eee et Y douse | L Pepe on N. ROBANESCU in colaborare cu: V. MARCU, MARIA MERTOLU, LIGIA ROBANESCU, MARIA MONICA STANCIU | REEDUCAREA NEURO-MOTORIE Recuperare functionala si readaptare EDITIA ATIEA REVIZUITA SE ADAUGITA EDITURA MEDICALA BUCURESTI, 2001CCoperta de: ADRIAN CONSTANTINESCU © , Toate drepnurile edtoriale apartin in exclusivitate Editarit Medicale. Poblicaia este morc inregistata 9 Ealtuii Medicale, find proteatt integra de Tepito ined i ineraonn, Orie vatorifiare a conjinau fern mcg wesor leet ga petmisiuni eitoilor este iterzis gi pasibill de pedeapst, Acost seen este velabil pentra orice ceproducere ~ integral saw paris, indiferent de intone (ouliplitr. tadueer, microfikods,ranscrer pe dschete ee EDITURA MEDICALA: VA OFERA, PRIN LIBRARIA DIN BUCUREST) Bp. PACHE PROTOPOPESCU NR. 131-(PTA. IANCULUD), CART! MEDICALE SU TIPIZATE MEDICALE. ISBN 973-39-0432-5 dacs de ent: LILIAN PETRESCU ‘Riunretcor, MUHA STEPANACHE Srey de racy MARLLELENA NEAMT lan de par Foran? 1270 = 100 Varner ser TA 70 * 10ND ght Cott de tipars 18.8. “Tparit la UNIVERSUL S.A. \ { Colaboratori: Prof, VASILE MARCU = Prof. univ. la Universitatea din Orzdea, seful ented de Kinetoterapic. Presedinte al Federatiel Romine a Asociafilor de Kinetoterapie, : = Fost kinetoerapeut principal al Sectci de ‘RecuperareFunctionaléaSpitalut Dr. V Gomoiu” Bucures = Medic al Centrlu de Recuperare Funcjio= nals pentruCopii DALA, Fost medic Sef al Secjci de Recuperare Funefionalé a Spitalului de Copit .Marie Sklodonsica Curie” ~ Bucuresti Prof, MARIA MONICA STANCIU = Fosté presatinte st Asociatici de Sprijina Copiilor Hendicapati Fixe din Romania. Prof. MARTA MERTOIU pr LIGIA ROBANESCU — } ese eeeBeer Resear: fo | L co or ASCHER, ADL ‘ADP AIP EEG MG c He mc Mis MID NDT os ‘oNU Abrevieri in text = Asoctaja ue Spijn a Copilor Handicapayi Fizie Romania = Activity Day Living = Acid adenozindifosforic Acid adenozinitesforie ‘= Blectroencefslogramt = Blectromiograms = Infirm ‘= Memsbrl infeioe Stang. = Membr Inferior Diep! ‘Neurologieal Developmental Treatment (Bobath) = Organizata Mondialé « Sind = Peri = Paralizi Spastcs Cerebral ficient (quaient) intelectual cache rflen = Reflex Tonic Cervical = Reflex Tonic Cervical Asimetric Reflex Tonie Cervical Simetric spasm muscular ‘= Sistem Nervos Central = Talie Ubraviotet:1 i | Sumar Partea 1 FIZioLOGis MiscaRIL Gp. 1 Fuser NeRvouss ACTUL REFLEX eae REFLEXELE MEDULARE ‘CONTROLUL CENTRILOR NeWost SuRERIOR OUUL CUNTAILOR RETICULAR REFLEXELE TRUNGLULUT CHREDRA Ress de pou. vee FUNcTia Moroni A CaREBELULU Joe Tm FUNCTIA NOTDRIE A SCOARTEI CEREBRAL. [RELATILE DINTRE SCOARTA $1 FORMATIUNILE REMCULARE INPORTANTA CUNOSTINTELOR FIZIOLOGIEI SISTEMULUt NERVOS ASU REEDUCARH NELED: MOTOKI (Gap, 2™ FUNCTIA MUSCULIRA woven nnn NODIICARILE BIOCHIMICE 2 Teena Utstra “TRANSAITEREA HEROS MECANICA MUSCULAR oe cop 3 uNcria asreo.anriciiAad “Aiea sraUcruna aeticutA iat ee NISCAREA ARTICULARA cen Sa eeeeaae op, €= DERVOLEIRE SISCARiT ooo SIADIUL MIGCARILOR NEORGANIZATE 6-3 LUNE (INHOFF) na [STADIUL MICARILOR NECOORDONATE 4-6 LUNI (OENHOFH) PARK itates motor oon ‘SIADIUL CONTROLULUI TOTAL AL CORPULUI (OENHOTF) oronn=— ISCAREA AUTOMATA sno NERSUL— PREHENSTUNEN mae ee Parte a tea EVALUAREA coy 1 BBkaanea necnotigs Gap. 2 ERAMINARER ORTOPEDICR on Cop. = BkAMnanes anrRonoweTicl $i FUNCTIONALT = Gop. 4 = EVALUAREA HANDICAPULUT MOTOR PERIPERIC. on EXAMENUL ELECTRIC oc en ae Gap. 5" BUALUAREN HAMDICADULLT I IiFiRGNTATEA MOTOR CEREaRALT x 6 8s 7 3 SeeEea HEE a) 7 J aPeer c Bop ge pt cm ore ee ap = A7E CHITEAI DE BEALUARE 4 IPIRMITATY MOTOR ier an ‘URO-MOTOR IN PRIMUI. AN DE ViaTa ~ LIGIA ROBANESCU, Me eX ANBNULUT REUROLOGI z (ip. 9 EXAMENUL ME i ne m Analiza REDULTA {NVESTIOATH PRENATAL om Portes a Ua HANDICAPUL Cap. 1 = DESPRE HANDICAP onsen n r CORRE RS UMOLOSICR nnn ap. 2 READAPTAREA HANDICAPATOLU on EADRU ORGANIZATORIC Cop 3) MULOUCE FIZIOTERAPICE connor THOROTERAMA se ween EALNEOTERAPIA. TTALASOTERAPIA non TANGOTERAPIA sco TELIOUERAPIA sy vsoeonnmnenm CLINATOERAPIA ws merenen nme ETINOTERAPIA oe TERMOTERAPIA sone CRIOTERAMA. ELECTROTERAGIA cnn zee cap. 4 ERGOMERAPIA, de LIGA ROBANESCU comm Cee S FROTEZAREA DRTEZARES,LIGIA ROBANESCU wer ee manta OROPEDICR oxen (Go. 7 ReADAPTAwEA EOUCATIONALA St SOCIL. ROLUL PAMTLLED oenemne 7 EDUCATIA IN SCOALA wenn PROFESIONALIZAREA corns ROLULSOCIETATI eee eee SO RGANIZATHLOR NONGUVERNAMENTALE ~ MARIA-MONICA Ree ee ee ener erent cap. anvECTE PoUMOLOGICE AE RECUPGRIAI FUNCTIONLE SALE INTEGRARIT [ere TINDICERATULLT = V. MARCY wpa snnennecn cup 9 cv GANDU DESPRE LEGITATIA DE PROTECTIE 4 HANDICAPITILOR Fen RARLAMONICA STANCID a-nnnnnnnsninnmnmnnsnnnnet Parte a 1V-a METODE RINETOTERAPEUTICE IN REEDUCAREA NEURO-MOTORIE ‘ST IN RECUPERAREA FUNCTIONALA ap. P= OGLUSTICN MEDICAL on (Cop 2 > SINeTOTERAPIA PASTE Gere om { 1RATTENTUL POSTURE ne MASAILL oon MosILWzARILE ABTICULARE TTRACHUNILE ARTICULARE. STIMULAREA ELECTRICA nenns—omnm (Cop. 3 ~ KINETOTERAPIA ASISTATE $1 KISETOTERAPHA ACTIV mn OST URILE KINLTOTERAPEUTICS ACTIVE om MUCANOTERAPIA ce ecnnomns = seen RinevoreRagzuTUL = =o VLICATH TERAPBUTICE ale GinitAsTiCli MEDICALE GINNASTICA PROFILACTICA REFACEREA FORTE MUSCULARE wvewnarnv=r UatNASTICA DE RELAXARE nen nnenamen ‘Noss efx ae made de opie vo. ‘onwasticn RESMIRATOMIE PIMNASTICR CORECTOARE ca a ae UGanssTiet MEDICALA DE CORECTAAE 4 DEViaTitOR VERTEERALE SCOLOEA ere nnenennn {TEnNICA NigBEIGIOFFER oo MUODA R.KLAPP" = MErODA FRANCOISE MEZBRES .