Sunteți pe pagina 1din 18

MERRICH - ANNE RICE

Proem
Numele meu e David Talbot.
Va amintii de mine in calitate de Superior General al Talamasca, Ordinul detectivilor de paranormal, a
crui motto este Noi urmrim si suntem ntotdeauna acolo?
Este fermector acest motto, nu-i aa?
Talamasca exista de mai bine de o mie de ani.
Nu cunosc originile Ordinului si, in realitate, nu tiu toate secretele pe care le conine. Ceea ce tiu este
ca toata viata de muritor mi-am dedicat-o Ordinului.
In Anglia, la sediul central al Talamasca, Vampirul Lestat mi s-a infatisat pentru prima data. Intr-o
seara de iarna, a venit in biroul meu si chiar m-a luat luat prin surprindere.
Mi-am dat seama imediat ca una era sa citeti si sa scrii despre supranatural
si alta era sa-l vezi cu proprii tai ochi.
Dar asta a fost cu mult timp in urma.
Acum sunt intr-un alt corp fizic.
Si acest trup a fost transformat de puternicul snge vampiric a lui Lestat.
M aflu printre cei mai puternici vampiri, dar si cei de mai ncredere. Chiar si precautul Armand mi-a
relatat povestea vieii sale. Poate ca ai citit biografia lui Armand pe care am publicat-o.
Cnd acea poveste a luat sfrit, Lestat se trezise dintr-un somn lung, in New Orleans, pentru a asculta
o frumoasa si seductoare muzica.
Muzica a fost cea care l-a determinat inca o data sa alunece intr-o tcere de neptruns, pe podeaua
prfuita de marmura a unei manastiri.
La vremea respectiva , in New Orleans se gseau muli vampiri vagabonzi , pungai, tineri
nechibzuii care veniser sa l zreasc pe Lestat in neputina lui aparenta. Ei ameninau populaia
muritorilor. Ii deranjau si pe Btrni, care-si doreau invizibilitatea precum si dreptul de vana in pace.
Acum, toi acei invadatori s-au dus.
Unii au fost distrui iar alii pur si simplu doar inspaimantati. Iar Btrnii care veniser d sa-i ofere
putina mngiere adormitului Lestat au mers pe drumuri separate.
La nceputul acestei povestiri, doar trei de felul nostru am rmas in New Orleans adormitul Lestat si
cei doi credincioi novici Louis de Pointe du Lac , si eu, David Talbot, autorul acestei povestiri.

Cap. 1
- De ce mi ceri sa fac acest lucru?
Ea sttea in fata mea, de cealalata parte a mesei de marmura, cu spatele spre uile principale ale cafenelei.

Era surprinsa ca si cnd ar fi vzut o minune. Dar cererea mea a distras-o. Nu se mai holba la mine,
dar mi intuia privirea.
Era nalta, si purtase toata viata parul cafeniu nchis , lung, lsat liber pe umeri, prins doar cu bareta
de piele care-i susinea suvitele care alunecau pe frunte. Purta in urechi cercuri de aur, iar hainele moi si albe
de vara se asemnau stilului ignesc, poate din cauza earfei roii pe care si-o legase in jurul mijlocului.
- Si sa fac un asemenea lucru pentru o astfel fiina?, a ntrebat suav, fara a fi suprata pe mine, nu, dar
att de miscator incit n-ar fi putut s-o ascund nici mcar vocea ei clama.
- Sa trezeti un spirit care ar putea fi plin de manie si dornic de rzbunare, sa faci asta, sa mi ceri aa
ceva, si inca pentru Louis de Pointe de Lac, unul care este dincolo de viata insasi?
- Cui altcuiva m pot adresa, Merrich? i-am rspuns. Cine altcineva poate sa fac aa ceva? I-am
pronunat numele simplu, in stilul american, dei cu ani in urma, cnd ne-am ntlnit prima data, ea l-a
pronunat Merrique, cu o uoara atingere a stilului vechi francez.
S-a auzit un scartait al uii de la buctrie, semn la balamalelor neglijate. A aprut umbra unui osptar
intr-un sort murdar, picioarele lui fcnd un zgomot suparator pe dalele prfuite ale podelei..
- Rom, a comandat ea. St. James. Adu o sticla.
Osptarul a murmurat ceva, dar chiar si cu auzul meu vampiric nu mi-am dat osteneala sa-l aud. A plecat
ovind, lsndu-ne din nou singuri in camera slab luminata, cu toate uile acelea care ddeau in strada St.
Anne.
Micul local se asemna vechiului New Orleans. Deasupra ventilatoarele se invarteau agale, iar
podeaua nu mai fusese curatata de mai bine de o suta de ani.
Se ntuneca ncetior, iar in aer se simeau aromele dulci ale primverii. Ce miracol a fost ca ea a ales
tocmai locul acesta, si era att de ciudat de pustiu intr-o seara divina ca asta.
Privirea ei era ferma, dar in acelai timp att de blnda.
- Louis de Pointe du Lac vede acum o fantoma, zise ea meditativ, ca si cum propria lui suferina n-ar fi
fost de ajuns.
O spusese pe un ton grav, confidenial si plin de compasiune. Ii prea ru pentru el.
- Oh, da, spuse ea fara a-mi permite sa vorbesc. Mi-e mila de el si tiu cat de mult isi dorete sa vad
chipul acestui copilul vampir pe care l-a iubit att de mult. Si-a ridicat gnditoare ochii cprui.
- Vii la mine cu nume legendare! Vii si mi dezvlui o lume secreta, plina de miracole, dar in acelai
timp interzisa si mi ceri aa ceva!
- Fa-o Merrick, daca nu-ti face ru, am spus. Nu sunt aici ca sa te rnesc. Aa sa-mi ajute Dumnezeu!
Cu sigurana tii si tu asta.
- Si daca-l rnete pe Louis? a ntrebat, rostind cuvintele ncet si meditativ. O fantoma poate rosti
lucruri ngrozitoare celui care o invoca, si aceasta este fantoma unui monstru de copil care a murit intr-un mod
violent. Ceri un lucru teribil si puternic.
Am ncuviinat. Tot de spunea era adevrat.
- Louis este obsedat, am rostit. E nevoie de muli ani pentru a terge toate motivele. In momentul de
fata nu se mai gndete la nimic altceva.
- Si daca o renviu,crezi ca asta va fi o alinare pentru vreunul din ei ?
- Nu sper asta. Nu tiu, Dar acum,orice e de preferat suferinei lui Louis. Bineneles, nu am dreptul sati cer sa faci asta, nu am dreptul nici mcar sa vin la tine.
- Cu toate acestea, toi ne aflam intr-o ncurctura Talamasca , Louis si eu. La fel si vampirul Lestat.
Louis a auzit povestea fantomei Claudiei chiar din interiorul confreriei Talamasca. A fost unul dintre ai notri,
o femeie pe nume Jesse Reeve o gseti in arhive, susinnd ca fantoma Claudiei i s-a infatisat pentru
prima data.

- Da, cunosc povestea, a spus Merrick. S-a ntmplat in str. Rue Royale. Ai trimis-o pe Jesse Reeve
pentru a investiga vampirii. Si Jesse Reeve s-a ntors cu o mulime de bogaii care erau o dovada suficienta ca
o copila pe nume Claudia, un copil nemuritor, a trit odinioara in acel apartament.
- Destul de corect, i-am rspuns. Am greit sa o trimit acolo pe Jesse. Era prea tnra, ea niciodat ,
era prea greu pentru mine sa termin ce aveam de spus.
- Jesse nu a fost niciodat att de inteligenta cum eti tu.
- Oamenii citesc povetile pe care le-a publicat Lestat si cred ca totul este o nchipuire, zise ea
gnditoare, - un jurnal, un rozariu, nu-i aa?, si o papusa veche. Si avem toate aceste lucruri, nu-i aa? Se
gsesc in pivnia din Anglia. Pe vremea aceea nu aveam un sediu in Louisiana. Tu nsuti le-ai depozitat in
pivnia.
- Poi sa o faci? am ntrebat. O vei face? tiu ca e mult ceea ce-ti cer, dar nu am nicio ndoiala ca poi
reui.
Nu era pregtita sa-mi rspund. Dar, avusesem un nceput bun, ea si eu.
Oh, cat de mult mi lipsise! Era mult mai tentant dect m ateptasem, inca o data fiind blocat in
conversaie cu ea. Si cu multa afeactiune am remarcat schimbrile petrecute in ea: accentul ei francez
dispruse complet si suna aproape britanic, datorita lungilor ani de studiu. Unii din anii aceia ii petrecuserm
mpreuna in Anglia.
- tii ca Louis te-a vzut, am spus cu blndee. tii ca el m-a trimis sa vorbesc cu tine. tii ca el ii
cunotea puterile vznd avertismentul din ochii tai.
Nu mi-a rspuns.
- Am vzut o vrjitoare adevrata, a spus el cnd a venit la mine. Nu i-a fost frica de mine. M-a
ameninat ca va invoca morii pentru a se apra, daca nu o las in pace.
A ncuviinat, privindu-m cu mare seriozitate.
- Da, totul e adevrat, a rspuns ea in oapta. Mi-a ncruciat calea, ai putea spune. Prea preocupata.
Dar l-am vzut pe Louis de mai multe ori. Eram o copila cnd l-am zrit prima data, iar noi vorbim despre
asta doar acum.
Eram surprins. Trebuia sa tiu ca o sa m uimeasc odat.
O admiram enorm. Nu puteam sa m prefac. Iubeam simplitatea felului ei de a arata, bluza ei alba din
bumbac, cu mneci scurte si colierul simple din mrgele negre din jurul gatului .
Privind in ochii ei verzi, dintr-o data m-am simit ruinat pentru ceea ce fcusem, dezvluindu-m aa
in fata ei. Louis nu m forase sa m apropii de ea. Am fcut-o propria mea dorina. Dar nu este intenia mea
sa ncep povestirea in felul acesta, struind asupra ruinii mele.
Lasati-ma sa va spun ca eram mai mult dect simpli camarazi pe vremea cnd eram in Talamasca.
Eram mentor si elev, ea si eu, si aproape iubii, o data, pentru scurt timp. Att de scurt!
Venise la noi cnd era de-abia o copila, un descendent rtcitor al clanului Mayfairs, o familie afroamericana, care se trgea din vrjitoare albe si pe care ea de-abia o cunotea, un octoroon de frumusee
excepionala, un copil descul si cnd intrase in sediul Talamasca spusese: am auzit de voi, am nevoie de
voi. Pot vedea lucruri si pot vorbi cu cei mori.
Dei asta se ntmplase cu douzeci de ani in urma, aveam impresia ca totul se petrecuse cu cteva
secunde in urma.
Eram Superiorul General al Talamasca, aflat in subordinea unui administrator manierat, cu tot
confortul si dezavantajele de rutina. Sunetul telefonului m trezise in noapte. Era prietenul si tovarul meu
erudit, Aaron Lightner.
- David, spuse el, trebuie sa vii. Acesta este un articol original. Este o vrjitoare cu o astfel de putere,
incit nici mcar nu-mi gsesc cuvintele sa ti-o descriu. David, trebuie sa vii

