Extinderea UE

Procedura/etapele de aderare
Paii de aderare la UE sunt prevzui la articolul 49 din TUE.
-cererea de aderare
-aprobarea Parlamentului European
-Statutul de ar candidat
-Negocierile de aderare
Prima extindere:1973(Marea Britanie; Danemarca; Irlanda)
-M.Britanie depune prima cerere nc din 1961, dar este respins datorit opoziiei
preedintelui francez Charle de Gaulle; A mai ncercat de dou ori n 1963 i 1967 ns la fel
sa lovit de opoziia Franei, n rind cu M.B erau response i cererile Danemarcii i Irlandei
-Abia n 1969,cnd C.de Gaulle nu mai era preedinte a fost posibil aderarea (M.B; D;I)
A 2-ua extindere: (Grecia 1981) Grecia ceruse asocierea la Consiliul Europei nc
din 1959. Iniial, a fost respins datorit faptului c economia sa era subdezvoltat n
comparaie cu cei ase. Grecia devine membr asociat din 1961.
A 3-a extintere:(Spania; Portugalia 1986)
Ambele ceruser asociere nc din 1962. Abia din 1970, respectiv 1973, cele doua ri obin
statutul de comer preferenial cu Consiliul Europei, constnd n scutirea de taxe i tarife la
exportul din aceste ri ctre rile comunitare.
Consiliul Europei a ncurajat procesele de democratizare n ambele tari. Negocierile de
aderare a Spaniei i Portugaliei au fost ncepute n anii 1978-1979. Ele devin membre ale CE
in 1986.
A 4-a extindere: (Finlanda; Suedia; Austria 1995)
-extinderea CEE cu 3 ri bogate, al caror Produs Intern Brut depea semnificativ media PIBului rilor UE la acel moment.
A 5-a extindere(Polonia, Slovenia , Ungaria, Malta , Cipru, Letonia, Estonia,
Lituania, Cehia, Slovacia 2004)
+Romnia i Bulgaria n 2007
Statele candidate pentru aderare la Ue :
Albania
Republica Macedonia
Muntenegru
Serbia
Turcia
ri potential candidate:
Bosniai Heregovina
Kosovo

Instituiile UE

Comisia European
Rol: apr interesul general al UE, propunnd acte legislative, asigurnd respectarea acestora
i implementnd politicile i bugetul Uniunii
Membri: o echip (colegiul) de comisari, cte unul din fiecare ar a UE
Preedinte: Jean-Claude Juncker
nfiinare: 1958
Sediu: Bruxelles (Belgia)
Propune noi acte legislative
Comisia este singura instituie a UE abilitat s propun acte legislative, pe care le
nainteaz spre adoptare Parlamentului i Consiliului
scop: protejarea intereselor UE i ale cetenilor si cu privire la chestiuni care nu pot fi
abordate n mod eficient la nivel naional
-soluionarea unor chestiuni tehnice prin consultarea experilor i a cetenilor.
Gestioneaz politicile UE i aloc fonduri europene
Garanteaz respectarea legislaiei UE
Reprezint UE pe scena internaional

Consiliul Uniunii Europene

Rol: reprezint guvernele statelor membre ale UE, adopt legislaia european i coordoneaz
politicile UE
Membri: minitrii din fiecare ar a UE care rspund de domeniul de politic supus discuiilor
Preedinte: fiecare stat membru al UE deine preedinia prin rotaie, pe o perioad de 6 luni
nfiinare: 1958 (sub denumirea de Consiliul Comunitii Economice Europene)
Sediu: Bruxelles (Belgia)
Minitrii din statele membre ale UE se reunesc n cadrul Consiliului pentru a discuta,
modifica i adopta acte legislative i pentru a coordona politici.
Consiliul UE nu trebuie confundat cu:
Consiliul European - summit trimestrial n cadrul cruia liderii UE se reunesc pentru a
stabili direciile generale ale politicii europene
Consiliul Europei - instituie care nu face parte din UE.
Consiliul UE Negociaz i adopt legislaia UE, mpreun cu Parlamentul European, pe baza
propunerilor naintate de Comisia European.
-Coordoneaz politicile rilor UE.
-Elaboreaz politica extern i de securitate a UE, plecnd de la orientrile Consiliului
European.
-ncheie acorduri ntre UE i alte ri sau organizaii internaionale.
-Adopt bugetul anual al UE, n colaborare cu Parlamentul European.