—. METODA RABAT cnccreareencnnenmnennn GFOZELE ween reac 1 Can. 6 REEDUCHREA NEUROMOTORIE ~ Netodeenalice Fe TODA KENNY nn ate ondemenns creed ‘Caner snarl lie CLASIFICAREA §1 TURE USCHILOR REEDUCAREA NEURO-MOTORIE PROPRIU-ZISA Tada Mois one = sere pena moja bristle $n. Exe ori ge LN penn Exe por age emblem ‘spec lee MEYODA PHELPS co ne a Cop. 7 REGDUCARES NEURO MOTOR. Hovde giobale —- Y SETODA MARGARET ROOD... seamen nn @ METODA KABAY (METODA DE FACILITARE PROPRIOCERTIVA NEURO: MUSCULARAD cond METODA TEMPLE FAV METODA VOITA. © METODA BRUNKSTROM Tate Knee al boinc “eben Bp Dobath ne Tehuln Le Menger coo MOTODA FRANKEL mec : Cop. 8s REEDUGHREA MEUROMOTORIE~ Neate fea mu METODA TARDIEU. MetoDa PETO METODA CARR g SHEFHER Cap, 9 = DECONTRACTURARER van ANEXE neu | ~ MUSCIIL MAL IMPORTANT Al CORPULUL OMENESC i fhew 11 ~ TABEL SINOMTIC AL TRATAMENTULUL D& RECUTERARE NY BOLLE AT COLARE LA COP ener a a 9 a I 28 261 6s he 2s 269 mm mdeo m= HOR snort ML smaroMeion poets 3 FRNEMILOR “TRATAMENT IN BOLILE SISTEMULUI NERVOS nr o ~ Bhoesti "TERATEUTICE IN CON! iN Parteal FIZIOLOGIA MISCARII ~-d See Boece wt BREESE SEER —_| L i L tC r CAPITOLUL 7 FUNCTIA NERVOASA ACTUL REFLEX Forma cea mai simp! unoseut, Din punct de vedere genera, ori imigcit este mua sping "O migeare felled, tn expresia sa cea mai simp, se compune din tei faze 1, Bxcitarea nervui-senziivs 2, citar central reflex interned; 5 Beitavea nervlui motor si migearea reflexd care o tnsofeste. xcitja sensitiv este inregstatt Ge organism prin receprori sli Dupa funesia lor say mal bine zis, dupt flul kenzapilr pe care le tnreisieazd, Sherrington a clasficatreceptri in : reer fore frcgsrecd senziile il Sesionre: au, wa, mies, ‘gust, elpure Glennie sensibile fs presiune, dar si fa Gurere, sou la diferenge de fempertira) 51 i erteapae bore Inegitcedk senzatile di interioral organisms gi care se init dhrsscacestol ogre ules informayte dela diverse organe, find regulator So Oe a a tendoane gc artculafi. Con ‘Cu 25 de ant inate de Sherrington, f. M4. Secenov vorbea despre acest sing ‘musculr obscur, care impraund cu senzaile eutanate si optice constitsie, cum s-ar Spune,indrutorulpiinepal al consingi in procesul de coordonare a mig. Prin mat, atta tap cif fe produce o contaefie moseular de ta nivel pieit 3 al mugehilor segmentalut In migeare s0se3© co Sencovial, ere sehimbi caracteful coespunadior modifetilor migcSiii determin prin acest, creitaren atelor motorit consecutive. Sehzafilecutanae gi muscularé Ene insojceineeputal, sri toate fezele Gece contac muscularedetermind_ Gurata eh suceestunca tn are Se contracth dest mush ‘eswor Hu. ~ Fehlogiasernonl sistemt ~ p. 22-1886Reeducanea neuro-motorie oe 4 _Reedaren nev J Some ee sdegenereaZ deci ¢ Pee enaitive duce Te degeneisren 1% e radicinilor posterior i te : rien exper erobacud” sunt reprezeotali fe: fusurile Proyyiocentor oeeryei ain tendoane.Ccorpuseul evo8e all Sere eat lin mici capsule fibroase, de formé cilind i cs “oma Chacon ce ase sa err oud wre nervoase. Reprezentir ‘cam o treime dit Cas susculte, 1 fun or ene fului én timpul conteactiel musculare. ae Pee ee ‘specializate, bogat inerate, ove ae - i pascal Goigi ae ae ie Giminudnd stimulul pe care! tran a core creep op Me ele seat fsale ton ep voek musculare ~ $i wnitafi de tip B, a pe pee “de excitafie relativ ridicat — ‘comp 1 Diagram a ‘Foner 8 6 Sesriem maton cent Gag ft de Sees he fete vawcalare coms aif See Fie 2 Re 7 feet pre ri iu ibe esa ir ac pr fuss, 2 Me rc unc nervoaes \ ——. Chile de transmisie . Sonzatite culese de proprivceptori sunt trensmise spre || miduva spinrii pe calea raddcinilor posterioere, prin fibre aferente mictnizate, Z Geupa I este aleatuité din ] _ ~Fibre mictinice peimaze (1A) ate hteelor.intatusale (tominai } snulospzale) ex 0 vitead de conducererdicatd 80-120 m/s gt | "Fibre mielinice (1B) provenind dn coresuli Golgi, cuo vters de jf conduceressemnstonre gi eat, ajense in Aduv nic actine inhbionre asupea J) motoneuonilor magehutai din care provin so aciune eetaoaressupea mugchifor La tmagonig | Grupa a IT-m este aeatuih din bre mietnicesecundare (1), evo vtezh | de conducere mai mich (30-70 av}, esponsblle nua! dereglarea tonsil muscular, } Grupa a I1t-a provine de la receptorii dureri, iar l Grupa + [Vca este alctinth din Hove vegutatve sipotice. ‘Ala penta reflectiviate. dae males pentru meearsmel de tela a onusulut ‘muscular, no sunt de negiat receptor cata sticul $i liga Transniterea nervoasd poste avee Toe daliié parla pe care o a ee- muscular, eelutele glanlae itn special clulelenervouse dee excitable Modicaeamediului exten sau itera flea mecanied termed, chimict et, dewumitt stimu, protuce @ modcare a potenilue! de membian, care se extnds rapid pe toni supaffe clue, datorits propre de condvtvitaesouautopropanare Aceas rmodifeae propaga a poteniallui de membrane nuneste impale, Tips este formadetrasmtetea energie nervoase. Trasmitereanervoas este, dio manifest elect sau, nai crect sp, elctochinict, denim petentl de alte. ‘Un inpls