1. Te limitezi la screening.

�Teste� precum MMSE sunt insuficiente

pentru a face diagnosticul diferential. Foloseste cel putin inca o
baterie de teste care sa testeze competentele cat mai variate
(memoria episodica, nonverbala, verbala, recunoasterea de
informatii, functiile executive, orientare in spatiu, fluenta verbala,
cititul etc.). Unii pacienti pot avea de exemplu doar memoria
11 greseli grave in diagnosticul dementei ? ?
?
Home Echipa Instrumente de evaluare Cercetare Evaluari neuropsihologice
Despre neuropsihologie Articole
PDF generated automatically by the HTML to PDF API of PDFmyURL
Psihoterapeut Andreea
Diaconescu (Bucuresti)
Psih. Anca Macovei
(Suceava)
Neuropsihologie ?i
Neuro?tiin?e
Cercetari recente
neuro?tiin?e
Dezvoltarea copilului
Despre Testele Psihologice
Etica ?i Psihologia �n
Rom�nia
Craniostenozele
Dizabilita?i de �nva?are
Encefalomielita Acuta
Diseminata
Epilepsie
Expunere la substan?e
toxice
Hemoragia
subarahnoidiana
Hidrocefalia
HIV/SIDA
Infec?iile postoperatorii
Malforma?ia Arnold-Chiari
Malforma?ii ArterioVenoase
Neurofibromatoza
Prematuritate ?i Greutate
Mica la Na?tere
Scleroza Multipla �n
Copilarie
Scleroza Tuberoasa
episodica afectata, dar pot recunoaste informatii. Recunoasterea
de informatii este pastrata la pacientii cu dementa vasculara sau cu
tulburari cognitive minore, dar este afectata la Alzheimer. Aplica
bateria de teste intr-un alt moment, de exemplu saptamana
viitoare. Asa te asiguri ca problema nu este trecatoare, pasagera.
2. Nu tii cont de stilul de viata al pacientului. De exemplu, o pofta de
mancare redusa duce la carente in alimentatie care mimeaza
dementa (vezi analizele de sange de la punctul 4). Problemele de
somn, mediul toxic la locul de munca pot fi de asemenea factori
care amplifica simptomele cognitive.
3. Nu vorbesti cu apartinatorii sau vorbesti doar succint. Apelati
mereu la apartinatori pentru a clarifica ce competente au pacientii
in viata de zi cu zi. Stabilirea evolutiei bolii si a competentelor e
cruciala. Intrebati mereu cand au aparut simptomele si rugati-i sa
va dea exemple de probleme observate. Fiti atenti daca simptomele
coincid temporal cu alte evenimente relevante (de ex. operatii,
cazaturi, elimina involuntar urina cum e in cazul
hidrocefaliei). Parcursul bolii ne indica deseori diagnosticul
diferential: de exemplu, in cazul Alzheimer este un parcurs lent,
ascendent al bolii, iar in cazul dementelor vasculare e un parcurs
fluctuant (pacientul are momente in care memoria �revine�).
Folositi chestionare cat mai detaliate in acest scop (precum ADCSMCI
ADL in spatiul anglofon). Fiti atenti daca pacientul mai are
competente complexe, pe care un bolnav de dementa nu le-ar avea
(de ex. folosirea aparatelor electrocasnice, folosirea tehnicii precum
telefoanele mobile, are hobby-uri precum uda florile, repara prin
casa, citeste). De asemenea, asigurati-va ca apartinatorii de la care
faceti rost de informatii sunt surse credibile. Unii apartinatori pot
avea chiar ei probleme cognitive, psihice (de ex. sunt depedenti de
alcool), au anumite interese sau au prea putin contact cu pacientul.
4. Nu consulti informatiile medicale, prin bilete de externare,
tomografii, analize de sange etc. Tomografiile iti indica informatii
relevante despre gradul atrofiei cerebrale sau gradul
microangiopatiei. Gradul �major� sau �accentuat� al atrofiei sau
microangiopatiei este un element in plus care atesta dementa. Daca