Parlamentul European
Rol: organism legislativ al UE, ales n mod direct, cu responsabiliti bugetare i de control
Membri: 751 de deputai (membrii Parlamentului European)
Preedinte: Martin Schulz
nfiinare: n 1952, ca Adunare Comun a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului; n
1962, sub denumirea de Parlamentul European; primele alegeri directe au avut loc n 1979
Sedii: Strasbourg (Frana), Bruxelles (Belgia), Luxemburg
este organismul cu puteri legislative al UE. Este ales direct de cetenii UE, o dat
la 5 ani. Cele mai recente alegeri au avut loc n iunie 2014.
Rol legislativ
Rol de control
Rol bugetar

Curtea European de justiie

Rol: se asigur c legislaia UE este interpretat i aplicat n acelai mod n toate rile UE;
garanteaz c rile i instituiile UE se supun dreptului european
Membri/prile componente
-Curtea de Justiie: cte un judector din fiecare ar a UE, plus 11 avocai generali(se ocup
de solicitrile privind pronunarea unor hotrri preliminare adresate de instanele naionale
i de anumite aciuni n anulare i recursuri.
-Tribunalul: un judector din fiecare stat membru al UE(se pronun asupra aciunilor n
anulare introduse de persoane fizice, ntreprinderi i, n anumite cazuri, de guvernele UE.)
-Tribunalul Funciei Publice: 7 judectori(se pronun asupra disputelor dintre instituiile UE i
personalul lor.)
nfiinare: 1952
Sediu: Luxemburg
udectorii i avocaii generali sunt numii de ctre statele membre, de comun acord,
pentru un mandat de 6 ani, care poate fi rennoit. Judectorii din cadrul fiecrei instane aleg
un preedinte, pentru un mandat de 3 ani care poate fi rennoit.

Consiliul European
Rol: definete direcia politic general i prioritile Uniunii Europene
Membri: efii de stat sau de guvern ai rilor membre ale UE, preedintele Comisiei
Europene, naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate
Preedinte: Donald Tusk
nfiinare: n 1974 (forum informal), n 1992 (statut oficial), n 2009 (instituie a UE)
Sediu: Bruxelles (Belgia)
-Consiliul European reunete liderii UE pentru a stabili agenda politic a Uniunii. Acesta
reprezint cel mai nalt nivel de cooperare politic ntre rile UE.
-Consiliul este una dintre cele 7 instituii oficiale ale Uniunii i se prezint sub form
desummituri (de obicei, trimestriale), prezidate de un preedinte permanent.
Stabilete orientarea general i prioritile politice ale UE, dar nu adopt acte
legislative.
Trateaz chestiuni complexe i sensibile care nu pot fi soluionate la niveluri mai
joase de cooperare interguvernamental.
Definete politica extern i de securitate comun a UE, innd cont de interesele
strategice ale Uniunii i de implicaiile n domeniul aprrii.
Desemneaz i numete candidai la anumite posturi de importan major la nivelul
UE, cum ar fi BCE i Comisia.

Instituiile financiare UE
Banca Central European (BCE)
Rol: gestioneaz moneda euro, menine stabilitatea preurilor i traseaz politica
economic i monetar
Preedinte: Mario Draghi
Membri: preedintele i vicepreedintele BCE i guvernatorii bncilor centrale din
toate statele membre
nfiinare: 1998
Sediu: Frankfurt (Germania)
BANCA EUROPEANA DE INVESTITII(BEI)
-Infiintata in temeiul Tratatului de la Roma in anul 1958,
-ea colecteaza de pe pietele financiare, volume substantiale de fonduri pe care le
orienteaza, spre finantarea de proiecte importante, conform obiectivelor Uniunii
Europene.
-n afara Uniunii Europene, BEI implementeaza componentele financiare ale
acordurilor incheiate in cadrul politicilor de dezvoltare si cooperare ale UE.