nervosa matter pin seAderenpoenfduui de membrana pn Ia © valoare cited numitd prog. Odatl seest prog tins, potential de aetune se secangese ina cell, iiferent de elite, vloare sau interstate stl, ‘Accasiéeaitate determing cunoscuts lege fot sau nimi care taduce fopl c& celal nervous lspunde cu un maxim de intensitate lon sina dat, potent de fjiune neavind ampltedias varnte. Desig, acest cra tebuie Injeles Buel ‘model experimental. Intensilatesstivulet este (ransmistneuronulit motor me pea Calta en ininsees, ef prin rcventedeseeiri ‘Senumesiepertoadd de lorena timpal sous din omental exctrinervulu sent pint in momenta aparije espunslui motor, desi impal necesardepolaiit tole a membrane ‘Sinaps. Inputs nerves ajunge Is neuronif motor dn coarnleanercae ale andduvel spinti, de unde trece prin fibrele moti spre mugchi, inchizend astfel areul eflex somatic spinal, Exits srurieflexe monosiaytice in clea ciora se af sing eeulénervost gi aruri multsinaptice, eae tz se ntepan dou sau mal tule elute Sinpsa eite © modaliote de mansinitere 4 excifiet pantictlardsistemului nerves. agh cum denionstat Ramon y Cal, sinapa reprezint © rogiane d2 contgutte au una de continuitate, de unde rez sexe de fine. Teansmiterea In nivel simpsei este un proces biochi. Butoni presiaptie (crea © icin url curonul umator)fabied si depoztead o substan tensmijteare~ un ko:mon, Care poate faiitator sau inhibitor Se eunase peste 30 de pur e astfel de stbstante i desigur multe altele vor mai fi descoperite. In general se crede ci ficcare buto: Dresinaptic secret un singu el de hocmon. Dintce aces having excita itn Acetiloling, norepinefing, dopamine, cel glumes entefalins, ender ERS eS ee Ieee eee eee eee eee eee eee eee iat 4Funefa nervoas i 6 Reeducares neuro-motoric ae isc | soului depinde de trei factor | ‘Exeitabilitatea ncuror i : Li ay Nara de at ae Meare care aionesel iran aunt UO ohn cor coe mrmoe 8 Net et ena afar eanon Sons ‘encefalului mai Test Ee gumtren nun sng nh canoe fraps aig toe ove pan yal a abl terest pea ED re impulsuti de secund), permite rane epee (H1008 Ge eis pie de nee capa te cl carne ES ae un BP dec tte Merete exetnoare car CONTE : Sean camino anert mule Eee fewest Sr eps 2ce!05 para eee Sas ceen ce oo int im fat rus nde on). despre care yom vorbi mai departs. eae ISS gpl, OE Ce eal an ele cet sau ineomplet. Existh numeroase ferme ds inhibi ee Sane Lane ee sen pda yvin sinopsele Care ‘rimit iampulsuri aferente aioe magni ese nee perm anecnompre i ee te ie pecare neuron inator primeste, pe linga int isurit ee ae a en ae agin cet ene nese ran coueguneett sft, un ulin fenomen po carel vor mention este acela at Bi ore ‘Soult consecuty, po als cale,gisesle acest neuron intro stare de postexcitajie, stare refractor, eare face ex el si nt posts raspunde In‘cel de al doilea impuls. are loc astfel o store de ocluzie. "Toate fenomencle deserise mai sus sunt expresia principiulud convengenyet prin care inelegem faptul c& un neuron motor sau un grup de neuroni motori pot Stabili-conexiuni cu mai multe cfi aferente. In acest fel, un neuron motor exsitat de ‘ sutsi periferied sau central poate prin’ simvltanimpulsurifatlitatoare de Ia,neuroni Inigehilor siabilizator, proximal, de la mugehi auxiliri ai miscdrii respectiv>, 8 $i de la neuronii mugehisiui antagonist heterolateral; iar pe de alts parte, s& primeasea impulsur inhibitor de la mogchi antagonist, sau dela gehiel omonim heterclaeral, conform logilor inervatied reciproce Shertington. ede alls pari, fas, sinapsa nu poseda capacitatea de a transmite ‘n mod coreet frecventa impustrilor primite fn termninaile presinaptice. Dateritd acest fap, esebrearea se poate modifica pe misurd ce strbate un lanj de sinapse. Sinapsa reprezint sun pumet frag, putindu-se blocausor prin: ischefnie,asiti; medicaments Seconectante. En asigueh o securitate redusi mecanismelor reflexe. REFLEXELE MEDULARE Reflexul nocieefiliy dé Mexie, Daes so aplick¢ picsturé de acid sau o tnyppiturd pe piciors! unei broaste decapitate intrey membrul inferior se flecteazS. Aces reflex ‘de spire apare si la pacient eu sectiune de miduv8, la care orice actvitete veluntars in membrele inferioare este impostbild, Acest reflex utlizeaz& arcuri multsinaptice vind ea ramui aferente fibre din subgrupurile beta gi delta, nervi senzitivi care pleacé din terminaile lbere subeutanate, Acest reflex se pare c& moduleaziin' mare porte $i plpitea, deyi Sherrington a arétate& alernanya sitmied a piri trebuie sf fie ‘un automatism imedular capabil si se product, nto oarecare misurd, gi fir8 coordonazea adeovatd si in absenja recepiorilor cutanafi si profunzi. Reflexul de intinders, denumit $i reflex miowaric, este cel datorta céruia se poste ggentine nastura oninsiticd. Acesta este reflexul prin care se menjine ionusul Iuseuleturii, Pozifia verticalS ge menjie (Impotive gravitate’) printr-o contractie egoltd gi susfinutd 9 mugchiului intins, contact regletd pritr-un bombardament tori de eatre impulsuriaferente- Reflewut-siettio. Bincingeles, aga cum AMT FRp 2 Digrona decor fre apni a oer al aii voy Tne wero Fig 3. Diam ee ea caer (2) se ban ©) GE ooh cs fe fete deb ee ae hee isan inal eole so (here) | gee (Ane ee ‘ort vedea, reMlexul este controlat de formatiunile nervoase superioare. “Tot Sherrington este aeela eare a daveditsursaaferentéproprioceptiv8 muscu! in isiologia acestui reflex. Animalul decerebrat prin sectiune medio-coliculard este tn animal rigid (rigiditate de decerebrare). Secjiondnd rédicinile posterionve ~ calea aferenti = aceastl rigiditate dispare. La ‘nimalul normal, secjionarea ridicinilor posterioare dace la pierderea controlului migedilor, des forja muscular rSméneintct.