Pe vremea aceea, nu era nimeni pe care sa-l fi respectat mai profund dect pe Aaron Lightner. Am
iubit trei fiine toata viata mea, att ca om cat si ca vampir. Aaron Lightner era unul dintre ei. Altul era, si este
in continuare, Vampirul Lestat . El mi-a adus miracole prin iubirea sa si mi-a frnt viata muritoare pentru
totdeauna. Lestat m-a fcut nemuritor si neobinuit de puternic, incomparabil printre vampiri.
Cea de-a treia persona pe care o iubeam era Merrick Mayfair, dei pe Merrick am ncercat din puterile
mele sa o uit.
Dar noi vorbim de Aaron, vechiul meu prieten cu parul alb, ondulat, ochi gri, ageri si preferina lui
pentru costumele bleumarin cu dungi albe. Vorbim despre ea, despre copilul Merrick din vremea aceea, care
prea la fel de exotica ca flora si fauna tropicala, luxurianta, asemenea locului in care se nscuse.
- In regula, vechi prieten, sosesc, dar nu ar putea atepta acest lucru pana dimineaa? Mi-am amintit cat
de plictisit eram si rasul natural a lui Aaron.
- David ce s-a ntmplat cu tine, btrne? mi rspunsese el. Nu-mi spune ce faci acum, David. Laam sa-ti spun eu. Ai adormit in timp ce citeai o carte din secolul al XIX-lea despre fantome, ceva evocator si
reconfortant. Las - m sa ghicesc. Autorul e Sabine Baring Gould. Nu ai mai dat pe la sediu de vreo sase
luni, nu-i aa? Nici mcar pentru un prnz in ora. Nu nega, David, tu trieti ca si cum viata ta ar fi pe
sfrite.
Am ras. Aaron mi vorbea cu o voce att de blnda. Nu era o carte de Sabine Baring Gould, dar ar fi
putut fi. Cred ca era o poveste de ficiune scrisa de Algernon Blackwood. Si Aaron avea dreptate aspra
timpului care trecuse de cnd nu mai pusesem piciorul in interiorul zidurilor sfinte.
- Unde i pasiunea ta, David? Unde i angajamentul tu? a accentuat Aaron. David, copila e o
vrjitoare. Crezi ca as putea rosti cuvintele cu atta uurina? Uita pentru un moment numele ei si tot ceea ce
tim despre ei. Acest lucru este ceva care ar putea uimi chiar si pe cunotinele noastre Mayfair, dei ei nu o
vor cunoate niciodat pe ea daca ar fi dup mine. David, aceasta copila poate convoca spirite. Deschide-ti
biblia la Cartea lui Samuel. Aceasta este vrjitoarea din Endor. Si tu eti la fel de capricios ca si spiritul lui
Samuel cnd vrjitoarea l-a trezit din somn. Da-te jos din pat si traverseaz Atlanticul. Am nevoie de tine aici,
acum.
Vrjitoarea din Endor. Nu era nevoie sa-mi consul Biblia. Fiecare membru din Talamasca cunotea
prea bine acea poveste .
Regele Saul, in teama lui fata de puterea filistinienilor, merge, naintea temutei lupte, la o femeie cu
un spirit familiar si ii cere sa-l trezeasc din mori pe Samuel profetul. "De ce m-ai alarmat, sa m trezeti?"
cere profetul fantomatic, i n scurt timp el prezice ca att regele Saul cat i att fiii lui i se vor altura n
moarte n ziua urmtoare.
Vrjitoarea din Endor in felul acesta m-am gndit ntotdeauna la Merrick, indiferent cat de apropiat
de ea devenisem odat cu trecerea timpului. Ea era Merrick Mayfar, vrjitoarea din Endor. Si cu timpul am
numit-o astfel in unele documente mai puin oficiale si, adesea , in scurte note.
La nceput, ea fusese o minune delicata. Am luat in seama somaia lui Aaron, sa-mi fac bagajele, sa
zbor la Louisiana si sa merg pentru prima data la Oak Heaven, splendida plantaie care devenise refugiul
nostru in afara New Orleans-ului, pe vechiul River Road.
Ce ntmplare de vis fusese! In timpul zborului citisem Vechiul Testament: fiii regelui Saul fuseser
ucii in lupta. Saul czuse in propria sabie. Dup toate astea, eram superstiios?
Toata viata pe care mi-am druit-o pentru Talamasca, dar chiar si nainte de a-mi ncepe ucenicia, mai
vzusem si mai poruncisem spiritelor. Dar nu erau spirite, nelegi. Nu aveau nume, corpuri si le desfiinam
cu nume si ritualuri ale magiei braziliene Candomble, in care mi-am aruncat att de imprudent, in tinereea
mea.
Dar am lsat sa creasc in interiorul meu acea putere in semn de devotatiune fata de cei care m-au
susinut. Am abandonat misterele Braziliei pentru la fel de minunata lume a arhivelor, relicvelor, bibliotecilor,

organizaiei, si tutelei, ndrumnd respectuos pe alii asupra metodelor si cailor noastre de aciune. Confreria
Talamasca era att de vasta, asta de btrna, att de iubitoare in imbratisarea ei. Chiar si Aaron nu avea idee
de vechile mele puteri, nu in acele zile, dei multe mini erau deschise sensibilitii sale psihice. tiam ce era
acea fata.
Plouase atunci cnd ajunseserm la sediul Ordinului, maina noastr ptrunznd pe lungul bulevard al
uriailor stejari si conducndu-ne pana in fata imenselor ui duble. Cat de verde era aceasta lume, chiar si in
ntuneric, cu ramurile rsucite ale stejarilor scufundndu-se in iarba nalta. Cred ca fire lungi de muchi
spaniol atingeau capota mainii.
Din cauza furtunii nu era curent electric, mi se spusese.
- Mai degrab fermector, spuse Aaron, cnd m ntmpinase. Era deja crunt, un domn in vrsta
desavarsit, venic blnd, aproape dulce. Te las sa vezi lucrurile aa cum erau pe vremuri, nu-i aa?
Doar lmpi pe ulei si lumnri luminau camerele mari, ptrate. Vedeam de deasupra intrrii, pe
msura ce ne apropiam. Felinarele se legnau in vnt in galeriile adnci care nvluiau casa att la primul cat
si la al doilea etaj.
nainte de intra, m-am oprit, chiar daca ploua, sa inspectez acest minunat conac tropical, impresionant
prin simplele lui coloane. Odat, se planta trestie de zahar pe arii vaste, in jurui lui; in spate, dincolo de
straturile de flori, inca vag colorate in ploaia toreniala, se puteau zri ruinele anexelor in care, odat, triser
sclavii.
Coborse, descula, sa m intalneasca, intr-o rochie de culoarea lavandei, acoperita cu flori roz deloc
asemntoare unei vrjitoare.
Ochii ei nu puteau fi mai misterioi ca si cnd ar fi purtat vesmntul unui prinese hinduse pentru al e
accentua culoarea. Se vedea irisul de culoare verde si cercul ntunecat din jurul lui precum si pupila neagra.
Un ochi minunat, mult mai viu datorita tenului ei luminos. Parul ii fusese periat pe spate iar minile lungi,
subiri ii atrnau pe langa trup. Cat de in largul ei prea in acele prime momente.
- Dadid Talbot, mi-a spus aproape n mod oficial. Am fost incantat de ncredere din vocea ei moale.
Nu o dezobinuiser de obiceiul ei de a umbla descula. Era cumplit de ispititor, acele picioare goale
pe covorul de lna. Crescuse la tara, cred, dar nu, ei spuseser ca fusese un cartier vechi, darapanat al New
Orleans-ului, unde nu mai existau trotuare iar casele btute de vreme erau neglijate iar otrvitorii si nfloritorii
leandri crescuser mari cat nite copaci.
Locuise acolo cu naa ei, Great Nananne, vrjitoarea care o invatase tot ceea ce tia.
Mama ei, o puternica clarvztoare, pe care o tiam sub misteriosul nume Cold Sandra, fusese ndrgostita de
un explorator. Nu-mi aminteam de tatl ei. Ea nu mai fusese niciodat la o scoal adevrata.
- Merrick Mayfair, am spus clduros. Am luat-o in braele mele.
Era nalta pentru cei 14 ani ai si, cu sni frumoi modelai pe sub camasa simpla de bumbac, iar parul
moale fusese lsat liber pe spate. Ar fi putut fi o frumusee spaniola pentru oricine altcineva din afara acestei
pari ciudate a Sudului, unde istoria sclavilor si a descendenilor lor liberi a fost att de plina de aliane
complexe si romantism erotic. Dar orice locuitor al New Orleans-ului ar putea vedea sngele african in piele
ei de culoarea cafelei cu lapte.
Destul de sigur, cnd am turnat crema in cafea de cicoare pe care mi-au dat, am neles aceste cuvinte.
- Toi semenii mei sunt colorai, spuse ea, cu un accent franuzesc. Cei care trec drept albi pleac si sendreapt spre nord. Aa s-a ntmplat dintotdeauna. Nu doresc sa o viziteze pe Marea Nananne. Doresc ca
nimeni sa nu tie. Si eu as putea trece drept alba . Dar ce se ntmpla cu familia? Ce se ntmpla cu cele
transmise din generaie in generaie? Eu nu as parasi-o niciodat pe Great Nananne. Am venit aici pentru ca ea
mi-a spus sa o fac.
Avea o inuta ispititoare aa cum sttea acolo, mica intr-un scaun mare de piele de , purtnd la glezna
un minuscul lantisor de aur, si inca unul, cu un mic diamant in jurul gatului.