Procesul de luare a deciziilor UE

Instituiile implicate n proces
Procedura standard de luare a deciziilor la nivelul UE este cunoscut sub numele de procedur
legislativ ordinar
Parlamentului i Consiliului Uniunii Europene
-Comisia realizeaz evaluri de impact care prezint avantajele i inconvenientele diferitelor
opiuni politice.
-Comisia consult prile interesate cum ar fi organizaiile neguvernamentale, autoritile
locale, reprezentanii industriei i ai societii civile. Se asigur c propunerile legislative
rspund nevoilor celor vizai i evit procedurile birocratice inutile.
-Parlamentul European i Consiliul revizuiesc propunerile naintate de ctre Comisie i propun
amendamente
-Dac amendamentele sunt acceptate de ctre ambele instituii, proiectul legislativ poate fi
adoptat.

Modaliti de votare n consiliul UE

Consiliul decide prin:
-Majoritatea simpl(vot favorabil din partea a 15 state)
-Majoritatea calificat(vot favorabil din partea a 55% din Statele Membre)
-Vot unanim
Pentru a bloca o decizie este nevoie de cel puin 4 ri, reprezentnd cel puin 35 % din
populaia total a UE.

Procedurile legislative ale parlamentului European

Funcia legislative este exercitat prin 4 proceduri
1. Procedura de consultare simpl
(parlamentul i d avizul consultative)
2. Procedura de cooperare
(parlamentul oateinfluena deciziile consiliului prin dreptul de a adduce amendamente
propunerilor acestuia, pe care consiliulnu le va putea respinge dect n unanimitate)
3. Procedura de co-decizie
(parlamentul mparte puterea legislative cu consiliul. n acest caz, parlamentul poate
mpiedica adoptarea propunerii)
4. Procedura de aviz comun
(acordul parlamentului este obligatoriu pentru adoptarea unor anumite acte legislative.
Parlamentul poate adopta sau respinge o propunere, dar nu o poate modifica)
Politica Cultural
Politica cultural e constituie prin 3 tratate: Maastrich, Lisabona i TUE. Evoluia ei:
1.Agenda european a culturii
diversitatea cultural i dialogul intercultural
promovarea culturii ca un catalizator al creativitii
cultura ca element vital n cadrul relaiilor internaionale
2. Dialogul intercultural

iniiative viznd sectorul audiovizual, multilingvismul, tineretul, cercetarea, integrarea

i relaiile externe
Programe de aciune:
1. Capitale n fiecare an 2 orae sunt desemnate capitale europene
2. Premii - Politica cultural a UE sprijin decernarea de premii n domeniile
patrimoniului cultural, arhitecturii, literaturii i muzicii. Obiectivul acestor premii ale
UE este de a scoate n eviden excelena i succesul activitilor europene n
aceste sectoare.
3. Mobilitatea artitilor - Artitii i cei implicai n profesii culturale trebuie s
cltoreasc peste granie pentru a-i extinde domeniul de activitate i a ntlni un

public nou, pentru a gsi surse de inspiraie noi i stimulate, pentru a evolua artistic,
pentru a face schimb de experiene i a nva unii de la alii, astfel nct s-i
dezvolte carierele.
4. Europa creativ - programul cultural al UE pentru perioada 2014-2020 - Aceasta
se bazeaz pe alte programe anterioare ale Uniunii: programele MEDIA , MEDIA
Mundus i Cultura. n plus, Europa creativ va include un program intersectorial care
const n dou pri:
a. o garanie financiar, gestionat de Fondul European de Investiii, pentru ca
mprumuturile bancare s devin mai uor accesibile pentru micii operatori;
b. finanare pentru a sprijini studiile, analizele i o mai bun colectare a datelor
pentru a mbunti dovezile n sprijinul elaborrii de politici.