* in de ‘este 0 hipettonie a musculauril care se naatcmo.funcGouel a sistemulul nerves ‘central este mult mai complexd deeit se erede in generalRELAT! $i FOR' ‘Seoarfa cerebral este descenete i scenes & Sea sie gen lamASHL ie conssut remot covdat putea sonra pee 4 ett palo 52 we grater moire ct aie terol ‘Aut Desi pe tel it~ sg 12- Nae re cats SNe Paton sma 66 sea eel at ‘eo wer, NR Leziunile gang! siiate ow tlburdr in to aston Ser earl we pae f i Teer pe de ant “Pavan bP Fis volutt acestor fon enn pee ‘psa 7 onitor baz reedcares nero MAT! cor prinneste stil tans Tat nceste dous fermatiunireticuare, ii de Ta subston babi, ut ease men (PU) all ons GO ale subt rusal muscles $i sa pelo de pet ia jhibitoare @ acestora. aioe aul po busi pe ae a bola Parkinson ots ‘3 iahiba globus palidun. sub influent i Thoaltznte ia striatum, Trebwie o-patologice sirece lg vie ner eg psn inter arse cena subarea i subcortical seoar(a dete 1) ‘cests Fone one "a neuen mot em fh tances tpn efit extra iparetaea, gentile Dis sue modifies 32 inn si ‘htjed stl 9 gees eee uri: eum demons Bele siaait muscle # Space foe alamuse geile in ‘eunose ori fagoun 2 ulate ILE DINTRE SCOARTA MATIUNILE RETICULARE voted alo primul rand, eu frivind-o "Nummeroase experi jsteyen acest pact rim Morwzzi gi Mi sleet j ale votuntare (isi Lexiunile cate po arr, ins, of es ferent, nuclei it~ efrets mclel eral ea Teme ost pumir de fibre ite acest informati corpo Seu gi sub nomele && gi do ack ‘feremle entoraeisr # ‘veut (ig. 1) forest me \ Prog astfel acest rol: Zona ence a sun de eerie PENNY seit ners i Bemectnnt de eB 8 : Segjied-3 cu subtifitate $¥ uli ntierea fn jenje ay demonsteat edt dateand din 1949, cid grata cd @selacen duce 0 cresiere 2 gual ce Pagar sete a aaat of ensures pe a an nat sever ste un aeTew important eve a imapulsucilor ‘die, Fe mvanten rmingeaz in rapott pe care [6 } ae teste a See Ue odo fev gin sensu SP {nor reftexe de ubstantel migra sunt eri), ezine atorté seoaterit rode ators gi coreea sve eunogtinle 5 i eomtestabite. (1) feels 8 3 Funeta nervoash . Nici datele experimentale nu sunt concludente, Died sti pallidamulsi la oni ($18 nuctcului ventral anterior) poate prod fistragerea Ini na are efecte importante, Distrugerea chirurgicala a anterior si lateral ai talanusului poate diminua migcdrile atqozice, dar este urmat fiecvent de recidive. fi ‘Tot asa, se considers ed nuclei cenusii au un col deosebit in controll ex Aaferenjiale-& cortexului. Cand acesterelee sunt distrusey informatia props devine monsttuoast, de unde persistenjaatitudinilor grosiere. Dupd Denay Brown, sdacd leziunea este masiva,reacfile Inbirintice sunt favorizate, poste depinzind de Doris eapului. Se cunose posturi distonice provocate experiental sf prin exci Tobului parsmedian cerebelos (aucleu! vena lateral al tlansesului primeste eferenje cerebeloase) Duinf cum spuine Trussellis .Nimeni p-2 Joealizat veadats un corr, distros si provoace o atetord, cova ce pare si deronsireze clar cf diferitele parti componente te sistemula extenpiramidal sunt un ansamblu reglator complex” (177). “Migearea involuntars ~ spun definitoriu Arseni, Horvath Lenke si Ciurea ~ este datorata unor Kziuni Ie nivelul sistemutui extrapiramidal. Desi flogenetic mai veoh, sistemul extrapiramidal este nai pajin elucidat, daterité complexitiii sale. Influenin sa nsupea motiiagi lonus muscular, migcdri automate inhibares miscilor involimtate) se efectueaza print-o serie de formatiuni multiple cu proieetitcorticale si eff aferente polising jee Iezione a sistemului extrapiramidal Guee la modified de tonus fi fa aparitia de migedri involumare” (10). IMPORTANTA CUNOSTINTELOR FIZIOLOGIE! SISTEMULUI NERVOS ASUPRA REEDUCARII NEURO-MOTORII CCunoasterea anatomit i fziotogeisistemaluinervos reprezintéastzi un Ivers de Ia sine injeles pentru cei ce se ocupa de reeducarea neure-motorie. A fncerca si ameliorei situatie motorie a unui handicapat eu o leziune nervoasi, (rd si cunosti fn smnanunt fiziologia normalé, ceuzele situate’ lecionsle gi mei ales mecanismele prin care aceasta poate fi ameliorat este o problema de moraitate. Impostara nu are fe efuta ac, a nivelul eunostinfelor actual. ‘Am amintit defa despre inpocianta reflexelor postural, atét pentru stabilirea ‘ingnosticului Ia copilul foarte mnie, eit i rolul lor in relavarea anumitor migeti Erecele sunt benefice si evidente, dar... ebuie bine cunostute, Este Fonte important influent faeiitatoare gi inhibitoare pe care o primese reuronii motori din maduva spiniri, Pe cunostn{a acestor date se bazeazs ~ dup cum vom vedea imetoda de facilitare neuro-proprioceptiva a lui Kabat, ca si metoda ‘omplementard de altemare a antagonistilr. Cunoasterealegilorinervajeiinerucigate 2 lui Sherrington poate diminua spasticitatea la un copil (efeetele sunt benefice mai ales Ia copiful mic) cu hemiplegic. ‘Metoda Bobath ~ despre care mul se laudi cl practic nu poste f apreciats dcoit de etre cei cate cunose foarte bine Gziologia si patolegia tonusului muscul, tfectele reflexelor posturale ~ petsstento ~ la copitul mie c1 leziume cerebrala gi ~ bincinfeles ~ dezvottarca neuro-motorie a copilului. “TreseellD. ~ Cshiors du CENTRE de DOCUMENTATION st #'INFORMATION sur fa reduction de Pre moines erebre, 179, TB 2 rag eee tcc ‘ | reserc — eeduearea neue Moto “ oxioe (pate cs fey Ye mt Se pes sista) dese 9 21 Treo. veut esto osttlr SS teil Ganon psi ia aspect ve eeacaa ab spasticital naalnsetls pene ola sea PS ee pe al el egharen tonusului: muscular, ate cf ‘amt ey sterols gent 3m reg es Pa crn sal SS ig cee em importa al gs canal core essen? cel lp de inte SD aaa etl ‘a ‘otugi importante “consecinje in intelegere® nore pie a ck geet con ez amet cae er hoi SESE songs a wraliziilor spastice cerebrale: edeminay tomy scadea exagerarea IDFOrmEN ‘aferensiate’ (Proproee sau Se ere ici motorii prin infittcagic oe oaforea, gonna asupre EC fe Pro tlm fests S000 agar eons tos =) soled aul Sree eee Meee ede seerine n x peh ecmense = be ba 0 Fine i ag oul et pin pres 6 Na sci mete porn de cuca eet sale ne Siyoagterea am Hi a deavolsirii neuro-motorii # copil Canoes orci nk dc sine gi mai ales de a urmari cv deaehi im rt i i, eventual copilul nostra, vorn m sublinia sett progresee fest 6 08 SOP inurl clement de agnosis Oo 2 ane vy foe lesa cerebral cop paul se at ace sa exist sande ee Oh ae tame Kt wee ono a opt devs 3 Helo sonnei Dap eur vom vede, wisi Dezvoltarea motor este con x desing si migcare este complet exp iului normal are © sg cand sempale clinic ale uel even ind seama nu de varsta Ge stadivl au de dezvoltere ‘qatament a seevengelor normale d& pstomotrie Dunc gate na in pnp de ued ele se se tio imbinare a cereetirilor mai ‘ryultor autori celebri Tete desma fosrepeznt 0 cau ci ORE form acest domeniy (2, 24, 31 48, 95.68, 1808-8 pein Iucrrile lor in 96 Experieniel moaste. Dezvolttea mist a STADIUL | (0-3 LUNI). STADIUL, MISCARILOR NEORGANIZATE (DENHOFF). STADIUL PRIMULUI MODEL DE FLEXIE (VOJTA) Acestsiadiu este caracterizat prin producerea unor miscir feet an a seop ai fini an Si subliniem oi pean ; timp ce eflexele tenice simetrice ni sunt evident decat in cazurile patologice. Copilul prezins o posiura Smeties, predominind onus fexoritor. Est ca gi cum postura fetal ~ de yhemnuire- s-ar prlungi in alsa Viefi extrauterine. Copitul nu poate si-siextindd complet membrele, dar poste sf fae aigeéralterae cu membrele inferioare. copilul nu are control asupra extemitii eefalice. ‘inet ‘linge capul in fa, fnt-o parte sau alta, Abia cate sfirstul 3 dousincepe sf menjndcapul fn poi idles, la nczpat un moment, api din ce fn ec mai mult. in tuna 2 rela, ia a ‘ copil pe butts, este eapabil si urmireased ce se Tata mt este capabil ine&.din prima lund 58 ld in camera (atund end este teea2, cea fin puternicsubordonate reflexelor tonice de pest in toud aceon peioed, warm evm sugar, sbigrit cu ghemuite, ii iste tepattomisl de extesi. el extnde cap coral ~ clibent de refx tonic cervical asimetri ~ ge rstogleste pe burt, a sri elo tel Wn, uns in decnbit ventas so spit pe amtebroegi come, cu paimee si eget extnse. ‘Aces moment reprints tn devolnen motose pune! eer: este cen co Shin dupd Bobuth, postr pépusi a seeat epoch in acest pie ar puea Exmembrcle inferiate si fe inet ogr Fate vtae fafa noord ok ibk S baed de spin ma mare, Este fotosati clasiel de pe blana de ures pe un cover fs, prima amine din sfoual fami iu scat, copia eee in primal stad de exes al el Vota. Toe raba de obnee «secs! exten deteraina idl nfguea srs a sugar, Ast Se sce procedent est nil, dezvolre tones extensor eecuandi-se sponta rls, neopind cu capa apo coloana pol slau, Pe ash ce se deel {Gnastl extension, migcivle cpala in Spas se ampiicd sade infloen RTC, tet ee face potbit rosoglies : ‘Nowslseutal reins tact doa nates o sete dee Mare spay 1 cer cht i'd cx ar eer tede es aE “Tromes 31 Stine Anne Dagusies (2) tne 1952 9 1563: 2) Reta de ost reaclapotind de spr), Cacknow-nscutl ete sustnat de trace sau deb ates In poige onostatch, © protuce 0 extets Dpogresvt a segnentelor membrelo infeoae. Uneor, pentu prodieren acest fesse exons cn ease al desi Spa cde lane a doun, Cave ha a 6-0 Fa ar pute ca aceast each fe infocus de 0 fat de aut, ecole iis peice, inp etn teste inher Doct menyinem sugarl in sseai pot il ning tra, evident nu vor area acl tec de eh ale membtelo supevone, dar membral infor a) Cente igre) J J] 7 BEa Dezvolters miei 6 fae 4) Reflexul Moro. Aceasta este 0 reactic isticd, eds cn meen ae de ieee ee nce A sear ie ose de hate ad inn pene x sh opi ia ioe per ia consti in abductia si extensia membrelor superioare cu deschideré com oe ae ct ie pee baal” Fe Me tesa nga OHS ea ae erat inaemelara eine coun ci mea 7 ods do atc q woe it signa ar seaside 19 = Rel Se eee parte din greutatea compl su, ‘hechin. Prezenfa acest mod fe fetune a ew i intintn, deci cl cor v8 50 ae re em, ila cds ii acm ea fos errs ete aa cor sm praia sl anomat Nowe mete rowan gas 1 Me met eae cE [eli ae Peale 8 es nat pete ee prov0et in et vic pt ce eata