- Vezi aceste poze? a spus ea ademenitor. Le inea intr-o cutie de pantofi, care se odihnea in poala ei.
Nu exista nici o vrjitorie in ele. Poi sa te uii cat doreti.
Le-a aranjat pe masa ca sa le pot vedea, dagherotipuri fotografii clare, desavarsite pe sticla, fiecare
montata intr-un mic cadru cu sant, frmicios, puternic imprimate n relief cu inele de flori sau de vi de vie,
multe dintre ele putnd fi nchise i mpreunate ca si cum ar fi nite mici cri.
- Sunt din anul 1840, a spus ea, si toi sunt oamenii notri. Unul de-al nostru a fcut aceste fotografii.
Era cunoscut pentru portretele pe care le fcea. L-au iubit. A lsat cteva povesti tiu unde sa le gsesc.
Toate sunt scrise de mana, caligrafic. Sunt ntr-o cutie, n podul casei lui Great Nananne .
S-a mutat pe marginea scaunului, genunchii ei pocnind. Parul ei a lsat umbre n spatele ei. Parului ii
era curat i fruntea neted i frumoasa. Dei noapte era doar rece, focul ardea in cmin, iar camera, cu
rafturile de cri i sculpturile sale aleatorii greceti, era parfumata i confortabila, o atmosfera care inducea o
vraja.
Aaron o privea mndru, dar plin de ngrijorare.
- Vezi, acetia sunt toi oamenii mei din vremurile apuse. Ar fi putut sa ntind un pachet de carti.
Sclipirea din umbra era minunata pe fata ei ovala, accentundu-i pomeii obrajilor. Vezi, au rmas mpreuna.
Dar aa cum am spus, cei care ar fi putut trece drept albi au plecat demult. Uitai-va la ce au renunat, gndiiva doar, att de multa istorie. Vezi asta?
Am studiat imaginea mic, strlucind n lumina lmpii de petrol.
- Aceasta este Lucy Nancy Marie Mayfair. A fost fiica unui alb, dar niciodat nu am tiut prea multe
despre el. Toi de aici ar putea fi albi. ntotdeauna albi. Ce au fcut aceste femei pentru barbati albi! Mama
mea a plecat in America de Sud cu un alb. Am mers cu ei. mi amintesc jungla. A ezitat, ghicindu-mi, poate,
gndurile sau pur si simplu din cauza expresiei senile de pe faa mea?
Nu aveam sa uit niciodat proprii mei ani cnd explorasem prin Amazon. Bnuiesc ca nu doream sa
uit, dei nimic nu m fcea, att de dureros, contient de vrsta naintata pe care o aveam, dect acele amintiri,
cu puca si cu camera de fotografiat, trite in partea aceea de jos a lumii. Nu am visat atunci ca as putea sa
m ntorc in acele jungle neexplorate mpreuna cu ea.
Am privit din nou acele vechi dagherotipuri. Niciuna dintre acele persoane nu exprima altceva dect
bogatie - plrii nalte i fuste de tafta in fata unor draperii de studio i plante generoase. Aici aprea o tnr
frumoas ca Merrick , aezata att de elegant n poziie vertical, sprijinita de un scaun mare, gotic. Cum s
explici dovezile att de remarcabil de clare ale sngelui african, n att de multe dintre ele? Se prea nici mai
mult, n unele o luminozitate mai puin frecventa a ochilor dect de o fa ntunecata din Caucaz, dar era
acolo.
- Iat, aceasta este cea mai veche, a spus ea, este Angelique Marybelle Mayfair. O femeie impuntoare,
cu parul nchis la culoare, cu crare la mijloc, iar alul bogat ornamentat ii acoperea umerii i braele . n
mini inea o pereche de ochelari abia vizibil i un evantai pliat.
- Este cea mai veche si mai fina imagine pe care o am . Ea a fost o vrjitoare secreta , aa mi-au spus.
Exista vrjitoare secrete si vrjitoare la care vin oamenii. Ea era una secreta, dar era inteligenta. Mi-au spus ca
a fost iubita unui Mayfair alb, care locuia in districtul Garden, si ca el era prin snge nepotul ei. M trag din
ei. Unchiul Julien, asta era numele lui. Ii lsa pe verii lui colorai sa-l strige unchiul Julien, in loc de domnul
Julien, modul n care ceilali brbai albi ar fi fcut.
Aaron era tensionat, dar ncerca s-o ascund. Poate putea sa se ascund de ea, dar nu si de mine.
Deci nu i-a spus nimic despre periculoasa familie Mayfair. Nu au vorbit de ei ngrozitoarea familie
Mayfair din districtul Garden, un trib cu puteri supranaturale, pe care l-a cercetat ani de zile. Unele cercetri
mergeau cu secole in urma. Membri ai Ordinului nostru au murit in minile vrjitoarelor Mayfair, cnd
mergeam sa le invocam. Dar aceasta copila nu trebuia sa tie despre ele, mi-am dat seama destul de brusc, cel

puin nu pana cnd Aaron se razgandeste si ar crede ca o asemenea intervenie ar servi binele de ambele pari,
si nu ar rni.
Aa stteau lucrurile. Viata lui Merrick era completa si separata de fata de cea a albilor Mayfair. Nu se
gsete nimic din povestea lor in ceea ce scriu acum.
Dar in acea seara in urma cu mult timp, Aaron si cu mine am ncercat cu disperare sa ne golim minile
pentru mica vrjitoare care sttea in fata noastr.
Nu-mi amintesc dac s-a uitat sau nu Merrick la noi nainte de a pleca.
- Mai exista Mayfairi, care locuiesc inca in casa din districtul Garden, chiar si acum, a spus ea
neafectata oameni albi , care nu prea au avut de-a face cu noi, cu excepia avocailor lor. Cat de lumesc a
sunat micul ei rset maniera in care rad oamenii cnd vorbesc despre avocai.
- Avocaii s-ar ntoarce in ora cu banii, a zis ea micndu-si capul. Si unii dintre avocai erau Mayfair,
de asemenea. Avocaii au trimis-o pe Angelique Marybelle Mayfair in nord, la o scoal eleganta, dar ea s-a
ntors sa triasc si sa moara aici. Niciodat nu m-as duce la acei oameni albi. Remarca era aproape
dezinvolta. A continuat.
- Dar Great Nananne vorbete despre unchiul Julien ca si cum ar mai trai inca, si cnd am crescut toi
mi-au spus ca el a fost un om bun. Se prea ca el tia toate relaiile lui cu oamenii colorai, si mai spuneau ca
era capabil sa-si ucid dumanii doar cu privirea din ochi.
El a fost un houngan, daca a existat vreodat aa ceva. Am multe sa povestesc despre el si de
A aruncat o privire destul de brusca spre Aaron si l-am vzut cum el si-a s-a uitat in alta parte, aproape
timid. M ntreb daca ea a vzut viitorul faptul ca dosarul de la Talamasca asupra vrjitoarelor Mayfair ar
nghii viata lui Aaron, la fel de sigur pe cat Vampirul Lestat a nghiit-o pe a mea.
M ntreb chiar si acum ce credea ea despre moarte lui Aaron, aa cum stteam la masa din cafenea,
aa cum vorbisem blnd cu aceasta frumoasa si bine-aprata femeie care devenise din acea micua fata.
Osptarul btrn si slbnog ii aduse cei cincizeci de rom pe care-i ceruse ea, St. James din
Martinique, ntunecat. I-am simit aroma puternica atunci cad ii umplea paharul mic , greu si octogonal.
Amintirile mi-au inundat mintea. Nu de cnd am cunoscut-o ci din alte vremuri.
L-a but exact aa cum tiam ca o va face, aa cum mi aminteam, ca si cnd n-ar fi fost altceva dect
apa. Osptarul se ntoarse la locul sau ascuns. A ridicat sticla nainte ca eu sa o fac si si-a reumplut paharul.
I-am privit limba cum se mica de-a lungul interiorului buzei. I-am privit ochii mari cercettori
privindu-m iari.
- Ti-a aduci aminte cnd beam rom mpreuna? ntreba ea, aproape zmbind, dar nu chiar. Era mult prea
ncordata, prea in alerta inca pentru asta. Ii aminteti, spuse ea. Vorbesc despre acele nopi scurte din jungla.
Oh, ai att de mare dreptate cnd spui ca vampirul este un monstru uman. Eti inca att de uman. O pot vedea
in expresia ta, in gesturile tale. Si in ceea ce privete trupul tu , este in totalitate uman. Nu-i nici un
indiciu..
- Sunt indicii, am spus, contrazicnd-o. Si, pe msura de timpul trece le vei vedea. Vei deveni
nelinitita, apoi nfricoata si in final te vei obinui. Crede-m, tiu.
Si-a ridicat sprncenele, apoi a acceptat acest lucru. A mi luat o nghiitura si mi-am imaginat cat de
delicios era pentru ea. tiam ca nu bea in fiecare zi, dar cnd o fcea ii plcea tare mult.
- Att de multe amintiri, frumoasa Merrick, am optit. Si prea suprem ca sa nu le cedez, ci sa m
concentrez pe acele amintiri care consacrau inocenta ei si care mi aminteau de o ncredere sacra.
Pana la sfritul vieii, Aaron i-a fost devotat, dei rareori mi-a spus-o. Ce invatase ea din tragicul
accident loveste-si-fugi, care l-a prins pe Aaron nepregtit? Eram deja plecat din Talamasca, din grija lui si din
viata lui.
Si sa cred ca am fi trit o viata muritoare att de lunga ca erudii, Aaron si eu. Noi trebuie sa fi trecut
peste toate incidentele. Cine ar fi visat ca, cercetrile noastre ne-ar prinde n capcan i destinul nostru s se

