DEMOGRAFIE

AN II

Autor: Lector univ.dr.

MESESAN SCHMITZ LUIZA IULIANA

MORTALITATEA
Aspecte generale
Definitia: Fenomen demografic care exprim, n esen,
intensitatea deceselor n ansamblul unei populaii sau n anumite straturi ale acestei.

PRIMUL PRINCIPIU FUNDAMENTAL N DEMOGRAFIE: un eveniment demografic

nu se poate produce fr ca s fi avut loc nainte un alt eveniment demografic:
-Primul eveniment = eveniment origine;
-Distana n timp ntre cele dou evenimente = secvena msurat n uniti de timp;
n cazul decesului: evenimentul origine = naterea vie, iar pe axa timpului are
valoarea 0; decesul s-a produs la momentul t, iar secvena este 0 t, vrsta exact
n momentul decesului.
AL II-LEA PRINCIPIU FUNDAMENTAL: evenimentul demografic presupune o
populaie specific care poate participa la evenimentul respectiv, numit populaie
expus riscului de producere a evenimentului dat. Frecvena producerii
evenimentelor demografice poart denumirea specific de mortalitate.

MORTALITATEA
Demografia se intereseaz nu de evenimente, ci de mase de evenimente.
Evenimentul: decesul
Fenomenul: mortalitate
Populatia supusa riscului: toata populatia
Sursa statistic principal pentru decese este Buletinul statistic de deces.
Prelucrarea datelor din buletin poate oferi variate modaliti:
mortalitatea la nivelul naiunii, pe uniti teritorial administrative;
mortalitatea n mediile urban rurale;
mortalitatea pe sexe i vrst, dup starea civil;
mortalitatea pe generaii;
mortalitatea pe naionaliti;
mortalitatea pe ocupaii;
mortalitatea pe cauze de deces.
Mortalitatea este cel mai simplu fenomen pentru analiza demografica, deoarece:
-vizeaza direct persoana;
-toate persoanele sunt supuse riscului de deces;
-priveste o singura persoana;
-evenimentul este nerepetabil;
-este influentata cel mai putin de celelalte fenomene
-are un fundament biologic dar cu puternice determinatii sociale

MORTALITATEA
A. Tipuri de mortalitate (dupa cauza decesului).

1.
endogen (ce tin de consituia persoanei)
2.
exogen (factori exteriori: boli infecioase i accidente)
B. Tipuri de mortalitate (dupa cauza decesului).
1.
Decese determinate de boli:
1.1. boli provocate de actiunea unor agenti patogeni (toate bolile infectioase de
la gripa-la SIDA)
1.2. boli degenerative (cardiovasculare, tumorale-in principal)
2.Decese determinate de accidente
2.1. morti violente datorate actiunii altor indivizi
2.2. morti violente datorate actiunii altor vietati
2.3. morti violente prin autodistrugere
2.4. morti violente accidentale
Tipuri de mortalitate infantila.
1.mortalitatea neonatal (n primele 4 sptmni)
2.mortalitatea postneonatal (din celelalte 11 sptmni)
3. mortalitatea neonatal precoce (prima sptmn de via)
Rate referitoare la nscui mori:
1. mortinatalitatea=numr nscui mori/total nscui vii+mori
2. mortalitatea perinatal (mortinatalitatea+mortalitatea neonatal) = numr nscui
mori+decedai/total nscui vii+mori

MORTALITATEA
Aspecte tehnice ale mortalitatii-ANALIZA LONGITUDINALA
Tabela de mortalitate (instrumentul principal de analiza pentru toate fenomenele) -astronomul
englez Ed. Halley (1693)
-valente predictive; se ia o singura generatie, care este reala si se urmareste pana la extinctie

Tabela de mortalitate a populaiei Romniei, 1970 1972, ambele sexe, pe ani de vrst
Numrul
supravieuito
rilor
de vrst x
(Sx)

Numrul
deceselor
ntre
vrstele x i
x+1
(dx)

Probabilitat
ea de deces
ntre
vrstele x
i x+1
(qx)

Probabilitat
ea
de
supravieui
re de la
vrsta x la
x+1
(px)

Numrul
de
ani
trii de
generaie
ntre
dou
vrste
(Lx)

Numrul
total de ani
trii
de
generaie
(Tx)

Sperana de
via la vrsta x

0 ani
1 an
..
..
99 ani
100
ani

100 000
95538

...
182
109

4462
420
..
..
73
46

0,04460
0,00439
..
..
0,10289
0,42399

0,95538
0,99561
..
.
145,5
54,5

97769
95378
.
.
145,5
54,5

6858113,5
6777344,5
.
.
200
54,5

68,58
70,76
.
.
1,82
1,70

Vrsta
(x)

exo

Parad
oxul
speran
tei de
viata
la un
an

MORTALITATEA
Aspecte tehnice ale mortalitatii-ANALIZA TRANSVERSALA
1.Tabela de mortalitate transversala ( se aplica pe o generatie ipotetica pronind de la datele
dintr-un anumit moment); speranta de viata in acest caz va fi un indicator sintetic al
mortalitatii de moment, pentru populatia anilor luati in calcul si nu are nici un fel de valente
predictive

