REGIUNILE NATURALE MEDITERANEENE

- Ocupa suprafete la latitudini de 30 - 40, precumpanitor in insulele si in statele riverine M.

Mediterane. Areale mai restranse sunt pe tarmul Californian (San Francisco, Los Angeles), in Chile (la
sud de tropic), sud-vestul Republicii Africa de Sud, in sudul Australiei. Prin pozitie, ea face trecerea
intre regiunile naturale ale zonei calde si cele ale zonei temperate.

1.RELIEFUL
Relieful specific este cel montan. Ca urmare alaturi de peisajul specific
mediteranean ( urca in altitudine pana la 1500 m, mai rar 2000 m) se diferentiaza
peisaje specific culmilor inalte cu paduri de amestec si formatiuni subalpine si alpine.
Cateva elemente mostenite din cuaternar in configuratia reliefului merita a fi mentionate
si anume:
- prezenta urmelor glaciare in munti;
- depuneri de galeti, uneori de mari dimensiuni in unele sisteme hidrografice;
- apele isi creeaza o retea subterana bogata;
- se nasc deltele printr-un transport bogat;
- se formeaza glacisurile.
De asemenea, relieful este variat ca forme si varsta aparitiei lor:
munti, coline, podisuri (platouri), campii si despresiuni : Muntii Sierra Nevada,
Cordiliera Betica, Muntii Pindului, Muntii Pontici, Estul Mesetei Spaniole, depresiunea
Californiei, Japonia Central-Sudica, Campia Andaluziei, Campia Thessaliei, Podisul Iran
s.a. ;
altitudini cuprinse intre 200 si 3000 metri;
grad diferit de fragmentare, comparand regiunile de munti cu cele de campie in
conditiile unui numar mai restrand al sistemelor hidrografice in acestea din urma;
modelarea actuala prezenta mai ales in perioada toamna-iarna, odata cu aparitia
nivelurilor crescute ale apelor curgatoare.

Cordiliera Betica - munti situati in sudul, sud-estul Spaniei, ca o larga

deschidere catre Mediterana;
- apartin sistemului muntos alpin; altitudini 3480m Vf.
Mulhacen din culmea Sierra Nevada;
- alcatuiti din sisturi cristaline si roci sedimentare;
- contin importante resurse de subsol.

Apeninii Sudici (Sicilia, Apeninii Cantabrici, Apeninii Napolitani etc.)

- alcatuiti din cristalin (masiv), eruptiv (Vezuviu 1277m
Regiunea Campania), gresii, argile;
- altitudinea maxima : 2267m Culmea Pollino.

Muntii Pindului, Sar Planina, Grammos

- altitudini cuprinse intre
1000 si 2900 de metri;
- relief carstic dezvoltat
predominant pe calcare
cretatice;
- depresiuni tectonoerozive;
- culoarul Vardar-AxiosMorava;
- lacuri tectono-carstice

Muntii Pontici si Taurus, Elburz, Zagros

- cutari alpine;
- culmi paralele, vai longitudinale;
- altitudini de peste 3900 m;
- relief glaciar, ghetari actuali;
- relief carstic;
- strabaturi prin sectoare de vai transversale
de catre fluviile
Sakarya, Kyzyl Yrmak.

 Sierra Nevada - cutari mezozoice

si neozoice;
- altitudini : 4418 m Vf. Whitney;
- culme cu osatura granitica;
- in pliocen-cuaternar o parte s-a
scufundat (Valea Mortii situata
sub nivelul Oceanului Planetar la -86
m).

Colinele Chinei de Sud (Wuy Shan)

- culmi alungite pe directia nord-est, sud-vest,
formate pe
cuvertura mezozoica;
- altitudinile nu depasesc 2500 m;
- culoare (Xi Jiang), depresiuni tentaculare, mici
defilee;
- delta Xi Jiang, numeroase insule si peninsula

 Meseta Spaniola (Extremitatea

Orientala)
- podis usor accidentat datorita prezentei
Sierrelor (sierre ce
Desprind din Muntii Iberici si Cordiliera Betica
spre est)
- altitudini de 500 600 m - soclu cristalin
acoperit partial de cuvertura tertiara si
cuaternara.

 Depresiunea Californiei - situata intre

Muntii Coastelor si Muntii Coastelor
(Sierra Nevada);
- depresiune tectonica, situata intr-o regiune
foarte
activa din punct de vedere seismic;
- constituie un mare bazin interior lung de circa
800 km;
- fost golf, colamnat prin aportul celor 2 rauri:
Sacramento si San Joaquin;
- este prezent procesul de subsidenta din vatra
depresiunii, marcat si de grosimea mare a
depozitelor.

Campia Andaluziei - ocupa un fost golf

cuprins intre Culmile Muntilor Sierra
Morena si Cordiliera Betica si este umplut cu
depozite
fuvio-marine;
- o serie de coline de interpun intre campie si
munte,
unitate de contact intens folosita agricol;
- regiune strabatuta de Guadalquivir.