ntoarc att de dramatic de la dedicarea acelor ani lungi de fidelitate? Dar nu acelai lucru s-a ntmplat cu
un alt membru loial al Talamasca, iubita mea eleva Jesse Reeves?
Pe atunci, cnd Merrick era un copil sufocant i eu un uimit Superior general, nu m-am gndit meu ca
in cei civa ani rmai ar mai fi avut loc vreo o surpriza mare.
De ce nu am nvat de la povestea lui Jesse? Jesse Reeves a fost studenta meu, chiar mai sigur dect
oricnd a devenit Merrick, i vampirii au nghiit cu totul i complet pe Jesse.
Cu mult evlavie, Jesse mi-a trimis o ultima scrisoare, plina de eufemisme, i de nici o valoare real
pentru oricine altcineva, permindu-mi sa neleg c nu m va vedea din nou. Nu luasem soarta lui Jesse ca
pe o precauie. M-am gndit doar c, pentru studiu intens asupra vampirilor , Jesse Reeves era prea tnra
ultima.
Totul a trecut. Nimic nu a rmas din suferina. Nimic nu a rmas din aceste greeli. Viaa mea
muritoare a fost zdrobita, sufletul meu a explodat, iar mai apoi a czut, viaa mea de vampir tergnd toate
realizrile mici i mngierile omului care am fost cndva. Jesse se afla printre noi si am tiut secretele ei, si
am tiut i faptul c ea va fi ntotdeauna destul de departe de mine.
Ceea ce conta acum era fantoma pe care Jesse doar a zrit-o n timpul investigaiilor ei, i povestea cu
fantome care-l bntuia pe Louis, si cererea bizara pe care i-am fcut acum dragei mele Merrick , aceea de a
apela fantoma Claudiei, cu acele talente ale ei mai puin comune.
Cap. 2
In aceeai cafenea, o priveam pe Merrick lund inca o nghiitura din rom. Am preuit intervalul de
timp in care ea si-a lsat sa-i alunece ncet privirea peste camera prfuita.
Mi-am lsat mintea sa se ntoarc la acea noapte de demult din Oak Haven, cnd ploaia lovea
ferestrele. Aerul era cald si greu, cu miros de lmpi cu petrol si focul aprins in vatra. Primvara venise, dar
furtuna rcorise aerul. Ea vorbea despre o familie de albi, pe nume Mayfair, despre care tia att de puin,
spuse ea.
- Niciunul dintre noi cu bun simt n-ar face una ca asta, a continuat ea, sa mearg la acei veri, ateptnd
ceva in contul unui nume. A ndeprtat ideea cu totul. Nu m duc la oameni albi si ncerc sa le zic ca sunt
una de-a lor.
Aaron m-a privit, ochii lui cenuii reflectnd fragedele lui emoii, dar eu tiam ca dorea sa-i rspund.
- Nu e nevoie, copila, am spus eu. Acum eti a noastr, daca asta e alegerea ta. Suntem de-ai tai. De ce,
e deja de inteles. Aceasta este casa ta pentru totdeauna. Doar tu poi schima lucrurile, daca doreti.
M-a trecut un fior, de ceva important si semnificativ, cnd am rostit acele cuvinte. M-am lsat cuprins
de plcere.
- ntotdeauna vom avea grija de tine, am subliniat si as fi sarutat- o daca nu ar fi fost att de
desavarsita si draguta, cu picioarele goale pe covorul nflorat si cu snii ei goi in schimbare.
Nu mi-a rspuns.
- Domni si doamne, se pare, spuse Aaron, examinnd dagherotipurile. Si intr-o stare excelenta, aceste
mici portrete. A oftat. Ah, ce minune trebuie sa fi fost in anii 1840 cnd au invatat sa fac aceste mici portrete.
- Oh, da, unchiul meu a scris totul despre aceasta, a spus ea. Nu tiu daca cineva mai poate citi acele
pagini. Se sfrmau in bucatele cnd Great Nananne mi le-a artat prima data. Dar aa cum spuneam, acestea
sunt toate pozele lui. Aici, tintipurile 1, tot el le-a fcut. A avut o oboseal de femeie cnd a oftat , ca i cum ea
ar trit pe toate.
1

Tintype este o fotografie fcut prin crearea unui pozitiv direct pe o foaie de fier de metal, care este nnegrit
de vopsire, lcuire sau emailare i este folosit ca suport pentru o colodiu emulsie fotografic .

- A murit foarte btrn, au spus ei, cu o casa plina de imagini, nainte ca nepoii si albi sa fi venit i sa
li fi distrus efectiv, dar voi reveni la asta."
Am fost ocat i zdrobit de o astfel de revelaie, incapabil de scuze. Dagherotipurile distruse. Chipuri
pierdute pentru totdeauna. Ea a plecat , ridicnd dreptunghiuri mici de staniu, multe nenrmate nc clar,
comori din cutia de carton de la pieptul ei.
- Uneori am deschis cutii din camera lui Great Nananne, si hrtia se sfrma in bucati. Cred ca au venit
obolanii si ei mananca hrtie. Great Nananne spune ca obolanii ii mananca banii si de aceea trebuie
pstrai intr-o cutie de fier. Fierul este magic, tii asta.
Surorile, adic maicile, nu tiu de asta. De aceea, ceea ce e n Biblie nu se poate construi cu o lopata de fier,
deoarece fierul e puternic i nu ai putea sa pui lopata de fier de mai presus dect crmizile templului
Domnului, nu atunci, nu i acum.
Prea o inteligenta bizara, dei, tehnic, era corect.
Ea lsat cuvintele sa rataceasca.
- Fier si lopei. Cale de ntoarcere. Regele Babilonului inea in mana o lopata cu care a pus crmizile
templului. i masonii, acum pstreaz ideea aceea n Ordinul lor, i pe bancnota un dolar se poate vedea
piramida aceea rupta de crmizi.
M amuza, felul in care ea gndea aceste complexe concepte. M ntreb, ce tia ea in viata ei? Ce fel
de femeie se dovedea a fi?
mi amintesc ca se uitase la mine, pe cnd rostea acele vorbe, ateptnd reacia mea, poate, si de-abia
atunci mi-am dat seama cat de mult avea nevoie sa vorbeasc despre lucrurile pe care le invatase, despre
lucrurile pe care le gndea ea si despre lucrurile pe care le mai auzise.
- Dar de ce eti aa de bun? m-a ntrebat, cutndu-mi politicos privirea. tiu de ce preoii si
clugritele sunt bune cu noi. Ei vin si ne aduc mncare si haine. Dar tu, de ce eti bun? De ce m-ai lsat
nuntru si mi-ai oferit o camera? De ce m lai sa fac ce vreau? Toata ziua de smbta m-am uitat prin
reviste si am ascultat radioul. De ce m hrneti si ncerci sa m faci sa port pantofi?
- Copila, a intervenit Aaron. Suntem aproape la fel de vechi ca si biserica Romei. Suntem la fel de
vechi ca si ordinele de maici si preoi care te-au vizitat. Da, mai vechi, as putea spune, dect toi.
Inca m privea ateptnd o explicaie.
- Avem credinele si tradiiile noastre, am spus. Este comun sa fii ru, lacom, corupt si egoist. Este un
lucru rar sa iubeti. Noi iubim.
Din nou am simit plcerea sentimentelor telurilor noastre, devotamentul nostru ca Talamasca era de
neatins, ca noua ne pasa de ceea se nsemna si fii proscris, ca adaposisem vrjitorul si vazatorul, ca noi
salvasem vrjitoare de pericol si ca o scosesem la capat cu spirite rtcitoare, da, chiar si cu umbre de care
alii se temeau. Am fcut-o pentru mai bine de o mie de ani.
- Dar aceste micue comori familia ta, motenirea ta, m-am grbit sa-i explic. Ei conteaz pentru noi,
pentru ca ei te intereseaz. Si ei ntotdeauna ii vor aparine.
A ncuviinat. Aveam dreptate.
- Vrjitoria este destinul meu, domnule Talbot, a spus ea cu viclenie, dat toate astea vin odat cu mine.
Mi-a plcut de entuziasmul trector care i-a luminat fata.
Si acum, dup vreo douzeci de ani, ceea ce fcusem, cutnd-o pe strzi, gsind casa aceea veche
pustie in New Orleans, si spionnd-o la Oak Haven, plimbndu-m prin galeriile largi de la etaj, de la Oak
Haven ca un vechi Vampir nfricotor, privind n dormitorul pn cnd ea s-a ridicat i a mi-a rostit numele
meu n ntuneric.
I-am fcut ru, am tiut, i a fost interesant, i am nevoie de ea, si am fost egoist, i mi-a fost dor de
ea, i era att de evident.
Trecuse o saptamana de cnd ii scrisesem.

