si examenul cu valve si se
efectueaza cu blandete. Se examineaza succesiv:
-

colul uterin situarea, consistenta: col necopt, copt, dur etc;

lungimea:scurtat, incomplet, sters;

starea orificiilor: inchise, dehiscente, eventual dilatatia;

segmentul inferior dezvoltarea sa, forma, grosimea peretilor. In mod normal, in

prezentatia craniana, el are forma unei calote hemisferice cu pereti subtiri. El poate fi, insa
si neformat, gros, in nasterile distocice sau premature.

starea membrelor daca orificiul colului este dilatat, se aprecieaza si caracaterul pungii
amniotice: plata, piriforma, in tensiune, hemisferica, groasa, rugoasa, subtire sau cu vase
praevia;

prezentatia la femeile obeze, in hidramnios diagnosticul clinic nu este uneori posibil decat
prin tuseu vaginal. Se cauta elementele definitorii ale diferitelor prezentatii, in prezentatia
craniana suturile si fontanelele, cat si punctele de reper occipitul, mentonul, sacrul etc.

Cu aceasta ocazie se stabileste si situatia prezentatiei (partea fetala care intra prima in raport cu
stramtoarea superioara a bazinului mamei).
-

mobila cand punctul cel mai decliv se afla deasupra stramtorii superioare;

fixata cand mica circumferinta de angajare se afla in planul stramtorii superioare;

angajata cand circumferinta mare de angajare a coborat sub planul stramtorii superioare;

partile moi materne bazinul moale se apreciaza supletea perineului si elasticitatea

peretilor vaginali.

Examinarea bazinului osos cuprinde:

-

Pelvimetria externa care ofera date cu totul aproximative asupra bazinului obstetrical:

diametrul bispinos uneste spina iliaca antero-superioara dreapta cu cea stanga si masoara
aproximativ 24 cm;

diametrul bicret uneste punctele cele mai indepartate ale crestelor iliace si masoara 28
cm,

diametrul bitrohanterian masoara in medie 32 cm;

diametrul antero-posterior al lui Bandeleque, masurat intre punctul cel mai proeminental
fetei anterioare al simfizei pubiene si apofiza superioara a vertebrei a V a lombare, are
20cm;

rombul lui Michaelis furnizeaza date asupra formei, simetriei si marimii excavatiei pelvine.
Cele patru puncte care definesc rombul lui Michaelis sunt:

- apofiza spinoasa a vertebrei a V-a lombara;

- fosetele care corespund spinelor iliace postero-superioare;
- punctul din care incepe santul interfesier.
Tot prin pelvimetria externa, recurgand insa la ajutorul pelvimetrului cu ramuri drepte, se
masoara si diametrul bischiatic sau diametrul transvers al stramtorii inferioare.
Pelvimetria interna se efectueaza prin tuseu vaginal pentru determinarea diametrului transvers
al stramtorii medii, diametrul antero-posterior al stramtorii inferioare, diametrul promonto-subpubian si
retro-pubian.
Radiopelvigrafia folosita relativ rar, pentru determinarea viciilor de bazin confera informatii
asupra formei si dimensiunilor bazinului obstetrical.
Echografia prin echografie bidimensionala poate fi masurat diametrul biparietal al fatului cu o
aproximatie de +/- 3 mm.
In acest examen al gravidei se adauga investigatii specific obstetricale care pot decela o
eventuala suferinta fetala la sfarsitul sarcinii si in travaliu. Determinarea suferintei fetale in acest caz
se depisteaza cu ajutorul a trei elemente: studiul lichidului amniotic, monitorizarea fetala, dozarea PHului sanguin fetal.