su ert (Vex! E18) oh i ees cacy. Dnt gris ng > fl ne ee era npr nee bill ME me [ikea 52 yr ou pcorl pmaes sent cle ena erent mu cu lige age Tene dese gape NENT ae tc utomat, Aes cele este prez Toa ii (ez fig. 19). ‘bindnyeles, aceste reaclil eflexe era cite vassta de 6 sip ab evidentiate pind cite S-9 siptamiit. i : Fig, 20~ Refleal Moa: a) pio sxe) renin tea wmtoare i Mat en a ee a Seine ge tne” a 1 pee pea Ca sm esd ut i nde rds NA Pek rm Semel gue B-12 Hn) (apd Sop Lett, 20 Denture Tinee’ in Fccare mind poate prinde 0 postild (eu pensé toil), ridieh de foatid 0 ceased eastutuats. Zgudvie paul i masa, 2girie, se joael cw picioarele. Exa- mineasd cu interes o juetrie. Voealizeaza cbteva slab. La 8 lun se rostogoleste en alternates coordonalé # flexei si extensict brafelor si {gambelor. Se ridieé eventual in piciore, dar, incor, incercand sf punem in peioar, th Actes membrele inferioare: faze de ates, dle core vorbeam mai sus, Aceasis fazd este de obice! mai marcatécitee 6 luni, ea slergindu-se in ina 5 8-2, Aceasia na est 0 Tai obligato. La copi cu paralizie spastic ck, aveasti fazd. 56 ‘engine si dupa un an, Prehensunea se face Cu arith palmard gt radials, eu, opoztia, policelui Care, A f Fejlerul de .pregatire pentru siiurd "Reflecul de. pregatie pentru sari en eee re al (oeady to jung), reacie paragud ats: Paine Set, cnn ments speior sng GOppé, stu sevtensia protectoor a brajelor” ete compel coe cee 06 3 cE ek WEP Bvock $f Weebl) repent al tril’ t= vot oreo Banpel (on See ones de elrny in dezvoltveaneuro-otric ci oven JR oplula Acest reflex este wl de epérate, consind din extensia breton mails $a degeteioy, cu desfcerea lor in moment in eace corpo este pepunetl dea cides Frain Ponttu punerea li In evident se apleaca bruse coplul firut fn piciosr, say, Ia in brat, in decubit ventral, acesia este leginat faint ca x9 avion Sn planare™ spre plans] mesei sau sl patel (Fig. 25)- "Aceastd reaciie pews toa vafa, ind un reflex de apivare, ea rispunzind de uncle leziuni tipice care se produc tn eBdere: fracture extremity inferioare a fadiuslui, factura de cap radial ete, Reactia se produce mu numa in eSderea inainte, igi ln prolectavea lateral sau pe spate (in sezind). + ‘a9 toni, dott deavoti reflenulal pregitrea penteu poate ridiea ia pat labe”. Tidicaes in picioare (ince 9 si 10 lai) se poate face in doud modus «nin spat fipe” ih: indeape trunhiul tse agalde in suport apoi aduce un pitor alten fandat~ (posture eaveleruas) ise sided arin sprijn pe acest smembetinferior, : ge rdicdsprijininduse, efiriadu-se eu matinile pe pcp sale membre inferoare, Minit faut in acest eau S8extindS genbnchi, pak end ~ fn picioare ™ poste prinde cu méinile un suport. =» [De fap modal dea irece din eileat sau in sezAnd in ortostatisun sunt sult met diverse: Sehifa Sophioi Levit (Fig. 26) ne ars sugesiv aceste moduri La aceasta varstd prehensivnea se face mai inti itre pol ce gi fafa externé a indexoiniflectat, apot cu virful cclor dou degcte: pensé fins. : ‘La 10 Tani jade fir) ajutor, eu bund coordonarc, pride 4 se poate roti fir si piaedlechiliru.Trece in pozifie venrls, sc trdste ge ridiet din nou in gezind, tvri”, copitul se La ed ed Sd dd dd Eee E eee eee 4 |rc rc mort rma oa Pee ae 56 Reeducaen seuro-motarie Fig 16 ~ Mosel deere tortion (ps Sophie Lett, 200 te independent de poifia membrelorinferioare. Merge es cenel biss Deg poste ss ie Th Sioa ‘mand, nu are reaetii de echilibre in Se en Sek Sele sab loot ea IE a adi, cop ecugaste bine obese sie : et dou et in ie pe ei 2 eo ce ear nae site ado vac tases get eh ea are ntti cl ee oc nl a Se a bem one me ot Rane eB een toa mh wo ese et a youn 2 veal an ins ve fra a ene lortenti tot mai mare. Este vista Is ide asemenea preferinta pernea runed bile inteun paar, ale corpus Uni eto red ncepe ss ene sex es 194, dar se manifesta zgomotos ue pe cae rept Dezvotacea cue a STADIULYALV-LEA“(10-24: LUNI STADIUL COORDONARII PARTIALE (DENHOFF). STADIUL AL:I-LEA ‘DE EXTENSIE (VOJTA:—-8 LUNI) # La 12 Luni copie merge in pau labo” fn pcioare pases, cu spin usor. S18 singur edteva secu ‘La 12 luni nu ae inet react de ecilibra” ta mers, Merge lateral jinn de mobil sau finut de © aceasth vats mai apropiaid intimping difieuti Ja Prinderen obiectelor met. Preziota pensi digital eu opozitie Tayi de degetele I, Alt 51 uncor IV. Poatearunca msingca dupa cur ae ara, Coopereazs a imbrtexte, trage Bicol dn Tatlin, ease ble din vet, pune pepnee In pi, dee Inte 12 gi 38 tun spare resetia Landau, Copia capits o mai mae obiltae Jn mess se fnteare int-o parte sa inapoi, ev tot corpul (dintro Bucs, yo opt). Za 13 luni merge in spriin pe sntinisicw membrel infeioareextinse (mers elefantehui). * 2015 luni merge sing, poring si oprindu-se fd sf eadh, ~ Conslruieste un tum, asezind 2-3 cubusi unul peste eclila ~ trode angele ito sti de lepte Aju inintrsulpaginitor unt efi. 4a 18 fun merge lateral inde pendent (a 16 12 hunt in medi), rage Jeri dpa el mergfad eu spatele. Ures Scitile finindu-se de balstrada. Poste A ‘merge cu pga tn brae. Cid aleargé are tends 8 fink genunciiepent incor sleagi pe viefuri. Se aimen- & feaah sings da mfr sf se mrds ‘La 20 de luni stipe vn singur en - Construiese turnuri suprepundnd 5-6 cuburi. ‘La 24 de