 Campia Thessaliei - cuprinsa intre Muntii Macedoniei si Olymp in nord,

Muntii Pindului in vest si sud;
- este cantonata intr-o depresiune tectonica;
- este strabatuta de la vest la est de raul Pinios si afluentii
acestuia;
- in unele locuri, campia este mlastinoasa datorita patului
argilos destul de raspandit.

3.CLIMA
Climatul , care are rol determinant in specificitatea peisajului, se caracterizeaza prin doua
sezoane distincte cu scurte interval tranzitorii. Dominanta maselor de aer tropical, calde si uscate
determina temperature ridicate vara ( medii lunare de 20 - 25), uscaciune datorata cantitatilor

reduse de precipitatii,
numeroase zile senine. In
sezonul rece, activitatea
ciclonala din zona
latitudinilor mari ajunge
pana in aceste locuri
impunand temperature mai
coborate ( medii lunare de
5 - 10), nebulozitate
accentuate si o mare
cantitate de precipitatii ce
cad frecvent sub forma de
aversa.

Temperaturile medii
anuale oscileaza intre 15
si 20, iar maximile
absolute pot ajunge la peste
35C. Verile sunt ceva mai
racoroase in zonele de
litoral ( in sectoarele vecine
curentilor reci) si mult mai
fierbinti in interiorul continentului, intre ele diferentele ajungand la aproape 10C. In schimb,
amplitudinile diurne sunt mici pe litoral si mult mai mari in interior.

 Cantitatea anuala de precipitatii variaza destul de mult de la o regiune la alta. In medie, ea este
de 500 1000 mm, dar in anumite conditii, local, ajung la valori mult mai mari (peste 1500 mm) sau
foarte mici ( sub 350 mm). Repartitia acestora in timpul anului este extrem de neuniforma:
preponderent cad iarna cand inregistreaza un lant de zile cu averse, adevarate ruperi de nori ce
dau chiar pana la peste 1000 mm in 24 ore. Sezonul secetos dureaza la Marea Mediterana intre 4 si 6
luni. Spre interiorul continentelor, uscaciunea creste cea ce duce la detasarea unor peisaje
asemanatoare stepelor si regiunilor semiaride din zona temperata.
Iarna, masele reci polare dezvolta fronturi de aer care in munti impun ninsori si strat de zapada iar
la baza lor lapovita si ploi reci.
Pe tarmurile regiunii mediteraneene se declanseaza mereu vanturi dinspre uscat, ce au viteze mari
si anumite caracteristici termice ( vanturi reci ca Mistralul, in sudul Frantei si Bora pe tarmul dalmatic
si vanturi calde ca Santa Ana pe tarmul vestic american si Berg pe cel sud-african).

5.VEGETATIA

Perioada vegetative coincide cu sezonul cald si uscat situatie care se reflecta in adaptari, dar
si intr-o anumita structura a vegetatiei. Exista paduri si tufarisuri xerofite cu Frunze mici, dure, cerate,
in general, specii iubitoare de multa lumina. Nu toate sectoarele din regiunea mediteraneana
inregistreaza acelasi grad de uscaciune si aceeasi intensitate a secetei biologice. In aceasta regiune
se diferentiaza:
paduri xerofite dezvoltate pe versantii muntilor in general pana la altitudinea de 1500 m; pot urca
pe tarmul african al Mediteranei pana la 2900 m ( Atlasul Inalt). Ele sunt alcatuite, in sectoarele
uscate si pe calcare, din stejarul de stanca (Quercus Ilex ) si arbusti (fistic,otetar, luar, tuluchina,
levantica). Pe terenurile mai umede abunda stejarul de pluta (Quercus suber), in amestec cu pinul
maritime (Pinus maritima), pinul de Alep ( Pinus halepensis ) si arbusti ( levantica, mirt, fistic). In
zonele mai calde exista maslin salbatic ( Olea europaea) si roscov ( Ceratonia siliqua), iar pet arm
paduri de pini. In California precumpanesc padurile de stejari xerofili, iar in SE Australiei eucaliptii (
Eucalyptus marginatus, Eucalyptus
diversicolor); In Liban, sudul Turciei,
Atlasul magrebian sunt cedrii.
Padurile mediteraneene :
- nu sunt localizate exclusiv in jurul Marii
Mediterane, ele se gasesc si pe alte
continente.
- urca in altitudine pana la 1500 m.
- sunt alcatuite din stejar, pin si brad,
specii cu frunze persistente, dar si caduce
(arborii nu depasesc 20 m).
- dintre genuri si specii mai frecvent
intalnite sunt: Quercus suber, Quercus
pubescens, Q.cerris sau Q.mirbekii in
Maghreb, Olea s.a.