Piaa intern
Tratatul de la Roma prevede instituirea uniunii vamale ntre statele membre, ns primele
masuri concrete pentru realizarea pietei comune au venit abia in 1985 cand Comisia
Europeana a propus peste 250 de masuri legislative menite sa elimine obstacolele ramase in
calea libertatii schimburilor comerciale., care s-au realizat n 7 ani.
Piata unica (sau piata interna) are la baza cele patru libertati de miscare: a bunurilor, a
serviciilor, a capitalurilor si a persoanelor.
marfurilor - eliminarea tuturor barierelor tarifare si netarifare din calea comertului intre
statele membre. In ceea ce priveste
Persoanelor - presupune dreptul cetatenilor de europeni de a circula si de a-si avea
resedinta pe teritoriul oricarui stat membru. Acest drept al cetatenilor europeni este garantat
de Acordul Schengen care prevede inlaturarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii si
intarirea acestora la granitele externe.
domeniul serviciilor s-a deschis mult mai greu, iar in 2006 au fost adoptate noi legi ce
permit companiilor sa presteze servicii in alte state membre.
capitalurilor - reglementarile europene interzic restrictiile referitoare la plasamentele si
investitiile de capital, precum si restrictiile privind platile.
Educatie, Formare Profesionala si Tineret
Desi Politica in domeniul educatiei este decisa de fiecare stat in parte, membrii UE au
recunoscut ca impartasesc anumite obiective comune.
Obiectivul - a sprijini cooperarea intre statele membre si, acolo unde este nevoie, de a
completa actiunile acestora, mai ales prin sprijinirea mobilitatii si a cooperarii intre institutiile
de invatamant.
UE finanteaza initiativele statelor membre prin patru programe: Leonardo da Vinci (dedicat
formarii profesionale), Erasmus (finanteaza cooperarea intre universitati si schimburile de
studenti), Grundtvig (finanteaza programe educationale pentru adulti) si Comenius
(finanteaza cooperarea intre scoli si profesorii acestora).
De asemenea, UE aloca fonduri pentru cooperarea statelor membre in domeniul educatiei,
pentru invatarea limbilor straine, pentru e-invatare, pentru diseminarea si schimbul de bune
practici.
Pact al Tinerilor din Europa ce stabileste un set de principii comune statelor UE pentru crearea
de oportunitati egale pentru tineri. Aceste oportunitati se refera la gasirea unui loc de munca,
la aceesul la educatie de calitate, la dreptul la securitate sociala.
programul Youth for Europe (Tineri pentru Europa) promoveaza implicarea activa a in
comunitate pentru a le conferi tinerilor un simt sporit al cetateniei europene si pentru a le
dezvolta initiativa, creativitatea si spiritul antreprenorial.
Comert

Politica comerciala comuna sta la baza relatiilor externe ale Uniunii Europene, ea guverneaza
realtiile comerciale ale Uniunii Europene cu tarile non-UE.
Obiectiv: urmareste si incurajeaza deschiderea pietelor si dezvoltarea comertului si sprijina,
prin masuri preferentiale, tarile in dezvoltare in efortul lor de a se integra in comertul mondial.
Eliminarea barierelor in calea liberului comert a contribuit in mod semnificativ la sporirea
prosperitatii cetatenilor europeni si a contribuit la intarirea rolului jucat de UE pe plan
mondial. Statele membre nu numai ca au liberalizat total comertul intre ele, ci au si unificat
tarifele vamale nationale pentru bunurile importate din afara Uniunii. Crearea Tarifului
extern comun a insemnat si ca Uniunea Europeana participa ca entitate la negocierile
internationale, comertul international devenind astfel unul dintre instrumentele de baza ale
integrarii europene.
Runda Doha - negocierile internationale pentru liberalizarea comertului sub auspiciile
Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) la care particip i UE. Scopul - a reduce si mai
mult sau de a elimina acolo unde este posibil barierele tarifare si netarifare din calea
comertului mondial. UE in cadrul rundelor anterioare de negocieri a redus majoritatea taxelor
vamale pentru importurile industriale, avand un tarif mediu de 4%, unul dintre cele mai
scazute din toata lumea.
Politica europeana comerciala este strans legata de cea de dezvoltare, Uniunea
Europeana stabilind o intreaga retea de acorduri bilaterale. Pe langa acordurile cu tarile din
bazinul Marii Mediterane, cu Rusia si cu fostele republici din blocul soviet, UE acorda acces
liber pe pietele sale tuturor importurilor (cu exceptia armelor) din cele mai putin dezvoltate
tari ale lumii.
UE dezvolta o noua strategie comerciala cu cele 78 de tari aprtenere din ACP (AfricaPacific-Caraibe), acorduri cu Africa de Sud ce vor duce la liberalizarea comertului si este pe
cale sa negocieze un acord de liberalizare cu cele 6 tari ale Consiliului pentru Cooperare din
Golf , a incheiat acorduri cu Mexic si Chile si incearca sa liberalizeze comertul cu grupul
Mercosur.
Social
Politica sociala-un set de politici complementare care actioneaza in sectoarele de activitate
ce afecteaza sau genereaza gradul de bunastare individuala si sociala in statele
membre.Politica sociala a comunitatii europene a debutat odata cu tratatul de constituire a
acesteia in 1957.Tratatul de la Roma pune bazele acestei politici.
Tot prin acest Tratat a fost prevazuta si crearea Fondului Social European-instrumentul de
finantare si a pol.sociale si cel mai vechi dintre fonduri.Al 2-lea pas-ACTUL UNIC EUROPEAN,ce
contine directive privind sanatatea si siguranta la locul de munca s.a.
Urmatorul pas- Carta Sociala(1989).
1990,TRATATUL DE la Maastricht stabileste ca obiectiv al UE-atingerea unui niv.ridicat de
angajare,egalitatea dintre femei si barbati,cresterea calitatii vietii.
Un alt pas-Cartea Verde.
Un moment important este anul 2000,prin Tratatul Strategiei de la Lisabona.