luni copill sleargs bine fird 3H cadi, de faptsleares mai degrabs decat merge, Ured si coboari singur sclrle, dat, dack sunt ceva mai inate, duce sone et se ee mt Sea A ce te em atl ee on eo mites il a shan Sila |8 Reeducaren nevo-motaie amindout piciostele pe aceeasi reap, suind sau coborind et acelagipicior. Ridied Sbiectele de pe podea firk 4 ead. Merge rund picions jncepe siesi Tntoared lingurte in gurd pentru a o curdja de duleca crsionul eu degetele (nu fn palin, ex pind aeuma). Poate desena un unghi seu cers, imitind desenul out de un altul (nu Yoemai egulat). Consttuiegis turmuri eu 6-7 evbur. (Fig. 27) Tor 30 de lun! merge pe varful degetelor peo linie tsa, dap demonsts ‘Sane de ino tntljime de 20-30 em cu picioarelelipite. Arunes mingen (Fars directic), entininda-st echilibrol, Constrieste tusmuri cu 8 cuburi. STADIUL“AL V-LEA. STADIUL;CONTROLULUI, TOTAL AL: CORPULUI(DENHOFF) st vomrely ups ete de aprsiee ale dezvoliit motor i Gey Heri de fei mtr. . Eis soul gontal et el pind soe bli arn piciosrele, dar cobodra cu aféndoud picioarele peo treapti gi ured la fel, dacd nu sc Bie gain cu prima ine deat, fd 1-3 greet tn 30m. Sare Hoe rapid a ste cu smidous pics Hite. ‘igi pune singur ghetele, dar de obicei pe dos (cea ‘dreapt pe piciorul sting). cone re 5 ecb Aranch 10 sgele ato sic in 30 386, Desenes zh corinne dou greys un rom eu Bau sel, Copia o ruce™™ ve jos pa dip, Gesseh Sheridan Bae Free Gi coi wma es Toe tsp Bao ne ae Stn ie Meant on ei aie si oe ln sa anpage cpm Ts PTE he Woon Cone on rae leigh pe, eas es eel Gu ray epliteey vance se gi ea ancy | sae raw : Stal EN) 9 set me dom opt ent ings Go eer Coe od hte manele 9 ae Schur base hn ct Tee 24 61-29 Stan HD 2 Nes nd pnb ymin sf ef eid pe Fee acta apn seve pe suv al mings 5S apace pon ; CUR i, ier aces 23 61-7 Sd eB) 812 Eps vn a ic ia an 2 nc shakes pdf ae pio in eae ren fe a, ee ep nee lente yn 8 mE LE etna oy oxo dit ce baad 2 tae S36 Fre Sella, pao vee mings re ee Fen as ag ose oe 9 ve Se Senco Percept Tis nd Novem ee of Nese Meticil od ect Chic, he Yr, te, AG 182. ee ma cal Ako baer tl ater Fe ee cea re i es cr eS eh SEI pita tei feat Dewolarca mies » a 48 de ton opt cobone ears a _ boa aa stemindpiiguele. Si sinew pn Bi eI Ste ype i ped 2, Singin ce ao we ‘885m Atul TO tgs ino stl deans! peta Se sal sing» Sip Buse mons telBege 4 Sant epi pots spe un sigur membrane mini 2 se vat ag Adel 10 gel ines ep emia 20 ec, Deseweazi o cruce i preseak’, un cere (nu jiaven ebe Hee uma (a pre opulent cd sonata bile ps ss stg denate pts a alse acetic a sens Ait evo ies ,dezvolare notre copia jie ln nivel a, St nine pon Monn, ebro an iy ee a Doles erat ape ls se, eames wa, bie, ereseen vite de reac pei mane tip. Ine acta ores hrinire, imbricare ete. $i dezvoltarea migedrilor necesare iv cond, ant sorte ol ng irs in ear eer ase poeionae nna Sesivrgie cpl uni ef uel mul dieje gt saginte ne desi ou prea bine, pitudnile motor (la un insicurtent, mute Yom peers abel ReafilorRflene ri Posturale cu data aparitici si du iifest8rii Tor. Ta cniainis tees Seek on carta main forall predicts Sophie Levit 20, brat pe oh Hinge (2), Bolus Whe ads ened Tien = ‘Ate pie gsc on onl ay uf le ate minged gio culege de jos, aplecéndu-gi enehiul Cae Si sagen spe pe 325 cde na ei tie mn tg dato ald oil zoster let ied mentrle spe sme oe bie Se dew, dupa sceingi auvori, ty ani: eee eee Dinca gue rim ett i Ach nt ih a i ed, Noms depere siege i dap sg lex als dpe L om. Berg ca pte ale Gr te Hat Soir pe tdeghe, nea eae se ul al tre eee Megs ps0 bin fog al. cies mings I preape 10m inept once joa hi eed ee een eee ell Pe beret ad. a wee Jos, it i i }fe ie L die san Compuret, Ane Thoas(2)Aclo um xs erent de epee f° abetle reife ale unor autori: Schaltenbrand (151), Vesela (179) si uneor Bobs {ICY nn wos ae hes eB see eee neu nt eine na nea sea eee hc 0 cand ene eer i juce slab sau inconstam, ii rtatatsts[oto[e]s fw [uf i se hn acest tbele tebe totsiprivite in mod relat. De le un ca Io eae 7 1st te renin ce edu aut mate er ia i te Veta ei cea te a nif i, ui op su magia ees | patra labe ete. (Tabelete M1 si IV). eae Asti roel mags \ neu eet abe L ‘Reaefil reflexe pt Tg ' Tank TWEE ee) Sehatebrn Sete ate Bobet, Bee LO feo redate sont ofetate aes eerinisie= = ic | San at te Tn de deseidere Vasslia Scere iets ' ta xis Boma xyee ds Re, de Medic a plant xhele lel «]*{xtete ‘Schalteebeand x ° LE : = ELE LE [ibaa Re de omtosiatisin x|* Ru de Kadecptare I [E # Robinesce xe Bobath Setatesbrind x|x}x]a]x Jole Tere [ ste Vassella ofoisio|s [xls ee ae Lx fo | inn fap ei dete Sorat s|« * Seg nena { oa tLElelatel. de oneness cone Sent eo ioe pt «cme L tees ellie SETaet vn tamil omen pac eta at pe ee Lele satel ples nmetinn-Goeat’ |x |S ‘an, $ din 7 cop se ridicd siete ea ada ee ete L rao =a ae hit La 3 oni, tof eopil se riled sonteic wae =f e[efetel-|- : a Bobath xfefx]xpele re Boe * MBELUL IV L asa x{x[«|« este Tat ‘Sehaheabrand ‘Prczem ta 12 pit pnd ta 15 unl si ‘Se latoarce pe busts 24 ie mt Bed HEE nconstaat pion ia 18 Suni —_—. 