 tufarisuri xerofile s-au dezvoltat indeosebi prin indepartarea padurii. Ariditatea le-a determinat
inaltimi diferite, ramificatii, frunze mici, rigide, uneori spinoase.
Cele mai inseminate formatiuni sunt: maquisul (tifarisuri dense ce ajung la 10 m inaltime care sunt
frecvente in Corsica sip e tarmurile mediteraneene, cu specii de maslin salbatic, stejar de stanca,
roscov, mirt, palmier pitic); frigana ( arbusti teposi precum drobite din Grecia); garriga (tufisuri
scunde cu inaltimi pana la 1 m, pe calcare in sudul Frantei, care sunt dominate de exemplare de
stejar carmaz, rozmarin, cimbru, iar in Spania, Maroc, Algeria palmierul pitic); chaparral ( in
California tufarisuri pana la 3 m inaltime pe locurile padurilor de stejar defrisate); mattora ( arbusti,
cactusi si arbori izolati in Chile); scrubul ( in SV Australiei cu eucaliptul pitic si acacii).
maquis (denumire corsicana):
- acopera regiunile litoralului mediteranean al Italiei,
Corsica etc.;
- cresc pe substrat silicos;
- are in alcatuire laur, maslin salbatic, mirt s.a.

gariga:
- asociatii care cuprind rosmarin, stejar de carmaz,
palmier pitic;
- se dezvolta pe roci calcaroase;
- inaltimea plantelor poate ajunge la 2-3m.

- Vegetatia naturala a suferit puternice modificari prin defrisari pentru extinderea terenurilor de pasunat sau cu unele
culturi. Sunt frecvente situatiile in care padurea a ramas doar pe areale mici in masivele montane, iar vegetatia de pasuni
si tufarisuri s-a extins foarte mult.

4.SOLURILE

Invelisul de soluri este

mult mai variat in comparatie
cu regiunile aride si semiaride,
dar datorita agresivitatii
pluviale se afla pe alocuri si
intr-un grad avansat de
degradare.
In sezonul cald sunt aduse la
suprafata saruri , in special
bicarbonati , care se
acumuleaza la diferite
adancimi impunand o oarecare
varietate a tipului de sol. Sunt
soluri fertile avand un profil de
pana la un metru grosime cu
humus si baze schimbabile.
Se includ diferite tipuri din
clasele de cambisoluri,
luvisoluri.
In regiunile de campie se
adauga local soluri halomorfe
(estul Spaniei ),
kastanoziomuri si vertisoluri
( Andaluzia, California ).

In regiunile cu uscaciune mai mare exista soluri maronii-cenusii , subtiri si cu continut mai sarac in
humus, de unde fertilitatea mai redusa, folosite adesea la pasunat.
Pe calcare se intalnesc solurile numite terra rosa.

2.HIDROGRAFIA
Regimul hidrologic mediteranean este caracterizat prin variatii de nivel in functie de caracterele zonei
climatice de care fac parte.
Astfel sunt inregistrate cresteri de toamna-iarna, uneori cu prelungiri pana in martie ale nivelurilor
raurilor din Europa Meridionala, Italia sudica si niveluri ridicate in sistemele hidrografice ale Chinei de
Sud datorate musonilor, ciclonilor etc.
Variatii sunt inregistrate si in functie de caracterul petrografic al regiunilor strabatute (ex: regiunile cu
forme si fenomene carstice din Grecia, Anatolia de Vest, China de Sud-Vest etc.) sezoniere mari, prin
ape mici de vara , secare pe raurile autohtone, viituri de. Este specific raurilor din Peninsula Italica
(Arno, Tibru), Sardinia, Sicilia, Corsica.
Comparativ cu cresterile, scaderile nivelurilor si debitelor pana la secarea apei in albie se realizeaza
vara.
In general, regimul scurgerii este impus de contrastele dintre toama-iarna si vara.

Sunt prezente lacurile carstice si tectono-carstice (Shkder - Peninsula Balcanica, China de Sud), cele
de baraj antropic, tectonice, vulcanice de crater (Tuzla-Turcia) s.a.

Sava
Alexandru
Grupa: 110

GEOGRAFIE FIZICA GENERALA

CU EFECTE DE COSMOLOGIE

MARILE SISTEME NATURAL-GEOGRAFICE

Editura Universitara
Bucuresti

6.FAUNA
Fauna mediului mediteranean cuprinde: insecte, vipera cu corn, broasca
testoasa,magotul, sacalul.

Vipera cu corn
Sarpele cu corn

Cuprins
1.Relieful

Broasca testoasa

Magotul

Sacalul

2.Hidrografia
3.Clima
4.Soluri
5.Vegetatia
6.Fauna
7.Bibliografie

7.Bibliografie

 Mihai Ielenicz, Comanescu Laura, (2009), Geografie Fizica Generala

cu elemente de cosmologie, Editura Universitara Bucuresti, Volumul
1.
Grigore Posea, Iuliana Armas, Geografie Fizica: Terra- Camin al
omenirii si sistemului solar