Combaterea fraudei
Se estimeaza ca, din bugetul anual de peste 100 miliarde de euro, aproape un miliard este
fraudat
Scop: pretejarea intereselor financiare ale UE.
UE are la dispozitie o serie de reglementari pentru combaterea fraudei sub toate aspectele
sale: falsificare de bani, incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala, coruptia atat la
nivelul Comunitatii cat si la nivel international. Cele mai importante fraude - deturnarea de
fonduri din Fondurile Structurale, destinate finantarii agriculturii, coeziunii economice si

sociale in cadrul Uniunii. Pe locul doi - evitarea platii accizelor si taxelor vamale la tigarete.
Oficiul European de Lupta contra Fraudei (OLAF) El desfasoara anchete in cadrul
institutiilor europene si in statele membre, investigheaza cazuri de frauda si in tarile nemembre UE, dar cu care Uniunea are acorduri.
Cele mai importante fraude constau in deturnarea de fonduri din Fondurile Structurale,
destinate finantarii agriculturii, coeziunii economice si sociale in cadrul Uniunii. Pe locul doi
se claseaza fraudele provenite din evitarea platii accizelor si taxelor vamale la tigarete.
OLAF coordoneaza de asemnea Centru European Tehnico-Stiintific ce se ocupa cu
depistarea monedelor false. In 2006 sau fost descoperite 164 000 de monede false (in
comparatie cu 69 miliarde de monede aflate in circulatie).
OLAF duce o politica de toleranta zero in ceea ce priveste coruptia in institutiile
europene, si demareaza anchete chiar daca sumele de bani implicate sunt foarte mici. In plus,
OLAF coopereaza cu Comisia Europeana pentru a se asigura ca legile cu implicatii
financiare, chiar de la conceperea lor, inlatura posibilitatile de frauda. colaboreaza
indeaproape cu autoritatile competente din statele membre.

Justitie, libertate si securitate

Desi Tratatul din 1957 instituind Comunitatea Europeana prevede libera circulatie a
persoanelor, nu se refera si la imigrare si politica in domeniul vizelor. cooperarea in domeniul
justitiei si afacerilor s-a dezvoltat lent , abia in 1993 Tratatul Uniunii Europene oferind un nou
cadru de colaborare in noua domenii considerate de importanta comunitara: politica privind
azilul, trecerea frontierelor externe, imigrare, combaterea dependentei de droguri,
combaterea fraudei internationale, cooperare judiciara pe probleme civile, cooperare judiciara
pe probleme penale, cooperare in domeniul vamal si cooperare politieneasca.
Tratatul de la Amsterdam a defint aria de libertate, securitate si justitie in termeni mult mai
precisi si prin stabilirea unei mai bune repartitii a rolurilor indeplinite de institutiile
europene.
Scopul acestor masuri este de a garanta libera circulatie a cetatenilor europeni si noneuropeni, asigurand in acelasi timp securitatea publica, prin combaterea tuturor formelor de
crima organizata (trafic de persoane, exploatarea sexuala a minorilor, trafic de droguri si
arme, coruptie, frauda) si a terorismului.
Aria de liberatate, securitate si justitie acopera problemele legate de cetatenia europeana,
mobilitatea persoanelor, politica de azil, imigrarea, politica de vize, gestionarea frontierelor
externe, si o mai buna cooperare intre autoritatile nationale politienesti, judiciare si vamale.
Pentru eficientizarea luptei impotriva criminalitatii, autoritatile nationale au la dispozitie un
instrument ce se poate aplica in oricare stat membru: este vorba de mandatul european de
arestare, ce inlocuieste procedurile greoaie de extradare, astfel incat suspectii sau criminalii
condamnati sa poate fi readusi in fata justitiei mult mai usor si mai repede.
Crearea si implementarea ariei de libertate, securitate si justitie trebuie sa asigure aplicarea
in toata Uniunea Europeana a reglementarilor europene, indiferent daca cei vizati sunt
cetateni europeni, turisti si imigranti din afara UE, teroristi sau criminali
8.Politica extern a UE (PESC)
Tratatul de la Lisabona urmrete s consolideze rolul Uniunii Europene (UE) pe plan
internaional. Reformele introduse prin tratat au astfel ca obiectiv mbuntirea coerenei
i sporirea vizibilitii politicii externe i de securitate comun (PESC) a UE.
n acest scop, Tratatul de la Lisabona introduce dou inovaii majore:

Crearea postului de nalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de

securitate i Serviciul European de Aciune Extern;
dezvoltarea politicii de securitate i aprare comun.
INSTRUMENTELE PESC
Tratatul de la Lisabona modific tipurile de acte adoptate n domeniul PESC. Instrumentele
anterioare, cum sunt strategiile comune, poziiile comune i aciunile comune, sunt nlocuite.
De acum nainte, Consiliul European i Consiliul UE adopt numai decizii referitoare la:

interesele i obiectivele strategice ale Uniunii;

aciunile care trebuie ntreprinse de ctre Uniune;

poziiile care trebuie luate de ctre Uniune;

modalitile de punere n aplicare a aciunilor i poziiilor Uniunii.

Aceasta are ca scop consolidarea aciunilor UE pe plan extern prin dezvoltarea capacitilor
civile i militare pentru prevenirea conflictelor i gestionarea crizelor.
UE a stabilit sanciuni de natur diplomatic sau economic, pentru a influena politicile care
ncalc dreptul internaional sau drepturile omului ori pe cele care nu respect legea sau
principiile democratice.
9.Relatii externe
Politica extern i de securitate a UE, elaborat de-a lungul mai multor ani, le permite statelor
membre s se exprime i s acioneze la unison pe scena mondial.
Tratatul de la Lisabona adoptat n 2009, a consolidat acest domeniu de politic prin crearea
funciei de nalt Reprezentat al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate
Serviciului European de Aciune Extern (SEAS) - corpul diplomatic al UE.
Rolul politicii externe i de securitate este
de a menine pacea i de a ntri securitatea pe plan international
de a promova cooperarea internaional
de a dezvolta i consolida:
democraia
statul de drept
respectarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale.
Uniunea European a ncheiat parteneriate cu cei mai importani actori de pe piaa mondial,
inclusiv cu puterile emergente. Ea dorete s se asigure c aceste parteneriate se bazeaz pe
interese i avantaje reciproce. UE organizeaz periodic reuniuni la nivel nalt cu Canada,
China, India, Japonia, Rusia i Statele Unite. Relaiile sale internaionale acoper:
educaia
mediul
securitatea i aprarea
combaterea criminalitii
drepturile omului.
Politica european de vecintate (PEV) guverneaz relaiile UE cu 16 dintre rile vecine de
la est i sud.
La sud: Algeria, Egipt, Iordania, Israel, Liban, Libia, Maroc, Palestina (aceast denumire nu
implic nicio recunoatere a Palestinei ca stat i nu aduce atingere poziiilor privind
recunoaterea Palestinei ca stat), Siria i Tunisia.
La est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova i Ucraina.
Destinat s consolideze relaiile UE cu vecinii si de la est i sud, aceast politic
promoveaz:
asocierea pe plan politic
integrarea economic
creterea mobilitii.
10.Ajutor umanitar i protecie civil

