Cauze si efecte ale riscului abandonului

scolar

Educatia este perceputa ca o functie vitala a societatii, iar scoala

drept principala institutie prin care societatea isi perpetueaza existenta.. Astfel
scoala este un factor cheie al dezvoltarii. De la scoala se asteapta astazi
totul : sa ii ajute pe tineri sa cunoasca trecutul si sa inteleaga prezentul, sa ii
ajute sa constientizeze si sa isi asume responsabilitatea pentru a se implica
in orientarea destinului colectivitatilor catre un viitor dorit. Din acest punct de
vedere orice problema cu care se confrunta acest sistem de invatamant
trebuie analizata, dezbatuta si trebuie cautate solutii pentru o eventuala
ameliorare. Pe aceasta linie se inscriu si problemele de risc de abandon
scolar si problemele comportamentale.
Abandonul reprezinta conduita de evaziune definitiva ce consta in
incetarea frecventarii scolii, parasirea sistemului educativ inaintea obtinerii
unei calificari sau pregatiri profesionale complete sau inaintea incheierii
ciclului de studii inceput ( Cristina Neamtu. Devianta scolara.Editura Polirom,
Iasi, 2003). Din punct de vedere legal se specifica faptul ca frecventarea
obligatorie a scolii inceteaza la sfarsitul clasei a X- a.. Atunci cand statul
controleaza frecventarea scolii abandonurile inaintea termenului legal al
scolaritatii obligatoriisunt relativ rare, fiind adesea deghizate in absenteism
intens.
Pornind de la aceste considerente in scoli au fost elaborate, sub
coordonarea CJAPP, proiecte pentru identificarea elevilor cu risc de abandon
scoalar. Odata acesti elevi identificatii s- a incercat stabilirea cauzelor si a
unor eventuale masuri de prevenire sau diminuare a numarului de elevi cu
risc de abandon scolar.Pe aceasta linie se inscrie si proiectul de fata.

SCOPUL CERCETRII:

Identificarea elevilor cu probleme comportamentale si risc de abandon scolar

GRUPUL INT:
-elevii din Liceul teoretic Lupeni cu risc de abandon colar i/sau cu

tulburri de comportament care n anul colar 2007-2008 au avut nota

sczut la purtare;
-profesorii dirigini de la clasele cu elevi cu nota sczut la purtare.
IPOTEZELE

Dac prinii elevilor sunt plecai n strintate la munc exist

probabilitatea ca elevii s absenteze mai mult i comportamentul la
coal s fie inadecvat.
Dac profesorul utilizeaz strategii didactice active, atunci elevii ar fi
mai interesai de disciplina respectiv.
Dac profesorii dirigini utilizeaz strategii manageriale adecvate, atunci
elevii se integreaz mai uor n colectivul clasei.
ECHIPA PROIECTULUI

Psihologul- scolar a fost sprijinit in realizarea bazei de date a licelui si

in aplicarea chestionarelor de catre profesorii diriginti care au avut elevi cu
nota scazuta la purtatre si de membrii Comisiei Pentru Prevenirea Esecului si
Abandonului Scolar.
Activitatile propuse pentru diminuarea procentului elevilor cu risc de abandon
scolar si cu probleme comportamentale

Identificarea elevilor
Responsabilizarea

acestora

prin

clarificarea

diferentei

comportament scolar adecvat si comportament scolar deviant

Colaborare stransa intre elev- diriginte- familie si psiholog scolar
Sedinte ritmice cu parintii
Consilierea psihopedagogica ( individuala dar si pe grupe )
Atragerea in diferite activitati extrascolare

dintre

 Sustinerea in cadrul Cercului de Psihologie al Liceului Teoretic Lupeni

Prin ochi de adolescent a unor teme care sa acopere cat mai multe
din interesele de autocunoastere ale elevilor
Prezentarea rezultatelor acestui proiect in data de 1.12 2008 in cadrul
Cercului de Psihologie
PREZENTAREA I INTERPRETAREA DATELOR
Datele cercetrii au fost centralizate n perioada 23.10- 14.11.2008.
Datele obinute n urma prelucrrii celor dou chestionare, att al profesorilor
dirigini ct i al elevilor, au fost prelucrate la nivel de coal de ctre
profesorul psiholog al fiecrei uniti colare participante la acest studiu.
Partea I ( ELEVII )
Chestionarul a fost aplicat la un numar de 33 de elevi

In timpul anului scolar elevii:

Parintii tai :

Astfel din totalul de 33 de elevi cu nota scazuta 57%

locuiesc cu ambii parinti si aproape 17 % locuiesc cu unul din parinti.Si un
procent de aproape 15% au unul sau ambii parinti plecati in strainatate. In
aceste conditii nu putem considera, din punct de vedere statistic, plecarea
parintiilor in strainatate drept motiv fundamental al aflarii elevilor din cadrul
liceului nostru in situatie de risc de abandon scolar. Astfel prima din ipoteze
nu isi gaseste validarea la modul general.
Plecand de la premisa rolului fundamental al familiei in
dezvoltarea echilibrata a adolescentului am tinut cont si de problemele care
se regasesc in familiile elevilor chestionati.