Singur in casa din ora, dinRue Royale, ii scrisesem de mana intr-un stil care nu se schimbase odat
cu noua mea avere:
Draga Merrick,
Da, eu eram cel pe care l-ai vzut pe veranda din fata camerei tale.
Nu era intenia mea sa te sperii, ci pur si simplu sa m consolez privindu-te, jucnd rolul ngerului
pzitor, trebuie sa mrturisesc, daca m vei ierta vreodat, aa cum pluteam in afara ferestrei pentru cea mai
mare parte din noapte.
Vreau sa-ti cer ceva, o cerere pe care o fac cu tot sufletul meu. Nu pot sa-ti spun ce e intr-o scrisoare.
Ii cer sa m intalnesti undeva intr-un loc public, unde te vei simi in sigurana fata de mine, un loc pe care sa-l
alegi tu insati. Scrie mi la aceasta cutie potala, si eu voi fi prompt cu rspunsul meu. Merrick, iart-m.
Daca ii vei ateniona pe Btrnii sau pe Superiorul General asupra acestui contact, sunt toate probabilitile ca
ei sa-ti interzic sa te intalnesti cu mine. Te rog acorda-mi puin timp sa vorbesc cu tine nainte de a face aa
un astfel de pas.
Al tu intru Talamasca,
David Talbot.
Cta ndrzneala si cat egoism sa scrii o asemenea scrisoare si sa o pui in cutia potala de fier cu
ultimele puteri, in orele dinaintea rsritului.
Ea mi-a scris napoi, o scrisoare destul de tentanta in detaliile ei, plina de o nemeritata afeciune.
Nu pot atepta sa vorbesc cu tine. Fii sigur, indiferent de ocurile pe care aceast ntlnire mi le va
provoca, te-am cutat n interiorul misterului - David, pe care l-am iubit ntotdeauna. Ai fost Tatl meu cnd
am avut nevoie, si prietenul meu dup aceea. i te-am zrit de cnd cu metamorfoza ta, poate mai des, dect
tii.
tiu ce s-a ntmplat cu tine. tiu de cei cu care locuieti. La Cafe of the Lion. Rue St Anne. Ii
aminteti? Cu ani n urm, nainte sa fi mers in America Central, am mncat un prnz rapid acolo. Ai fost att
de ngrijorat pentru noi mbarcndu-ne pentru acele jungle. i aminteti cum ai pledat? Cred ca am folosit
farmecele de vrjitoare ca sa te conving. ntotdeauna am crezut c ai tiut. Voi veni mai devreme n fiecare
sear, pentru mai multe nopi, in sperana ca vei fi acolo.
A semnat scrisoarea exact cum o semnat si eu pe a mea.
A ta intru Talamasca
M-am pus nainte de dragostea mea pentru ea i de datoria mea fata de ea. Am fost uurat c fapta a
fost fcuta.
Pe atunci, cnd ea fusese o orfana n furtun, un astfel de lucru ar fi fost de neconceput. Ea a fost
datoria mea, acesta mica hoinara, care a venit att de surprinztor, pe cont propriu, ntr-o sear si a btut la ua
noastr.
- Motivele tale sunt aceleai cu ale noastre, i-a spus direct Aaron, in acea noapte cu mult timp in urma
la Oak Haven. El a ieit afara si i-a ndeprtat parul de pe umeri, ca si cnd ar fi fost fratele ei mai mare. Vrem
sa pstram cunotinele. Vrem sa salvm istoria. Vream sa invatam si speram sa nelegem.
A oftat iari moale, ceea ce nu-i semna.
- Ah, acei veri albi, Mayfairi din Garden District, cum ii numeti tu, si da, corect, ii cunoatem, a
admis el, surprinzndu-m, dar ne pstram secretele noastre cu excepia cazurilor in care datoria ne cere sa le
divulgam. Ce nseamn pentru tine istoria lor acum?

10

Vieile lor sunt interconectate ca vi de vie spinoas pentru totdeauna ncercuind i reincercuind acelai
copac. Viaa ta nu ar putea avea nimic de-a face cu aceast lupt amara.. Ceea ce ne preocup aici, acum este
ceea ce putem face pentru tine. Eu nu rostesc cuvinte in vnt atunci cnd ii spun c te poi baza pe noi pentru
totdeauna. Eti, aa cum David a spus, a noastr. "
A reflectat. Nu era aa simplu pentru ea s accepte toate acestea, ea era prea obinuita sa fie singura
mpreuna cu Great Nananne dar acum ceva puternic a mpins-o sa aib ncredere in noi nainte de a veni
aici.
- Great Nananne are ncredere in voi, a spus ea, ca si cum eu as fi ntrebat-o. Great Nananne a spus sa
vin la tine. Great Nananne a avut unul din visele ei multe, si s-a trezit naintea zorilor sunnd din clopot ca sa
m duc la ea. Dormeam pe prispa, am intrat si am gsit-o stand in picioare in camasa ei alba de flanela. Ii era
frig, tii tu; ntotdeauna poarta flanela, chiar si in cele mai fierbini nopi. Mi-a zis sa m aez si sa ascult ce
visase.
- Spune-mi, copila,i-a cerut Aaron. Oare nu au vorbit deloc pana sa vin eu?
- L-a visat pe dl. Lightner, pe tine, spuse ea, privindu-l pe Aaron, iar in vis tu ai venit cu unchiul
Julien, unchiul Julien cel alb din clanul din ora. Si amndoi ai stat lunga patul ei.
Unchiul Julien i-a spus glume si povesti si i-a spus ca era fericita sa-l vad in visul ei. Aa a spus. Unchiul
Julien a spus ca eu sa merg la tine, aici, domnule Lightner, si ca domnul Talbot va veni. Unchiul Julien a
vorbit franuzete si dumneata stteai intr-un scaun zambind si ncuviinai ctre ea si i-ai adus o ceaca de
cafea si frica, aa cum ii place ei, cu o jumtate de cana de zahar si una dintre linguriele ei de argint
preferate. Att in visele si cat si in afara lor, Great Nananne are o mie de lingurie de argint. Visul continua:
Intr-un final te-ai aezat pe patul ei, pe cea mai buna pilota a ei si i-ai luat mana, iar ea avea pe degete cele mai
bune inele ale ei, pe care nu le poarta, tii, si i-ai spus in vis Mi-o trimii pe micua Merrick si i-ai spus ca
vei avea grija de mine, si ca ea este pe moarte.
Aaron nu a auzit aceasta ciudata enumerare, si prea chiar amuzat. I-a rspuns, drgstos:
- Trebuie sa fi fost unchiul Julien cel care a zis acest lucru in vis. Cum as fi putut eu cunoate un
asemenea secret?
Nu am uitat niciodat protestul sau, pentru ca nu-i sttea in caracter sa comit aa o ignoranta si sa
insiste pana la un aa punct.
- Nu, nu, tu i-ai spus, a spus copila zna. I-ai spus ziua si ora, si acum este timpul. Si-a privit
gnditoare inca o data pozele. Nu-ti face griji. tiu cnd se va ntmpla. Dintr-o data fata i-a fost cuprinsa de
tristee. Nu o pot tine pentru totdeauna. Misterele nu vor atepta.
Misterele. Se referea la strmoi, la zeii voodoo sau pur si simplu la secretele destinului? Am fost in
imposibilitatea de a ptrunde in gndurile ei, de orice fel.
- St Peter va atepta, murmura ea, tristeea evidenta disprndu-i ncet in spatele vocii calme.
Destul de brusc, m fulgera cu privirea si murmura ceva in franceza. Papa Legda, zeu de rscruce in
Voodoo, pentru care o statuie a Sfntului Petru cu cheile Raiului ar putea face destul de bine.
Am avut remarcat faptul c Aaron nu ar putea ntreba el nsui de continuare rolului su n vis, de
data decesului iminent al Great Nananne . El a dat din cap, cu toate acestea, i nc o dat, cu ambele mini i-a
ridica parul spate de pe gtul ei umed, pe care cativa crcei rtcitori s-au lipit de pielea ei cremoasa, moale.
Aaron a avut-o a privit cu o uimire sincera pe cnd ea continua mai departe povestea .
- Primul lucru pe care l-am tiut dup acel vis, era un om colorat cu un camion pregtit sa m ia , si el
a spus Nu ai nevoie de geanta, vino aa cum eti si m-am urcat in camion cu el si m-a condus pana aici,
nici mcar nu a vorbit cu mine, doar ascultnd muzica veche blues la radio si a fumat tigari tot drumul. Great
Nananne tia ca era Oak Haven pentru ca dl. Lightner ii spusese in visul ei