Alturi de statele sale membre, UE este cel mai mare donator de ajutor umanitar din
lume. Cu toate acestea, ajutorul UE reprezint mai puin de 1% din bugetul anual total al
Uniunii, adic aproximativ 2 euro pe cap de locuitor.
Tratatul de la Lisabona ofer temeiul legal pentru acordarea ajutorului menit s ajute
persoanele aflate n dificultate, indiferent de naionalitate, religie, sex sau origine
etnic. UE i-a asumat un rol-cheie n interveniile n caz de dezastre.
UE intervine n toate zonele majore de conflict, inclusiv Siria , Sudanul de
Sud , Ucraina ,rile din vestul Africii afectate de Ebola i Republica Centrafrican , precum i
n ri care se confrunt cu instabilitatea postconflict, cum ar fi Cte d'Ivoire . Scopul su este
acela de a salva viei, de a uura suferina i de a proteja integritatea i demnitatea celor
afectai.
Operaiunile de asisten derulate de UE sunt coordonate de Direcia Ajutor Umanitar i
Protecie Civil a Comisiei Europene (ECHO). Ajutorul este direcionat prin intermediul a
peste 200 de organizaii i agenii partenere de pe teren, inclusiv:
organizaii neguvernamentale (ONG-uri)
organizaii internaionale
societile de Cruce Roie
ageniile ONU.
EU Aid Volunteers
Iniiativa EU Aid Volunteers (2014-2020) va permite unui numr de 18 000 de europeni s
participe la proiecte de voluntariat finanate de UE peste tot n lume. Pn la finalizarea
programului:
aproximativ 4 000 de persoane vor fi pregtite i detaate de organizaii umanitare n ri
afectate de dezastre
4 000 de voluntari i membri ai ONG-urilor vor beneficia de formare i de msuri de
consolidare a capacitilor
10 000 de voluntari on-line vor sprijini proiecte n rile lor de origine.
11.Drepturile omului
Drepturile fundamentale sunt garantate la nivel naional de constituia fiecrei ri, iar la nivel
european de Carta drepturilor fundamentale a UE (adoptat n 2000 i obligatorie pentru rile
UE ncepnd din 2009). Toate instituiile UE Comisia, Parlamentul i Consiliul joac un rol
important n aprarea drepturilor omului. Carta:
definete drepturile fundamentale pe care sunt obligate s le respecte instituiile i
organismele UE
li se aplic i guvernelor naionale, atunci cnd pun n aplicare legislaia european.
Drepturile omului se afl n centrul relaiilor UE cu alte ri i regiuni. Promovarea drepturilor
omului poate contribui la prevenirea i soluionarea conflictelor i, n cele din urm, la
combaterea srciei.
Prin politica sa n domeniul drepturilor omului, UE:
promoveaz drepturile femeii, ale copilului, ale minoritilor i ale persoanelor
strmutate
se opune pedepsei capitale, torturii, traficului de persoane i discriminrii
apr drepturile civile, politice, economice, sociale i culturale
apr caracterul universal i indivizibil al drepturilor omului, n colaborare deplin
i activ cu rile partenere, cu organizaii internaionale i regionale, cu asociaii i
grupuri de la toate nivelurile societii civile.
Toate acordurile comerciale sau de cooperare cu ri tere (n prezent peste 120) conin o
clauz care prevede c drepturile omului reprezint un element esenial al acestor relaii. UE a
impus n cteva rnduri sanciuni pentru nerespectarea drepturilor omului.
De asemenea, UE particip la dialoguri pe tema drepturilor omului cu peste 40 de ri i
organizaii, inclusiv cu Rusia, China i Uniunea African. Raportul anual al UE privind drepturile
omului i democraia Traducerile linkului anterior evalueaz activitatea desfurat de
Uniune n acest domeniu n lumea ntreag.

12.Politica UE n domeniul transporturilor

Transporturile constituie un sector economic-cheie (cu o valoare adugat brut de 4,8 % sau
548 de miliarde EUR pentru toate cele 28 de ri ale UE), care asigur peste 11 milioane de
locuri de munc n Europa.
Comisia European i propune s dezvolte i s promoveze politici de transport eficiente,
sigure i durabile, s creeze condiiile necesare pentru o industrie competitiv, care s
genereze locuri de munc i prosperitate.
Realizrile UE n domeniul transportului
Realizarea pietei unice europene a insemnat un punct de turnura pentru politica in domeniul
transporturilor. Astfel, inlaturarea granitelor interne ale Uniunii Europene a dus la o crestere
semnificativa a transportului de bunuri si persoane pe distante lungi. Pentru ca cetatenii
europeni si companiile din UE sa se bucure pe deplin de beneficiile pietei interne, in ultimul
deceniu Uniunea Europeana a luat masuri pentru liberalizarea pietelor nationale de transport,
in special cele privind transportul rutier si aerian si intr-o mai mica masura transportul pe caile
ferate.
Uniunea Europeana promoveaza proiecte majore de infrastructura de transport, asa numitele
Retele Trans-Europene ale caror obiective sunt de a elimina blocajele pe principalele cai
navigabile est-vest ce fac legatura intre Rin, Main si Dunare; de a pune in aplicare un program
menit sa reglementeze traficul pe rutele maritime congestionate aflate de-a lungul coastelor
tarilor UE si de moderniza mai multe cai ferate ce leaga nordul de sudul Europei, respectiv
estul de vest.
Datorit politicii UE, sectorul european al transporturilor a nregistrat progrese considerabile n
ultimii 20 de ani:
un transport aerian, maritim i rutier mai sigur
un program de lucru rezonabil pentru cei care lucreaz n sectorul transporturilor
mai multe posibiliti de transport pentru pasageri i ntreprinderi
mai puin poluare
progrese tehnologice ctre un transport mai ecologic.

