Termenul provine de la numele lui Morpheu, zeul visurilor n mitologia greac.

Este
principalul agent activ din opiu (sub form de meconat), concentraia sa n extractul
de opiu variind ntre 8 i 14%, cu o medie de 10%. Este un analgezic foarte
puternic.Face parte din grupa alcaloizilormorfinanici propriu-zii alturi
de codein i tebain.
A fost izolat n 1804 de farmacistul german Friedrich Wilhelm Adam Sertrner, care a
numit-o "morphium". Dup dezvoltarea acului hipodermic (1853) utilizarea sa a nceput
s fie din ce n ce mai rspndit n special ca analgezic i sedativ dar i ca tratament
al depresiilor i al dependenei de opiu.

Formul molecular brut

C17H19NO3

Farmacotoxicologie :
Deprimarea centrului respirator este intensa .
Incetinirea tranzitului intestinal este intensa .

Farmacoterapie:
Indicatii:
-dureri acute foarte mari(postoperator ,fracturi ,arsuri,infarct de miocard acut ,edem
pulmonar acut );tratament scurt;
-in colici rebele biliare si renouretrale ,numai in asociere
parasimpatolitic ,de tip atropina(pentru antagonizarea hipertoniei);

cu

antispastic

-dureri cronice mari (neoplasm );

-mica chirurgie ,in obstretica ,etc.
-preanestezie.

Ci de administrare[
Morfina se administreaz de obicei parenteral, sub form de clorhidrat de morfin.
Administrarea oral (per os) a morfinei nu este avantajoas,
deoarece biodisponibilitatea n acest caz este foarte mic. Sulfatul de morfin are
o biodisponibilitate ceva mai bun la administrarea oral. Se poate administra i pe cale
rectal, sub form de supozitoare sau clisme.

Contraindicaii[

Abdomen acut

Pancreatit acut

Insuficien renal (acut sau cronic)

Insuficien respiratorie

Astm bronic

Traumatisme cerebral

Efecte adverse[

Grea i vrsturi

Constipaie, diminuarea apetitului

Stop respirator prin paralizia centrului respirator la doze peste cele terapeutice

Toleran la efectul analgetic i adicie (dependen) la repetarea dozelor.

SUPRADOZAJ
Simptome:
- deprimarea respiratiei, prin scaderea volumului respirator, bronhospasm si

scaderea frecventei respiratiilor, poate fi accentuata; ritmul respirator poate

deveni neregulat (ritm Cheyne-Stokes); bradipneea se accentueaza pana la
oprirea respiratiei. Somnolenta este un semn precoce al apa-ritiei deprimarii
respiratorii.
- hipotensiune arteriala, bradicardie si deprimarea conducerii atrioventriculare.
- deprimarea centrului de termoreglare, cu tendinta la hipotermie.
- mioza, agitatie, stari confuzionale, halucinatii, stari delirante, stop cardiorespirator.

Tratament:
Tratamentul de urgenta consta in asistarea functiilor respiratorie si cardiaca.
Tratamentul specific consta in administrarea in perfuzie intravenoasa de
naloxona; doza de naloxona se stabileste in functie de gravitatea simptomelor.

ATENTIONARI SPECIALE
Morfina trebuie utilizata cu prudenta in urmatoarele situatii:
- infarct miocardic acut (efectele hemodinamice sunt favorabile, dar efectele
hipotensoare pot fi daunatoare).
- hipovolemie: morfina poate determina colaps circulator. Se recomanda corectarea
hipovolemi ei inaintea tratamentului cu morfina.
- insuficienta renala: eliminarea pe cale renala a morfinei, sub forma unui metabolit
activ, impune initierea tratamentului cu o doza mica, ajustata in timpul tratamentului.
Dozele si frecventa de administrare depind de starea clinica a pacientului.
- tratament etiologic: deoarece etiologia durerilor este tratata concomitent, dozele de
morfina trebuie ajustate in functie de rezultatele tratamentului aplicat.
- insuficienta respiratorie: frecventa respiratorie trebuie monitorizata frecvent. Instalarea

somno lentei constituie un semnal de alarma (decompensare respiratorie). Daca se

asociaza si alte antialgice cu actiune centrala, simultan, creste riscul de aparitie brusca
a unei insuficiente respiratorii.
- insuficienta hepatica: se recomanda prudenta la administrarea de morfina si
supraveghere clinica.
- pacientii varstnici: sensibilitatea lor particulara la efectele antialgice, dar si la reactiile
adverse de tip central (confuzie) sau de natura digestiva, la care se adauga, frecvent,
alterari ale functiei renale, patologie uretro-prostatica (risc de retentie urinara),
administrarea concomitenta de antidepresive, impune prudenta sporita si scaderea
dozelor (in special scaderea dozei initiale la jumatate).
- constipatie: aceasta trebuie investigata si diferentiata de un sindrom ocluziv, inaintea
si in timpul tratamentului cu morfina.
- hipertensiune intracraniana: utilizarea morfinei in afectiuni dureroase cronice trebuie
facuta cu prudenta.

Copii
In general, copiii tolereaza rau morfina. Morfina poate determina la unii copii reactii
idiosincrazice la doze mici, cu paralizia centrilor respiratori.

Sarcina si alaptarea
Studiile preclinice efectuate la femele gravide au evidentiat ca utilizarea morfinei poate
fi asoci ata cu efecte malformative.
La om, datele disponibile nu au evidentiat vreun efect malformativ sau fetotoxic al
morfinei. La sfarsitul sarcinii, la administrarea de doze mari chiar in tratamentul de
scurta durata, poate sa apara deprimare respiratorie la nou-nascut. Naloxona poate fi
utilizata pentru tratamentul unei posibile deprimari respiratorii la nou-nascut.
Utilizarea cronica de morfina de catre mama, in ultimele 3 luni de sarcina poate
determina sindrom de sevraj la nou-nascut, manifestat prin iritabilitate, varsaturi,
convulsii si deces. In consecinta, nu se recomanda utilizarea morfinei in timpul sarcinii
decat in absenta unei alternative terapeutice si dupa evaluarea raportului beneficiu
terapeutic matern/risc potential fetal.
Deoarece morfina se elimina in laptele matern, nu se recomanda alaptarea in timpul
tratamentului.

Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

Alterarea vigilentei, in special la inceputul tratamentului si in cazul asocierii cu alte
deprimante ale sistemului nervos central, contraindica conducerea vehiculelor sau
folosirea utilajelor in timpul tratamentului cu morfina.
Forme farmaceutice:

Morfina-sol.inj.2% x1ml;
MST Continus cp.10mg,30mg,60mg;
MST sol.inj.10mg/ml;20mg/ml
Sevredol cp.film 10mg,20mg;
Vendal retard cp.10-20-30-60-100mg.