11

- Great Nananne stia de Oak Heaven cel vechi, cand era altfel de casa si cu alt nume. Unchiul Julien ia spus multe alte lucruri, dar ea nu mi le-a spus. Mi-a spus, du-te la ei, la Tlamasca; ei vor avea grija de tine,
si va fi calea ta si toate lucrurile pe care le poi face.
M-a trecut un fior rece : toate lucrurile pe care le poi face. Mi-amintesc expresia trista a lui Aaron. A
dat scurt din cap. Nu o ngrijora acum, m-am gndit suprat, dar copila nu fusese perturbata.
Faima unchiului Julien Mayfair nu-mi era strina; citisem multe capitole privind cariera acestui
puternic vrjitor si vazator, singurul brbat din bizara sa familie care se mpotrivea imboldului unui spirit
masculin si feminin de vrjitorie de mai bine de o suta de ani. Unchiul Julien mentor, nebun, extrem de viril,
legenda, tata al vrjitoarelor si copila spusese ca se trgea din el.
Trebuia sa fi fost magie puternica, dar unchiul Julien aparinea de studiul lui Aaron, nu de al meu.
Ea m urmarea cu atenie in timp ce vorbea.
- Nu sunt obinuita ca lumea sa m cread, a spus ea, dar obinuiesc sa i fac pe oameni sa la fie frica.
- Cum aa, copila? am ntrebat. Dar m speriase destul cu remarcabilul echilibru si cu ptrunztoarea
ei privire fixa. Ce putea sa fac? Voi ti vreodat? Aceasta a fost valoarea de reflecie privind acea prim
sear, pentru c nu era modul nostru de a ncuraja orfanii de a da fru liber pe deplin atribuiile lor
periculoase; am fost cu evlavie pasivi n toate astfel de puncte de vedere.
Mi-am alungat curiozitatea indecenta i am ncercat s memorez aspectul ei, dup cum mi-era obiceiul
n acele zile, uitndu-m foarte atent la fiecare aspect al fetei ei i la fiecare form.
Membrele ei erau frumos modelata, snii ei erau deja prea atractivi, precum i trsturile feei ei erau
mari, toate fara un indiciu unic ale africanilor, gura ei bine conturata, i ochii ei mari ca migdale si nasul
lung; gtul ei era lung si neobinuit de graios, i acolo era o armonie pe fata ei, chiar i atunci cnd ea a cdea
n cea mai profund gndire.
- Pstreaz-ti secretele despre acei albi Mayfairi, a spus ea. Poate intr-o zi vom schimba secrete, tu si
cu mine. Acum ei nici mcar nu mai tiu ce sunt. Great Nananne a spus ca unchiul Julien a murit nainte ca ea
sa se nasc. In vis, el nu a spus nici un cuvnt despre acei Mayfairi albi. El a zis ca eu sa vin aici. A artat spre
fotografiile vechi pe sticla. Acetia sunt oamenii mei. Daca era menit ca sa merg la acei Mayfairi albi, Great
Nananne ar fi vzut cu mult nainte. A fcut o pauza, gnditoare. Sa vorbim de acele vechi timpuri.
A aranjat cu dragoste dagherotipurile pe masa de mahon. Le-a aezat in rad, tergnd cu mna ei
fragmentele frmicioase. i la un moment dat, am remarcat c toate acele figuri mici erau aezate invers fata
de cum privea ea, si in aa fel incat sa le putem vedea noi, Aaron i eu.
- Au fost oameni albi care erau rud cu mine, care au venit aici i au ncercat s distrug nregistrrile,
a spus ea. tii, rupeau pagina potrivita din registrul bisericii care spunea c strbunica lor a fost de culoare.
Femme de couleur de fibre , asta e ceea ce spun unele nregistrri vechi n limba francez.
- Imaginai-v lcrimarea dup acea multa istorie, pagina rupta din registrul bisericii cu toate acele
nateri i decese i cstorii, i nedorind s se tie .Imaginai-va ca mergei in casa mea stra-stra-unchiului
meu i ca rupei acele imagini, poze care ar trebui s fie intr-un loc sigur pentru ca o mulime de oameni sa le
poat vedea. "
Ea a oftat, mai degrab ca o femeie obosita, uitndu-se n jos, n cutia de pantofi i la trofeele sale.
- Acum am aceste poze. Am totul si sunt cu voi, si ei nu m pot gsi, si ei nu pot arunca toate aceste
lucruri.
Si-a bgat din nou mana in cutia de pantofi si a scos carti de vizita vechi fotografii pe carton din
ultimele decenii ale secolului trecut. Am putut vedea literele nalte nclinate n purpuriu decolorat pe spatele
acestor imagini in timp ce le ntorcea pe-o parte si pe alta.
- Vezi, aici e unchiul Vervain, a spus ea. Am privit omul slab, cu parul negru, frumos, cu pielea nchisa
la culoare si ochi luminoi ca ai ei. Era mai degrab un portret romantic. ntr-un costum fin croit din trei

12

piese, el sttea cu braul sprijinit pe o coloan greceasca naintea unui cer pictat. Fotografia era bogata n
sepia. Sngele african era clar prezent n formele frumoase ale nasului i ale gurii.
- Acum, asta e datata in 1920. A ntors-o pe-o parte si pe alta si a pus-o pe masa ca sa o putem vedea.
Unchiul Vervain a fost un doctor Voodoo, a spus ea, si l-am cunoscut bine nainte sa moara. Eram mica, dar nam sa-l uit niciodat. Putea sa danseze si sa scuipe romul printre dini la altar, si ii speria pe toi, pot sa va
spun.
A luat o pauza si apoi a gsit ce-si dorea. Poza urmtoare.
- Si vezi aici, poza asta? A aezat alta fotografie veche , de aceast dat de un om de culoare n vrst
cu prul gri aezat ntr-un scaun impuntor de lemn. " L-au numit ntotdeauna Btrnul. Nici nu-l tiu dup
un alt nume.. S-a ntors in Haiti pentru a studia magia, i el l-a nvat pe Unchiul meu Vervain tot ce tia.
Uneori l simt pe Unchiul meu Vervain ca vorbete cu mine. Uneori, simt c este n afara casei noastre si o
privete pe Great Nananne . L-am vzut pe Btrn odat ntr-un vis.. "
mi doream att de mult sa-i pun ntrebri, dar nu era timpul.
- Vezi aici, asta e Pretty Justine, a spus ea, aeznd poate cel mai impresionant portret dintre toate - o
imagine de studio pe carton gros n interiorul unui cadru de sepia. Toata lumea se temea de Pretty Justine.
Tnr femeie era ntr-adevr frumoasa, snii ei plai n stilul anilor 1920, prul ntr-un coc, pielea ei neagra
destul de frumoasa, iar ochii i gura uor expresive, poate reflectnd o anumita durere.
Urmau instantaneele moderne, subiri si alunecoase, lucrri destul de comune fcute cu aparate de azi.
- Ei erau cei mai rai fiii lui, a zis ea artnd spre poza alb-negru. Erau nepoii lui Pretty Justine, toi
albi si locuiau in New York. Doreau sa pun mana pe tot ceea spunea ca erau de culoare si sa le distrug.
Great Nananne tia ce-si doreau. Nu a fost impresionata de manierele lor elegante si nici de faptul ca m luat
in ora si-mi cumprau haine dragute. Mai am inca acele haine. Rochie pe care nimeni nu le-a purtat si
pantofiori cu tlpi curate. Nu ne-au lsat nici o adresa cnd au plecat. Vezi, uitat-te la ei in poza aceasta. Uite
cat de nelinitii artau. Dar le-am fcut lucruri rele..
Aaron a zguduit capul, studiind ciudatele fee tensionate. Deoarece imaginile m-au alarmat, mi-am am
inut privirea asupra copilului - femeie.
- Ce ai fcut, Merrick? am ntrebat-o fara a-mi musca limba cu nelepciune.
- Oh, tii tu, le-am citit secretele in palmi si le-am spus lucrurile rele pe care ntotdeauna au ncercat sa le
acopere. Nu era frumos ce fceam, dar am fcut-o, doar ca fac sa plece. Le-am spus ca spiritele umpleau casa
noastr. Am fcut spiritele sa vina. Nu, nu le-am fcut sa vina. Le-am chemat si ele au venit si am ntrebat.
Great Nananne credea ca este amuzant. Ei spuneau: fa-o sa se opreasc si Great Nananne a spus: Ce va
face sa credei ca eu pot?, ca si cnd eram o creatura slbatica pe care ea nu o putea controla.
Din nou, a suspinat uor.
Great Nananne e cu adevrat pe moarte, a spus privindu-m, ochii ei verzi neezitnd. Ea spune ca
acum nu mai e nimeni care sa pstreze aceste lucruri cartile ei, decupajele ei. Vezi, privete aici, la aceste
decupaje. Ziarul vechi era att de fragil incat se rupea. Dl. Lightner m va ajuta sa salvez aceste lucruri. A
privit spre Aaron. De ce te temi aa de mult pentru mine, Dl Talbot? Nu eti suficient de puternic? Nu crezi ca
este aa de ru sa fii de culoare, nu-i aa? Tu nu eti de aici, vi de departe.
Teama. O simeam oare att de puternic? Ea a vorbit cu autoritate, si eu am cutat adevrul , dar venea
repede in aprarea mea si ,poate si in a ei.
- Citete in inima mea, copila, am spus. Nu cred nimic despre faptul de a fi de culoare, dei poate au
existat situaii in care credeam ca era ghinion in unele cazuri particulare. Si-a ridicat uor sprncenele,
gnditoare. Am continuat nelinitit, poate, dar nu temtor. Sunt trist pentru ca ai spus ca nu mai ai pe nimeni si
sunt bucuros pentru ca ne ai pe noi.
- La fel spune si Great Nananne, mai mult sau mai puin. Si pentru prima data, pe buzele ei a aprut un
zmbet adevrat.