Modelul oferit de familie are o imortanta covarsitoare familia fiind

cadrul socializarii primare a copilului. Din acest univers fac parte parintii, fratii,
surorile si alte rude apropiate.. Ei se identifica mult timp cu aceste persoane.
La varsta copilariei acestia isi accepta parintii asa cum sunt. Socializarea
primara este mai constrangatoare in sensul ca marcheaza individul pe toata
durata vietii sale. Socializarea secundara ( in scoala ) nu are eficienta si
profunzimea celei primare, copilul ramanand timp indelungat prizonierul lumii
definite de parinti.
Un alt aspect al socializarii primare este caracterul relatiilor copiiparinti care trebuie sa satisfaca nevoile de siguranta, de sprijin al parintiilor,
nevoi care odata satisfacute ii permit copilului sa se emancipeze si sa isi
formeze personalitatea. Aceaste nevoi par a fi satisfacute la majoritatea
elevilor chestionati. Cu toate acestea sunt in unele din familii copii care resimt
indiferenta parintilor sau considera ca acestia sunt prea severi.

O validare a faptului ca mediul familial are un impact fundamental

pentru copil este si graficul urmator care ne arata ca problemele cu famila
sunt cele mai acut resimtite de adolescentii chestionati

In sistemul de invataman actual se pune foarte mult accentual pe

relatia scoala- familie. Astfel o buna comunicare intre aceste doua variabile
are efecte positive in dezvoltarea tanarului. Din pacate insa un sfert din
parintii elevilor cu risc de abandon scolar vin la scoala doar la sedintele cu
parintii si putem considera, in aceste cazuri, ca exista un deficit de
comunicare intre scoala si parinti.
Parintii vin la scoala :

Din cei 33 de elevi cu nota scazuta la purtare aproximativ jumatate au

avut in anul scolar 2007/2008 media 9.50, iar sub media 7 este un procent
minor de 6,06. Motivul pentru care au fost sanctionati elevii a fost numarul de
absente.

Plecand de la premisa ca un factor important in comportamentul

scolar al elevului este relatia acestuia cu cadrele didactice consideram
relevant urmatorul grafic:

Motivul principal al chilului pare sa fie teama de a lua o nota mica.

Una din ipotezele cercetarii de fata este urmatoarea: Dac

profesorul utilizeaz strategii didactice active, atunci elevii ar fi mai interesai
de disciplina respectiv. Cele 2 grafice de mai jos sunt semnificative pentru
verificarea acestei ipoteze. Se observa o neconcordanta evidenta intre
atitudinea apreciata la un profesor si varianta cea mai des folosita de
majoritatea profesorilor . Atitudinea cea mai apreciata de elevi este
implicarea tuturor elevilor in desfasurarea lectiei, atitudine, care din punctul
de vedere al acestor elevi, nu se regaseste si in realitatea unei ore.

PARTEA a II- a ( DIRIGINTII )

In grupul tinta al acestei cercetari ai intrat si dirigintii elevilor cu nota
scazuta la purtare in anul scolar 2007- 2008. Au fost 11 diriginti iar repartitia
acestora pe sex rezulta din graficul urmator

Dupa cum rezulta din graficul urmator, parerea dirigintilor coincide

cu parerea elevilor in ceea ce priveste problemele fundamentale care ii
afecteaza pe elevi, 82 % fiind de parere ca problemele din familie sunt cel cu
impactul cel mai puternic pentru copii.

Profesorul, ca partener al educatiei, intra in relatie cu alti

factori ai educatiei, in special cu parintii.El isi asuma rolul de consultant al
familiei, actionand impreuna cu parintii, atunci cand se impune, in vederea
solutionarii problemelor ce apar pe parcursul traseului scolar al elevului.
Acest rol merge de la schimbul de informatii privind conduita elevului pana la
oferirea de indicatii metodice . Instrumentele de care acesta dispune pentru a
relationa cu parintii sunt urmatoarele:

Scoala fiind un mediu in care profesorul se gaseste o mare parte

din timpul zilei am considerat semnificativa si o intrebare care se refera la
climatul psihosocial care exista in cancelarie. Problemele cele mai dezbatute
sunt legate de elevi: modalitati de lucru cu elevii, probleme de comunicare cu
elevii, probleme conflictuale ale claselor,modalitati de evaluare. Astfel putem
considera ca preocuparea fata de elevi este punctul de plecare in
colaborarea din cancelarie.

Pornind de la premisa rolului important al dirigintelui in viata

clasei de elevi, si in sistemul actual de invatamant se pune accentul pe
activitatea de manageriat a clasei de elevi. Coordonatele pe care trebuie sa
se axeze dirigintele, in calitate de manager al clasei, la nivelul perceptiei
profesorilor diriginti chestionati, rezulta din graficul urmator:

Unul din rolurile profesorului diriginte este si cel de consilier al

elevului: el este un observator sensibil al comportamentului elevilor, un
sfatuitor al acestora. Astfel intr- un conflic in clasa de elevi primul pas este, in
majoritatea cazurilor, discutarea cu elevii implicati. Acesta este primul lucru
pe care il poate face un diriginte. Doi dintre dirigintii chestionati au optat
pentru discutarea problemi la nivelul intregii clase. Dupa acest pas urmator
facut este apelarea la sprijinul profesorului- psiholog

O concordanta a parerilor profesorilor si elevilor este si la

intrebarea cu privire la motivul chiulului. Astfel, ca si in cazul elevilor
chestionati, procentul cel mai mare este al dirigintilor care considera ca
teama de a lua o nota mica determina in cea mai mare masura fuga de la
ora.

Speram ca cercetarea de fata ofera un material

informational suplimentar pentru profesori despre un fenomen ingrijorator;
situatia elevilor aflati in risc de abandon scolar. Aceasta avand in vedere ca
cercetarea presupune o prelucrare statistica, cantitativa, la nivelul liceului
nostru dar si o prelucrare calitativa . Nu reprezinta doar un cumul de cifre ci si
informatii despre cauze si efecte mergand pe cele trei coordonate
fundamentale: scoala- familie- elev.