13.Pescuitul
Muli dintre cetenii europeni depind de mare i de resursele acesteia pentru a-i ctiga
existena. Pe lng pescuit ca principal activitate, ea ofer i posibilitatea exploatrii
zcmintelor de petrol i gaz i a parcurilor eoliene din larg pentru obinerea energiei. O mare
parte din traficul comercial al UE se realizeaz pe oceanele lumii.
Reforma politicii comune n domeniul pescuitului, care a avut loc n ianuarie 2014, i-a propus
urmtoarele obiective: s garanteze mijloacele de trai ale pescarilor, punnd totodat capt
pescuitului excesiv i epuizrii stocurilor.
Noua legislaie se sprijin pe Fondul european pentru afaceri maritime i pescuit. n perioada
2014-2020, acesta va finana proiecte menite
s introduc tehnici inovatoare de pescuit
s creeze noi puncte de desfacere pentru pete i fructele de mare
s amelioreze calitatea vieii n zonele de coast.
UE colaboreaz cu organismele ONU i negociaz n cadrul organizaiilor regionale i
internaionale din domeniul pescuitului pentru a garanta c apele lumii sunt reglementate n
mod transparent i durabil i c se evit pescuitul excesiv.
Obiectivele sale pe termen lung sunt cuprinse n strategia privind creterea albastr i prevd:
dezvoltarea sectoarelor cu potenial ridicat - acvacultur, turism costier,
biotehnologie marin, energia oceanelor, exploatarea minier a fundului mrilor etc.
furnizarea de cunotine i garantarea siguranei juridice, prin elaborarea
unei hri digitale a fundului mrilor europene, prin planificarea spaiului
maritim (pentru a consolida eficiena i viabilitatea activitilor maritime) i prin
supraveghere maritim integrat (oferindu-le autoritilor implicate noi instrumente
pentru schimbul de informaii, care s diminueze costul supravegherii i s i
sporeasc eficiena).

elaborarea de strategii specifice pentru anumite mri (Marea Adriatic, Marea Ionic,
Oceanul Arctic, Oceanul Atlantic, Marea Baltic, Marea Neagr, Marea Mediteran,
Marea Nordului) care s promoveze i cooperarea dintre rile riverane.

14.Politica industriala
UE dorete s consolideze competitivitatea industriei i ntreprinderilor europene i s
promovezecrearea de locuri de munc i creterea economic, prin crearea unui mediu
de afaceri favorabil tuturor, n special ntreprinderilor mici i industriei productoare.
Industria este esenial pentru redresarea economic
Competitivitatea industrial, inovarea i antreprenoriatul sunt eseniale pentru
redresarea economic a Europei.
n contextul globalizrii i al intensificrii concurenei reprezentate de economiile emergente,
prosperitatea pe termen lung a Europei va depinde nu numai de consolidarea sectorului
bancar i al serviciilor, ci i de existena unei baze industriale puternice.
n ceea ce privete industria i inovarea, pn n 2020, Europa i propune:
s i consolideze sectorul industrial i s promoveze tranziia ctre o economie cu
emisii sczute de CO2
s promoveze inovarea ca mijloc de a genera noi surse de cretere
s ncurajeze ntreprinderile mici i s promoveze cultura antreprenorial
s garanteze existena, la nivelul ntregii Uniuni, a unei piee de desfacere a bunurilor
s contribuie la prezena UE n spaiu.