13

Mintea-mi plutea in deriva, amintindu-mi de incomparabilele femei cu pielea ntunecata pe care le


vzusem in India, dei ea era o minune de nuane diferite, parul acela castaniu si ochii palizi att de vizibili si
att de semnificativi. M-am gndit iari, ca pentru muli, trebuie sa fi artat exotica, o fata descula intr-o
rochie nflorata.
Apoi a urmat un moment de simire pura, care a lsat o impresie iraionala si de neters. M-am
confruntat cu feele multe ntinse pe mas, i se prea c erau toate se uitau la mine. A fost o impresie
marcanta. Toate feele din imagini fuseser vii cu mult timp in urma.
Trebuie sa fi fost lumina focului sau lmpile cu ulei, m-am gndit vistor, dar nu am fost capabil sa
ndeprtez sentimentul; micii oameni erau expui acolo sa se uite la Aaron si la mine. Chiar si aezarea lor
prea deliberata si ireata, sau minunat de semnificativa, as presupune, aa cum m-am ndreptat fara probleme
de la suspiciune ctre un sentiment de odihna si de linite, de parca as fi fost la o ntlnire cu o mulime de
mori.
- Par sa ne priveasc, a murmurat Aaron, mi amintesc, dei sunt sigur ca nu vorbise. Ceasul se oprise
din ticit si m-am ntors sa m uit la el, nesigur unde era. Pe manta, da, si minile-i erau ngheate, iar
geamurile zuruiau nbuit aa cum se aude atunci cnd vntul le da ghionturi, i casa m-a nfurat n
siguran, ntr-o atmosfer proprie de cldur i secrete, de siguran i sfinenie, de stare de visare i poate
comuna.
Se prea ca trecuse un interval de timp destul de lung in care niciunul dintre noi nu spuse nimic, si
Merrick se uita la mine, apoi la Aaron, fata ei strlucind in lumina.
M-am trezit brusc pentru a realiza nu s-a schimbat nimic n camer. Adormisem? O grosolnie de
neiertat. Aaron era lng mine ca i nainte. Iar imaginile au devenit nc o dat inerte i triste, mrturie
ceremoniala de mortalitate, la fel de sigur ca si cnd ea ar fi aezat in fata mea un craniu dintr-un cimitir czut
n ruin ca eu sa-l examinez atent. Dar neplcerea pe care am experimentat-o, a rmas cu mine mult timp
dup ce-am urcat toi in camerele noastre.
Acum - dup douzeci de ani i multe alte momente ciudate - edea vizavi de mine la aceast mas n
cafenea Rue St Anne, o frumusee uitndu-se la un vampir, i am vorbit peste flacra plpitoare a lumnrii,
iar lumina se asemna prea mult cu lumina din acea seara de mult de la Oak Haven, dei seara asta de la
sfritul primverii era doar rcoroasa, nu umeda prevestitoare de furtun.
A sorbit romul, rostogolindu-l un pic nainte ca sa-l nghit. Dar nu m prostea. A nceput n curnd se
bea iari repede. A pus sticl deoparte si si-a lsat degetele rsfirate pe marmura murdara. Inele. Acestea
erau multele inele ale lui Great Nananne , aur frumos cu filigran cu pietre diverse minunate. Ea le-a purtat
chiar i n jungle, cnd eu am crezut c nu era aa nelept. Ea nu fusese predispusa s se team de ceva.
M-am gndit la ea n acele nopi fierbini tropicale. M-am gndit la ea n timpul acelor ore clduroase
sub bolta mare de verdeaa. M-am gndit la calatoria prin ntunericul din templul antic. M-am gndit de ea
catarandu-se naintea mea, n abur i hohote de cascad pn la panta lin.
Am fost mult prea btrn , pentru aventur i pentru marele nostru secret. M-am gndit de obiecte
preioase din jad verde la fel ca si ochii ei.
Vocea ei mi-a scos din egoista mea reverie :
- De ce mi ceri s fac magia asta? M-a ntrebat din nou. Stau aici i m uit la tine, David, i cu fiecare
secund care trece, devin tot mai contienta de ceea ce eti i de ceea ce s-a ntmplat cu tine. Am pus tot felul
de piese mpreun din mintea ta deschisa si mintea ta e mai deschisa dect a fost vreodat , David, ti asta ,
nu-i aa? "
Cat de hotrt a fost vocea ei. Da, accentul francez era complet disprut. Cu zece ani n urm era
disprut. Dar acum exista o calitate in cuvintele ei, indiferent ct de blnde i joase erau.
Ochii ei mari se micau cu uurin in ritmurile verbale expresive.

14

- Nici noaptea trecuta , pe prispa, nu ti-ai putut nchide mintea, m-a certat ea. M-ai trezit. Te-am auzit
ca si cnd mi-ai fi btut in geam. Ai spus Merrick, poi sa o faci? Poi trezi moarta pentru Louis de Pointe du
Lac? Si tii ce am m-ai auzit in afara de asta? Am auzit : Merrick, am nevoie de tine. Am nevoie sa vorbesc
cu tine. Merrick, destinul meu e frnt. Merrick, am nevoie sa neleg. Nu m ndeprta.
Am simit o durere acuta in inima.
- E adevrat ce spui, m-am confesat.
A luat o inghitura mare de rom, iar cldura ii dansa in obraji.
- Dar ii doreti acest lucru pentru Louis, a spus ea. Ii doreti destul de mult ca sa renuni la scrupulele
tale si sa vii la fereastra mea. De ce? Tu, neleg. Dar el, cunosc povetile altor oameni si chiar si eu am vzut
cate ceva cu proprii mei ochi. E un tnr elegant, nu-i aa?
Eram prea confuz ca sa-i rspund, prea confuz sa construiesc o punte de minciuni politicoase.
- David, da-mi mana ta, te rog, a cerut brusc. Trebuie sa te ating. Trebuie sa simt aceasta piele ciudata.
- Oh, iubito, dac doar ai putea anticipa asta, am murmurat.
Cerceii ei mari de aur s-au micat mpotriva prului negru i lung accentund linia frumosului ei gt.
Toate promisiunile copilului ce a fost s-au desavarsit n ea. Barbatii o admirau enorm. tiam asta cu mult timp
in urma.
A ajuns lng mine cu gratie. Cu ndrzneal, fr speran, i-am dat mna .
Doream contactul. Doream intimitatea. Eram stimulat puternic. Si preuind senzaia, i-am lsat
degetele insistente sa se uite in palma mea.
- De ce citeti aceasta palma , Merrick? am ntrebat-o. Ce-ti poate spune? Acest corp aparine altui
brbat. Vrei sa citeti harta sortii lui frnte? Poi sa vezi ca el a fost asasinat si corpul i-a fost furat? Poi sa
vezi egoista mea invadare intr-un trup care ar trebui sa fie mort?
- Cunosc povestea, David, mi-a rspuns. Am gsit-o toata in hrtiile lui Aaron. Schimbul de trupuri.
Foarte teoretic din poziia oficiala a Ordinului. Dar tu ai fost un mare succes .
Degetele ei mi provocau fiori pe ira spinrii si prin rdcinile parului.
- Dup moartea lui Aaron, am citit totul, a spus ea, micndu-si vrful degetelor de-a lungul liniilor
profunde. A citat:
David Talbot nu mai este in corpul lui. In timpul unui nefericit experiment cu proiecie astrala a fost
dat afara din propriul sau trup de ctre un experimentat hot de trupuri si forat sa revendice trofeul tineresc al
adversarului su, un trup furat de la un suflet zdrobit, care, din cate tim noi, a plecat dintre noi.
Am tresrit auzind vechiul stil familiar al Talamasca.
- Nu trebuia sa gsesc acele hrtii, a continuat ea, privindu-mi in continuare palma. Dar Aaaron a murit
aici, in New Orleans, si le-am avut naintea tuturor. Sunt nc n posesia mea, David; nu au fost niciodat
depuse la Btrni i poate c niciodat nu vor fi. Nu tiu.
Am fost uimit de ndrzneala ei, s ascund astfel de secrete fata de Ordinul cruia i-a dedicat viaa ei.
Cnd am avut eu vreodat astfel de independen, cu excepia, poate chiar la sfrit?
Ochii ei se micau rapid nainte i napoi, pe msura ce a examinat palma mea. Si-a apsat degetul
mare ncet pe carnea mea. Frisoanele erau insuportabil de ispititoare. Am vrut s o iau n brae, nu pentru a m
hrana cu ea, nu, nu sa-i fac ru, numai s-o srut, doar sa-mi nfig colii foarte puin, doar sa-i gust sngele i
secretele ei, dar aceasta era ngrozitor i nu a fi permis-o.
Mi-am retras mna mea ntins.
- Ce vezi, Merrick? am ntrebat-o repede, nghiind foamea trupului i a minii.
- Dezastre mari i mici, prietenul meu, o linie a vieii care e la fel de lunga ca si oricare alta, stele de
putere, i un pui motenitor.
- Oprete-te, nu accept. Mana nu-mi aparine.