7 [xfs é ' ss wf cp pe | mez pt Ie 2 an Rebineeca ofele (ee Tetebe iti yey ei |: vee SLES LE | pee eat Te 8a ein : sleleqaletals L naa nat’ | © Rr, Gale = Copied agezat pe buns faceo zoe praweial: do an pares HON = ° xf k]e E seen Peles oventeal co eis gl In an wide, Rpts ark Robins als Bf eats} ate ri er Fira do sie rar * Saf spe SESE TE: RR. SY = eaReedbearea newo-motorie contimvare Tabelut 1 z TET eee eee ‘Se ich fags TNE hs acl Nee o aor : Se aes i pcos Trl. a jer sfafets ‘Merge fd air fg eens feline esis (Boba) : Tet sent er 5 an Sain ch desires devi pia bk tal prin tnd fa 6-7 olin sproape 60% in carr el Coen kets Tipe soneecsv de contol a pota ( Bo -* MISCAREA AUTOMATA, see 0 roi es. ca eee o pit cp. Mie ea eo sing ca din ana un msc ‘yup de fibre wmuseulare; ea este un act mult mai complex, care se executi ctr on deter iene ne same eu petoroes ‘nel nin Teedorese Esato (opt Gavin) Excouare uel mise vo dn dps cinerea melee me Pee sal unl UCT ae tebulg des, oa ee sett motor excutv (rat ina s l exact ands) pent tite pales motor spre motoneuron 21 in fe ane ae te ye-senzoriale asupra pozitiei recept er aforailor sex ses etn avi sues reps) =o nit aor si aca enchanted cool esta rip ees, Selon aes ipulurr eens nt asus one ly ct Freete an alte streto, cum arf formayiones reticular, asupre mot ee ee Migeslile so desprind prin experien ike aa teed oma esc va mia Pe a ale Aco scheme de i me a igeare involuitard, care se produce, prin romatl ete deci o niynéinvolin i i i pat re destul de complicata, Sanat cosines Ee fate sh eo mien del Sconpi biguingt paripre e dar feb dese de myc facern fa soma, care sunt tot migcdr javoluntare,- = {eee fy Spentrcaacetor migesi olga, ale vi Living enn 0 denumese autor angle-saxoni~ cum arf: mers spin repeat gi ormeesa scheme ob ele ete tor ale vc de foe see are repreinl fondle atomatism fe Tecare i ~ Activity Day finer, siieatea +> Dezvoltrea igs.” @ de pe seaun, tricotatal gama, noi mu suntem congtion|i se funefionarea fiecéeui ‘muses implient gi nici nu uemérim in mod direct, voluntar,Tecare migeare saw parte 8 ai losis ajustarea posturi In necesitrile efortaivi este in acest cos us net amen Limita dines ste uneori greu de tabilit, Migcarea utomati este o migcare perfectionat, att ca exceutie, cit sien econnmie functionally dar ea poute deveni oricand, in anumite conditi, © migeare courdanat direct de eatre onstins, moet in fntegule sau in unele asecte particular. St am exenip ll mesei pe care o lum singuti, cu gindul aiurea, uncon citind zirul, sau urmearing oa film ia telovizor: ducerealinguii ia gua, masticaiia, chiar rperee buestilor de ping 4 fae automn, a8 si urmarim cw constinia nosstid aceste geste. Dac’ fret se timpld ceva deosebit, nimerim peste wn os, sau mancarea sste oa imediat devenim constienti: dim afard din guri, mestecim eu gy sate ca sf sim ciorba ete. Sau: mcigem ta servicio, sav Ia pias, pe un dunt pe ‘are parcurgem fn fiecare zi: mersul nosicu este atom; chia rtm este de vbicel neschimbat; ne opcio si lum jig8ri sau ziaeul gi nici atunei nu eonpicntigam oecie Boast, decit in micd masur3. Daca fasi, inidinim un obstacol, pe care receptann Vizusl, sau, nici ati, ne lovin de el, daed,auzin, un zgomot deosebit, coin ar fi intecul wit pasér, sou fluieral unaf polis, imediat constina prea controlul jean miscdrle, In aga fel, inebt si reeeptim corect informaiile $i sa fim fori de aveldente, Aceste migedri automate au o deoscbité importanfa in mused, in artd, in pesformanja sportivi. Bincinjeles insd e& si aici contibutia constinel este necesard foarte des, fe pentrs a pune un plus de expresivitete, fie pentru concentarca necesard ‘naximului de fort in mod corect se poate vorbiastfel numai de migefri mai mut sau mai putin automate, Chiar ideea vulgard a migedrii automate complet eliberatd ce covtcalinte ‘esto grestt. Corticalitaten intervine micar en element de iuhibigc a reflectivitas primar si sigur, si in procesul mai complicat al ajustiié posturilor, Automat vance ‘igedrilor este pani !a umd un act de memorie; or aceasta este prin excelenta o fancies cortical " : Procesul format deprinderii motor trece prin tri stad pa la gradel de Aeprindere automat 8) Etapa de invdtare (determinarea migeari) consté th gencralisarea reactor, ‘Réspunsul reffex In diveri stimuli are foe pe baza aetelor motor deprinse anterior. Pentru executarea unor acte deosebite rezulif deci necesitatea usor numeroase experiente atit in eeea ce priveste efor Gecdrei componente a miei eal gia slverselor posturi necesare. Miscarea este Ia. iRcepit greodie, cu participerea unor ‘grape mati de muschi, cu efort deosebit. Treptat, prin analiza Yeaulteldor ebjinute de imigcare, se dezvolté procesul de inhubifie diferenjats,excitafia se eencentteazd 8) Etapa anatizet gi sinteei. Sconria anaizeazk din ce in ce iol amanungit rmigcaten, deosebesteelementel, partculartjile ei, aM efile cele mai economice do efort si face totodaté 0 sintezi. Apare si se contureaxa tot mai mull sistemul de conexiunitemporare, cate corespund excitanlerextemi respectiv, lego’ de executaren lune’ anumite deprinde ©) Eiapa structurérit corespunde organia8eii acestor conexivn. Migearca se siructureai. Cu alte euvint, se formeazt un steredtip dinamie. Prin pitcipares mit ‘Yexteroceptoilo, ct sa proprioceptarilor migcarea igi capdtiealiie she: Finete, fort, gradate, itm, vitezs,ealitii caracteristice osmenilor eu antrenament superior wd ot: i