STAI este alcatuit din 2 scale de autoevaluarepentru masurarea a doua concepte d

istincte privind anxietatea. Starea de anxietate (A-stare) si anxietatea ca tras

atura (A-trasatura). Desi initial a fost creat ca un instrument de cercetare pen
tru investigarea anxietatii la adultii "normali"(fara probleme psihiatrice), STA
I s-a dovedit a fi util n masurarea anxietatii la studenti, precum si la pacienti
din domeniul neuropsihiatric, cei din clinicile medicale sau din serviciul de c
hirurgie.
Scala (A-trasatura) consta din 20 de descrieri pe baza carora oamenii ex
prima modul n care se simt ei n general. Scala (A-stare) consta de asemenea, din 2
0 de descrieri dar instructiunile cer subiectilor sa indice modul n care ei se si
mt la un moment dat.
Cercetatorii pot utiliza (A-stare) pentru a determina nivelurile actuale
ale starilor de anxietate, induse prin proceduri experimentale stresante sau ca
un inice al nivelului de autocontrol(doive level), asa cum a fost numit acest c
oncept de Hull (1943) si Spense (1958).
S-a demonstrat ca scorurile la scala (A-stare) cresc n urma variatelor ti
puri de stres si descresc n urma antrenamentului de relaxare (relaxation training
).
Scala (A-trasatura) ofera posibilitatea depistarii la studentii din nvata
mntul superior sau de colegiu a nclinatiilor anxiogene precum si a evaluarii extin
derii cu care studentii care apeleaza la serviciile de consiliere si orientare s
e confrunta cu probleme de tip nevrotic sau anxiogen.
Scala (A-stare) este un indicator bun al nivelului de anxietate tranzito
rie resimtita de clienti si pacienti n consiliere, psihoterapie, terapie comporta
mentala sau n domeniul psihiatric. Ea poate fi de asemenea, utilizata pentru masu
ra schimbarile de intensitate ale starii anxiogene care apar n aceste situatii.
Conceptele: stare anxiogena si anxietatea ca trasatura (State Trait Anxiety)
Starea anxiogena A-stare reprezinta o stare emotionala tranzitorie sau c
onditii ale organismului uman, caracterizata prin sentimente subiective, constie
nt percepute de tensiune si teama si activitate sporita a SNV.
A-stare poate varia n intensitate si fluctua n timp. Anxietatea ca trasatu
ra se refera la diferentele individuale relativ stabile n nclinatia spre anxietate
, ce diferentiaza oamenii n ceea ce priveste tendinta de a raspunde la situatiile
percepute ca amenintatoare cu cresteri ale intensitatii starii de anxietate. Ca
si concept psihologic -trasatura- anxietate are caracteristicile unei clase de
constructe pe care Atkinson le numeste "motive" si la care Campbell se refera ca
si "dispozitii comportamentale".
n general, aceia care obtin scoruri mari la A-trasatura vor manifesta cre
steri ale A-stare mai frecvent dect indivizii care obtin scoruri mici la A-trasat
ura, deoarece ei tind sa reactioneze la un mare numar de situatii, considerndu-le
periculoase sau amenintatoare.
Persoanele care obtin scoruri mari la A-trasatura raspund de asemenea cu
A-stare crescuta si n situatiile care implica relatii interpersonale ce ameninta
stima de sine. S-a aratat, de exemplu, ca acele conditii n care este trait insuc
cesul, sau n care este evaluat nivelul individual (ex. aplicarea unui test de int
eligenta) sunt amenintatoare n special pentru persoanele care obtin scoruri mari
la A-trasatura.
Dar daca, ntr-adevar, oamenii care difera n scorurile la A-trasatura vor p
rezenta diferente n A-stare depinde de modul n care o situatie specifica este perc
eputa de un individ ca periculoasa sau amenintatoare, iar n acest lucru este pute
rnic influentat de experienta trecuta a individului.