15

- Nu ai lat corp acum, a replicat ea. Nu crezi ca trupul se va conforma noului suflet? Palma unei mini
se schimba in timp. Dar nu vreau sa te superi. Nu am venit aici sa te studiez. Nu am venit aici sa m holbez la
fascinaia rece a unui vampir. I-am zrit pe vampiri. Am fost chiar aproape de ei, chiar pe aceste strzi. Am
venit pentru ca tu mi-ai cerut si pentru ca eu am vrut sa fiu cu tine.
Am ncuviinat , pentru moment fiind incapabil sa vorbesc. Cu gesturi rapide am pledat pentru tcerea
ei.
A ateptat.
Si in cele din urma:
- Ai cerut permisiunea Btrnilor pentru ntlnirea asta?
A ras, dar rasul ei nu era crud.
- Bineneles ca nu.
- Dar, tiu acest lucru, am spus. A nceput la fel si cu mine i vampirul Lestat . Nu am spus Btrnilor..
Nu i-am lsat s tie ct de des l-am vzut, ca l-am adus n casa mea, c am discutat cu el, ca am cltorit cu
el, ca l-am nvat cum s-si recupereze corpul su supranatural cnd hotul l-a pclit sa ias din el.
Ea a ncercat s m ntrerupe, dar nu am fcut-o.
- i ii dai seama ce s-a ntmplat cu mine? am cerut. Am crezut c eram prea detept pentru Lestat ca
s m seduc. Am crezut c eram prea nelept si n vrst pentru seducia nemuririi.. Am crezut c am fost
superior din punct de vedere moral, Merrick, si acum uita-te ce sunt.
- Ai de gnd sa juri ca nu-mi vei face niciodat ru? m-a ntrebat ea, fata-i frumoasa luminndu-i-se.
M asiguri ca Louise de Point du Lac nu-mi va face ru niciodat?
- Bineneles ca da. Dar mai exista un pic de decenta rmasa in mine , si acea decenta m obliga sa-ti
amintesc ca sunt o creatura cu un apetit supranatural.
Din nou, a ncercat sa intervin, dar nu i-am permis.
- Prezena mea, cu toate semnalele de putere, poate eroda tolerana ta de via, Merrick; ii poate
ndeprta credina ntr-o ordine moral, ea poate afecta dorina ta de a muri de o moarte obinuit.
- Ah, David, a spus ea, certndu-m pentru tonul meu oficial. Vorbete clar! Ce e in inima ta? Sttea
dreapt n scaun, cu ochii msurndu-m de sus n jos. Arai masculin si nelept in trupul asta tnr. Pielea ta
e mai ntunecata dect a mea. Chiar si trsturile tale au amprenta Asiei. Dar eti David mai mult dect ai fost
vreodat.
Nu am spus nimic.
Am privit-o cu ochi amenintori cum bea mai mult din rom. Cerul se ntunecase in spatele ei, dar
strlucitor, lumina becurilor electrice umplnd noaptea de afara. Doar cafenea era nvluita intr-o umbra
sumbra, dar cu cteva becuri prfuite dincolo de bar.

M gndeam la Louise. M gndeam la cererea lui. Dorea cu disperare ca ea sa fac magia. Dar ea
avea dreptate. Aveam nevoie de ea. Aveam nevoie de mrturia si de nelegerea ei.
Cnd am vorbit, cuvintele mere erau pline de o tristee copleitoare si uimire, chiar si pentru mine.
- A fost magnific, am spus. Si insuportabil. M aflu aproape cu adevrat in afara vieii si nu pot scpa
din asta. Nu am cui sa-i druiesc ceea ce nv.
Nu m-a contrazis si nici nu m-a ntrebat nimic. Deodat, ochii ei preau plini de compasiune, masca ei
calma disprnd. Vzusem attea schimbri ptrunztoare in ea in nenumrate rnduri. Si-a lsat deoparte
toate emoiile cu excepia momentelor att de tcute si elocvente.

16

- Crezi, m-a ntrebat, ca daca nu ai fi fost in acest corp tnr, Lestat nu te-ar fi forat aa cum a fcut-o?
Daca ai mai fi fost btrn David al nostru, David cel binecuvntat, in vrsta de aptezeci si patru de ani, nu-i
aa? crezi ca daca ai mai fi fost inca onorabilul nostru Superior General, Lestat te-ar mai fi fcut aa?
- Nu tiu, am zis ncet, dar nu fara simire. Adesea, mi pun si eu aceeai ntrebare. Chiar nu tiu.
Aceti vampiriah, adic, noinoi vampirii, iubim frumuseea, ne hrnim cu ea. Definiia noastr asupra
frumuseii se extinde enorm, nici mcar nu poi sa-ti imaginezi. Nu-mi pasa cat de iubitor e sufletul, nu poi ti
cat de frumos ni se pare ceea ce muritorii nu gsesc frumos, dar suntem propagai de frumusee, si acest corp
are o frumusee pe care o folosesc ca un avantaj ru de nenumrate ori.
Si-a ridicat paharul in semn de salut. A but adnc.
- Daca ai fi venit la mine fara nici un preambul, a spus, optind in mulime in timp ca si cnd m
atingeai te-as fi cunoscut, tiind cine eti. O umbra i-a strbtut chipul pentru un moment, si apoi expresia ia devenit linitita. Te iubesc, vechi prieten, a spus ea.
- Aa crezi, iubita mea? am ntrebat. Am fcut att de multe lucruri pentru a hrni acest trup; nu-i prea
plcut deloc sa te gndeti la asta .
Si-a terminat butura , a pus paharul jos, si, nainte ca eu sa pot sa o fac, a ntins mana dup sticla din
nou.
- Vrei hrtiile lui Aaron? m-a ntrebat.
M-a luat complet prin surprindere.
- Vrei sa spui ca eti dispusa sa mi le dai mie?
- David, sunt loiala Talamasci. Ce as fi fost daca nu ar fi existat Ordinul? A ezitat, apoi : Dar de
asemenea, ii sunt cu adevrat loiala si ie. A meditat pentru cteva secunde. Tu ai fost Ordinul pentru mine ,
David. Poi sa ti imaginezi ce am simit atunci cad mi-au spus ca ai murit?
Am suspinat. Ce as putut sa-i rspund?
- Ti-a spus Aaron cat de triti am fost pentru tine, toi acei dintre noi crora nu li s-a ncredinat un
strop de adevr?
- Din tot sufletul meu, mi pare ru, Merrick. Am simit ca pstram un secret periculos. Ce pot sa sun
mai mult?
- Ai murit aici in State, in Miami Beach, aceasta a fost povestea. Si ti-au adus ramasitele napoi in
Anglia nainte de a m suna sa-mi spun ca ai murit. ti ce am fcut David? Le-am cerut sa m atepte cu
sicriul. Era sigilat cnd am ajuns la Londra, dar i-am pus sa-l deschid. I-am pus s-o fac. Am ipat si am
continuat sa tip pana ce au renunat. Apoi i-am trimis afara din camera si am stat singura cu acel trup, David,
acel trup pudrat si aranjat si cuibrit in satin. Am stat acolo poate pentru o ora. Ei bteau la ua. Si intr-un final
le-am spus sa nceap.
Pe fata ei nu se citea furie, doar o expresie de lein.
- Nu am putut sa-l las pe Aaron sa-ti spun, am zis, nu chiar atunci, nu cnd nu tiam daca voi
supravieui in noul trup, nu cnd nu nelegeam ce pstra viata pentru mine. Si apoi, a fost prea trziu.
A ridicat din sprncene si a dat din cap in semn de ndoiala. A sorbit romul.
- neleg, a spus.

Cap. 3

17

Nu ne ncepusem de mult plimbarea cnd ne-am imbratisat fervent. Vechiul parfum favorit, Chanel, al
lui Merrick m-a incantat, purtndu-m cu ani in urma; dar aroma sngelui din venele ei vii era cel mai
puternic imbold.
Dorinele mele se amestecau ntr-un chin. Pe cnd am ajuns la Decateur Rue, abia un bloc i jumtate
distanta de la cafenea, am tiut c aveam nevoie de un taxi. Si odat in interiorul mainii, am srutat-o pe
Merrick peste tot, pe fata i pe gt, extaziat de parfumul sngelui din interiorul ei i de cldura provenind de la
sni .
Ea nsi a fost mai degrab dincolo de punctul de ntoarcere i m presa n oapte confideniale cu
privire la dac as putea sau nu a putea face nc dragoste, n maniera unui om obinuit. I-am spus c nu ar
merge pentru mine, c ea trebuia s-si aminteasc, beata sau treaza, c eram, prin natur, un prdtor i nimic
mai mult.
- Nimic mai mult? a spus ea, oprind acest slvit joc de dragoste pentru a lua o nghiitura adnca din
sticla de rom. i ce s-a ntmplat n junglele din Guatemala? Rspunde-mi! Nu ai uitat. Cort, satul, ii
aminteti. Nu m mini, David. tiu ce e n tine. Vreau s tiu ce ai devenit.
- Taci, Merrick, i-am spus, dar abia m puteam abine. Mi-am lsat dinii sa-i ating carnea in fiecare
srut. Ce s-a ntmplat n junglele din Guatemala, m-am luptat s spun , a fost un pcat de moarte.

18

S-ar putea să vă placă și