Amniocenteza este obligatorie pentru dozarea creatininei din lichidul amniotic, numararea
celulelor oranjofile prin colorare cu Albastru de Nil paste 20% celule oranjofile inseamna ca sarcina se
afla in preajma termenului. Dozarea hormonului corionic somatotrofic si a hormonului lactogen
placentar confirma suferinta fetala daca valorile sunt scazute.
Colpocitologia poate sa arate un dezechilibru hormonal existent, prin cresterea acidofilelor,
aparitia leucocitelor sau prin prezenta citolizei, care este de prost augur in prognosticul sarcinii.
Amnioscopia poate decela prezenta meconiului in lichidul amniotic, element care intuneca,
de asemenea prognosticul sarcinii.
Culoarea lichidului amniotic poate fi galbui in cazul unei izoimunizari severe de cele mai multe
ori , sau anti RH, sau poate fi aurie in cazul unei infectii amniotice pe membrane intacte. Dupa ruperea
membranelor, daca lichidul amniotic, la inceput opalescent, devine pe parcursul travaliului verde,
concomitent cu modificari BCF, prognosticul este sever atat pentru mama, cat si pentru fat, aratand o
infectie amniotica.
Controlul activitatii cardiace fetale prin monitorizare obstetricala: - inregistrarea EKG fetala prin
electrozi externi sau aplicatii pe scalpul fetal, da informatii pretioase asupra modificarii ritmului cardiac
in travaliu si in cezariana. Modificarile BCF, semn capital pentru depistarea suferintei fetale pot consta
fie in modificari de ritm, fie in asurzirea sau indepartarea zgomotelor cordului fetal; BCF insotite de un
suflu persistent traduc, in general, fie o compresie de cordon intre prezentatie si bazin, fie o circulara
stransa.
Determinarea PH-ului in sangele fetal se poate in travaliu printr-o microincizie pe pielea
capului sau pe fesa, cand copilul este in prezentatie pelvina. Valoarea normala este de peste 7,25.
Cand este de 7,20-7,25 trebuie repetat; daca valoarea scade sub 7,25 si ajunge la 7,20 sau chiar sub
7,20, suferinta fetala este grava si nasterea trebuie sfarsita imediat. Pentru efectuarea dozarii PH ului
este necesar ca membranele sa fie rupte, iar dilatatia sa fie de 3-4 cm.
Examinarea generala a parturientei trebuie sa analizeze in ultimul trimestru de sarcina
existenta unor modificari fata de cea din primele doua trimestre, si in special aparitia complicatiilor,
ca: metroragii, pierderi de lichid amniotic la nivelul vulvei care evoca o placenta praevia sau ruperea
membranelor.
Cefaleea, tulburarile vizuale sau auditive, durerile precordiale pot intrevedea utilitatea unor
examene speciale. De asemenea, trebuie cautate aparitia edemelor sau o crestere anormala in
greutate, cresterea tensiunii arteriale, aparitia proteinuriei sau semne ale unei infectii urinare,
explorarea completa a organelor interne.
Explorarile paraclinice caracteristice diferitelor stari patologice care pot coexista cu sarcina
sunt:
-

examenul fundul de ochii in disgravidia de ultim trimestru;

hemoleucograma si sideremia la anemice;

glicemia si acidoza la diabetice;

dozarea de anticorpi si nivelul bilirubinei in cazul izo-imunizarilor RH, ca si altele, se fac in

conditii de stricta spitalizare.

Examenul unei gravide in apropierea termenului are ca dublu scop sa ne asiguram ca sarcina
evolueaza normal si sa incercam sa stabilim prognosticul sarcinii, adica sa prevedem daca se va
desfasura normal sau nu. Se acorda importanta marimii presupuse a copilului, prezentatiei sale ca si
marimii bazinului mamei si supletii partilor moi.

Se reiau interogatoriul, examenul medical general, examenul obstetrical, tuseul vaginal care
permite recunoasterea naturii prezentatiei.
In plus datele furnizate de examenele paraclinice orienteaza procesul de nursing.