2. Indicatori:
1. Rata brut de mortalitate (RBM sau m) (populatii cu aceeasi structura de varsta) versus
probabilitatea de deces
2. Rata specifica de mortalitate (mx)
3. Rata standardizat de mortalitate (m)
4. Indicele mortalitatii infantile (mi) (rata mortalitatii infantile)
5. Rat de mortalitate pe cauze de deces
6. Sperana de via la natere (ex)/durata medie a vietii
7. Viaa median sau viaa probabil (vMED)
8. Vrsta normal sau vrsta modal la deces (VMOD)

MORTALITATEA
STANDARDIZAREA:
1.
metoda populatiei standard; 2. Metoda ratelor standard

Varsta

Populatia A-Galati

Populatia B-Brasov

Structura
populatiei
(nr pers

Ratele
de Structura
mortalitate
populatiei
(nr pers

Ratele
de
mortalitate

I 0-30

50

20

II 31-60

45

10

50

II peste 60

20

30

18

Total

100

100

9.7

5 * 50 10 * 45 20 * 5
R (a)=
=8
100

R(b)=

4 * 20 7 * 50 18 * 30
100

= 9.7

-populatia B are o rata de mortalitate mai mare dar are si o structura a populatiei mai imbatranita
-pt comparatii se standardizeaza:
R (a)= 5 * 50 10 * 45 20 * 5 =8
100
R(b)= 4 * 50 7 * 45 18 * 5
100

=6.05

-deci populatia B daca ar avea structura populatiei A ar avea o rata de mortalitatea de 6,05, deci mai
mica decat cea a populatie A (care este 8)

MORTALITATEA
Cauze ale mortalitatii ridicate pana in sec. al XVIII-lea:
-morti violente: pierderi directe de vieti omenesti pe campul de lupta (1%
din decese) dar mai ales pierderi indirecte cauzate de distrugerea
culturilor si a gospodariilor, a jafurilor si datorita transmiterei de boli
infectioase;
-alimentatia , in situatia de criza foametea (se datora unor conditii
climatice sau alte evenimente provocate de natura sau de om); nivelul
obisnuit de calorii era de 2.000 iar varful piramidei de 5-7.000 calorii iar
astazi valoarea normala este de 3.500 calorii;
-Boli:
1. Ciuma, sec. al XIII-lea, al doilea val sec. al XIV-lea, bacil transmis de
purici
2. Tifosul exantematic, sec. al XV-lea, bacil transmis de paduchi
3. Variola, sec al XVII-lea, 6-12% din decesele anuale; a disparut 1 treime
din populatieie Americi latine-la care s-au daugat alte boli ca malaria si
febra galbena care au desavarsit dezastrul
4. Malaria, bacilul era dat de tantarul anofel
unificarea microbiana a lumii -1500-1700

MORTALITATEA
Evolutia mortalitatii: progres al omului impotriva mortii; diminuarea manifestarii
mortalitatii in secolul al XIX-lea
CAUZE:
-progrese medicale
-transporturi/telecomunicatii
Pasteur/Koch/medicina
moderna sec 19:
-igiena publica/privata

-schimbari culturale

-alimentatia

-educatie

-agricultura

-imbracaminte

-conditii de viata

-stil de viata

-paleolitic: speranta de viata 15-20 de ani

-1700-1800 speranta de viata in Europa: 35-45 de ani
-2007 speranta de viata e undeva in jur de 69 ani, 67 pt barbati si 71 pt femei, cu o
medie de 68
-2010Japonia 86 pt femei si 79 pt barbati
-mortalitatea infantila a scazut de la 300 la mie (in populatiile primitive) la 3 la mie
-varsta mediana (in populatiile primitive) era de 15 ani, acum este de aproape 80 ani
-progresul s-a realizat in ultimii 250 de ani

FACTORI CU IMPACT ASUPRA

STARII DE SANATATE
FACTORI MACRO
Economici
Medicali
Legislativi
Mediu

FACTORI CU IMPACT ASUPRA

STARII DE SANATATE
FACTORI MICRO
Socio-demografici
Biologici
Psihologici
Socio-culturali
Economici

Mortalitatea infantila in Romania

persist nc o pondere foarte mare a deceselor prin boli ale aparatului

respirator
jumtate dintre decesele sub un an se nregistreaz dup prima lun de
via
se menine o pondere mare a deceselor la domiciliu i a celor petrecute n
primele 24 de ore de la internarea n spitale
la copiii defavorizai social i la cei din mediul rural se nregistreaz rate
semnificativ mai mari ale deceselor infantile (n particular la domiciliu)
comparativ cu media pe ar;
mortalitatea infantil n rndul copiilor cu greutate mic la natere este de
82,4 (Buletinul informativ pe 2004 al Centrului de Statistic Sanitar i
Documentare Medical al Ministerului Sntii)
exist diferene semnificative ale ratelor de mortalitate infantil, n funcie de
nivelul de educaie a mamei.

Sursa: ***. (2005). Raport realizat de UNICEF. Cauzele medico-sociale ale mortalitii copiilor sub 5 ani la domiciliu i
n primele 24 de ore de la internare. Raport final, p.8
(http://www.unicef.org/romania/Mortalit_ROM_FINAL_CD.pdf)

UNDE?
Mediul rural
CARACTERISTICI FAMILII
4-6 persoane
Venituri mici, srcie extrem
Mame tinere (22 ani)
Nivel sczut de educaie
Un numr mare de mame n uniune consensual
Nu au dat importanta bolii si nu au apelat la medic
Etnie rom
Abiliti parentale reduse
CARACTERISTICI COPII
Rangul 4 i peste
1-3 luni