Filozofia ca stiinta. Obiectul ei de studiu si funcitiile ei.

Filozofia a parcurs o cale lunga de dezvoltare. Ea apare concomitent in

3 centre culturale: grecia, india si china. Pentru prima data termenul de
filozofie il utilizeaza pitagora. Pitagora s-a numit pe sine iubitor de
intelepciune. Socrate considera ca filozofia este o stiinta indreptata
catre om "cunoastete pe tine insuti" - maxima lui. Socrate spunea ca
omul se naste bun. Socrate afirma ca raul apare din ignoranta si din
necunoastere. Platon afirma ca filozofia este un dar dat oamenilor de
catre zei. Aristotel afirma ca filozofia este stiinta stiintelor. Hegel afirma
ca filozofia este floarea cea mai inalta a omiculturii si este regina
stiintelor.
Filozofia este o stiinta general teoretica care studiaza principiile
fundamentale ale existentei prin intermediul careia lumea este
interpretata ca un tot intreg. Obiectul de studiu al filozofiei are un
caracter istoric. Modurile de interpretare sunt diferite de la o etapa
istorica la alta pe cind principiile ramin mereu aceleasi.
Principiile fundamentale ale filozofiei:
1) Principiul unicitatii lumii - lumea e unica si nu exista nimic identic cu
ea, doar asemanator.
2) Principiul unitatii lumii - lumea si tot ce exista se manifesta ca un tot
intreg.
3) Principiul dezvoltarii - lumea si tot ce exista in ea este supusa dupa
principiul dezvoltarii.
4) Principiul unitatii contrariilor - lumea si tot ce exista in ea se
manifesta ca o unitate a contrariilor, nu exista unitate fara contrarii.
5) Principiul idealitatii - lumea si tot ce exista in ea se dezvolta dupa
principiul idealitatii.
"Si la inceput a fost cuvintul"
6) Principiul materialitatii - tot ce exista in lume se manifesta material:
big ban, teoria lui darvin.
Filozofia are mai multe notiuni teoretice si abstracte care se numesc
categorii filosofice. Cele mai importante sunt:
1) Existenta -*pentru acasa de adus definitia*
2) Nonexistenta
3) Spiritul
4) Sufletul
5) Constiinta

Filozofia are mai multe domenii care o reprezinta.

Unul din ele este ontologia - provine de la "ontos" si "locos" - teoria
despre existenta. Un alt domeniu Gnoseologia - teoria despre
cunoastere.
Axiologia - teoria valorilor.
Praxiologia - teoria practicii.
Atropologia - teoria ce studiaza omul.
Filozofia are mai multe metode de cercetare cit si de interpretare a
lumii. Cele mai cunoscute: metafizica si dialectica.
Metafizica - Aristotel. Ceea ce este dupa (dincolo) de natura. Ceea ce
nu putem vedea ci doar gindi. Este o interpretare a lumii pe baza unor
idei care trateaza lumea in mod izolat si nu admite dezvoltare,
transformare explicind totul prin prisma unei forte supranaturale.
Dialectica. Provine din greaca "dialecticos" - dialog. Este opusa
metafizicii si interpreteaza lumea in permanenta miscare, dezvoltare,
transformare.
Filozofia are mai multe functii pe care le foloseste.
1) Functia metodologica - aceasta metoda traseaza caile generale de
actiune fundamentind teoretic metodele principale de cercetare pentr
diferite stiinte.
2) Functia conceptuala - constituie un sistem de idei inchegate,
notiuni, teorii determinate referitor la realitate.
3) Funcia gnosiologica - abordeaza problemele recunoasterii formeaza
viziuni asupra omului, lumii si societatii
4) Functia ontologica - care merge alaturi de cea axiologica, propune
diferite criterii despre existenta si in acelasi timp aplicarea in practica a
diferitor valori.
Problema fundamentala a filozofiei si aspectele ei.
Principalele probleme ale filozofiei sunt: originea omului si locul lui in
natura, universul si originea lui, moartea, fericirea toate aceste
probleme in ultima instata se reduc la o singura problema
fundamentala a filozofiei. Marea problema este raportul dintre materie
si constiinta, dintre gindire si existenta dintre lumea obiectiva si cea
subiectiva. Aceasta problema are doua laturi. Prima latura se refera la
raportul dintre materie si constriinta, ea incearca sa raspunda la
intrebarea: Ce a fost primul? Materia sau constiinta? Latura a doua se

refera la raportul dintre gindire si existenta. La raportul dintre lumea

obiectiva si cea subiectiva. La aceasta intrebare filozofia incearca sa
explice prin prisma a doua aspecte. 1) ontologic 2) gnoseologic.
Gindirea este lumea subiectiva si are un aspect gnosiologic. Existenta
este lumea obiectiva si are un aspect ontologic. La intrebarea ce este
primordial in lume, materia sau constiinta, dupa modul de solutionarea
avem doua concepte:
1) Materialist
2) Idealist
Materialist considera ca materia este factorul primar pe cind constiinta
spiritul este factorul secundar. Materia este vesnica gindirea apare la o
etapa a materiei.
Idealismul este curent opus materialist, considera ca lumea este de
natura ideala. Afirma ca gindirea este factorul prim iar materia este
factorul secundar. In filozofie sint considerate doua feluri de idealism.
Primul este idealismul obiectiv care desemneaza un mod de existenta
sinestatator, independent de gindire, considera ca lumea este creata
de o contiinta obiectiva care exista in afara omului. Idealist subiectiv ceea ce depinde de gindire, considera ca lumea este creata de
constiinta omului individual, de subiectul cunoasterii.