CONCLUZII
Controlul prenatal are importanta deosebita pentru copil si gravida.
Obiective :
1) depistarea si tratamentul precoce al complicatiilor sarcinii: disgravidii precoce si tardive,
iminentele de avort si nastere prematura, placenta praevia, anemii, hidramnios;
2) depistarea si luarea unor masuri corespunzatoare pentru complicatiile posibile ale travaliului:
disproportii cefalo-pelvine, prezentatii distocice, sarcini multiple;
3) depistarea unor boli concomitente: cardiopatii, TBC, lues, nefropatii, evaluarea resurselor
femeii;
4) informarea femeii despre modificarile aparute in timpul sarcinii, cauzele acestora si tehnici
corecte de ingrijire;
5) depistarea afectiunilor care pot influenta sarcina: incompatibilitate RH, suferinta fetala si
urmarire speciala, sfatul genetic;
6) puericultura intrauterina;
7) pregatirea psihica si fizica pentru nastere, educarea femeii ca viitoare mama.
Luarea in evidenta se face activ de catre cadrele medii sanitare, cat si mai precoce posibil, si
este conditionata de:
1) prestigiul personalului sanitar, care prin activitatea desfasurata si prin comportament trebuie
sa castige incredere;
2) cresterea nivelului educativ al populatiei in general, si al femeilor tinere, viitoare mame, in
special.
Prima consultatie prenatala:
Obiective:
1) verificarea diagnosticului de sarcina si a starii aparatului genital;
2) stabilirea bilantului de sanatate;
3) cunoasterea conditiilor de peristaza, sarcina dorita, familie, factori economico-sociali, conditii
de munca si viata.
Continutul primei consultatii:

INTEROGATORIUL
-

antecedente heredo-colaterale (boli personale, patologice, in mod special tuberculoza,

sifilis, diabet zaharat);

antecedente personale fiziologice: prima menstruatie, caracterele ciclului menstrual (flux,

durata), numar de nasteri cu sau fara complicatii (in mod deosebit cezariana), avorturi,
ultima menstruatie.

EXAMEN GINECOLOGIC
-

inspectia regiuni vulvare;

examen cito-hormonal;

tactul (tuseul) vaginal.

BILANTUL STARII DE SANATATE

-

boli preexistente sarcinii valvulopatii, nefropatii, hepatopatii, discrinii, anemii, infectii

virale;

izoimunizare materna RH ABO;

se consemneaza inaltimea, greutatea, starea de nutritie, puls, tensiune arteriala (maxim

130-80 mmHg), stare psihonervoasa, alergii medicamentoase, focare de infectie;

se face pelvimetria externa. Normal: diametrul bicrest este de 28 cm, diametrul anteroposterior de 20 cm.

ANALIZE OBLIGATORII
-

examene paraclinice cand nu este sigura sarcina sau se intrevad complicatii;

determinarea hemoleucogramei (hemoglobina, hematocrit), grup sanguin, RH (inclusiv

sotul);

reactia serologica VDRL;

examen urina;

examen stomatologic.

Consultatia prenatala din saptamanile 12-18 ale sarcinii.

Ritmul consultatiilor: lunar
Obiective : prevenirea marilor sindroame obstetricale.
Continutul consultatiei :
-

informatii cu privire la starea generala, cum suporta sarcina(greturi, varsaturi), conditii de

munca si de viata, reguli de igiena.

masurarea inaltimii, greutatii, tensiunii arteriale.

ATENTIE LA!
1) se masoara inaltimea uterului: 9 cm la 12 saptamani, la ombilic la 24 saptamani, 24 cm la
28 saptamani;
2) se noteaza aparitia primelor miscari fetale;
3) se repeta analizele: hemoglobina, sumar de urina, VDRL;
4) se evalueaza riscul obstetrical gravida problema;
5) masuri de prevenire a gestozele, alimentatie;
6) masuri de prevenire a nasterii premature efortul, trepidatii, calatorii lungi.
Consultatia prenatala din saptamanile 29- 40 ale sarcinii.
Ritmul consultatiilor: bilunar in lunile VII- VIII, saptamanal in ultima luna.
Obiective:
1) evitarea patologiei sarcinii;
2) informarea gravidei despre semnele declansarii travaliului, ce este falsul travaliu;
3) aprecierea prognosticului in raport cu distocia osoasa de prezentatie, a eventualei toxemii,
hemoragiei sau alte complicatii posibile;
4) controlul dezvoltarii uterului: inaltime, circumferinta abdominala;
5) stabilirea datei concediului prenatal si intelegerea de catre gravida a importantei respectarii.
Continutul consultatiei:
-

masurarea inaltimii uterului, circumferinta abdomenului;

aprecierea cantitatii de lichid amniotic;

sarcina mare sau mica, fat mare sau mic;

prezentatie;

focarul de ascultatie a BCF;

examenul medical;

apreciere: edeme, greutate, tensiune arteriala;

examinari: urina, hemoleucograma, reactie serologica in saptamana 32;

vitaminizare (D+A), vaccinare antitetanica.